STRATEGIA DE

DEZVOLTARE A
MUNICIPIULUI
RAMNICU VALCEA
2014-2020
Editie actualizata

2014
 1. CARACTERIZAREA GENERALA A UNITATII ADMINISTRATIV –
TERITORIALE IN CARE SE VA IMPLEMENTA STRATEGIA DE DEZVOLTARE

Date generale despre UAT

Municipiul Râmnicu Vâlcea, reşedinţa judeţului Vâlcea, este amplasat in
partea central-estică a judeţului si in partea central-sudica a Romaniei la confluenta
raurilor Olt şi Olăneşti. Este delimitat in partea estica de dealul Capela până dincolo
de cursul râului Olt, depăşind spre sud confluenţa acestuia cu apele râului Olăneşti.
Este mărginit la sud de dealul Troian, iar la vest de dealulurile Petrişor şi Capela. La
nord hotarul municipiului Râmnicu Vâlcea este marcat de dealul Cetăţuia.
Este cel mai mare oraş al judeţului si unul din cele mai importante oraşe situat in
zona de nord a Olteniei, cu o suprafaţă totală de 8952 ha şi un procent de ocupare al
terenului de 21%.
Important centru economic şi cultural al ţării, concentrează funcțiile de
comandă și control a spațiului din jur, polarizând o zonă importantă, inclusiv orașele
Ocnele Mari, Govora și Băbeni.
Este un oraș centru decizional și administrativ, unde se află situate
principalele sedii de instituții de rang județean, sediile băncilor și societăților care
activează atât la nivel regional, cât și național. Este, de asemenea, un important punct
nodal pe harta transportului rutier, oraș - poartă de acces spre Transilvania și punct
de dispersare a fluxurilor turistice în teritoriu.
Desi nu este prevazut cu aeroport, la 4km de oras, in punctul numit Malul
Alb, exista un teren amenajat pentru decolarea si aterizarea avioanelor utilitare.
Raul Olt, unul din cele mai importante cursuri de apă din ţară, ce traversează
judeţul de la nord la sud asigură necesarul de apă pentru consumul industrial iar
raul Olăneşti, afluent vestic ce se varsă in Olt, asigură o parte din apa potabilă a
municipiului Rm. Valcea.
Municipiul Râmnicu Vâlcea dispune de un bogat potenţial natural determinat de
varietatea resurselor naturale existente în zonă. La acesta se adaugă şi capitalul
antropic, construit şi realizat de agenţii economici care îşi desfăşoară activitate pe
teritoriul municipiului.
Municipiul Ramnicu Valcea face parte din reţeaua de localităţi a Regiunii de
Dezvoltare Sud-Vest Oltenia constituită din 40 oraşe, din care 11 cu rang de
municipiu. ). Municipiul Râmnicu Vâlcea este localitate de rangul II (cf. prevederilor
Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -
Secţiunea a IV-a "Reţeaua de localităţi").
Cartierele municipiului: Nord, Cetatuia – Dealul Malului, Traian, Ferdinand,
Centru, Libertatii, Stirbei Voda – Aranghel, Poenari, Morilor, Sud, Ostroveni,
Ostroveni Sud, Goranu, Troianu, Copacelu, Raureni, Stolniceni, Cazanesti, Zona
Industriala Sud, Colonia Nuci, Feteni, Salistea.

1
Incadrare in regiune, in sistemul urban national si regional
Regiunea Sud-Vest Oltenia cuprinde 5 județe: Dolj, Gorj, Olt, Mehedinți și
Vâlcea. Rețeaua de localități cuprinde 40 de orașe, dintre care 11 municipii, 408
comune și 2070 de sate, Oltenia plasându-se pe locul al doilea dupa regiunea
Nord-Est din punctul de vedere al numărului de localități rurale. Cele mai
importante orașe sunt: Craiova, Râmnicu-Vâlcea, Drobeta Turnu-Severin, Târgu-Jiu
și Slatina. La 1 ianuarie 2011, populația regiunii număra 2232814 locuitori,
reprezentand 10,67% din populația totală a țării. Populația activă în anul 2010 în
regiunea Sud-Vest Oltenia număra 913064 persoane, ceea ce reprezinta 10,43% din
populația activă la nivel național. (ADR, Profil regional Regiunea Sud-Vest Oltenia).
La nivel regional, centrul regiunii Sud-Vest Oltenia este orașul Craiova, de
unde se coordonează repartiția fondurilor de dezvoltare, în special prin programul
POR.
În ciuda cadrului natural favorabil, a activităţilor economice variate şi
potenţialului agricol, Regiunea Sud-Vest Oltenia nu este o zonă bogată a României.
Chiar dacă se încearcă revigorarea unor ramuri industriale, cum ar fi construcția de
automobile la Craiova de către Ford sau privatizarea Electroputere Craiova, rata de
creştere a economiei regiunii este încă inferioară mediei naţionale iar contribuţia
acesteia la produsul intern brut este mai mică de 10%. În aceste condiții, poziția
județului Vâlcea în economia regională este una interesantă. Bineînțeles că în topul
județelor pe locul 1 se află județul Dolj, dar locul doi este disputat de către juțele
Vâlcea și Olt. Remarcăm în ultimii ani dezvoltarea economică a județului Vâlcea,
care reușește să devanseze județul Olt la indicatorul creștere economică, în ciuda
faptului că orașul Slatina reprezintă un pol al investițiilor în industria aluminiului.
Din punct de vedere al dezvoltării urbane, Regiunea Sud-Vest Oltenia este
polarizată în jurul a cinci oraşe mari: Craiova, Slatina, Târgu-Jiu, Drobeta-Turnu
Severin şi Râmnicu-Vâlcea. Municipiul Râmnicu Vâlcea, capitala judeţului Vâlcea,
este situat în zona de nord a Olteniei, la poalele Carpaţilor Meridionali, de-a lungul
râului Olt, unul din principalele cursuri de apă ale României şi în marginea unei
artere de circulaţie de mare importanţă pentru întreaga ţară (E81). Poziția a este
importantă din punct de vedere strategic, deoarece, întreține legăturile între orașele
Olteniei și cele ale Transilvaniei. Putem spune că Municipiul Râmnicu Vâlcea este
orașul de legătură, influențat atât de capitala regională Craiova, cât și de capitala
culturală Sibiu.
Aflat în centrul unei zone de staţiuni balneo-climaterice renumite –
Călimăneşti, Băile Olăneşti, Băile Govora – Râmnicu Vâlcea poate să mizeze pe
dezvoltarea turistică, asociată dezvoltării unor industrii ușoare. Din punct de
vedere regional, sectorul turistic a devenit un sector cheie al dezvoltării regiunii, iar
cel mai mare potențial de dezvoltare turistică se concentrează în partea de nord a

2
regiunii de dezvoltare Sud-Vest, ce corespunde județelor Vâlcea și Gorj. Astfel, în
corema de dezvoltare regională prezentată remarcăm poziția Municipiului Râmnicu
Vâlcea în cadrul teritorial regional. Dacă Munții Carpați s-au constituit ca o barieră
naturală în calea fluxurilor, această așezare poate fi, în prezent valorificată în cadrul
turismului. Zona Subcarpaților Getici se individualizează ca un bazin etnografic,
cultural și habitațional divers, foarte bogat și cu mare potențial de valorificare în
sectorul turistic.
Remarcăm, de asemenea, potențialul de transformare în arie metropolitană
a zonei adiacente Municipiului Râmnicu Vâlcea, pe care acesta oricum o
polarizează, fiind stabilite legături strânse între municipiu și zona adiacentă.

Caracteristici geografice
Din punct de vedere geografic, municipiul Ramnicu Valcea este amplasat în
Subcarpații Getici, la confluența râurilor Olt şi Olăneşti, în lunca Oltului, la o
altitudine medie de 240-260m.
Situat la intersectia paralelei 45007'15’’ latitudine nordica cu meridianul
24022'21'' longitudine estica, la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord,
orasul se afla in plina zona temperata, cu cele mai favorabile conditii climaterice
pentru dezvoltarea vietii omenesti
Oraşul se învecinează cu următoarele localităţi: comuna Bujoreni (N),
comunele Dăeşti şi Goleşti (NE), comuna Budeşti (E), oraşul Ocnele Mari (V),
comuna Mihăeşti (SV) şi comuna Vlădeşti (NV).
Se afla în zona depresionara: Horezu – Olaneşti – Muereasca Călimaneşti –
Berislavesti – Salatrucu - Dobriceni –Zmeureni si este situat la distanţe aproape egale
(cca. 20 km) de trei importante staţiuni balneo-climaterice Călimăneşti-Căciulata-
Cozia, Băile Olăneşti şi Băile Govora.
In cadrul reţelei rutiere şi feroviare Râmnicu Vâlcea ocupă un loc important
fiind nod de intalnire a trei drumuri nationale importante – DN7 - Bucureşti - Piteşti
- Râmnicu Vâlcea - Sibiu, DN64 Craiova - Drăgăşani - Râmnicu Vâlcea si DN67 –
Târgu Jiu - Horezu - Râmnicu Vâlcea, cu drumul european E81, una din principalele
căi rutiere internaţionale care leagă Europa Centrală de Peninsula Balcanică. Acestea
fac ca municipiul să fie legat direct cu traseul București – Pitești – Sibiu – Cluj –
Oradea – Budapesta (E81), cu municipiul Târgu-Jiu (DN67) și municipiile Drăgășani
– Caracal (DN64). De asemeni, calea ferată face legătura cu Sibiu (la nord) și Piatra
Olt (sud) și apoi Craiova sau Caracal-Roșiori de Vede-București.
Distanţa faţă de principalele oraşe din jur este uşor de parcurs, cu mijloace
auto, reţeaua rutieră din regiune fiind de curând refăcută şi modernizată: Bucureşti
(175 km), Piteşti (60km), Craiova (123 km), Sibiu (99 km), Târgu Jiu (115 km), Slatina
(100 km).

3
Geomorfologie
Municipiul Râmnicu Vâlcea se află în zona colinară de la poalele Carpaţilor
Meridionali, la sud de masivul Cozia. Zona colinară este reprezentată de
Subcarpații Vâlcii (care au ca limită estică valea râului Topolog, iar ca limita
vestică, valea Oltețului), subdiviziunea a Subcarpaţilor Getici. Municipiul Râmnicu
Vâlcea corespunde unui sinclinal, care se individualizează începând de la Aranghel,
pe Valea Episcopiei (Râmnicu Vâlcea), continuând la est de Olt pe la nord de
biserica Goranu, pe Valea Stăncioiului, Râpa Șoimului și Săliștea.
Zonă depresionară intracolinară este bine conturată în arealul arealul
Râmnicu Vâlcea – Ocnele Mari – Govora – Păușești – Măglași – Stoenești și
înconjurată de dealuri subcarpatice joase, cu structură cutată (Dealurile Ocnele Mari,
Stoenești).
Acest specific geografic este dat de cursurile alungite ale Oltului și de văile
afluenților de ordinul unu ai Oltului (ex. Olănești), ale căror lunci s-au dezvoltat ca
arii depresionare alungite până la contactul cu muntele. În cazul Râmnicului Vâlcea,
lărgimea maximă a luncii Oltului este de 2,5 km în partea de nord, de 1,9 km în zona
centrală și de 2 km în zona sudică.
Hipsometria regiunii variază de la 200-400 m în regiunea depresionară, la
400-600m pe interfluvii. Densitatea fragmentării este mică, în cazul Râmnicului
Vâlcea având valori de 2-4 km/km2. Văile sunt principalele forme de relief care
structurează acest culoar depresionar. Rolul hotărâtor în trasarea tiparelor actuale
ale reliefului l-a avut valea Oltului, una dintre cele mai importante văi
transversale din Carpați, care străbate Carpații Meridionali prin defileul dintre
Turnu Roșu și Cozia și intră apoi în Subcarpații Vâlcii, pe care îi traversează între
Călimănești și Băbeni (40km), realizând un culoar larg ca o adevărată
depresiune, în care este localizat municipiul Râmnicu Vâlcea. A doua ca
importanță pentru regiunea municipiului este Valea Olăneștiului, care străbate
regiunea subcarpatică dintre Băile Olănești și Râmnicu Vâlcea (confluența cu
Oltul) pe circa 20km.
Municipiul Râmnicu Vâlcea este amplasat pe terasele Oltului. Altitudinea
medie a localității este de 240-260 m. Pe teritoriul municipiului Râmnicu Vâlcea se
pot separa următoarele forme de relief:
- terasele râurilor Olt şi Olăneşti;
- dealurile subcarpatice Capela (+655), Petrişor (+550) şi Dealul Valului (+584), pe
latura de vest a localităţii şi Dealul Feţeni (+619), Dealul Dănicei (+584) pe latura
de est a localităţii.
În cadrul teraselor se individualizează următoarele subdiviziuni:
- terasa joasă conturată pe marginile râului Olt şi Olăneşti (+225/+235);
- terasa medie existentă între terasa joasă şi poalele dealurilor (+245);

4
- terase suspendate: terasa Feţeni individualizată pe versantul de est al văii râului Olt
(+310);
- Resturi de terasă (petice) se întâlnesc şi pe versantul de vest al văii râului Olt;
La confluenţa râurilor Olt - Olăneşti se poate contura un con de dejecţie cu
stratificaţie încrucişată de facies deltaic.

Geologie
Din punct de vedere geologic, localitatea se află în zona vechii unităţii
morfostructurale Depresiunea Getică. Depresiunea Getică s-a format pe locul fostei
Mări Sarmatice, care se întindea până pe teritoriul Bulgariei, dincolo de cursul actual
al Dunării. Din Sarmaţianul inferior (Volhinian), Marea Sarmatică a fost în
continuă restrângere ca întindere, retrăgându-se în Besarabian şi Kersonian spre est,
spre Platforma Rusă şi Moldovenească. În Pliocen, marea și-a redus extinderea, din
cauza unor mişcări de ridicare a Carpaţilor (I.P.Voiteşti).
La începutul Levantinului s-a ridicat masiv lanţul carpatic (faza valahă),
fapt care a revigorat cursul râurilor care, coborând din Carpaţi, au erodat şi
transportat cantităţi imense de pietrişuri şi nisipuri, depuse în stratificaţie încrucişată
în zona Piemontului Getic. În Pleistocenul inferior au continuat aceleaşi procese
naturale de transport şi depunere de pietrişuri. Spre sfârşitul Pleistocenului, lacul
din Câmpia Română s-a colmatat treptat, transformându-se în mlaştini care dispar
până în Pleistocenul superior. La sfârşitul Cuaternarului inferior, Oltul sparge lanţul
Carpaţilor Meridionali creând defileul de la Turnu Roşu.
Formațiunile de molasă din avan-fosa carpatică se instalează în această zonă
începând cu Albianul și se continuă în tot sistemul terțiar. Atât etajele Mezozoicului,
cât și ale Terțiarului marchează transgresiuni evidente, cu importante lacune
stratigrafice.
Dispunerea generală a formațiunilor este monoclinală. Zona Râmnicului
Vâlcea este de vârstă Neogenă și Cuaternară. Din Neogen, se evidențiază ca etaje
Helvețianul, care aflorează în mici petece (la Olteni și la sud de Inătești) și
Tortonianul, care aflorează, de asemenea în mici petece, în apropierea depozitelor
helvețiene. Depozitele tortoniene sunt alcătuite din 4 orizonturi litologice: orizontul
tufului cu globigerine, orizontul depozitelor lagunare (depozite cu sare), orizontul
șisturilor cu radiolari și orizontul marnos cu Spirialis.
- Orizontul tufului cu globigerine este cel mai bine dezvoltat în regiunea Ocnele
Mari. Pe teritoriul Râmnicului Vâlcea, acest orizont este întânit în partea de NV, în
dealul Cetății, sub un pachet de marne argiloase și un orizont de tufuri detrictice
albe.
- Orizontul lagunar, cel al depozitelor de sare a fost semnalat doar la Ocnița.
- Orizontul șisturilor cu radiolari este dispus în general deasupra orizontului
tufurilor globigerine, fiind reprezentat prin șisturi argiloase negricioase,

5
disodiliforme, cu eflorescențe de sulf, ce conțin o variată faună de radiolari. Uneori
acest orizont conține și intercalații lentiliforme de nisip și conglomerate slab
cimentate.
- Orizontul marnos cu Spirialis este dispus în continuitate de sedimentare peste
orizontul anterior și semnalat doar la vest de Olt, unde prezintă grosimi reduse.
Este reprezentat prin marne albicioase cu Spirialis.
Sarmațianul, care cuprinde două serii, atribuite respectiv intervalelor Buglovian-
Bessarabian1 și Bessarabian2-Kersonian, se dezvoltă fie în continuare de
sedimentare peste marnele cu Spirialis, fie în discordanță peste orizontul șisturilor cu
radiolari.
Depozitele seriei inferioare sunt constituite din marne nisipoase cu resturi
de plante, cu intercalații nisipoase și rare nivele de tufuri și marne cu aspect dungat.
Ele conțin o asociație macropaleontologică reprezentată prin genurile: Cerithium,
Bulla, Mohrensternia, Ervilia, Cardium și Cryptomactra pseudotellina, faună care
atestă depozitele de vârstă Buglovian- Volhinian.
Etajul Bessarabian2 – Kersonian se dispune peste seria marnoasă ca o
alternanță de nisipuri grosiere, conglomerate slab cimentate și marne nisipoase ce
conțin exemplare de Cerithium, Trochus, Cardium și Mactra fabrena (fauna ce atestă
vârsta sarmațian-medie). În dealul Capelei, la vest de Râmnicu-Vâlcea, se dezvoltă
un banc de tuf intercalat între pietrișuri și conglomerate ce conțin Mactra fabreana.
Nivele cu tufuri albicioase cenușii sunt semnalate și la est de valea Oltului.
Kesonianul este reprezentat prin nisipuri și pietrișuri ce se dipun uneori chiar pe
termenii inferiori ai Tortonianului, marcând astfel o transgresiune puternică.
A urmat o perioadă lungă de transgresiune marină, care a durat tot
Pliocenul și Pleistocenul. Următoarele depozite aparțin Holocenului, cel mai bine
reprezentat în zona municipiului Râmnicu Vâlcea, cu ambele etaje ale sale Holocen
inferior (qh1) și Holocen Superior (qh2). Holocenul inferior corespunde depozitelor
terasei joase. Acumulările aluvionare ale acestui nivel de terasă, care se dezvoltă
predominant pe râul Olt și Olănești este constituit din bolovănișuri, nisipuri și
pietrișuri. Grosimea acestor depozite variază între 5 și 8 m. Peste acumulările
aluvionare ale terasei inferioare a Oltului se dispun depozite nisipoase și argiloase de
tip loessoid, cu concrețiuni calcaroase. Parții superioare a Holocenului i-au fost
atribuite depozitele loessoide ce acoperă depozitele aluvionare ale terasei joase și
acumulărilor luncilor.
Dintre faliile din regiune, cea mai importantă este Olănești (din lungul văii
Olănești și la est de Olt peste valea Hogii spre Fețeni), din care se desprind faliile
Hogii, Cetățuiei, Râmnicului și Râureni. În legătură cu această ultimă falie
menționată, de Martonne (1981) atribuia depresiunii Râureni o origine tectonică. Se
prespune că regiunea din nordul văii Olănești se plasează pe un fundament rigid,
cristalin, dislocat. (Visarion, 1977).

6
 Municipiul Ramnicu Valcea este amplasat la sud de masivul Cozia, pe o zona
colinara denumita Subcarpatii Valcii, zona de coline de la baza Carpatilor
Meridionali. Orasul este amplasat in partea concava a unei cute a scoartei terestre
delimitata de la limita comunei Aranghel, in partea de vest, pana in nord pe Valea
Episcopiei, in est, pe malul estic al raului Olt, in sud biserica Goranu. Arealul
Ramnicu Valcea-Ocnele Mari-Govora-Pausesti-Maglasi-Stoenesti contureaza zona
depresiunii intercolinare de la baza Carpatilor Meridionali. Acest specific geografic
rezulta din alungirea cursului Oltului si de vaile afluentilor principali ai acestuia, ale
caror lunci s-au dezvoltat ca arii depresionare alungite pana la contactul cu muntele.
Altitudinea din zona municipiului Ramnicu Valcea variaza intre 200m in zona
de depresiune si 600 m in zonele dintre rauri. Densitatea fragmentarii este cuprinsa
intre 2-4 km/km2, o valoare relativ mica.
Principala forma de relief ce formeaza culoarul depresionar din zona este
reprezentata de vai, in principal Valea Oltului. Aceasta formeaza, prin traversarea
Subcarpatilor Valcii intre Calimanesti si Babeni pe o distanta de 40km, depresiunea
in care localizat municipiul Ramnicu Valcea. Ca o vale secundara, Valea
Olanestiului, strabate regiunea subcarpatica dintre Baile Olanesti si Ramnicu Valcea
pe o distanta de aproximativ 20km, in cadrul municipiului realizandu-se conflueta
cu raul Olt.
Formele de relief prezente in cadrul municipiului Ramnicu Valcea sunt:
terasele raurilor Olt si Olanesti si dealurile subcarpatice Petrisor, Capela, Valului,
Danicei si dealul Feteni.

Hidrologia
Localitatea Râmnicu Vâlcea este străbătută de la nord la sud de râul Olt.
Râul Olt care izvorăşte din munţii Hășmașu Mare, traversează Carpaţii Meridionali
pe la Turnu Roşu, adună afluenţii din zona ardeleană, apoi olteană, pentru ca la
Râmnicu Vâlcea să înregistreze un debit minim de 40 mc/sec. şi maxim de 500
mc/sec (la asigurarea de 1:1000 debitul râului Olt se cifrează la cca 1000 mc/sec).
Râul Olt a fost amenajat hidrotehnic în zona Făgăraş-Dunăre, viiturile care
inundau terasele joase fiind stăpânite, iar potenţialul energetic al debitului lichid al
râului valorificat în hidrocentralele construite (hidrocentralele de pe Olt însumând o
capacitate hidroenergetică de cca 1000MW). Pe teritoriul municipiului Rm. Vâlcea
au fost executate două hidrocentrale, Râmnicu Vâlcea Nord cu lac de acumulare la
cotă maximă +248,00 şi în Râmnicu Vâlcea Sud, cu nivelul maxim al lacului +231,5.
Afluenţii râului Olt în zona Râmnicu Vâlcea sunt:
Pe partea dreaptă:
- râul Olăneşti ce izvorăşte din munţii Căpăţânii;
- pârâul Sărat se formează sub formaţiunile nisipoase ale dealurilor din zona Ocnele
Mari.

7
 Pe partea stângă:
- pârâul Stăncioiu format sub formaţiunile Dealului Feţeni şi curge pe direcţia est-
vest;
- pârâul Sâmnic format sub Platoul Dealul Negru curge pe direcţia sud-vest şi
întâlneşte râul Olt aval de Hidrocentrale Rm.Vâlcea Sud;
- râul Topolog ce izvorăşte de sub masivul Făgăraş curge pe direcţia nord-sud apoi
sud-vest şi întâlneşte râul Olt în zona comunei Galicea.
Apele subterane
În aria Subcarpaților Vâlcii, apele subterane se află înmagazinate în
depozite cu permeabilitate și grosimi diferite, volumul lor depinzând de natura
foarte variată a rocilor care le conțin (alternanțe de roci permeabile și impermeabile,
reprezentate prin marne, argile, argile nisipoase, nisipuri, pietrișuri, tufuri, sare,
etc). Cele mai bogate rezerve se află pe văile principalelor cursuri de apă, în
lunci și pe terasele alcătuite din roci permeabile (nisipuri și pietrișuri). Din forajele
executate la adâncime (80-200 m) pe teritoriul municipiului s-a depistat apă cu
conţinut mare de NaCl, Ca şi Mg.
Date privind apa subterană
În zonă se pot evidenţia următoarele orizonturi de apă: În zona de terase apa
subterană are nivel variabil, însă oscilează în limita următoarelor valori:
- în terasele joase (pe malurile râurilor Olt şi Olăneşti ) în Cartierul Central (lăţimea
terasei de cca 300 m), Ostroveni 4,5,6 (lăţimea terasei de cca 100 m), Goranu lângă
lacul de acumulare (lăţimea terasei de cca 100 m), de o parte şi de alta a râului
Olăneşti (cu dezvoltare restrânsă de 20 -100 m), apa se află la adâncimea de 3,00 m;
- în terasele medii situate pe dreapta şi stânga Oltului între terasele joase şi bazele
versanţilor dealurilor, apa se află la 8-12 m adâncime. Începând de la nord spre sud
terasa medie începe de la Bujoreni, traversează zona centrală a municipiului, apoi la
sud de râul Olăneşti se continuă în zona cartierului 1 Mai, zona Troianu cu grupul
şcolar Troianu şi staţiile de benzină OMV şi Rompetrol, se continuă cu zona de
industrie a municipiului unde pe lângă unele unităţi mai mici, predomină platforma
chimică Oltchim, Uzina Mecanică, CET şi Uzina de Sodă. În zona de sud terasa
medie se dezvoltă ca lăţime atingând cca 1000 m lăţime, faţă de zona Troianu unde
terasa
măsoară cca 50 m lăţime, zona centrală şi de nord a municipiului terasa având cca
300 m lăţime. Banda terasei medii de pe partea stângă a râului Olt este mai îngustă
decât cea din partea dreaptă a Oltului. Aceasta se întinde de la Malul Alb unde
măsoară cca 200 m, se îngustează către aval şi se confundă treptat, în zona Goranu,
cu terasa joasă.
În terasele suspendate apa apare la baza acestora ca pânză permanentă (terasa
Feţeni), care se scurge pe versanţi spre bază şi unde cuvertura alunecă. În zona
Goranu la baza terasei suspendate ”Islaz” cartierul Feţeni, există alunecări active

8
 care afectează cuvertura de 4 - 6 m grosime. Au fost afectate şi locuinţe (Almariei,
Dubinciuc, Mărginean, etc).

Clima
Municipiul Ramnicu Valcea are o clima temperat-continentală de tranziție,
moderată, fără schimbări bruște de temperatură, umedă şi răcoroasă în zonele de
munte, cu precipitaţii normale pentru depresiunile subcarpatice, vânturi moderate şi
de mică intensitate şi temperaturi uşor scăzute în zonele joase. Pe timpul verii, clima
este mai secetoasă. Fenomenele de inversiune termică nu sunt foarte numeroase,
astfel temperaturile minime pe perioada iernii neînregistrând valori extreme.
Municipiul Râmnicu Vâlcea dispune de o stație meteorologică situată pe
teritoriul municipiului, la altitudinea de 235m, în culoarul Oltului. Este punctul în
care se fac toate măsurătorile pentru zona municipiului.
Temperatura medie anuală calculată pentru intervalul 2004 – 2010 este de
11,25 0 C; în ușoară creștere față de 10,20 0 C, înainte de anul 2000, consecință a
încălzirii climatice globale. Temperatura maximă înregistrată a fost de 39,9 0 C în
anul 2007, iar minima absolută a fost de -22,7 0 C în anul 2006.

Tabel 1 - Valorile principlalilor indicatori de temperatură

Stația de Anii de Maxima absolută Data înregistrării Minima absolută Data înregistrării Media anuală
observație observație anuală anuală 0Celsius

0Celsius 0Celsius

Râmnicu 2004 35,3 10.07. -13,9 7.01. 10,9

Vâlcea 2005 33,9 30.07. -16,9 8.02. 10,4
2006 33,8 20.08. -22,7 24.01. 10,5
2007 39,9 22.07. -10,3 30.12. 12,0
2008 36,8 16.08. -12,5 12.01. 11,7
2009 36,9 4.08. -15,7 21.12. 12,0
2010 35,8 15.08. -18,0 26.01. 11,3
(sursa: Direcția Județeană de Statistică Vâlcea, Breviar statistic. Municipiul Râmnicu Vâlcea în cifre,
2012)

După cum se poate observa din datele tabelului, există o decalare de o lună
față de luna cea mai caldă și cea mai friguroasă, de până acum. Astfel, începând
din anul 2008, luna cea mai călduroasă nu mai este iulie ci august, tendință urmată
și de anii 2009 și 2010. De asemenea, luna cea mai friguroasă nu mai este februarie, ci,
în alternanță, luna decembrie sau luna ianuarie.
Cantitatea medie de precipitații este de 794,65 mm anual, (calculată în
intervalul 2004-2010) cele mai multe ploi căzând la sfârșitul verii și toamna. Cel mai
ploios an din perioada analizată a fost 2005 (peste 1000mm), iar cel mai secetos a fost
2008 (sub 500 mm).

9
 Cantitatea medie anuală a precipitațiilor în dealurile subcarpatice are valori
cuprinse între 600-800 mm, astfel media multianuală înregistrată la stația Râmnicu
Vâlcea a fost de 611,4 mm.
Radiația solară globală este apreciată între 110 și 122 kcal/cm2/min iar durata
de strălucire a Soarelui este de 2100 – 2200 ore în regiunea subcarpatică – 2047 ore la
Râmnicu Vâlcea. Între aceste valori radiația globală variază în raport cu
particularitățile morfologice, gradul de înclinare al versanților și de fragmentare a
reliefului. La acestea se adaugă modificările produse local de activitățile antropice,
generatoare de noxe (cum este Combinatul Chimic de la Râmnicu Vâlcea), care
reduc vizibilitatea și determină apariția cețurilor de radiație și a norilor inferiori
(numărul mediu al zilelor cu cer acoperit variază între 100 și 180 zile pe an). În
condiții de calm atmosferic, pulberile emanate stagnează în partea joasă a Culoarului
Oltului.
Durata insolației însumează 1990,5 ore anual, numărul zilelor cu cer senin,
variind între 60-80 pe an, iar al celor cu precipitații, de 128 zile pe an. Umezeala
relativă a aerului variază între 71% și 78%, cu media de 75%, iar în sezolnul estival
între 61,9 – 72%, cu media de 69%. Toamnele sunt lungi, iar numărul zilelor cu ceață
și neperiodice este în medie de 52 pe an.
Variațiile termice periodice au impact asupra solului și rocilor, provocând
distrugerea coliziunii în urma proceselor de îngheț-dezgheț frecvente îndeosebi în
anotimpurile de tranziție (primăvara, toamna) și chiar iarna și în apariția proceselor
de meteorizare. Înghețul și îndeosebi îngheț-dezghețul au un rol important în
desfășurarea proceslor de versant, mai ales în porțiunea dealurilor înalte și a
depresiunilor submontane, unde au loc frecvente procese de solifluxiune și creep. La
Râmnicu Vâlcea, primul îngheț, în medie, poate să se producă la 26 septembrie, iar
ultimul de la 24 martie. În unele situații extreme este posibli ca toamna, cel mai
târziu să se producă chiar în a doua decadă a lunii septembrie (19.09 la Râmnicu
Vâlcea). Înghețurile târzii de primăvară, apar frecvent în a doua jumătate a lunii
mai (15.05 la Râmnicu Vâlcea). Aceste înghețuri extreme sunt cele mai periculoase,
intesificând procesele superficiale de degradare a solului. În cursul anului, scăderea
temperaturilor maxime sau minime sub 00C ocupă un spațiu larg marcând apariția
temperaturilor negative. Numărul zilelor de iarnă (cu T max.<00C) a fost de 21
(6,5 în decembrie, 10,5 în ianuarie, 3,5 în februarie, 0,5 în martie), la Râmnicu Vâlcea
în perioada 1931-1990. Numărul mediu anual al zilelor de îngheț (T min. <00C) este
în medie 98,3 la Râmnicu Vâlcea, având cea mai mare frecvență în lunile decembrie
(21,1), ianuarie (28,4) și februarie (20,5).
Diversitatea formelor de relief şi condiţiile pedoclimatice de pe teritoriul
municipiului Râmnicu Vâlcea au favorizat dezvoltarea unei vegetaţii bogate,
dispusă în etaje conform reliefului. Astfel, dealurile din jurul orașului sunt
acoperite cu păduri de gorunete, gorunete- făgete și făgete.

10
 Pădurile de gorun și fag au cea mai mare răspândire ocupând culmile
dealurilor. Pe lângă speciile dominante, ca fagul (Fagus sylvatica) și gorunul
(Quercus petraea), apar și carpenul (Carpinus betulus), teiul (Tilia cordata și Tilia
platyphyllos), jugastrul (Acer campester), frasinul (Fraxinus excelsior), mojdreanul
(Fraxinus ornus), ulmul (Ulmus minor), curpenul (Clematis vitalba), salcâmul
(Robinia pseudocacia).
Etajul de arbuști este format din: anul (Corylus avellana), lemn câinesc (Ligustrum
vulgare), corn (Cornus mas), soc (Sambucus nigra), sânger (Cornus sanguinea) și
iedera (Hadera helix) ca plantă agățătoare.
În pădurile de fag cresc câteva specii de plante rare, endemice, cum sunt
sânzienele (Galium rotundifolium) și ciucușoara (Alyssum linifolium). Vegetația
ornamentală din parcurile și zonele de versant amenajate cuprind: bradul argintiu
(Abies concolor), molidul (Picea abies), pinul (Pinus nigra, Pinus Sylvestris, Pinus
strobus), zada (Larix decidua), arinul (Alnus glutinosa), plopul (Populus alba),
salcia (Salix caprea, Salix babylonica), arțarul (Acer negundo), platanul (Platanus
acerifolia), castanul sălbatic (Aesculus hypocastanum), liliacul (Syringa vulgaris),
gardul viu (Buxus sempervirens), ienupărul (Juniperus communis), chiparosul
(Polyanthus tuberosa) etc.
Dintre plantele ocrotite ca monumente ale naturii sau specii rare, amintim
câteva exemplare de zadă sau larice (Larix decidua) și Ginkgo biloba, ce se găsesc în
parcul Zăvoi. Prin bogăția speciilor sale lemnoase, arbustive și ierboase, vegetația
din cuprinsul orașului contribuie la crearea unui climat plăcut, aducând un plus de
frumusețe și atractivitate. În parcurile și în numeroasele spații verzi din Râmnicu
Vâlcea abundă panseluțele, trandafirii, garoafele, lalelele, crizantemele. În ultimii
ani, în perimetrul urban s-a extins plantarea speciilor decorative, exotice, cum sunt
magnoliile.

Flora
Dealurile din jur sunt acoperite în proporţie de 90%cu păduri. Din cele 929
specii de plante care trăiesc aici, 12 specii sunt ocrotite.

Fauna
În pădurile de marginea orașului trăiesc: căprioara (Capreolus capreolus),
vulpea (Vulpes vulpes), iepurele (Lepus europaeus), șoarecele de pădure
(Apodemus sylvaticus), ariciul (Erinaceus roumanicus) etc.
Dintre păsările care populează parcurile și pădurile orașului amintim:
privighetoarea (Luscinia megarhynchos), rândunica (Hirundo rustica), vrabia
(Passer domesticus, Passer montanus), măcăleandrul (Erythacus rubecula), fâsa de
pădure (Anthus trivialis), pițigoiul (Parus major), cojoaica (Certhia familiaris), scatiul
(Carudelis spinus), uliul păsărelelor (Accipter nisus), cucuveaua (Athene noctua),

11
guguștiucul (Streptopelia decaoctus), pupăza (Upupa epops), ciocănitoarea
(Dendrocopus major) etc.
În apa Oltului și în lacurile de acumulare trăiesc diferite specii de pești: linul
(Tinca tinca), crapul (Cryprinus carpio), cleanul (Leuciscus cephalus), mreana
(Barbus barbus), roșioara (Scardinus erythrophtalmus), știuca (Esox cephalus),
păstrăvul (Salmo trutta fario), zglăvoaca (Cottus gobio) ș.a.
Reprezentative pentru această zonă și de interes turistic sunt: Grădina
zoologică şi rezervaţia paleontologică Goranu.

Resurse de sol si subsol

Municipiul Râmnicu Vâlcea dispune de o suprafaţă totală de 8952 ha cu un
P.O.T (procent de ocupare a terenului) de 21%. Ca urmare a procesului de
urbanizare, dar şi ca rezultat al unei industrializări intensive, solul municipiului
Râmnicu Vâlcea a suferit o degradare generală a terenurilor şi habitatelor, atât
antropică cât şi naturală, care se manifestă, în prezent, prin imposibilitatea utilizării
terenurilor la categoria de folosinţă iniţială.

Tipurile de sol
Conform Sistemului Român de Taxonomie a Solurilor (la nivel de clasă şi tip
de sol) din anul 2003, pe teritoriul municipiului Râmnicu Vâlcea putem identifica
următoarele tipuri de soluri: aluvisol, vertosol, preluvosol, eutricambosol,
districambosol, erodosol, faeoziom, luvosol, faeziom, litosol. Cele mai răspândite
sunt aluvisolurile și eutricambosolurile, afltate în lunca Oltului și pe terase acestuia.

CLASA PROTISOLURI
Protisolurile apar în cadrul unor suprafeţe discontinui, pot ocupa suprafeţe
mari sau reduse în regiunile cu relief puternic fragmentat, pe versanţi sau culmi, în
aria de raspândire a nisipurilor şi în luncile râurilor. În această clasă sunt incluse
solurile tinere, aflate într-un stadium incipient de dezvolatre. Din clasa
protisoluri, pe teritoriul Municipiului Râmnicu Vâlcea identificăm aluvisolurile,
preponderente ca suprafață ocupată. (Anexa V - Tipurile de sol și clase de textură)
Aluviosolurile sunt definite ca soluri formate pe materiale parentale constituite
din depozite fluviatile, fluvio-lacustre sau lacustre recente, de cel puţin 50 cm
grosime. Caracteristic acestor soluri este stratificarea evidentă şi sortarea
granulometrică slabă a materialului parental (care prezintă o mare heterogenitate în
ceea ce priveste textura atât pe verticala, cât şi pe orizontală), precum şi variaţia
neregulată a conţinutului de materie organică pe profilul de sol (Grigoraş et all.,
2006, p.64). Aluviosolurile ocupă suprafeţe importante în lunca râului Olt și Olănești.

12
 CLASA CERNISOLURI
Faeoziomurile ocupă areale cu materiale parentale constituite din depozite
loessoide, depozite nisipoase, luturi, argile, argile marnoase şi marne. Astfel,
faeoziomurile prezintă o textura lutoasa sau luto-argiloasă. Procesul de bioacumulare
favorizeaza acumularea unei cantitaţi însemnate de humus. Faeoziomurile ocupă areale
cu climă mai umedă decât cernoziomurile, precipitaţiile având valori cuprinse între
500-700 mm și temperaturi de 7-90 C. (Anexa V - Tipuri de sol și clase de textură). În
Subcarpaţii Getici, formarea faeoziomurilor este legată mai ales de prezenţa marnelor
şi argilelor marnoase, precum şi de prezenţa unui exces de umiditate în treimea
inferioară a versanţilor. Acest fapt a determinat o răspândire mai restrânsă şi pe
suprafeţe mai mici (Grigoraş et all, 2006, p.118). În cadrul municipiului Râmnicu Vâlcea,
arealul de răspândire al acestor tipuri de soluri este parte sud-vestică, la sud de Ocnele
Mari și în zona Goranu.

CLASA CAMBISOLURI
Eutricambosolurile se întâlnesc în aproape toate unităţile de relief din zona de
munte până la cea de câmpie, pe terase şi lunci, pe terenuri predominant înclinate, în
areale în care roca parentală este bogată în calciu şi alte minerale cu caracter bazic
(Grigoraş et all., 2006, p.164). Sunt caracteristice unei clime umedă cu precipitaţii
cuprinse între 600-800 mm, fiind depășită evapotranspiraţia în toate lunile şi
temperaturi medii multianuale sunt de 6-100 C. utricambosolurile se întâlnesc pe
terasele înalte ale Oltului, mai dezvoltate pe malul drept, într-o fâșie aproape
continuă.
Districambosolurile au geneza legată mai ales de rocile sedimentare
(conglomerate, gresii, luturi sau nisipuri), bogate în cuarţ, dar sărace în minerale
uşor alterabile, roci ce determină de la început caracterul acid al acestor soluri. Sunt
întâlnite mai ales pe versanţi, pe culmi înguste. (Grigoraş et all., 2006, p.189).
Districamosolurile, prezintă o textura nediferenţiată sau slab diferenţiată.
Conţinutul mare de material-schelet determină un volum edafic util mic, o
permeabilitate ridicată pentru apă şi o capacitate scazută de reţinere a elementelor
nutritive. Districambosolurile sunt raspândite pe suprafețe restrânse în partea nord-
vestică a municipiului, în zona Dealul Malului și Priba.

CLASA LUVISOLURI
Preluvosolurile s-au format pe un relief cu altitudini cuprinse între 150 şi 800
m, fiind reprezentat prin câmpii netede sau fragmentate, piemonturi, podişuri şi
dealuri. Depozitele de solificare sunt variate ca origine, cel mai adesea,

13
preluvosolurile sunt fromate pe: loessuri, depozite loessoide, luturi, nisipuri, argile,
conglomerate, gresii, în general materiale bogate în elemente bazice.
Preluvosolurile prezintă o textură lutoasă sau luto-argiloasă. Ele pot suferi de
deficit de umiditate în anii secetoşi, iar în anii ploioşi pot fi afectate de exces de
umiditate. Pe teritoriul municipiului, preluvosoluri se întâlnesc bine dezvoltate în
partea vestică, pe teritoriul cartierului copăcelu, continate în Ocnele Mari și un petec
între Goranu și Fețeni.
Luvosolurile sunt răspândite pe un relief ce prezintă altitudini mai mari,
comparativ cu cele ale preluvosolurilor. Formele de relief sunt reprezentate prin
câmpii netede, terase, versanţi slab înclinaţi, piemonturi, podişuri şi dealuri, de obicei
areale predominant orizontale sau slab–moderat înclinate, fiind constituite din luturi,
nisipuri, argile, depozite loessoide, conglomerate, gresii, roci magmatice şi metamorfice
(Grigoraş et all., 2006, p.231). Luvosolurile, sunt soluri moderat sau puternic
diferenţiate textural, ceea ce determină însușiri aerohidrice nefavorabile pe profil. Din
toamnă până în primăvară se constată o încărcare a solului cu apă, ce percolează în
adâncime, depăşind baza profilului de sol. În cadrul municipiului apar bine dezvoltate
în parte nord-estică Goranu, Fețeni, cu extindere spre nord (spre Călimănești).

CLASA PELISOLURI
Vertosolurile sunt soluri formate pe materiale parentale cu textură fină
(depozite argiloase de origine lacustră sau fluvio-lacustră), care, din punct de vedere
mineralogic, sunt constituite din minerale argiloase, mai ales smectice. Aceste soluri se
întâlnesc în regiunea de câmpie, podiş şi deal, pe un relief plan sau slab înclinat. În
perioadele secetoase, primii centimetri de la suprafaţa solului se farâmiţeaza foarte
ușor la presare în agregate colţuroase. În perioadele umede, apa pătrunde prin
crăpături, umezind solul. Prin umezire agregatele solului gonflează, fisurile sunt
astupate şi apa nu mai pătrunde în sol, umezind numai suprafaţa solului sau
scurgându-se la suprafaţă. Un astfel de tip de sol se întâlnește pe o suprafață foarte
restrânsă la nord de Căzănești.

CLASA ANTRISOLURI
Erodosolurile soluri sunt formate pe depozite neconsolidate, în condiţii de
relief accidentat, din zona de deal, podiş, piemont sau câmpie. Cel mai adesea, ele
sunt ocupate cu diverse culturi agricole, cu pajişti degradate prin păşunatul intensiv
sau sunt neproductive (Grigoraş et all., 2006, p.190).
Acestea sunt soluri neproductive sau slab productive, cu vegetaţie rară. Ele au
apărut prin disclocarea orizonturilor fertile ale solului sub acţiunea apei (din

14
precipitaţii) şi a vântului, prin acţiunea deplasărilor a maselor de pământ, cât şi prin
activitatea directă a omului (lucrări de denivelare, de modelare a reliefului, de excavare
sau de tasare). Formarea acestor solurilor are la bază bilanţul a două procese
antagoniste, procesul de pedogeneză, care determină formarea solului şi diferenţierea
pe verticală a orizonturilor şi procesul de reliefogeneză (denudaţie şi sedimentare) care
frânează procesul de formare a solurilor (Florea şi colab., 2004).
Textural, acest tip de sol poate varia de la nisipoasă şi argiloasă, conţinutul de
humus, azot total şi fosfor fiind, în general, mic. Erodosolurile sunt raspândite sporadic
în zonele de deal, pe versanţi puternic înclinaţi. În cadrul Municipiului Râmnicu Vâlcea
acest tip de sol apare în partea nord-vestică, în zona Dealul Malului.

Resursele subsolului
Unele dintre bogățiile solului și subsolului zonei au fost valorificate încă din
Antichitate. Sarea (de la Ocnele Mari și Govora) a constituit atât un aliment, cât și o
marfă de schimb mult solicitată în sudul Dunării, care se transporta pe râul Olt.
Lemnul a reprezentat, prin varietatea speciilor (rășinoase și foioase), un mijloc de
schimb cu zonele de câmpie. Calcarul a fost folosit și comercializat în diverse regiuni,
iar argila a fost folosită atât în olărit, cât și ca material de construcție.
În municipiul Râmnicu Vâlcea, (cu excepţia resursei de apă care se găseşte în
perimetrul municipiului), celelalte resurse minerale – ca păcura, cărbunele, gazele
naturale (necesare industriei energetice) - sunt aduse de la mari distanţe din judeţ (lignit
de la Berbeşti-Alunu, gaze prin reţeaua de transport şi distribuţie) sau chiar
importate.
Această zonă nu dispune de alte zăcăminte minerale exploatabile.

Caracteristici demografice
De o importanţă reală pentru toate nivelurile (european, naţional, regional,
local), fenomenele demografice (schimbările în natalitate, mortalitate şi migraţie) au
un puternic impact social, economic, politic şi cultural, astfel constituind o parte
esenţială în analiza şi dezvoltarea politicilor publice.
Fenomenele demografice sunt interpretate şi analizate prin prisma unor
indicatori demografici, care oferă o imagine sintetică asupra transformărilor înregistrate
la nivel local:

- numărul şi creşterea populaţiei;

- distribuţia populaţiei pe sexe şi pe grupe de vârstă;
- natalitatea şi mortalitatea,

15
- fertilitatea;
- speranţa de viaţă;
- mortalitatea infantilă;
- bilanţul migrator.

În continuare, sunt analizaţi principalii indicatori demografici existenţi la nivelul

municipiului Râmnicu Vâlcea. Datele utilizate provin din Breviarul Statistic al
Municipiului Râmnicu Vâlcea, INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Vâlcea.

Grafic 1. Evoluția numărului de locuitori în intervalul 1977 – 2011

Evolutia populatiei de la ultimele

recensaminte 1977 - 2011
113.624 107.726
120000
98.776
100000

80000 66.321
numar locuitori
60000

40000

20000

0
1977 1992 2002 2011

Sursa: Directia Judeteana de Statistica- Valcea

16
 Din analiza datelor, se poate observa că de la recensamantul din 1977, cand
populatia inregistra un numar de 66.321 de locuitori, a crescut semnificativ, pana la
valoarea de 113.624, inregistrata la recensamantul din 1992. De la recensamant efectuat
in anul 2002, cand municipiul Ramnicu Valcea avea o populatie de 107.726 locuitori, se
remarca o scadere de 8,3% ajungand conform ultimelor statistici, la o populatie de
98.776.

Analiza pe sexe a populaţiei (în anul 2011) relevă că, circa 47,27% respectiv
46.695 de persoane din totalul populatiei erau bărbaţi şi 52,72% respectiv 52.081
persoane de sex feminin. Ca tendinţă principală înregistrată, populaţia de sex feminin
este într-o relativă creştere (de la 51,58% în anul 2002), în timp ce populaţia masculină
cunoaşte o uşoară evoluţie descendentă (de la 48,42% în anul 2009).

Grafic 2. Distributia populatiei pe sexe 2011

Distributia populatiei pe sexe 2011

98776
100000
90000
80000
70000
52081 Total populatie
60000
46695
Femei
50000
40000 Barbati

30000 52,72% 47,27%

20000
10000
0
Total populatie Femei Barbati

Sursa: I.N.S Directia Judeteana de Statistica- Valcea

17
 Grafic 3. Distributia populatiei pe grupe de varste 2011

70000 68893

60000

50000

40000
32573 36320 Total populatie
30000 Barbati
19739
20000 Femei
9908
9831
10000 10144
0 4214 5930

0-19 ani
20-65 ani
peste 65 ani

Sursa: Directia Judeteana de Statistica- Valcea

Se remarca un echilibru intre sexe in ceea ce priveste populatia de pana la 19 ani,

inregistrata la ultimul recensamant, cu o diferenta majoritara foarte mica, reprezentata
de barbati La populatia cu varste cuprinse intre 20 si 65 de ani persoanele de sex
feminin sunt reprezentate intr-un numar mai mare decat cel masculin respectiv 36320
din totalul populatiei din aceasta grupa de 68893 persoane.
Un indicator relevant pentru analiza demografică a municipiului Râmnicu
Vâlcea îl reprezintă şi densitatea populaţiei. Aceasta înregistra la data de la 1 iulie
2010, valoarea de 1244,17 loc/km2, indicator în scădere în anul 2011 (raportat la
valorile estimative ale recensământului populației și locuințelor, rezultă o valoare de
1034,10 loc/km2). Față de comunele din jur, Municipiul Râmnicu Vâlcea are cea mai
mare densitate a populației, urmat de Băile Govora. Această densitate se explică prin
puterea de atracție a orașului Râmnicu Vâlcea, a numărului de locuri de muncă
existente și a funcțiilor sale urbane.
Grupată pe categorii etnice, populaţia municipiului este formată în proporţie de
91,98% din români. De remarcat este şi o evoluţie crescătoare a ponderii populaţiei
rrome (de la 0,52% în anul 1930 la 1,31% in 2011). Populaţia română fiind majoritară, nu
au existat tensiuni interetnice sau confesionale datorate populaţiei minoritare.

18
Grafic 4. Apartenenta etnica a populatiei

Apartenenta etnica a populatiei 2011

100% 91.98%
90%
80%
70%
60% romani
50%
40% rromi
30% maghiari
20%
10% 1.31% 0.13% germani
0% 0.04% 0.03%
0.08% 6.42% turci
alta etnie
etnie necunoscuta

Sursa: Directia Judeteana de Statistica- Valcea

Grafic 5. Apartenenta religioasa a populatiei

Apartenenta religioasa a populatiei 2011

100%
90% 92.06%

80%
ortodocsi
70%
adventisti
60%
romano-catolici
50%
penticostali
40%
greco-catolici
30%
alta religie
20%
0.31% 0.31% 0.30% 0.42% apartenenta necunoscuta
0.11% 6.43%
10%
0%
-2 0 2 4 6 8 10

Sursa: Directia Judeteana de Statistica- Valcea

19
 Din punct de vedere al religiei, 92,06% din total populaţie este de religie
ortodoxă. Alături de această confesiune, în proporții mici, urmează credincioșii de
religie romano-catolică, adventiștii, penticostalii, greco-catolicii, baptistii.

Tabel 2 - Populaţia după naţionalitate, la recensămintele din 1930-2011

1930 1956 1966 1977 1992 2002 2011
Total municipiu 15648 25592 31178 70134 116914 107726 98776
Râmnicu Vâlcea
Români 14639 25180 31007 69355 115453 105949 90851
Maghiari 166 115 91 284 304 200 130
Germani 276 88 41 73 138 98 43
Rromi 81 48 5 351 935 1357 1298
Sârbo-croați 34 10 - 7 9 5 -
Ruși 40 28 5 23 5 6 -
Turci 2 3 - 1 6 25 32
Bulgari 32 6 1 3 5 3 -
Polonezi 7 18 1 3 11 5 -
Greci 14 3 4 5 6 5 -
Armeni 8 2 - 1 2 3 -
Evrei 184 51 1 6 4 8 -
Ucrainieni 6 4 2 1 4 6 4
Tătari - 2 - 4 3 5 -
Slovaci 22 1 1 1 3 - -
Cehi - 2 - - 3 - -
Italieni - - - - - - 10
Macedoneni - - - - - - 11
Alte 137 31 19 14 21 51 81
naționalităț
Etnie
i - - - - - - 71
nedeclarat
ă Sursa INS Directia Judeteana de Statistica – Valcea

Nivelul de educatie al populatiei municipiului este relativ ridicat, conform

recensamantului din 2011, raportat la populatia de peste 10 ani, conturandu-se
urmatoare situatie:
 populatia cu studii superioare are un procent de 15,37%;
 6.95% sunt inscrisi la scoala de maistri;
 nivelul de educatie secundar (studii liceale) este reprezentat de 65,32%;
 la nivelul invatamantului primar se incadreaza 10,13%.
 populatia care nu are studii este reprezentata de 2.23% din populatia stabila.

20
 Populatia stabila de 10 ani si peste, pe sexe, dupa nivelul
de educatie, in municipiul Ramnicu Valcea
NIVELUL INSTITUTIEI DE INVATAMANT ABSOLVITE
Populat
Fara scoala
ia Superior Secundar
Municipiul absolvita
stabila Post
RAMNICU din
de 10 liceal si Superior din care
VALCEA care: Inferior Primar
ani si de
peste Total Univer maistri Total Profesiona (gimnazial Total
persoane
sitar de Liceal l si de )
analfabete
licenta ucenici

Ambele sexe 88802 23825 20142 6236 51730 29392 10247 12091 5507 1504 352

Masculin 41748 11128 9616 3171 24380 13428 6089 4863 2402 667 92

Feminin 47054 12697 10526 3065 27350 15964 4158 7228 3105 837 260

Sursa: INS Directia Judeteana de Statistica – Valcea

Tabel 3 - Populaţia stabila de 10 ani si peste pe sexe dupa nivelul de educatie in

Ramnicu Valcea

Tabel 4 - Populația stabilă a Municipiului Râmnicu Vâlcea, pe sexe

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Total 111701 111658 111342 110447 110480 110731 98776
Masculin 53756 53660 53416 52786 52770 52848 46695
Feminin 57945 57998 57926 57661 57710 57883 53081
Sursa: I.N.S.S.E

Conform rezultatelor recensamantului din 2012 totalul populatiei active este

alcatuit din 48.82% persoane de sex feminin si 51,18% persoane de sex masculin.
In urma analizarii datelor demografice din cadrul municipiului Ramnicu Valcea
si a localitatilor din zona metropolitana, rezultatele sunt urmatoarele:
 municipiul Ramnicu Valcea are cea mai mare pondere a populatiei stabile in
timp ce localitatile din zona metropolitana au ponderi de maxim 3% ;
 in cadrul zonei metropolitane, inclusiv municipiul Ramnicu Valcea, salariatii
reprezinta ponderea cea mai mare a populatiei stabile, cuantificand 41 de procente;
 persoanele inacive reprezinta 56,5% , o valoare foarte ridicata;
La nivelul anului 2011, populatia ocupata in cadrul municipiului Ramnicu
Valcea se situa la valoarea de 85%- Populația ocupată în activități neagricole.

21
 În anul 2011, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de
58,5%, iar rata şomajului - conform definiţiei internaţionale (BIM1) - de 7,4%.
Nivelul ratei de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 62,8%, la o distanţă
de 7,2 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei
Europa 2020.
Principalii indicatori care caracterizarea forţa de muncă la nivel de municipiu
sunt: populaţia activă, populaţia ocupată şi numărul mediu de salariaţi. Populaţia
activă reprezintă persoanele de 14 ani şi peste, apte de muncă, care, într-o anumită
perioadă, furnizează forţa de muncă disponibilă (utilizată/neutilizată) pentru realizarea
de bunuri și servicii în economia locală.

Mişcarea migratorie, bilanţul populaţiei

Intensificarea mobilităţii teritoriale a populaţiei judeţului Vâlcea după anul
1990 a contribuit la modificarea numărului şi structurii pe vârste şi sexe a populaţiei
la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea. Datorită dezvoltării economice din perioada
socialistă, municipiul Râmnicu Vâlcea a devenit un adevărat pol de atracţie pentru
populaţia tânără în căutarea unor noi locuri de muncă. Astfel, populația urbană aproape
s-a triplat, iar orașul s-adezvoltat în jurul platformelor industriale nou construite. După
1990, când România a trecut printr-o lungă perioadă de tranziție spre economia de
piață și prin multe privatizări, soldate cu închiderea fabricilor și restructurarea
angajaților, se poate observa un fenomen migrațional invers, de întoarcere spre mediul
rural, accestuat în special după 2000. De asemenea, odată cu integrarea în UE şi
deschiderea graniţelor naţionale, mulţi dintre localnici au ales să plece în statele
membre pentru un loc de muncă mai bine plătit. Față de tendința înregistrată la nivel de
județ, municipiul Râmnicu Vâlcea nu a înregistrat un fenomen de emigrare spectaculos.
În anul 2007, anul integrării în UE, numărul emigranților a fost de 52 de persoane. În
anii 2008 și 2009 acesta crește până la 86 persoane în 2009 și scade la 53 de persoane în
2010. De asemenea remarcăm că bilnațul migrator este destul de echilibrat (având
valoarea 0) sau ușor negativă.

Populația și activitatea economică

În perioada 1992-2002, populaţia activă a municipiului Râmnicu Vâlcea a
cunoscut o scădere determinată, în principal, de scăderea populaţiei, dar şi de
fenomenul migraţionist. Astfel, populaţia activă înregistrată a municipiului a scăzut de
la 58.785 locuitori, în anul 1992, la 47.248 locuitori în anul 2002 (la ultimul recensământ
al populaţiei), ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 20%. Din totalul populaţiei
înregistrate la nivel de municipiu, ponderea populaţiei active a scăzut de la 50,28% în

22
anul 1992 la 43.86% la recensământul din 2002. Fenomenul a fost însoţit de creşterea
numărului de persoane inactive (de la 49.72% în anul 1992 la 56.14% în anul 2002).
Din totalul populaţiei active, potrivit Breviarului Statistic al Municipiului
Râmnicu Vâlcea- 2012, circa 48,82% erau femei şi 51,18% bărbaţi. Comparativ cu anul
1992, se constată o uşoară tendinţă de creştere a ponderii populaţiei de sex feminin în
total populaţie active (de la 48,21% la 48,82%) în paralel cu reducerea ponderii
bărbaţilor în vârstă de muncă, din totalul populaţiei active.
O analiză a populaţiei stabile pe domenii de activitate în Râmnicu Vâlcea şi
localităţile componente prezintă următoarea situaţie:
- cea mai mare pondere a populaţiei stabile o deţine municipiul Râmnicu Vâlcea
(90,22%);
- celelalte localităţi au ponderi sub 3% din total;
- cea mai mare pondere a populaţiei stabile, atât în municipiu Râmnicu Vâlcea cât şi în
localităţile învecinate, o deţin salariaţii (41% din totalul populaţiei stabile în municipiul
Râmnicu Vâlcea);
- o pondere foarte mare a persoanelor inactive: 56,5% în Râmnicu Vâlcea;
- ponderea salariaţilor în municipiul Râmnicu Vâlcea este cea mai mare, de 41% din
totalul populaţiei stabile, celelalte localităţi deţinând ponderi sub 30%.
Cel mai mare procent al populatiei ocupate se inregistreaza in domeniul
industrial, urmat de domeniile de comert si servicii.
Fata de anul 2002, la nivelul anului 2011 se poate observa cresterea populatiei
ocupate in agricultura, in stransa legatura cu scaderea din filiera industriala.
Constructiile au suferit cea mai mare scadere a populatiei ocupata, cu peste 2%, ca, de
altfel, si sectorul administratiei publice. Cresterile marcante se observa in domeniile
comercial, sanatate si asistenta sociala, sectoarele servicii si invatamant avand o crestere
usoara.
În anul 2002, la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea, populaţia ocupată era
de 40.182 locuitori, adică 41,34% din total populaţia stabilă înregistrată, mai mică
comparativ cu media regională (46,2%). Ponderea cea mai mare a populaţiei ocupate
este în sectorul industrial, urmat de sectorul servicii şi comerţ.
Conform I.N.S, numarul mediu al salariatilor din Ramnicu Valcea la nivelul
anului 2012 era de 38.868, mai mult de jumatate din numarul mediu al salariatilor
inregistrati la nivelul judetului (73757). La nivelul municipiului numarul somerilor a
fost in scadere la sfarsitul anului 2011 cand s-au inregistrat 2007 someri fata de anul
precedent cand s-au inregistrat 3478 la sfarsitul lunii decembrie 2010. In ultimii 2 ani
numarul somerilor a fost tot in crestere.

23
 Grafic 6. Numarul somerilor inregistrati 2010 – 2013

Numarul somerilor inregistrati 2010 - 2013

3478
3500
2813
3000
2474
2500 2007 decembrie 2010
2000
decembrie 2011
1500 decembrie 2012
1000 decembrie 2013

500

0
decembrie decembrie decembrie decembrie
2010 2011 2012 2013

Sursa: Directia Judeteana de Statistica- Valcea

Grafic 7. Someri inregistrati la sfarsitul lunii dec 2013, pe sexe

Someri inregistrati la sfarsitul lunii decembrie

2013, pe sexe, in Ramnicu Valcea
2813
3000
2500
2000
1473
1500 1340 Total someri dec 2013
1000 Femei
500 Barbati
0
Total someri
Femei
dec 2013 Barbati

Sursa: I.N.S

24
 La nivelul judetului rata somajului la sfârşitul lunii decembrie 2013 era de 6,63%
cu 12.056 şomeri înregistraţi dintre care 2813 doar in Ramnicu Valcea.
Evolutie oscilanta a mortalitatii generale, ascendenta fata de recensamantul din
2002, descendenta in perioada 2008-2009 si cu valori constante in perioada 2010-2012.
Rata mortalitatii la nivelul anului 2012 a fost de 7,65%o. Trend oscilant si al natalitatii
in perioada dintre recensamintele din 2002 si 2011 dar cu o valoare aproape egala intre
anii 2002 cand au fost inregistrate 985 persoane decedate si 2012 cand s-au inregsitrat
983 persoane decedate. Rata natalitatii la nivelul anului 2012 a fost de 9,95%o.
Spor natural pozitiv la nivelul anului 2012 si cu trend ascendent din 2011.

Infrastructura urbana de transport si utilitati

Transportul de calitate prezinta anumite conditii ce sunt necesar a fi indeplinite,
cum ar fi siguranta maxima, rapiditatea in desfasurare, accesibilitatea destinatiilor,
regularitate si punctualitate, capacitate crescuta de transport, economie asupra
investiilor initiale cat si asupra investitiilor de exploatare si reducerea impactului
asupra mediului. Analiza liniilor de legatura, atat din interiorul municipiului Ramnicu
Valcea cat si in zona invecinata, s-a realizat atat in ipostaza legaturilor cu judetele
invecinate cat si cu regiunile invecinate.
In cazul retelei de transport rutier, municipiul Ramnicu Valcea este amplasat pe
directia coridorului paneuropean 4, coridor cu acces in tara prin punctul vamal feroviar
Curtici si punctul vamal rutier Nadlac si desfasurare pe ruta Arad-Deva-Sebes-Sibiu-
Ramnicu Valcea-Pitesti-Bucuresti-Constanta. Datorita acestei amplasari, municipiul
Ramnicu Valcea beneficiaza de un avantaj strategic privind deschiderea pe plan
national si international. Fiind amplasat in partea central-sudica a Romaniei, la 175 de
km de Bucuresti, municipiul Ramnicu Valcea este un nod de intalnire a trei drumuri
nationale importante – DN7, DN64 si DN67 – cu drumul european E81. Ca urmare
municipiul este strans legat de traseul Bucuresti – Budapesta, pe directia Pitesti-Sibiu-
Cluj-Oradea, cu municipiul Targu-Jiu, si cu traseul Caracal-Dragasani. Prin intermediul
infrastructurii nationale de drumuri judetene resedinta judetului este legata de restul
localitatilor. O infrastructura de transport eficienta, conectata la reteaua europeana de
transport contribuie la cresterea competitivitatii economice, faciliteaza integrarea in
economia europeana si permite dezvoltarea de noi activitati pe piata interna. Strazile
orasenesti din cadrul municipiului insumeaza 212 km, din care cele modernizate sunt in
numar de 155 km.
Transportul public local de calatori este un serviciu de utilitate sociala si se afla
intr-un raport permanent cu autoritatea publica locala. Acesta presteaza servicii de
interes colectiv si general si functioneaza in baza principiilor de contiuitate si de interes

25
general ce trebuie sa primeze in fata celui particular. Conform principiului de
continuitate, serviciul de transport public local trebuie sa satisfaca interesele publice in
mod continuu. Acest serviciiu a fost degradat in utlima perioada de un numar de
factori, printre care dezvoltarea transportului cu vehiculele personale, scaderea
numarului locurilor de munca si cresterea ponderii populatiei sarace. Calitatea
infrastructurii stradale este buna, necesitind existenta unor benzi speciale pentru
deplasarea mijloacelor de transport in comun.
Infrastructurile teritoriale reprezintă ansamblul sistemelor și rețelelor tehnice,
precum și a instalațiilor aferente acestora, dezvoltate la suprafața solului, apelor sau în
subteran, cu rol de asigurare a accesului, transportului și comunicației dintre diferite
puncte ale unui teritoriu, care intervin în derularea activităților social-economice.
Gradul de dezvoltare și complexitatea infrastructurilor teritoriale determină și gradul
de dezvoltare a celorlalte componente antropice ale spațiului (așezări, forma de
valorificare economică a resurselor și teritoriului, sistemele economice etc).
Implementarea în teritoriu a unor noi obiective economice, dezvoltarea accelerată a
unor așezări urbane, reclamă dezvoltarea în paralel și a unor infrastructuri teritoriale
specifice, care au menirea de a susține această dezvoltare. Infrastructurile teritoriale au,
de asemenea, scopul de a introduce în circuitul economic noi teritorii, prin conectarea
lor la ansamblurile economice și la sistemele de așezări deja existente, respectiv de a
corecta deficiențele și a spori valoarea economică a acestora.

Caile de comunicatie
Civilizația actuală n-ar putea fi imaginată în absența mobilității. Mobilitatea
înseamnă schimburi economice, culturale și sociale. Tipul și nivelul de dezvoltare al
transporturilor depind covârșitor de dezvoltarea economică, socială, politică și culturală
a societății.
Gradul de dezvoltare al transporturilor ilustrează sugestiv nivelul de viață
materială al unei regiuni. Deplasarea în spațiu a oamenilor și a bunurilor constituie o
realitate perceptibilă de la sine. Fenomenul are loc uneori cu o frecvență cotidiană,
decurgând din cerințele de ordin social și economic.
Pe plan economic, transportul se analizează ca o fază inseparabilă a producției și
desfacerii de mărfuri și servicii. Pe de altă parte, deschiderea unor noi căi de
comunicație contribuie substanțial la progresul regiunii în cauză. Rolul rețelei căilor de
transport și comunicație în dezvoltarea economică și socială a teritoriului este
determinant, în prezent o infrastructură de transport funcțională reprezintă un factor de
avantaj major în competiția regională, națională și internațională. Un alt aspect specific

26
al acestui tip de infrastructuri este că afectează nu numai comunitatea locală ci și pe cei
aflați în tranzit, acesta reprezentând un fel de carte de vizită a teritoriului respectiv.
În ciuda faptului că nu produc fizic nimic, căile de comunicație reprezintă
pentru economia unei societăți factorul principal care favorizează dezvoltarea tuturor
sectoarelor de activitate. Pentru realizarea unui transport de calitate atât pentru bunuri,
cât și pentru persoane, calea de comunicație trebuie să îndeplinească următoarele
condiții:
- siguranță maximă, mai ales pentru transportul de persoane și pentru
substanțe periculoase;
- rapiditate, adică viteză de circulație mare;
- accesibilitate crescută la destinație;
- regularitate și punctualitate, indiferent de condițiile atmosferice;
- capacitate mare de transport pe tot traseul;
- economicitate, atât sub aspectul investiției inițiale cât și a cheltuielilor de exploatare;
- impact asupra mediului cât mai redus (în special în ceea ce privește poluarea).
Analiza situației existente în cadrul rețelei căilor de transport și comunicație din
cadrul municipiului Râmnicu Vâlcea și zona periurbană s-a efectuat ținând cont de
desfășurarea spațială a acestora, starea lor actuală, rolul căilor de comunicație în situl
geografic, siguranța traficului pe acestea. Căile de comunicație care străbat Municipiul
Râmnicu Vâlcea și zona adiacentă au fost analizate în contextul legăturilor atât cu
județul Dolj, Regiunea de Sud-Vest, cât și cu regiunile învecinate.

Rețeaua de căi rutiere

Județul Vâlcea este situat în parte nord-estică a Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest,
în raza de polarizare a coridorului paneuropean de transport IV: Curtici (punct vamal
feroviar), Nădlac (punct vamal rutier) – Arad – Deva – Sebeș - Sibiu – Râmnicu Vâlcea
– Pitești – București – Constanța. Județul Vâlcea și municipiul Râmnicu Vâlcea
beneficiază astfel de un avantaj favorabil în raport cu deschidera pe plan național și
internațional. Așezat într-un punct geografic aproape central al României, nod de
întâlnire a două importante drumuri naționale (DN7 și DN64) și unul european (E81),
face ca municipiul să fie legat direct cu traseul București - Pitești - Sibiu - Cluj - Oradea -
Budapesta (E81), cu municipiul Târgu-Jiu (DN7) și municipiile Drăgășani - Caracal
(DN64). Totodată acestă infrastructură națională prin ramificațiile ei, drumurile
județene (DJ), leagă reședința județului de restul localităților.
Municipiul Râmnicu Vâlcea are o lungime totală a străzilor orășenești de 212
km, din care lungimea străzilor orășenești modernizate reprezintă 155 km. Analizată în

27
context județean, rețeaua de drumuri publice din municipiul Râmnicu Vâlcea și zona
periurbană se prezintă astfel:
- Drumuri europene:
Drumul european E81 leagă Ucraina de România și are o lungime de peste 1.200 de
kilometri. Pleacă din orașul ucrainean Muncaci, și are traseul următor: Muncaci -
Bereg - (Frontiera ucraineano-română) - Halmeu - Satu Mare - Zalău - Cluj Napoca -
Turda - Alba Iulia - Sebeș - Sibiu - Râmnicu Vâlcea - Pitești - București - Lehliu - Fetești -
Cernavodă - Constanța.
- Drumuri naționale:
DN7 este un drum național principal din România care leagă Bucureștiul de orașul
Nădlac, aflat la granița acestei țări cu Ungaria, trecând prin orașele Pitești, Râmnicu
Vâlcea, Sibiu, Sebeș, Deva, Arad, traversând Carpații Meridionali prin defileul Oltului
(Pasul Turnu Roșu). Lângă Arad, o ramificație de 10 km leagă drumul de Turnu, unde
este un alt punct de trecere a frontierei în Ungaria, spre orașul Bătania. Are o lungime
de 525.45 km.
DN64 este un drum național care leagă orașele Caracal și Râmnicu Vâlcea, urcând de-
a lungul râului Olt și trecând pe lângă Slatina și prin Drăgășani. O ramificație a sa,
numerotată DN64A, continuă de la Râmnicu Vâlcea până la Băile Olănești. Are o
lungime de 135.4 km.
Acestei ierarhii i se adaugă drumurile județene și drumurile comunale.

Disfuncționalități
- Necesitatea unei centuri ocolitoare bine dezvoltată;
- Lipsa unui traseu de autostradă;
- În general Râmnicu Vâlcea este oraş de tranzit şi ar trebui să se pună accentul pe
modalităţile de legătură cu Ardealul şi cu restul ţării;
- Lipsa unor drumuri publice echipate la standarde europene care să faciliteze
cooperarea internațională;
- Drumurile județene și comunale nu asigură o suprafață de rulare corespunzătoare
pentru desfășurarea traficului de călători și mărfuri;
- Slaba întreținere a infrastructurilor aferente drumurilor (rigole de scurgere a apei
pluviale, ziduri de susținere, subdimensionarea și colmatarea multor podețe etc);
- Prezența unor sectoare de drum cu risc mare de degradare în urma proceselor
natural (alunecări, eroziune în mal, înzăpeziri, polei etc);
- Insuficiența stațiilor de vulcanizare și a parcajelor pentru mașini cu gabarit diferit.

28
Rețeaua de cale ferată
În ciuda apariției automobilului și a faptului că acesta oferă posibilitatea
accesului la destinație până ”în poartă”, după o perioadă de stagnare de numai câteva
decenii, circulația feroviară a câștigat tot mai mult teren în țările occidentale. În prezent,
reprezintă un concurent de temut al transportului rutier și o alternativă favorită și
recomandată, fiind puțin poluant.
De asemeni, calea ferată face legătura cu Sibiu (la nord) și Piatra Olt (sud) și apoi
Craiova sau Caracal-Roșiori de Vede-București. Linia de cale ferată este reprezentată de
linia 201 Piatra-Olt – Râmnicu-Vâlcea – Sibiu.
Transportul urban
Reteaua de transport public local are peste 333 km, sens dublu, autobuzele si
microbuzele din parcul public deplasandu-se pe retelele stradale din municipiu si
localitatile invecinate.
In prezent exista 25 de linii de autobuz si 5 de microbuz. Din cele 25 de trasee de
autobuz, 9 sunt principale cu ritmicitate ridicata si ruland de-a lungul intregii zile, si 16
sunt secundare, cu ritmicitate scazuta ruland doar la orele de varf.
În interiorul municipiului transportul în comun este asigurat de S.C. ETA S.A.
Societatea are ca actionar unic Consiliul Local al Municipiului Ramnicu Valcea.
Parcul SC ETA SA este compus din 42 de autobuze si 9 microbuze. Societatea
deserveste 24 de trasee municipale si 2 trasee judetene. Sursa - eta-bus.ro

Statiile publice ce pot fi folosite de operatorii de transport de personae judetean

si interjudetean:
 Calea lui Traian Sud – Colegiul Economic, statie imbarcare calatori
 Splaiul Independentei – vizavi de blocul 1, statie debarcarecalatori
 Strada Stirbei Voda – Parc Zavoi, statie imbarcare calatori
 Calea lui Traian Nord – Elegant, statie imbarcare calatori
 B-dul Tineretului – Casa Tineretului, statie debarcare calatori
 B-dul Pandurilor – Halta CFR, statie imbarcare/debarcare
 Strada Carol I – Colegiul National Mircea cel Batran, statie debarcare calatori
 B-dul Nicolae Balcescu – Sala Sporturilor Traian, statie debarcare calatori
 B-dul Nicolae Balcescu – Complex Traian, statie imbarcare calatori
 Strada Lucian Blaga – Scoala Generala “Anton Pann”, statie debarcare
Sursa: H.C.L. nr.335/183 din 30.10.2008 completata prin H.C.L. nr.245/2011

29
Stațiile și autogările din Ramnicu Valcea:

 Autogara Antares Transport (1 Mai)

 Statie Ramnicu Valcea
 Autogara Ferdinand (Lex-Im-Pol SRL)
 Autogara Complex M (OBADA TRANS)
 Autogara Dacos
 Peco Dacos (pe centura)
 Rovimet
 Colegiul economic
 Autogara Traian
 Autogara
 Casa Alba
 Parcare Kaufland
 Spital judetean
 Agentia Lilian Express Ramnicu Valcea
 Halta
 Statie Peco Mol Bujoreni
 Autogara Traian Sud
 Peco Troianu
 Statia Petrom V - Calea lui Traian
 varianta dupa sensul giratoriu
 parcare izvor
 varianta inainte de sensul giratoriu
 Autogara Comtrans
 OMV Troianu
 Agentia Vilextur

Sursa: autogari.ro

30
Fig. 1 Harta transporturilor publice (ETA) din Municipiul Râmnicu Vâlcea

31
 După cum se poate observa din harta de mai sus, orașul este bine acoperit de
traseele de transport public ale societății ETA. Transportul preorășenesc este asigurat de
operatori privați, dar este de evitat suprapunerea traseelor, ceea ce ar duce la
congestionare urbană. In urma recensamintelor efectuate s-a observat un numar mare
de vehicule ale operatorilor privati. In general acestia nu au linii urbane, ci trasee
preorasenesti care se suprapun foarte mult pe reteaua urbana.
Decongestionarea rețelei rutiere, care reprezintă o disfuncționalitate în
Municipiul Râmnicu Vâlcea, ar putea fi rezolvată prin introducerea unui metrou
suprateran, care prezintă dezavantajul descongestionării căilor de acces principale,
iar pe de altă parte, este mult mai ecologic. Descongestionarea retelei rutiere ar putea
rezulta si din transferul calatorilor de pe liniile de autobuze pe liniile de CF.
De asemenea, având în vedere exitinderea orașului, este necesară legarea
cartierelor noi de traseele de transport în comun, pentru a deservi întreaga populație a
Municipiului Râmnicu Vâlcea.

Calitatea transporului feroviar

Deși la nivel european serviciile oferite de transportul feroviar sunt din ce în ce
mai dezvoltate (abonamente, posibilitatea de a transporta atât persoane și mărfuri, iar
mai nou trenul îți transportă și mașina până la destinație, în sistem rail-car, cu un preț
avantajos), cu viteze de deplasare de 200km/h, în România putem constata o decădere
a sistemului feroviar. Din cauza infrastructurii învechite, viteza de deplasare este foarte
mică, în medie sub 90km/h, iar prețurile din ce în ce mai mari, iar confortul scăzut.
Principalele cerințe ale consumatorilor față de serviciile oferite de sistemul
feroviar sunt:
- Siguranța circulației;
- Viteza de transport, un element fundamental de calitate și în mod special pentru
alternativele pieței de transport. Rapiditatea este esențială, dar pentru ca acest
parametru să fie realizat sunt necesare costuri suplimentare de energie, cheltuieli cu
infrastructura, investiții care nu au fost realizate pentru modernizarea infrastructurii
feroviare din România;
- Siguranța se referă la măsurile pentru protecția bagajelor transportate și a călătorilor;
- Punctualitatea este o problemă atât pe timp de vară cât și pe timp de iarnă din
cauza infrastructurii învechite;
- Indicele de confort se referă la asigurarea confortului în timpul transportului (lățimea
fotoliilor, starea de curățenie, funcționalitatea grupurilor sanitare, climatizare etc);

32
- Vânzarea biletelor – modalitățile de procurare a biletelor și ușurința cu care clientul
intră în posesia biletului de călătorie (agenție de voyaj, ghișeu din gară, bornă
electronică)
- Servicii suplimentare: serviciul cușetă și vagon de dormit, serviciul de bar, distribuție
de ziare și reviste).
Activitatea complexului CF Râmnicu Vâlcea este structurată pe activitatea de
transport de călători și transport de marfă.
Trenurile regio sunt introduse în special pe distante mai scurte, având capăt
de linie localitățile: Călimănești, Băbeni, Lotru, Alunu, dar și Craiova și Sibiu. Rutele
Râmnicu Vâlcea – Craiova și Râmnicu Vâlcea Sibiu sunt asigurate și de trenurile
interregio, câte două pentru fiecare destinație, cu plecare din Râmnicu Vâlcea în cursul
dimineții și al după-amiezii.

Disfuncționalități
- Starea tehnică de degradare a infrastructurii căii ferate;
- Lipsa investițiilor in extindere si modernizare a infrastructurii de transport;
- Echiparea necorespunzătoare și nivelul ridicat al uzurii infrastructurii stațiilor și
haltelor feroviare;
- Servicii deficitare de asistență medicală în caz de nevoie, calitatea slabă a grupurilor
sanitare și a sălilor de așteptare, accesul persoanelor cu handicap locomotor;
- Viteza scăzută de rulare;
- Prezența tronsonului de cale ferată neelectrificată;
- Furtul ocazional al unor componente de infrastructură.
Remedierea acestor disfuncții va duce la creșterea atractivității transportului
feroviar. Prin adaptarea transportului feroviar la noile cerințe de calitate se poate ajunge
la un grad mai ridicat de coeziune între sistemele individuale de transport și
fortificarea sistemului național de transport feroviar.
Reteaua de cale ferata, desi la nivel european este reprezentata ca un concurent
al transportului rutier avand chiar si posibilitatea de transport al autovehicului prin
sistemul rail-car, la nivel national se poate sesiza o scadere a folosirii aceste modalitati
de transport, datorita infrastructurii invechite avand o viteza medie sub 90km/h,
confortului scazut si a costurilor in crester.
La nivelul municipiului Ramnicu Valcea reteaua de cale ferata face legatura între
Oltenia și Ardeal via Valea Oltului prin intermediul liniei 201, intre Bucuresti si Sibiu –
Bucuresti-Rosiori De Vede-Caracal-Piatra Olt-Ramnicu Valcea-Sibiu si intre Craiova si
Sibiu, pe ruta Craiova-Piatra Olt-Ramnicu Valcea-Sibiu.

33
 Gara Râmnicu Vâlcea a fost construită în 1887, o dată cu inaugurarea tronsonului
Drăgășani – Râmnicu Vâlcea, și se află situată în apropiere de centrul orașului.
Paradoxal, în ciuda faptului că este cea mai importantă gară a județului, nu este și cea
mai mare, gara din Drăgășani fiind mai mare. În prezent, actuala gară din Râmnicu
Vâlcea este programată pentru demolare, urmând ca în locul celei vechi să fie construită
una nouă. Dărâmarea actualei gări trebuia să înceapă în februarie 2011 dar acest proces
nu a fost început până în prezent. Noua gară va avea dotări de ultimă oră, facilități
pentru pasageri, parcări, platforme de acces și sisteme de supraveghere video. Proiectul
este in valoare de 35,48 de milioane de lei și face parte din programul național de
modernizare a stațiilor de cale ferată.
Complexul Cai Ferate Ramnicu Valcea este bazat pe activitatea de transport de
calatori si marfa. Printre lipsurile sistemului de cai ferate se remarca starea tehnica de
degradare a infrastructurii, lipsa investitiilor, echiparea necorespunzatoare a statiilor si
haltelor si nivelul ridicat al uzurii infrastructurii acestora, asistenta medicala neechipata
corespunzator, slaba calitate a grupurilor sanitare, acces deficitar pentru persoanele cu
handicap sau cai ferate incomplet electrificate.
Reteaua de cale ferata, desi la nivel european este reprezentata ca un concurent
al transportului rutier avand chiar si posibilitatea de transport al autovehicului prin
sistemul rail-car, la nivel national se poate sesiza o scadere a folosirii aceste modalitati
de transport, datorita infrastructurii invechite avand o viteza medie sub 90km/h,
confortului scazut si a costurilor in crestere.

Alimentarea cu apa
Serviciile de alimentare cu apa fac parte din serviciile de gospodarie comunala
oferite populatiei. Aceste servicii determina gradul de confort oferit de localitate,
necesarul de apa reprezentand cantitatea medie de apa ce poate satisface fiecare
categorie de consumatori, in parte. Astfel, numarul de apartamente conectate la retea
este de 26700 iar numarul de locuinte individuale este de 2855.
Prin componenta demografica, asezarile reprezinta cele mai mari consumatoare
de apa, nevoile grupandu-se in urmatoarele categorii:nevoile gospodaresti ale
populatiei;
 nevoi publice;
 nevoi industriale locale;
 nevoi pentru combaterea incendiilor;
 nevoi tehnologice ale sistemului de alimentare cu apa.

34
 Nevoile de apa ale unitatilor industriale reprezinta o a doua mare componenta
teritorial antropica consumatoare de apa, nevoile de apa ale acestora grupandu-se in
urmatoarele categorii:
 nevoi de productie cu caracter tehnologic;
 nevoi de intretinere a unitatii industriale si igienico-sanitare ale muncitorilor;
 nevoi de apa pentru combaterea incendiilor;
Sistemul de alimentare cu apa al municipiului Ramnicu Valcea este asigurat de
S.C. APAVIL S.A. Valcea si este racordat la patru captari active, doua captari din surse
de suprafata – lacul Bradisor si raul Cheia – si doua captari din surse subterane –
sursele Vladesti si Bistrita. Capacitatea totala a sistemului de alimentare este de
4890mc/ora. In vederea folosirii apei captate pentru consumul populatiei si in cadrul
activitatilor industriale, aceasta este supusa unor procese fizice pentru filtrare si chimice
pentru neutralizare prin intermediul statiilor de tratare Valea lui Stan si Statia de
tratare Ramnicu Valcea. Pentru acumulare sunt folosite urmatoarele rezervoare:
 pe dealul Cetatuia – 2 rezervoare a cate 5000mc fiecare;
 pe dealul Petrisor – 2 rezervoare a cate 5000mc fiecare;
 pe dealul Copacelu – 2 rezervoare a cate 750mc;
 pe dealul Capela – 1 rezervor de 750mc;
 pe strada Popa Sapca – 1 rezervor de 535mc;
 la Raureni – 1 rezervor de 300mc.
Pentru transportul apei de la captator sau de la rezervor sunt folosite statiile de
pompare sau de repompare amplasate la Raureni, Popa Sapca, Vladesti si in cadrul
Statiei de tratare Ramnicu Valcea. Reteaua de transport este reprezentata de Aductiunea
Bradisor – Ramnicu Valcea, ce are in exploatare si Statia de tratare de la Valea lui Stan si
Aductiuncea Cheia – Ramnicu Valcea.

Epurarea apelor uzate

Statia de epurare a apelor uzate, aflata, de asemenea, in administrarea S.C.
APAVIL S.A. Valcea, din municipiul Ramnicu Valcea este amplasata la aproximativ
4km in aval de oras, pe malul drept al raului Olt. Aceasta a fost construita in doua
etape, prima in 1979 cu un debit de epurare de 510 l/s si a doua in 1989 cu un debit de
epurare de 1020 l/s. Reabilitarea statiei, realizata in anul 2009, a fost impusa pentru a fi
conforma standardelor privind calitatea apelor uzate deversate in raul Olt. In urma
reabilitarii, statia de epurare permite epurarea debitului suplimentar de apa provenita
in urma extinderii retelei de canalizare si exista posibilitatea oferirii aceluiasi tip de
servicii si altor localitati invecinate.

35
 Reteaua de canalizare cuprinde 90% din suprafata municipiului, din care 30% in
sistem divizor si 60% in sistem unitar, astfel ca 100% din apartamente si 75% din
locuintele individuale sunt racordate la reteaua de canalizare. Datorita amplasarii
municipiului intr-o zona de deal, canalele transporta apele uzate gravitational catre
statia de epurare.
Consumatorii industriali sunt reprezentati in zona de nord de fabricile de carne,
lapte, paine, vinificatie, bere, in zona centrala de fabrica de piele si incaltaminte, fabrica
de prelucare a lemnului si in zona de sud de fabrici de apa, betoane etc.
Proiectul „Reabilitarea sistemului de apa, a sistemului de canalizare si a
facilitatilor de tratare a apelor uzate in Ramnicu Valcea” implementat la nivelul retelei
de alimentare cu apa potabila si retelei de canalizare are urmatoarele obiective:
 reabilitarea statiei de pompare si stocare a apei;
 reabilitarea a 16 km retele deteriorate sau subdimensionate,
 extinderea retelei de apa potabila cu 19km pentru asigurarea alimentarii locuitorilor
ce nu beneficiaza de sistem centralizat de alimentare cu apa;
 realizarea unui dispecerat modern cu sistem digital de identificare rapida a zonelor
avariate;
 reabilitarea a 11,5km de retele de canalizare;
 extindere a retelelor de canalizare pentru racordarea a 6000 de locuitori la sistemul
centralizat;
 curatirea bazinului de retentie existent si construirea de 3 noi bazine;
 amplasarea unei statii de pompare pe colectorul principal intre zona Ostroveni si
statia de epurare;
 construirea unei noi statii de epurare astfel incat apele uzate deversate in raul Olt sa
corespunda cerintelor impuse de Directivele Uniunii Europene si ale Normativelor
nationale in vigoare.
In cadrul municipiului Ramnicu Valcea insuficientele sistemului de alimentare
cu apa pot fi reprezentate de starea de uzura si corodare a retelelor de alimentare si
distributie din fonta si din otel, necesitatea racordarii populatiei intregului municipiu
dar si a populatiei din vecinatate la sistemul centralizat, contorizarea neconforma a apei
neconform cu realitatea - existand pierderi in sistem, zone inundabile in cazul
precipitatiilor.

Alimentarea cu gaze naturale

Alimentarea cu gaze in Municipiul Ramicu Valcea se face prin intermediul
operatorului GDF Suez Energy Romania, S.C. DistriGaz Sud Retele S.R.L. Aceasta se
face prin intermediu conductei de inalta presiune Schitu Golesti – Govora – Dragasani,

36
conducta ce apartine de sistemul national de transport al gazelor naturale. Statia de
reglare masurare predare ce racordeaza municipiul la retea este amplasata la Raureni,
in zona de sud a orasului. Capacitatea instalata este de 960.000 m 3N/zi. La statia de
reglare masurare predare Rauerni se realizeaza reducerea presiunii de la inalta la
medie, distributia acestora prin retelele de repartitie catre statiile de reglare masurare
de sector realizandu-se la presiunea de 3,5 bar, unde se realizeaza reducerea presiunii
de la medie la redusa.
Aproximativ toate strazile din municipiu beneficiaza de conducte de distributie a
retelei de gaze fiind realizat un sistem de alimentare ramificat-inelar. Prin intermediul
sistemului de distributie sunt alimentati consumatorii din locuintele individuale,
locuintele colective si consumatorii industriali pentru incalzire, preparare apa calda
menajera si utilizari tehnologice.
Insuficienta majora a retelei de alimentare cu gaze naturale se prezinta in
cartierele marginale unde nu sunt inca amplasate conducte de distributie deoarece
relieful este in panta iar procentul de ocupare al terenului este redus.

Producerea/Distributia energiei termice

Agentul termic este produs si distribuit de catre S.C. CET Govora S.A., furnizor
de energie termica sub forma de apa fierbine pentru incalzire si apa calda pentru
consum menajer. Din totalul apartamentelor la nivelul municipiu, 92% sunt racordate la
sistemul centralizat, acestea consumand 82% din agentul termic furnizat. Restul
consumatorilor sunt reprezentati de agenti economici – 12% - si institutii – 6%.
Canitatea de energie termica produsa pentru termoficare si pentru apa calda de
consum a cunoscut o scadere importanta in perioada 2004-2008, astfel ca, daca la nivelul
anului 2004 cantitatea de energie termica insuma 413.510 Gcal/an, in anul 2008 a scazut
pana la 395.882 Gcal/an. Intre cantitatea de energie termica si cantitatea de energie
vanduta exista o diferenta considerabila, 287.775 Gcal/an in anul 2004 si 273.851
Gcal/an in anul 2008, datorita pierderilor din sistemul de transport si distribute, sistem
repezentat de retele si puncte termice.
Motivul principal pentu aceasta scaderea cantitatii de agent termic este
reprezentat de debransarea unei parti din consumatorii casnici de la sistemul
centralizat, acestia montandu-si centrale termice de apartament. Cauzele debransarilor
se datoreaza cresterii pretului perceput pentru caldura furnizata, degradarea sistemelor
de termoficare ce rezulta in slaba calitate a serviciului de furnizare (temperatura,
presiune, intreruperi) si lipsa aparaturii de masurare a consumului de caldura
individual per apartament.

37
 Spre deosebire de consumatorii casnici, numarul institutiilor publice racordate la
sistemul central a crescut anual, cantitatea de energie termica vanduta catre acestea
evoluand de la 28.231 Gcal/an in anul 2004 pana la 32.590 Gcal/an in anul 2008.
Numarul persoanelor ce beneficiaza de alimentarea cu caldura din sistemul
centralizat este de 56.330 persoane, in 29.791 apartamente in locuinte colective si 111
locuinte individuale.
Reteaua de transport este alcatuita din concute cu o vechime de peste 20 de ani,
conducte ce sunt uzate si fizic si moral si impun inlocuirea urgenta. In acest sens, a fost
initiat un program de reabilitare a sistemului.
Sistemul de transport al energiei termice este sub forma de retea bitubulara
inchis, de tip arborescent, cu cate doua conducte tur – retur de diametre identice,
lungimea traseului fiind de aproximativ 30.2 km, din care 17.9 km amplasata in
subteran si 12,3 km in suprateran.
In municipiul Ramnicu Valcea s-a realizat, in totalitate, gestiunea livrarii
agentului termic la nivel de bransament consumator, efectul acesteia fiind plata strict a
energiei termica efectiv consumata. Gestiunea livrarii energiei termice s-a realizat prin
montarea debitmetrelot pentru masurarea consumului individual.
Insuficientele in functionarea corespunzatoare a retelelor de distributie care nu
au fost inca reabilitate sunt conductele afectate de coroziune, portiunile neizolate de
conducta si izolarea necorespunzatoare sau canale termice partial inundate cu apa din
avarii sau infiltratii ce nu se evacueaza la canalizare.

Reteaua de telecomunicatii
Furnizorii principali de telecomunicatii in municipiul Ramnicu Valcea sunt
Romtelecom, furnizor principal, RDS si UPC. Centrala telefonica a municipiul este de
tip digital si are 8000 de linii. Aceasta centrala sustinte si localitatile Olanesti,
Calimanesti, Horezu, Blidari, Ocnele Mari si Copaceni fiind un nod regional. Magistrala
de interconectare intre resedintele de judet este din fibra optica, centrala municipiului
Ramnicu Valcea fiind racordata la aceasta magistrala, de asemenea, prin cablu de fibra
optica.
Pozarea retelelor telefonice este de tip aerian in cartierele perfice, pozate pe
stalpii retelelor electrice, in cartierele sistematizate fiind pozate in subteran. Cele pozate
aerian, pe stalpii retelelor electrice, sunt vechi si pot cauza discfunctionalitati in
utilizare.
In cadrul municipiului exista acoperire completa a telefoniei mobile GSM de
catre toti operatorii acesteia.

38
Reteaua de alimentare cu energie electrica
Sistemul electro-energetic este compus din centrala electrica, reteaua de transport
si distributie si consumatori.
Alimentarea municipiului cu energie electrica se face prin intermediul
termocentralei CET Govora si hidrocentralelor CHE Calimanesti, CHE Daesti, CHE
Ramnicu Valcea, CHE Raureni si CHE Govora. Materialul folosit pentru producerea
energiei electrica este combustibilul fosil in cadrul CET Govora si potentialul
hidroenergetic oferit de raul Olt si afluentii acestuia pentru centralele hidroenergetice.
Sursa principala este centrala termoelectrica CET Govora, aceasta folosind
lignitul inferior exploatat in bazinele carbonifere de la Alunu si Brebesti. In aditie fata
de lignit, centrala poate functiona pe baza de pacura si gaze naturale. Capacitatea
termica instalata este de 315 MW si deserveste aproximativ 82500 persoane si produce
abur industrial si pentru combinatul Oltchim.
Racordarea la Sistemul Energetic National se face prin intermediul statiilor de
sistem Stuparei si Raureni, statia de la Stuparei fiind un nod important la nivelul
sistemului, in timp ce statia de la Raureni este statie de rezerva.
In ceea ce priveste nivelul de echipare statia de la Stuparei a fost modernizata in
anul 2010, iar in 2011 s-a inceput si modernizarea statie i de la Raureni.
Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor municipiului se realizeaza prin
cinci puncte de alimentare si prin trei statii de transformare, Ramnicu Valcea Sud,
Ramnicu Valcea Nord si Cazanesti iar consumatorii industriali dispun de statii de
transformare proprii.
Centralele hidroenergetice reprezinta o a doua sursa principala de energie
electrica, sucursala din Ramnicu Valcea a S.C. Hidroelectrica S.A. administrand sectorul
Oltului Mijlociu si este racordata la sistemul national de distributie. Centralele
hidroenergetice produc energia electrica cu un redus si este mai putin poluanta decat
centralele termoenergetice. CHE Ramnicu Valcea functioneaza din anul 1975 si are in
custodie amenajarile de pe raurile Olt si Lotru. Amenajarea acesteia este amplasata la
8.5km in amonte de municipiu iar racordarea acesteia la sistem se face pintr-un racord
de 110kV de aproximativ 2.5km in statia Ramnicu Valcea Nord.
Sistemul de distributie al energiei electrice furnizeaza energie electrica
consumatorilor municipilui, reteaua electrica avand in componenta 7665 km de linii
electrice subterane si 43127 km de linii electrice supraterane.
Retelele de distributie de medietensiune se regasesc, in cadrul municipiului, in
doua variante, directe si de distributie prin punctele de alimentare.
Alimentarea consumatorilor cat si iluminatul public se realizeaza prin
intermediul retelei de joasa tensiune din municipiu, retea pozata pe stalpi din beton.

39
Iluminatul public stradal se realizeaza pe toate arterele municipiului, din care, pe artera
Calea lui Traian, iluminatul public se realizeaza cu lampi economice de tip LED.
In ceea ce priveste insuficientele putem constata reteaua electrica invechita in
centrul orasului, motiv pentru care apar fluctuatii de tensiune sau chiar intrerueri ale
furnizarii. De asemenea, mare parte din sistemul de iluminat este vechi, ineficient si nu
acopera toate zonele construite iar producerea energiei pe baza de combustibili fosili
este un factor poluant, CET Govora fiind principalul furnizor de energie electrica.

Sistemul de colectare a deseurilor menajere

Procesul tehnologic de colectare, evacuare, depozitare si neutralizare a deseurilor
este un proces esential pentru mentinerea starii sanitare a localitatilor. Locurile de
colectare si depozitare trebuie sa fie amplasate la distanta de centrele populate pentru a
nu se resimiti prezenta si descompunerea acestora, sa asigure protectia panzei freatice si
sa aiba o accesibilitate usoara inferent de starea vremii.
Depozitarea deseurilor menajere a municipiului Ramnicu Valcea se face pe
platforma de depozitare amplasata la Feteni, serviciile de colectare si transport, de la
populatie si angenti economici, fiind asigurate de S.C. Urban S.A. Ramnicu Valcea.
Transportul deserurilor menajere se realizeaza cu vehicule specializate, si anume
10 autogunoiere si 2 autocontainere, pentru transportul deseurilor reciclabile folosindu-
se doua autotractoare.
Parcul auto al societatilor ce presteaza servicii de salubritate a fost modernizat,
astfel incat 65% reprezinta vehicule si utilaje noi si performante.
In urma inchiderii depozitului de la Rampa Faureni, in baza studiului de
fezabilitate aprobat prin H.C.L. nr. 105/2003 si a unui studiu de impact asupra
mediului, a fost construit depozitul ecologic de deseuri de la Feteni in concordanta cu
prevederile Planului Urbanistic General al municipiului Ramnicu Valcea.

Serviciul public de salubritate

Serviciile de curatenie stradala, deszapezire si intretinerea spatiilor verzi sunt
furnizate de catre Primaria Municipiului Ramnicu Valcea prin intermediul
Administratiei Domeniului Public.
Serviciul public de salubritate are un efectiv de 236 de lucratori si un parc auto ce
cuprinde un numar considerabil de vehicule, printre care doua autogunoiere, doua
autostropitori, doua autoperii, doua masini pentru maturat trotuare, trei autospeciale
de deszapezire si imprastiat material antiderapant etc. Parcul auto a fost imbunatatit in
ultimi ani, pentru a putea furniza servicii de calitate atat in ceea ce priveste deseurile
menajere si cele recuperabile cat si pentru activitatea de intretinere a domeniului public.

40
Infrastructura de afaceri si de cercetare
Infrastructura mediului de afaceri, resurse umane si piata muncii:
Destabilizarea mondiala a economiilor statelor europene, in urma crizei
economice din 2008, s-au resimtit si la nivelul Romaniei, in special in cresterea
numarului si in diminuarea exporturilor si investitiilor.
Majoritatea societatilor comerciale au capital majoritar privat autohton, cele cu
capital privat strain si capital privat strain si autohton fiind in proportie de 2%.
Judetul Valcea are un profil economic industrial-agrar, profilele secundare si
tertiare reprezentate de industrie si servicii specifice asezarilor urbane sunt concentrate
in cadrul municipiului Ramnicu Valcea. Profilul primar, cel agrar, se desfasoara in
spatiul rural, in zona periurbana a municipiului fiind reprezentat de cultura legumelor,
cerealelor si pomiculturii.
In functie de domeniul de activitate, societatile comerciale din municipiul
Ramnicu Valcea se repartizeaza dupa cum urmeaza:
 comert – 37%;
 agricultura, silvicultura si pescuit – 24%;
 transporturi – 11%;
 constructii – 10%;
 industrie – 9%;
 hoteluri si restaurante – 5%;
 informatii si comunicatii – 3%;
Profilul serviciilor este monopolizat de profilul comercial, urmat de tranzactii
imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor. Cu o
pondere mult mai mica se regasesc si activitatile financiare, bancare, de asigurari,
administrative, informattionale, telecomunicatii si turism.
Suprafata agricola de care dispune municipiul este in proportie de 38.25% din
suprafata totala a acestuia, independenta alimentara la un numar de produse fiind
asigurata prin intermediul fondului funciar al municipiului.
Specializarea industriei alimentare este de produse de panificatie, gemuri si
compoturi, astfle ca suprafata agricola din municipiu se imparte in urmatoarele
categorii:
 suprafata arabila – 47.94%;
 pasuni – 24.06%;
 livezi si pepiniere pomicole – 16.82%;
 fanete – 10.95%;
 vii – 0.23%.

41
 Profilul industrial din Ramnicu Valcea este diversificat, societatile comerciale ce
acopera gama industriala variata fiind:
 Oltchim S.A., Uzinele Sodice S.A., Resin S.R.L. – industria chimica;
 Vilmar S.A., Hervil S.A., Protectchim S.A. - industria constructiilor de masini;
 CET S.A. - industria enegetica;
 Cozia Forest S.A. - industria lemnului;
 Favil S.A., Minet S.A. - industria usoara;
 Vel Pitar S.A., Boromir Ind S.R.L., DianaProd S.A., Sapte Spice S.R.L., Favil S.A. si
Annabella S.R.L. – industria alimentara;
 Socom S.A., Electrovalcea S.A., ConexVil S.A., As S.R.L., Erhan S.A., Imsat S.A.,
Energomontaj S.A. – constructii industriale, civile si de instalatii.

Desi sectorul industrial are un numar mic de unitati economice, spre deosebire
de sectorul de comert, acesta are cea mai mare cifra econimica (53.04%) si cel mai mare
numar de angajati (49.2%).
Sectorul IMM-urilor are o pondere in crestere datorita capacitatii de absorbire a
fortei de munca restructurata din industrie, pe de o parte, iar pe de alta parte, sustinerea
economiei locale prin produsele si serviciile realizate. Evolutia acestui sector pana la
nivelul anului 2010 a condus la sustinerea activitatii economice a municipiului in
proportie de 95%. Aceasta crestere se datoreaza consolidarii activitatii si perfectionarii
managementului.

Analiza economica Ramnicu Valcea

- Din 5973 firme cu sediul in municipiul Ramnicu Valcea, 5465 figurau ca fiind
active in anul 2012.
- Cifra de afaceri a firmelor a fost in 2012 de 4.945.415.023 RON
- Comparativ cu 2008 cifra de afaceri a firmelor din localitate a scazut in anul 2012,
chiar daca in 2011 s-a inregistrat o crestere fata de trendul descendent.
- Numarului personalului angajat in companiile din Ramnicu Valcea este in
scadere din 2008, ajungand la 3318 nr mediu de angajati in 2012, in cadrul celui mai
mare angajator, OLTCHIM SA fata de 4199 numarul mediu de angajati in 2008.
Trendul descendent se pastreaza la ceilalti angajatori.
- Cea mai mare cifra de afaceri inregistrata este realizata de catre OLTCHIM SA
care are ca activitate principala fabricarea altor produse chimice organice, de bază.
- Deasemena din 2008, societatea este in declin, cifra de afaceri scazand de la
1.946.943.238 la 76.5442.904, in 2012.

42
 Tabel 5 – Primele 5 companii clasificate dupa cifra de afaceri 2008-2012

2012 OLTCHIM SA 765.442.904 1.533.016.194 1.309.544.085 1.077.518.784

C.E.T. GOVORA SA 353.438.869 338.063.321 284.614.244 292.329.879
UZINELE SODICE GOVORA -
330.935.287 293.116.641
CIECH CHEMICAL GROUP SA 226.559.898 183.796.560
BOROMIR IND SRL 245.874.231 264.813.069 216.193.254 179.858.110
SAPTE SPICE SA 197.835.783 230.834.578 192.057.571 152.374.270

2011 OLTCHIM SA 765.442.904 1.533.016.194 1.309.544.085 1.077.518.784

C.E.T. GOVORA SA 353.438.869 338.063.321 284.614.244 292.329.879
UZINELE SODICE GOVORA -
330.935.287 293.116.641
CIECH CHEMICAL GROUP SA 226.559.898 183.796.560
BOROMIR IND SRL 245.874.231 264.813.069 216.193.254 179.858.110
SAPTE SPICE SA 197.835.783 230.834.578 192.057.571 152.374.270

2010 OLTCHIM SA 765.442.904 1.533.016.194 1.309.544.085 1.077.518.784

C.E.T. GOVORA SA 353.438.869 338.063.321 284.614.244 292.329.879
UZINELE SODICE GOVORA -
330.935.287 293.116.641
CIECH CHEMICAL GROUP SA 226.559.898 183.796.560
URBAN SA 164.728.587 175.775.514 218.754.801 285.769.157
BOROMIR IND SRL 245.874.231 264.813.069 216.193.254 179.858.110

2009 OLTCHIM SA 765.442.904 1.533.016.194 1.309.544.085 1.077.518.784

C.E.T. GOVORA SA 353.438.869 338.063.321 284.614.244 292.329.879
URBAN SA 164.728.587 175.775.514 218.754.801 285.769.157
UZINELE SODICE GOVORA -
330.935.287 293.116.641
CIECH CHEMICAL GROUP SA 226.559.898 183.796.560
BOROMIR IND SRL 245.874.231 264.813.069 216.193.254 179.858.110

2008 OLTCHIM SA 765.442.904 1.533.016.194 1.309.544.085 1.077.518.784

C.E.T. GOVORA SA 353.438.869 338.063.321 284.614.244 292.329.879
URBAN SA 164.728.587 175.775.514 218.754.801 285.769.157
SAPTE SPICE SA 197.835.783 230.834.578 192.057.571 152.374.270
BOROMIR IND SRL 245.874.231 264.813.069 216.193.254 179.858.110
Sursa : Baza de date Kompass

Compania care inregistreaza cel mai mare profit in anul 2012 are ca si obiect
fabricarea articolelor din textile. Din anul 2008 se observa o scadere a profitului la
nivelul primelor 5 companii clasificate dupa acest criteriu.

43
 Tabel 6 – Primele 5 companii clasificate dupa profitul inregistrat 2008-2012

2012
Fabricarea de articole confecţionate din
5.038.146 4.085.403 textile (cu excepţia îmbrăcămintei şi
13050973 MAXCONF SRL 4.889.229 3.511.808 lenjeriei de corp)
Comerţ cu amănuntul în magazine
4.338.009 1.781.008 nespecializate, cu vânzare predominantă
6532457 ANNABELLA SRL 3.382.010 745.360 de produse alimentare, băuturi şi tutun
23064348 HIWATERS SRL 4.284.978 703.725 948.047 3.645.429 Alte lucrări speciale de construcţii n.c.a.
COMCHIM
3.049.831 1.988.439
15074375 CHEMICAL SRL 879.436 736.525 Comerţ cu ridicata al produselor chimice
7059714 PRELCHIM SRL 2.822.311 7.389.423 460.962 2.209.796 Lucrări de instalaţii electrice
2011
C.E.T. GOVORA
-186.788.091 12.161.635
10102377 SA 15.653.083 14.801.307 Furnizarea de abur şi aer condiţionat
7059714 PRELCHIM SRL 2.822.311 7.389.423 460.962 2.209.796 Lucrări de instalaţii electrice
6276774 INTERCOM SA 650.054 7.324.109 1.295.170 1.415.504 Operaţiuni de mecanică generală
BOROMIR IND
329.176 6.029.658
6334476 SRL 5.165.889 981.902 Fabricarea produselor de morărit
Fabricarea de articole confecţionate din
5.038.146 4.085.403 textile (cu excepţia îmbrăcămintei şi
13050973 MAXCONF SRL 4.889.229 3.511.808 lenjeriei de corp)
2010
C.E.T. GOVORA
-186.788.091 12.161.635
10102377 SA 15.653.083 14.801.307 Furnizarea de abur şi aer condiţionat
LPG PONTUS
SOCIETATE CU Comerţ cu ridicata al combustibililor
-89.407 198.010
RĂSPUNDERE solizi, lichizi şi gazoşi al produselor
16655406 LIMITATĂ 5.294.125 1.368.430 derivate
BOROMIR IND
329.176 6.029.658
6334476 SRL 5.165.889 981.902 Fabricarea produselor de morărit
Fabricarea de articole confecţionate din
5.038.146 4.085.403 textile (cu excepţia îmbrăcămintei şi
13050973 MAXCONF SRL 4.889.229 3.511.808 lenjeriei de corp)
Lucrări de construcţii a clădirilor
1.254.106 1.621.048
1474711 GOVORA SA 4.320.335 3.380.035 rezidenţiale şi nerezidenţiale
2009
C.E.T. GOVORA
-186.788.091 12.161.635
10102377 SA 15.653.083 14.801.307 Furnizarea de abur şi aer condiţionat
LPG PONTUS
SOCIETATE CU Comerţ cu ridicata al combustibililor
-89.407 198.010
RĂSPUNDERE solizi, lichizi şi gazoşi al produselor
16655406 LIMITATĂ 5.294.125 1.368.430 derivate

44
 BOROMIR IND
329.176 6.029.658
6334476 SRL 5.165.889 981.902 Fabricarea produselor de morărit
Fabricarea de articole confecţionate din
5.038.146 4.085.403 textile (cu excepţia îmbrăcămintei şi
13050973 MAXCONF SRL 4.889.229 3.511.808 lenjeriei de corp)
Lucrări de construcţii a clădirilor
1.254.106 1.621.048
1474711 GOVORA SA 4.320.335 3.380.035 rezidenţiale şi nerezidenţiale
2008
C.E.T. GOVORA
-186.788.091 12.161.635
10102377 SA 15.653.083 14.801.307 Furnizarea de abur şi aer condiţionat
2537907 SAPTE SPICE SA -3.078.484 699.602 1.104.838 4.402.351 Fabricarea produselor de morărit
23064348 HIWATERS SRL 4.284.978 703.725 948.047 3.645.429 Alte lucrări speciale de construcţii n.c.a.
Fabricarea de articole confecţionate din
5.038.146 4.085.403 textile (cu excepţia îmbrăcămintei şi
13050973 MAXCONF SRL 4.889.229 3.511.808 lenjeriei de corp)
Lucrări de construcţii a clădirilor
1.254.106 1.621.048
1474711 GOVORA SA 4.320.335 3.380.035 rezidenţiale şi nerezidenţiale
Sursa : Baza de date Kompass

- Cel mai mare profit inregistrat in anul 2012 a fost realizat de Maxconf Srl cu
domeniul de activitate in domeniul textilelor, in scadere fata de 2008, 2009 si chiar
2010.
- Din punct de vedere al numarului mediu de angajati, la nivelul municipiului
Ramnicu Valcea, cel mai mare angajator ramane Oltchim SA, la momentul actual
societatea fiind in insolventa

Tabel 7 – Primele 5 companii clasificate dupa numarul mediu de angajati inregistrat

in 2008-2012

2012
Fabricarea altor produse chimice organice,
3.318 3.447
1475261 OLTCHIM SA 3.570 3.468 de bază
7203606 URBAN SA 2.237 2.457 2.750 2.569 Colectarea deşeurilor nepericuloase
10102377 C.E.T. GOVORA SA 1.328 1.317 1.293 1.288 Furnizarea de abur şi aer condiţionat
UZINELE SODICE
GOVORA - CIECH
902 887
CHEMICAL Fabricarea altor produse chimice
1467188 GROUP SA 914 938 anorganice, de bază
Comerţ cu amănuntul în magazine
793 750 nespecializate, cu vânzare predominantă de
ANNABELLA SRL 604 595 produse alimentare, băuturi şi tutun
2011

45
 Fabricarea altor produse chimice organice,
3.318 3.447
1475261 OLTCHIM SA 3.570 3.468 de bază
7203606 URBAN SA 2.237 2.457 2.750 2.569 Colectarea deşeurilor nepericuloase
10102377 C.E.T. GOVORA SA 1.328 1.317 1.293 1.288 Furnizarea de abur şi aer condiţionat
UZINELE SODICE
GOVORA - CIECH
902 887
CHEMICAL Fabricarea altor produse chimice
1467188 GROUP SA 914 938 anorganice, de bază
6334476 BOROMIR IND SRL 764 827 824 839 Fabricarea produselor de morărit

2010
Fabricarea altor produse chimice organice,
3.318 3.447
1475261 OLTCHIM SA 3.570 3.468 de bază
7203606 URBAN SA 2.237 2.457 2.750 2.569 Colectarea deşeurilor nepericuloase
10102377 C.E.T. GOVORA SA 1.328 1.317 1.293 1.288 Furnizarea de abur şi aer condiţionat
UZINELE SODICE
GOVORA - CIECH
902 887
CHEMICAL Fabricarea altor produse chimice
1467188 GROUP SA 914 938 anorganice, de bază
6334476 BOROMIR IND SRL 764 827 824 839 Fabricarea produselor de morărit

2009
Fabricarea altor produse chimice organice,
3.318 3.447
1475261 OLTCHIM SA 3.570 3.468 de bază
7203606 URBAN SA 2.237 2.457 2.750 2.569 Colectarea deşeurilor nepericuloase
10102377 C.E.T. GOVORA SA 1.328 1.317 1.293 1.288 Furnizarea de abur şi aer condiţionat
UZINELE SODICE
GOVORA - CIECH
902 887
CHEMICAL Fabricarea altor produse chimice
1467188 GROUP SA 914 938 anorganice, de bază
6334476 BOROMIR IND SRL 764 827 824 839 Fabricarea produselor de morărit

2008
Fabricarea altor produse chimice organice,
3.318 3.447
1475261 OLTCHIM SA 3.570 3.468 de bază
7203606 URBAN SA 2.237 2.457 2.750 2.569 Colectarea deşeurilor nepericuloase
VIZAL Activităţi de contabilitate şi audit financiar;
0 0
16360375 CONSULTING SRL 0 1 consultanţă în domeniul fiscal
Furnizarea de abur şi aer condiţionat

1.328 1.317

10102377 C.E.T. GOVORA SA 1.293 1.288

Sursa : Baza de date Kompass

46
 Topul firmelor din industria alimentara la nivelul municipiului Ramnicu Valcea

Cifra de afaceri 2012 Tabel 8 – Clasificare dupa cifra de afaceri realizata in 2008-2012

Ramnicu
DIANA SRL valcea 327687805 232632287 205302013 167641583 589 1013
ramnicu
VEL PITAR SA valcea 293373918 292290286 274526306 287287198 3094 1071
BOROMIR IND Râmnicu
245.874.231 264.813.069
SRL Vâlcea 216.193.254 200.245.283 757 1061
Râmnicu
197.835.783 230.834.578
SAPTE SPICE SA Vâlcea 192.057.571 201.773.869 449 1061
Râmnicu
41.113.681 54.775.885
FRALVIL SA Vâlcea 47.327.838 35.906.000 139 1039
2011
Ramnicu
VEL PITAR SA valcea 293373918 292290286 274526306 287287198 3094 1071
BOROMIR IND Râmnicu
245.874.231 264.813.069
SRL Vâlcea 216.193.254 200.245.283 757 1061
ramnicu
DIANA SRL valcea 327687805 232632287 205302013 167641583 589 1013
Râmnicu
197.835.783 230.834.578
SAPTE SPICE SA Vâlcea 192.057.571 201.773.869 449 1061
Râmnicu
41.113.681 54.775.885
FRALVIL SA Vâlcea 47.327.838 35.906.000 139 1039
2010
ramnicu
VEL PITAR SA valcea 293373918 292290286 274526306 287287198 3094 1071
BOROMIR IND Râmnicu
245.874.231 264.813.069
SRL Vâlcea 216.193.254 200.245.283 757 1061
ramnicu
DIANA SRL valcea 327687805 232632287 205302013 167641583 589 1013
Râmnicu
197.835.783 230.834.578
SAPTE SPICE SA Vâlcea 192.057.571 201.773.869 449 1061
Râmnicu
41.113.681 54.775.885
FRALVIL SA Vâlcea 47.327.838 35.906.000 139 1039
2009
ramnicu
VEL PITAR SA valcea 293373918 292290286 274526306 287287198 3094 1071
ramnicu
DIANA SRL valcea 327687805 232632287 205302013 167641583 589 1013
BOROMIR IND Râmnicu
245.874.231 264.813.069
SRL Vâlcea 216.193.254 200.245.283 757 1061
SAPTE SPICE SA Râmnicu 197.835.783 230.834.578 192.057.571 201.773.869 449 1061

47
 Vâlcea
2008
ramnicu
VEL PITAR SA valcea 293373918 292290286 274526306 287287198 3094 1071
Râmnicu
197.835.783 230.834.578
SAPTE SPICE SA Vâlcea 192.057.571 201.773.869 449 1061
BOROMIR IND Râmnicu
245.874.231 264.813.069
SRL Vâlcea 216.193.254 200.245.283 757 1061
ramnicu
DIANA SRL valcea 327687805 232632287 205302013 167641583 589 1013
Râmnicu
41.113.681 54.775.885
FRALVIL SA Vâlcea 47.327.838 35.906.000 139 1039
Sursa : Baza de date Kompass

Tabel 9 – Clasificare dupa profitul inregistrat in 2008-2012

Profit
2012
Ramnicu
DIANA SRL valcea 5082468 1626019 6325561 4475901
ANNABELLA FABRICA DE CONSERVE Râmnicu
1.928.020 345.202
RAURENI SRL Vâlcea 115.120 58.546
Râmnicu
611.599 1.887.916
FRALVIL SA Vâlcea 1.196.709 514.385
Râmnicu
429.192 -1.325.852
CONFIR SRL Vâlcea 139.080 -534.708
Râmnicu
329.176 6.029.658
BOROMIR IND SRL Vâlcea 5.165.889 981.902
2011
Râmnicu
329.176 6.029.658
BOROMIR IND SRL Vâlcea 5.165.889 981.902
Râmnicu
611.599 1.887.916
FRALVIL SA Vâlcea 1.196.709 514.385
ramnicu
DIANA SRL valcea 5082468 1626019 6325561 4475901
Râmnicu
-3.078.484 699.602
SAPTE SPICE SA Vâlcea 1.104.838 4.402.351
Ramnicu
ROMIV SRL valcea 192081 390170 263226 90773
2010
ramnicu
DIANA SRL valcea 5082468 1626019 6325561 4475901
Râmnicu
329.176 6.029.658
BOROMIR IND SRL Vâlcea 5.165.889 981.902

48
 Râmnicu
611.599 1.887.916
FRALVIL SA Vâlcea 1.196.709 514.385
Râmnicu
-3.078.484 699.602
SAPTE SPICE SA Vâlcea 1.104.838 4.402.351
PRODCOT IMPEX SRL Berislăveşti 358.494 452.280 183.616
2009
Ramnicu
DIANA SRL valcea 5082468 1626019 6325561 4475901
Râmnicu
-3.078.484 699.602
SAPTE SPICE SA Vâlcea 1.104.838 4.402.351
Ramnicu
VEL PITAR SA valcea 19775 0 0 2778230
Râmnicu
329.176 6.029.658
BOROMIR IND SRL Vâlcea 5.165.889 981.902
Râmnicu
611.599 1.887.916
FRALVIL SA Vâlcea 1.196.709 514.385
2008
Râmnicu
-3.078.484 699.602
SAPTE SPICE SA Vâlcea 1.104.838 4.402.351 5.732.674
Ramnicu
VEL PITAR SA valcea 19775 0 0 2778230 4277818
Ramnicu
DIANA SRL valcea 5082468 1626019 6325561 4475901 3035196
Râmnicu
329.176 6.029.658
BOROMIR IND SRL Vâlcea 5.165.889 981.902 460.949
Ramnicu
ROMIV SRL valcea 192081 390170 263226 90773 332986
Sursa : Baza de date Kompass

Tabel 10 – Clasificare dupa numarul mediu de angajati inregistrat in 2008-2012

Numar
angajati
2012
VEL PITAR SA 2687 2754 2770 3178 3094 1071 Fabricarea painii; prajituri, produse de patiserie
BOROMIR IND
764 827
SRL 824 839 757 1061 Fabricarea produselor de morărit
Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de
DIANA SRL 532 557 611 590 589 1013 pasare)
SAPTE SPICE
439 495
SA 497 497 449 1061 Fabricarea produselor de morărit
FRALVIL SA 135 147 148 143 139 1039 Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor
2011

49
 Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor
VEL PITAR SA 2687 2754 2770 3178 3094 1071 proaspete de patiserie
BOROMIR IND
764 827
SRL 824 839 757 1061 Fabricarea produselor de morărit
Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de
DIANA SRL 532 557 611 590 589 1013 pasare)
SAPTE SPICE
439 495
SA 497 497 449 1061 Fabricarea produselor de morărit
FRALVIL SA 135 147 148 143 139 1039 Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor
2010
Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor
VEL PITAR SA 2687 2754 2770 3178 3094 1071 proaspete de patiserie
BOROMIR IND
764 827
SRL 824 839 757 1061 Fabricarea produselor de morărit
DIANA SRL 532 557 611 590 589 1013 Fabricarea produselor din carne
Fabricarea produselor de morărit
SAPTE SPICE 439 495
SA 497 497 449 1061
FRALVIL SA 135 147 148 143 139 1039 Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor
2009
Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor
VEL PITAR SA 2687 2754 2770 3178 3094 1071 proaspete de patiserie
Fabricarea produselor de morărit
BOROMIR IND 764 827
SRL 824 839 757 1061
Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de
DIANA SRL 532 557 611 590 589 1013 pasare)
Fabricarea produselor de morărit
SAPTE SPICE 439 495
SA 497 497 449 1061
Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor
135 147
FRALVIL SA 148 143 139 1039
Sursa : Baza de date Kompass

- In domeniul industriei alimentare dinamica primelor firme se poate releva ca in tabelul

de mai sus:
- Diana Srl inregistreaza in anul 2012 cea mai mare cifra de afaceri si profitul cel mai
mare in acest domeniu de activitate, iar societatea cu numarul cel mai mare de angajati,
in acelasi an este Velpitar SA. Diana SRL, Velpitar SA si Boromir IND SRL, incepand cu
anul 2008 pana in 2012, oscileaza pe primele locuri in functie de cifra de afaceri si
profit.

50
 - Primele companii identificate in domeniul industriei alimentare se afla si in topul
national al firmelor.
- Situatia economica este relevata si de tentinta descrescatoare a numarului de angajati
din cadrul firmelor ocupate in industria alimentara (sector reprezentativ la nivelul
municipiului Ramnicu Valcea) de la 3178 in anul 2009 la 2687 in anul 2012.

- La nivelui anului 2012 in domeniul exploatarii forestiere, din punct de vedere al cifrei
de afaceri primele trei clasate sunt: Soficarm Srl, Duristforest Srl, Arc Srl
La nivelui anului 2012 in domeniul exploatarii forestiere, din punct de vedere al
profitului primele trei clasate sunt: PAVION FOREST SRL-D, DURIST FOREST SRL,
SOFICARM SRL
- La nivelui anului 2012 in domeniul exploatarii forestiere, din punct de vedere al
numarului mediu de angajati primele trei clasate sunt: SOFICARM SRL cu 24 de
angajati, ARC SRL si PAVION FOREST SRL-D
- In domeniul turismului cifra de afaceri realizeaza o tendinta ascendenta, iar primele
trei firme organizate dupa acest criteriu, in anul 2012, sunt: ROSAN GRUP SRL,
LUCICORICOM SRL, DONEXIM SRL. In acest domeniu isi desfasoara activitatea 290
de societati.

Topul firmelor din industria exploatarii forestiere la nivelul municipiului Ramnicu Valcea

Tabel 11 – Clasificare dupa cifra de afaceri realizata in 2008-2012

2012
Râmnicu
1.313.862 1.918.295
16547080 SOFICARM SRL Vâlcea 17 0220 Exploatare forestieră
Râmnicu
98.223 892.813
27920710 DURIST FOREST SRL Vâlcea 0220 Exploatare forestieră
Râmnicu
815.627 855.473
6763737 ARC SRL Vâlcea 4 0220 Exploatare forestieră

2011
Râmnicu
3.130.112
16547080 SOFICARM SRL Vâlcea 17 0220 Exploatare forestieră
Râmnicu
834.177
15170003 TODESTI FOREST SRL Vâlcea 7 0220 Exploatare forestieră
Râmnicu
654.034
6763737 ARC SRL Vâlcea 4 0220 Exploatare forestieră

2010
16547080 SOFICARM SRL Râmnicu 1.587.579 17 0220 Exploatare forestieră

51
 Vâlcea
Râmnicu
15170003 TODESTI FOREST SRL Vâlcea 540.317 7 0220 Exploatare forestieră
Râmnicu
6763737 ARC SRL Vâlcea 344.893 4 0220 Exploatare forestieră

2009
Râmnicu
16547080 SOFICARM SRL Vâlcea 1.269.816 17 0220 Exploatare forestieră
Râmnicu
17419624 ALUNUL SRL Vâlcea 609.138 5 0220 Exploatare forestieră
Râmnicu
6763737 ARC SRL Vâlcea 599.605 4 0220 Exploatare forestieră

2008
Râmnicu
16547080 SOFICARM SRL Vâlcea 898.199 17 0220 Exploatare forestieră
Râmnicu
15170003 TODESTI FOREST SRL Vâlcea 693.041 7 0220 Exploatare forestieră
Râmnicu
17419624 ALUNUL SRL Vâlcea 605.997 5 0220 Exploatare forestieră
Sursa : Baza de date Kompass

Tabel 12 – Clasificare dupa numarul mediu de angajati inregistrati in 2008-2012

2012
Râmnicu
22
16547080 SOFICARM SRL Vâlcea
Râmnicu
6
6763737 ARC SRL Vâlcea
Râmnicu
5
28850893 PAVION FOREST SRL-D Vâlcea

2011
Râmnicu
22 24
16547080 SOFICARM SRL Vâlcea
Râmnicu
6 9
6763737 ARC SRL Vâlcea
Râmnicu
5 6
15170003 TODESTI FOREST SRL Vâlcea

2010
16547080 SOFICARM SRL Râmnicu 22 24 19

52
 Vâlcea
Râmnicu
5 6
15170003 TODESTI FOREST SRL Vâlcea 7
Râmnicu
6 9
6763737 ARC SRL Vâlcea 5

2009
Râmnicu
5 6
15170003 TODESTI FOREST SRL Vâlcea 7 8
Râmnicu
22 24
16547080 SOFICARM SRL Vâlcea 19 7
Râmnicu
6 9
6763737 ARC SRL Vâlcea 5 4

2008
Râmnicu
22 24
16547080 SOFICARM SRL Vâlcea 19 7 17
Râmnicu
5 6
15170003 TODESTI FOREST SRL Vâlcea 7 8 7
Râmnicu
2 1
23339929 NEGRUZU SRL Vâlcea 3 4 5
Sursa : Baza de date Kompass

53
 Rm Valcea Rm Valcea Rm Valcea Rm Valcea Rm Valcea
Numar de firme
2012 2011 2010 2009 2008
A Agricultura, silvicultura si pescuit 51 15.203.204 14.536.495 10.772.456 13.586.031 13.560.085
B Industria extractiva
C Industria prelucratoare
Productia si furnizarea de energie
electrica si termica, gaze, apa
483
D calda si aer conditionat
Distributia apei; salubritate,
gestionarea deseurilor, activitati
E de decontaminare 2.710.717.132 3.476.985.394 2.086.309.561 2.706.754.379 3.792.321.380
F Constructii 522 414.483.832 512.270.947 491.916.787 560.394.079 729.672.265
Comert cu ridicata si cu
amanuntul; repararea
G autovehiculelor si motocicletelor
H Transport si depozitare
I Hoteluri si restaurante 290 54.732.000 49.254.007 43.455.304 45.714.727 48.153.090
J Informatii si comunicatii
Intermedieri financiare si
K asigurari
L Tranzactii imobiliare
Activitati profesionale, stiintifice
M si tehnice
Activitati de servicii
4409 1.805.010.855 1.817.145.080 1.792.917.535 1.818.486.146 2.089.578.601
administrative si activitati de
N servicii suport
Administratie publica si aparare;
asigurari sociale din sistemul
O public
P Invatamant
Q Sanatate si asistenta sociala

54
 Activitati de spectacole, culturale
R si recreative
S Alte activitati de servicii
Activitati ale gospodariilor private
in calitate de angajator de
personal casnic; Activitati ale
gospodariilor private de
producere de bunuri si servicii
T destinate consumului propriu
Activitati ale organizatiilor si
U organismelor extrateritoriale
TOTAL A-U 5.465 4.945.415.023 5.820.937.916 4.381.916.339 5.099.220.635 6.627.570.694

Tabel 13 - Firmele din Ramnicu Valcea pe domenii de activitate si cifrele de afaceri

- La nivelui zonei metropolitane, in anul 2012, pentru un numar de 6918 firme inregistrate, cifra de afaceri reazizata este de
5.020.746.100, fata de cifra de afaceri monitorizata la nivelul municipiului Rm Valcea in acelasi an, avand valoarea de
4.945.415.023

Sursa : Baza de date Kompass

55
 Centrul de Afaceri Flandra este rezultatul parteneriatului dintre Consiliului
Local Râmnicu Valcea, Consiliul Judeţean Vâlcea, Camera de Comerţ si Industrie
Vâlcea, Ministerul Comunităţii Flamande şi Agenţia pentru dezvoltarea regională din
Antwerp. Centrul a fost creat pentru a sustine intreprinzatorii incepatori, dispunand
de servicii de logistica si de legatura cu alte firme existente la nivel local, national sau
chiar international. Acest centru nu si-a inceplinit pana in present scopul din cauza
taxelor mari pentru consultanta practicate, taxe ce au indepartat antreprenorii.El
reprezinta totusi o oportunitate prin insasi existenta lui. Ar trebui intreprinse actiuni
atat in domeniul promovarii cat si in domeniul crearii unor facilitati si al unor
instrument de sprijin pentru antreprenorii locali.

Fig. 2 Centrul de Afaceri Flandra

Sursa: actualitateavl.ro

Oltenia Business Center a aparut in peisajul valcean ca o oportunitate in

mediul de afaceri, oferind o gama complexa de servicii business de cea mai inalta
clasa: spatii birouri, sali de conferinta, lobby clienti, receptie, organizare de
evenimente, prezentari, traininguri, dar si terenuri de sport. Pentru implementarea
acestui proiect societatea a incheiat un contract de finantare prin Programul
Operational Regional 2007-2013, Axa prioritara 4, „Sprijinirea dezvoltarii mediului de
afaceri regional si local”, Domeniul major de interventie 4.1, “Dezvoltarea durabila a
structurilor de sprijinire a afacerilor de importanta regionala si locala”. Scopul
Oltenia Business Center este acela de a sprijini dezvoltarea economică a municipiului
Ramnicu Valcea prin crearea de spaţii de birouri de calitate, spatiu expozitional, sali
de conferinta si seminarii, precum şi oferirea de servicii complementare pentru
afaceri, astfel încât firmele care doresc să se dezvolte sau să se extindă în această
regiune, să o poată face în cele mai bune condiţii tehnice, funcţionale şi estetice.

56
 Fig. 3 Oltenia Business Center

Sursa: http://www.centruafacerioltenia.ro/concept

Infrastructura mediului de cercetare

Activitatea de cercetare – dezvoltare – inovare se desfăşoară cu precădere în
cadrul a doua institutii de cercetare:

- Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si

Izotopice - ICSI Rm.Valcea este o unitate de cercetare stiintifica aflata in
coordonarea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului - Autoritatea
Nationala pentru Cercetare Stiintifica. INC-DTCI-ICSI Rm.Valcea a fost fondat in
anul 1970 sub denumirea de Uzina "G" Rm.Valcea, ca o instalatie pilot experimentala.
Cercetarile efectuate au fost finalizate prin brevetarea tehnologiei de producere a apei
grele si valorificarea ei la proiectarea si constructia Uzinei de apa grea ROMAG din
Drobeta Turnu Severin. In anul 1991, Uzina "G" a fost reorganizata ca Institut de
Criogenie si Separari Izotopice, care in anul 1996 a fost acreditat ca unitate
componenta a sistemului de cercetare-dezvoltare de interes national.
In ultimii ani, ICSI Rm.Valcea a dezvoltat un amplu program intern de promovare a
inovarii stiintifice si tehnologice prin care se urmareste valorificarea rezultatelor in
productie prin transfer tehnologic si orientarea activitatilor catre cerinetele societatii.
Prin aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si perspectiva integrarii in
Spatiul European de Cercetare, ICSI Rm.Valcea urmareste ca obiectiv prioritar

57
cresterea participarii comunitatii stiintifice la Programele de Cercetare si Dezvoltare
ale Comunitatii Europene.
Principalele domenii de cercetare-dezvoltare si activitate tehnico-stiintifica:

 Sustinerea programului nuclear national - fisiunea nucleara si fuziunea

nucleara;
 Studii si cercetari in domeniul criogeniei si echipamentelor specifice;
 Hidrogen si Pile de Combustibil;
 Mediul si calitatea vietii;
 Materiale avansate, produse si tehnologii noi sau modernizate;
 Transfer tehnologic si servicii de specialitate (gaze pure si amestecuri de gaze,
analize, consultanta, expertize, asistenta tehnica, etc);
 Dezvoltarea sistemului de gestionare a resurselor financiare publice (inclusiv
fonduri structurale) si private alocate cercetarii stiintifice;
 Dezvoltarea resursei umane din cercetare, stimularea formarii si dezvoltarii
tinerilor cercetatatori si colectivelor de inalta performanta.

Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultura Valcea este o unitate

de Cercetare Dezvoltare care are misiunea de relansare şi modernizare a pomiculturii
româneşti, în general şi a pomiculturii din regiunea Oltenia, în special, de integrare şi
aliniere a acestui domeniu, în plan ştiinţific şi economic la Uniunea Europeană, cu
respectarea cerinţelor comunitare şi asigurarea unei competitivitaţi internaţionale a
produselor pomicole, a celor bioenergetice şi de -protecţie a mediului. Scopul
activitaţii SCDP Vâlcea este de a asigura baza stiinţifică, biologică şi tehnologică în
masură să contribuie la modernizarea pomiculturii româneşti şi să asigure pregătirea
şi formarea profesională a studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor în acest
domeniu.

SCDP Valcea are urmatoarele domenii de cercetare:

1. Variabilitate genetică şi mecanismele de transmitere a caracterelor în
descendenţă la plantele pomicole;
2. Ameliorarea genetică a plantelor pomicole şi dendrologice;
3. Conservarea resurselor genetice la plantele pomicole;
4. Producerea materialului săditor pomicol din categorii biologice superioare;
5. Sisteme de culturi şi tehnologii moderne şi eficiente;
6. Evaluarea soiurilor şi a portaltoilor pentru diferite zone de cultură;
7. Evaluarea şi combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor;
8. Evaluarea şi utilizarea eficientă a resurselor de mediu

58
Sistemul de sanatate si servicii sociale. Infrastructura sistemului de sanatate
Asistenta medicala din Ramnicu Valcea ofera toata gama de servicii
medicale, incepand de la servicii de medicina preventiva si pana la asistenta
spitaliceasca de nivel judetean.
- asistenta primara reprezentata de cabinete de medicina de familie, dispensare
teritoriale, dispensare scolare si de intreprindere si cabinete specializate ca
farmacii, cabinete stomatologice si statii de salvare;
- asistenta ambulatorie de specialitate printre care se numara spitalele, centrele
de diagnositic si tratament, centre de specialitate si policlinici;
- asistenta medicala in unitati medicale cu paturi reprezentate de spitalele
clinice universitare, spitalele judetene, centrele de sanatate si alte unitati
medicale sau medico sociale.
O masura a accesibilitatii populatiei la servicii medicale este numarul de
furnizori de asistenta medicala, pe categorii.
Reteaua de furnizori de servicii medicale din municipiul Rm. Valcea este
compusa din:
- furnizor de servicii de medicina preventive si sanatate publica - ASP Valcea
- furnizori de medicina scolara:
1. 20 cabinete de medicina scolara cu 10 medici
2. 8 cabinete de scolare de stomatologie, cu 4 medici si 4 dentisti
- furnizori de asistenta medicala primara:
1. reteaua de cabinete medicale de medicina de familie in contract cu CJAS
Valcea, finantata din Fondul National Unic de Asigurari de Sanatate: 53
cabinete cu 53 medici de familie
2. 47 cabinete private de medicina generala/ medicina de familie
- furnizori de asistenta medicala ambulatorie de specialitate:
1. 2 ambulatorii de spital si 10 unitati ( CMI, SRL, SCM) ambulatorii de specialitate, in
contract cu CJAS Valcea, finantate din Fondul National Unic de Asigurari de Sanatate
2. 67 cabinete private de diverse specialitati
- furnizori de investigatii paraclinice:
1. 7 laboratoare in contract cu CJAS Valcea, finantate din Fondul National Unic de
Asigurari de Sanatate
2. 2 laboratoare de analize medicale private
- furnizori de medicina dentara:
1. cabinete de medicina dentara, in contract cu CJAS Valcea,finantate din Fondul
National Unic de Asigurari de Sanatate: 28 unitati medicale cu 35 medici de medicina
dentara
2. 120 cabinete private de medicina dentara
- furnizori de asistenta medicala de urgenta prespitaliceasca:

59
1. Serviciul Judetean de Ambulanta Valcea- statia centrala, cu 13 medici angajati si
avand in dotare 24 ambulante, din care 8 medicalizate, 2 de consultatii la domiciliu si
14 de transport. 10 ambulante noi au fost primite de la MSP din 2007 pana in present
( 8 medicalizate si 2 de consultatii la domiciliu) ;
2. ISU-SMURD cu 1 echipaj de prim ajutor calificat, functionand cu 1 ambulanta
medicalizata tip B2;
3. 1 serviciu privat de ambulanta: SC UmanServ SRL, cu 5 ambulante medicalizate,
4 de transport, deservit de 5 medici de urgenta ;
- furnizori de asistenta medicala de urgenta spitaliceasca:
- Unitatea de Primiri Urgente a Spitalului Judetean de Urgenta Valcea, dotata si
organizata la standarde europene, deservita de 7 medici de urgenta ;
- furnizori de asistenta medicala spitaliceasca:
- 2 spitale de nivel judetean:
 Spitalul Judetean de Urgenta Valcea, 1193 paturi, cu o gama de 25 specialitati
medicale, deservit de 138 medici , cu un ambulatoriu integrat cu sectiile din
spital, cu 26 cabinete de specialitate
 Spitalul de Obstetrica Ginecologie Rm. Valcea, maternitate judeteana,
asigurand servicii de specialitate de OG, neonatologie, neonatologie
prematuri. Este deservit de 26 medici
- furnizori de asistenta medicala de recuperare, medicina fizica si balneologie:
 sectia de RMFB din cadrul Spitalului Judetean de Urgenta Valcea, sectie cu 40
de paturi
- reteaua farmaceutica:
1. 34 farmacii ( deservite de 36 farmacisti) , in contract cu CJAS ;
2. 9 farmacii private ( 9 farmacisti)
- furnizori de ingrijiri la domiciliu:
 2 furnizori in contract cu CJAS
In ceea ce priveste personalul medical, acesta este prezent in numar mai mare
in cadrul sectorului public datorita faptului ca aceste cadre medicale lucreaza in
unitati medicale cu o capacitate de peste 1200 de locuri, sectorul privat dezvoltat mai
mult in aria stomatologica si farmaceutica.
Spitalul Judetean de Urgenta Valcea, pe langa asistenta ambulatorie de
specialitate, furnizeaza si servicii de asistenta medicala de recuperare prin
intermediul sectiei de Recuperare Medicina Fizica si Balneoterapie, unitate dotata cu
40 de locuri. Insuficientele sistemului de sanatate din municipiul Ramnicu Valcea
sunt reprezentate de repartizarea neuniforma a serviciilor medicale in teritoriu,
acestea fiind amplasate preponderent in zona centrala a municipiului, zona periferica
fiind slab deservita. O alta problema o consituie starea usoara de degradare a
unitatilor medicale si dotarea cu aparatura veche, neperformanta.

60
 Tabel 14 - Numar medici la 1000 de locuitori

Regiunea SUD-VEST
2005 2006 2007 2008 2009 2010
OLTENIA
1 Dolj 2.73 2.76 2.94 2.98 2.96 3.02 :
2 Gorj 1.58 1.53 1.52 1.59 1.73 1.75 :
3 Mehedinti 1.51 1.50 1.53 1.62 1.67 1.70 :
4 Olt 1.35 1.28 1.33 1.47 1.48 1.49 :
5 Valcea 1.57 1.57 1.56 1.74 1.74 1.75
Sursa - Directia de Statistica Valcea

Paturile în spitale şi personalul medico-sanitar, la 31 decembrie

( număr )

Judeţul Personal
Paturi în spitale 1) Medici 2) Stomatologi Farmacişti
Anii sanitar mediu

Vâlcea

2005 2359 653 145 145 2362

2006 2354 649 148 148 2398

2007 2269 641 168 151 2347

2008 2279 711 174 174 2431

2009 2287 709 175 163 2364

2010 2214 713 178 185 2309

2011 2159 709 190 173 2156

Sursa - Directia de Statistica Valcea

Tabel 15 - Paturile în spitale şi personalul medico-sanitar

Din punctul de vedere al evoluţiei infrastructurii sistemului medical existent

în municipiul Râmnicu Vâlcea, se mai pot identifica următoarele fenomene:
- menţinerea în funcţiune a celor două spitale existente la nivel de municipiu;
- scăderea numărului de creşe;
- reducerea numărului farmaciilor în sistem public, concomitent cu creşterea
numărului acestora în sistem privat;
- creşterea numărului cabinetelor medicale de specialitate în sistem privat;
- reducerea numărului cabinetelor stomatologice atât în sistem public, cât şi în cel
privat;
- scăderea numărului de medici din sistemul public, în paralel cu creşterea (aproape
dublarea) numărului acestora în sistem privat

61
 - scăderea numărului de personal sanitar mediu din sectorul public .

Serviciile sociale
Domeniul asistentei si protectiei sociale este un domeniu cu implicatii foarte
puternice in viata economico-sociala, in cadrul caruia se pot distinge mai multe
problematici sau subdomenii, dintre care cele mai importante sunt protectia
copilului, protectia persoanelor adulte cu handicap, protectia persoanelor vârtsnice,
protectia victimelor violentei in familie, prevenirea si combaterea consumului de
droguri (tutun, alcool, stupefiante) si egalitatea de sanse.
Obiectivul principal al asistentei si protectiei sociale, il constituie protejarea
persoanelor care, datorita unor motive de natura economica, fizica, psihica sau
sociala, nu au posibilitatea sa-si asigure nevoile sociale, sa-si dezvolte propriile
capacitati si competente pentru o participare activa la viata sociala.
Serviciile Publice de Asistenţă Socială – sunt organizate la nivelul
municipiilor şi oraşelor de către consiliile municipale şi orăşeneşti, în exercitarea
atribuţiilor ce le revin potrivit prevederilor Legii nr.705/2001. La nivelul consiliilor
locale comunale în raport cu problematica socială din unitatea administrativ-
teritorială respectivă, funcţionează persoane cu atribuţii de asistenţă socială.
Serviciile publice de asistenţă socială, precum şi persoanele cu atribuţii de asistenţă
socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale, iau măsuri şi desfăşoară
activităţi de asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor
singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror
persoane aflate în nevoie. Acestea au responsabilitatea creării, menţinerii şi
dezvoltării serviciilor sociale cu caracter primar, în funcţie de nevoile sociale
identificate, cu scopul prioritar de a menţine funcţionalitatea socială a persoanei,
urmărind reinserţia în mediul propriu de viaţă, familial şi comunitar.
Asistenta sociala a suferit un numar de schimbari in urma modificarii
legislatiei in vigoare, si a necesitatii de unui serviciu public local capabil sa furnizeze
servicii sociale cat mai multor tipuri de persoane predispuse.
Directia de Protectie Sociala Valcea, ce se afla in subordinea Consiliului Local,
a fost infiintata in urma HCL 46/27.03.2003, modificata si completata cu HCL
26/2004 cu HCL 64/2004, directie finantata din bugetul local. Aceasta este acreditată,
conform OUG 68/2003, să furnizeze servicii sociale:
 informare, consiliere, cantină socială, asistenţă medicală şi îngrijire (Certificat
de Acreditare seria A nr.0009388);
 primire şi găzduire temporară, suport emoţional şi consiliere psihologică prin
Centrul Social de urgenţă „Ioana” (Certificat de Acreditare seria A
nr.0009402);
 reabilitare şi suport prin Centrul de Servicii Terapeutice pentru Copilul cu
Autism „Mara” (Certificat de Acreditare seria A nr.0009401).

62
 Prin HCL nr.396/244/2008 a fost aprobată înfiinţarea la nivelul municipiului
Rm.Vâlcea a Centrului de Servicii Terapeutice pentru Copilul cu Autism „Mara”,
serviciu de zi pentru copiii cu tulburări din spectrul autist, fără personalitate juridică,
aflat în subordinea DPS. Centrul funcţionează în municipiu, str.Copăcelu nr.182, în
cadrul Şcolii Generale nr.6.

Fig. 4 Centrul de Servicii Terapeutice pentru Copilul cu Autism „Mara”

Sursa: www.viatavalcii.ro

In functie de categoria persoanelor ce necesita asistenta sociala, acestea pot

alege intre Centrul de Servicii Terapeutice pentru Copilul cu Autism „Mara” si
Centrul Social de Urgenta „Ioana” – centru pentru persoanele adulte fara adapost si
a altor categorii aflate in situatia de a locui in strada, cu o capacitate de 21 locuri.
Centrul Social de Urgenţă „Ioana” este rezultatul implementării în perioada
09.10.2006 – 09.10.2009 a unui proiect finanţat de Guvernul României în cadrul
Programului de Interes Naţional „Combaterea excluziunii sociale a persoanelor fără
adăpost prin crearea de centre sociale de urgenţă”, scopul acestuia fiind combaterea
excluziunii sociale a persoanelor fără adăpost, prin asigurarea de găzduire şi îngrijire
temporară, şi facilitarea integrării/reintegrării în comunitate.
La nivelul municipiului au fost identificate, următoarele mari categorii de
persoane care sunt sau pot fi expuse vulnerabilităţilor sociale:

63
 1. Copii şi tineri aflaţi în dificultate – copiii strazii si copiii ai caror parinti se afla
in strainate. Copiii strazii provin din orfelinate sau sunt copii fugiti de acasa.
2. Persoanele cu dizabilitati - pentru integrarea acestora in societate s-au eforturi
prin beneficii acordate angajatorilor.
3. Persoanele varstnice – cele care raman singure si nu se mai pot descurca
singure necesita asistenta unui insotitor, acestia fiind in numar insuficient.
4. Persoanele adulte fara adapost – majoritatea provin din randul copiilor strazii
in urma atingei varstei de maturitate, dar si din cauza pierderii locuintelor si
locurilor de munca.
5. Populatia de etnie roma – populatie concentrata in colonia Nuci.
6. Victimele violentei domestice.

Centre si servicii destinate protectiei copilului

Servicii de ingrijire de zi aflate in subordinea DGASPC:

1. Centrul de zi de ingrijire si recuperare pentru copilul cu

dizabilitati (functioneaza in cadrul Complexului de servicii comunitare Rm.
Valcea) - Nr. Locuri: 35
2. Serviciul de recuperare pentru copilul cu dizabilitati Goranu - Nr. Locuri: 24
3. Compartimentul de consiliere parinti/copii (functioneaza in cadrul
Complexului de servicii comunitare Rm. Valcea)
4. Compartimentul asistenta familiala si comunitara (functioneaza in cadrul
Complexului de servicii sociale Troianu-Rm. Valcea)
5. Compartimentul de interventie in regim de urgenta - Telefonul copilului
6. Centrul pentru victimele violentei in familie (functioneaza in cadrul
complexului de servicii sociale Troianu Rm. Valcea) - aici sunt gazduite
mame si copii - Nr. Locuri: 24

Servicii de tip rezidential aflate in subordinea DGASPC

1. Serviciul de primire in regim de urgenta a copilului - Nr. Locuri: 15
2. Centrul de Plasament nr. 4 Rm Valcea - Nr. Locuri: 50
3. Centrul de Plasament nr. 5 Rm. Valcea - Nr. Locuri: 68
4. Serviciul de tip rezidential pentru recuperarea copilului cu dizabilitati Rm.
Valcea - Nr. Locuri: 50
5. Centrul pentru copilul abuzat, neglijat exploatat - (functioneaza in cadrul
Complexului de servicii comunitare Rm. Valcea) - Nr. Locuri: 24
6. Centrul pentru copilul cu dizabilitati - (functioneaza in cadrul Complexului
de servicii comunitare Rm. Valcea) - Nr. Locuri: 28
7. Complexul familial pentru copilul cu dizabilitati Goranu) cu 2 componente:
Casuta de tip familial 1 si Casuta de tip familial 2 - Nr. Locuri: 24 din care: -
Casuta de tip familial 1 – 13 locuri, Casuta de tip familial 2 – 11 locuri

64
 8. Serviciul de integrare socioprofesionala a tinerilor din sistemul de protectie
- Nr. Locuri: 12
9. Casa "Materna" Troianu (functioneaza in cadrul Complexului de servicii
sociale Troianu Rm. Valcea) - Nr. Locuri: 16
10. Compartimentul asistenta, protectie si reintegrare tineri in dificultate din
care in :
 Apartament Social 1 (in cadrul Compartimentului asistenta, protectie si
reintegrare tineri in dificultate) - Nr. Locuri: 4
 Apartament Social 2 (in cadrul Compartimentului asistenta, protectie si
reintegrare tineri in dificultate) - Nr. Locuri: 5
 Apartament Social 3 (in cadrul Compartimentului asistenta, protectie si
reintegrare tineri in dificultate) - Nr. Locuri: 4
 Apartament Social 4 (in cadrul Compartimentului asistenta, protectie si
reintegrare tineri in dificultate) - Nr. Locuri: 4
 Apartament Social 5 (in cadrul Compartimentului asistenta, protectie si
reintegrare tineri in dificultate) - Nr. Locuri: 4
 Apartament Social 6 (in cadrul Compartimentului asistenta, protectie si
reintegrare tineri in dificultate) - Nr. Locuri: 4
Copii /tineri cazati in centre universitare si internate scolare (sunt in evidenta
Compartimentului asistenta, protectie si reintegrare tineri in dificultate).
Sursa: Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Valcea

Pensionul de bătrâni „Sf. Nicolae” – din cartierul Ostroveni a fost construit şi

executat, conform standardelor europene, pe baza unui proiect finanţat de Primăria
municipiului Râmnicu Vâlcea. Primăria a investit în centrul rezidenţial 113 miliarde
de lei vechi oferind cele mai bune conditii de asistenta si ingrijire pentru persoanele
vârstnice din municipiu şi judeţul Vâlcea.
Centrul Rezidenţial „Sf. Nicolae” are o suprafaţă construită de 1.917 metri
pătraţi şi o zonă pentru relaxare, agrement şi plimbări, în suprafaţă de peste 11.600
de metri pătraţi, 33 de camere cu două locuri pentru cazare temporară sau
permanentă, 7 camere a câte 3-4 sau 5 locuri pentru cazare şi 37 de camere destinate
pentru cabinete medicale, săli pentru tratamente medicale, masaj, kineto şi
reflexoterapie, săli pentru bibliotecă şi club, o sală pentru gimnastică medicală, o sală
pentru terapie prin mişcare, două zone interioare amenajate pentru relaxare, bazin
pentru apă sărată sau sulfurată, spaţii de depozitare şi o capelă pentru rugăciune.
Centrul este pregatit pentru a fi dat in folosinta inca din octombrie 2013, se
doreste concesionarea sa catre solicitanti eligibili si capacitati in vederea gestionarii
corecte a tuturor resurselor centrului.

65
 Fig. 5 Pensionul de bătrâni „Sf. Nicolae”

Sursa: www.infopuls.ro

In desfasurarea activitatilor de protectie sociala in cadrul municipiului

Ramnicu Valcea, au fost intampinate urmatoarele dificultati:
 deficitul capacitatii de interventie sociala;
 insuficienta centrelor de zi destinate copiilor, varstinicilor, persoanelor cu
dizabilitati;
 lipsa continuitatii finantarii externe pe termen lung a unor proiecte importante;
 problemele grupurilor tinta sunt cunoscute doar partial;
 personal specializat insuficient;
 inegalitatea accesului la serviciile de asistenta sociala;

Infrastructura sistemului educational

Infrastructura educationala a municipiului Ramnicu Valcea este o
infrastructura complexa, ce acopera toate ciclurile de pregatire. Anumite institutii
sunt remarcate la nivel national datorita calitatii actului educational si au o traditie
indelungata.
Municipiul Ramnicu Valcea dispune de invatamant dezvoltat atat pe verticala,
dispunand de toate ciclurile de invatamant – de la prescolar pana la universitar si
post-universitar – cat si pe orizontala, fiind reprezentat atat in jurul municipiului cat
si in zona rurala din apropiere.
In cadrul ciclului prescolar se regasesc un numar de 19 gradinite la care pot fi
inscrisi pana la 3953 de prescolari. In cadrul gradinitelor, personalul angajat este
prezent in raport de 1 persoana la 16 copii. Dotarea gradinitelor in schimb, difera in
functie de zona in care acestea sunt amplasate, astfel ca cele amplasate in zona

66
centrala sunt mai bine dotate in detrimentul celor aflate in zone periferice. Pe langa
cele 19 gradinite publice se adauga si gradinitele private, al caror numar se afla in
crestere.
Infrastuctura invatamantul primar si gimnazial dispune de un numar de 14
scoli, in cadrul carora sunt inscrisi 214 elevi in invatamantul primar si 323 in
invatamantul gimnazial. Raportul dintre elevi si numarul cadrelor didactice releva in
medie 19 elevi la un invatator si 14 elevi la un profesor.
In cadrul unor scoli pentru ciclul primar a fost implementat programul after-
school, reprezentand o oportunitate de dezvoltare cu beneficii atat pentru prescolari,
prin activitatile extracuriculare, cat si pentru institutie, prin atragerea fondurilor
suplimentare si crearea de noi locuri de munca.
Invatamantul liceal se remarca prin infrastructura de 14 licee, cu profiluri
variate. Aceste profile sunt in concordanta cu profilele activitatilor reprezentative in
zona, printre care se numara Colegiul National de Informatica, Colegiul Energetic,
Liceul de Arta si Colegiul Forestier. Dezvoltarea liceelor cu profile vocationale au dus
la decaderea liceelor cu profile profesionale, orientarea institutiilor necesitand
consolidarea domeniilor de specializare cu mare cerere pe piata muncii, cum ar fi
specializarile: informatica, electronica, economie, specializari agrare, constructii,
turism.
In ceea ce priveste dotarea infrastructurii scolare gimnaziale, se observa o
usoara scadere a numarului de sali de clasa, cabinete scolare si a numarului de
calculatoare, intre anii 2009 si 2010, in aceeasi perioada de timp inregistrandu-se o
crestere a atelierelor scolare, salilor de gimnastica si a laboratoarelor scolare.
Invatamantul superior din municipiul Ramnicu Valcea este reprezentat in
totalitate de institutii private. Acestea s-au dezvoltat in raport cu necesitatea tinerilor
de a urma studii universitare in orasul natal.
Institutiile de invatamant superior sunt reprezentate de Universitatea
Constantin Brancoveanu si Universitatea Spiru Haret. In cadrul acestora functioneaza
Facultatile de Management, Marketing in Afaceri Economice, Contabilitate si Finante,
Drept si Administratie Publica si un Departament pentu Pregatirea Personalului
Didactic. Invatamantul superior la nivelul municipiului dispune si de posibilitatea
invatamantului cu frecventa redusa.

Conditii de mediu
Agentia pentru Protectia Mediului Ramnicu Valcea este autoritatea care
urmareste respectarea normelor de mediu, intrucat pentru determinarea calitatii
vietii si a starii de sanatate a populatiei, calitatea factorilor de mediu reprezinta un
element extrem de important.
Dezvoltarea durabila a municipiului si imbunatatirea conditiilor de viata
reprezinta scopul actiunilor Agentiei pentru Protectia Mediului Ramnicu Valcea,

67
aceasta monitorizand calitatea factorilor de mediu in cadrul legal, stabilit prin
alinierea acestuia la cerintele directivelor europene si prin respectarea si insusirea
acestora la nivel national si local.
Calitatea aerului
Monitorizarea factorilor de mediu are ca scop principal urmarirea calitatii
atmosferei, aceasta avand cea mai mare capacitate de raspandire a poluarii, poluarea
atmosefrica avand efecte atat pe termen scurt cat si mediu si lung.
Problemele actuale de mediu sunt acidifierea atmosferei, precipitatiile acide,
efectul de sera si distrugerea stratului de ozon, cauza acestora fiind reprezentata de
emisia substantelor in atmosfera.
In cadrul municipiului Ramnicu Valcea calitatea aerului este supravegheata
de cele doua statii de monitorizare, cea de pe Platforma Chimica – statie de fond
industrial – si cea de la Gradina Zoologica – statie de fond urban. Aceste statii sunt
amplasate in zone cu impact din punct de vedere al evaluarii pulberilor
sedimentabile si monitorizeaza in sistem automat, parametrii reprezentati prin
masurarea emisiilor de poluanti gazosi si parametrii meteo. In ceea ce priveste
precipitatiile, acestea sunt monitorizare la sediul Agentiei pentru Protectia Mediului
Valcea si in localitatea Vladesti.
Poluarea provenita atat din activitatea industriala, cat si din activitatea
rezidentiala, este monitorizata pe platforma chimica a municipiului. Principalele
surse de poluare provin din industria chimica prin Platforma Chimica Oltchim
Ramnicu Valcea si Uzinele Sodice Govora, arderea combustibililor de la
termocentrale prin CET Govora, centralele urbane si depozitul de zgura si cenusa ale
acesteia, traficul rutier si incinerarea deseurilor. Studiile efectuate arata ca poluarea
datorata traficului rutier este in continua crestere si se manifesta in special atunci
cand nu se efectueaza ventilatia naturala in apropierea solului, respectiv in zilele cu
insolatie maxima.
Calitatea aerului este determinata de emisiile de poluanti atmosferici, si
anume:
 Monoxidul de carbon, al carui sursa principala este reprezentata de procesele
industriale desfasurate in cadrul Platformei Chimice Ramnicu Valcea, de procesele
neindustriale reprezentate in principal de activitatile rezidentiale si de traficul rutier.
Monitorizarea concentratiilor de monoxid de carbon se efectueaza la cele doua statii
automate al municipiului iar maximele mediilor mobile pe 8 ore ale acestora se
situeaza sub valoarea limita pentru protectia sanatatii umane, valoarea limita fiind de
10mg/mc.
 Benzenul este sursa de poluare aparuta, in principal, din cauza traficului
rutier. Monitorizarea valorilor emisiilor de benzen din cadrul statiilor au rezultat
valori medii anuale sub valoare limita pentru protectia sanatatii umane, stabilita la
5µg/mc, valoare stabilita prin ordinul MAPM 592/2002.

68
  Dioxidul de azot emanat la nivelul municipiului Ramnicu Valcea, in principal,
prin intermediul procesului de ardere energetica de la CET Govora, a cunoscut o
crestere ingrijoratoare, in ultimii ani insa valoarea limita pentru protectia sanatatii
umane, 200µg/mc, nu a fost depasita.
 Dioxidul de sulf emis la nivelul municipiului Ramnicu Valcea nu a atins
valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane - 125µg/mc intr-o perioada
de mediere de 24h – in cadrul niciuneia dintre statiile de monitorizare.
 Emisiile de pulberi in suspensie provin, in principal, din procesele de ardere
de la CET Govora, datorita utilizarii carbunelui si a pacurei pentru combustibil,
resurse ce au un continut ridicat de sulf. La emisile pulberilor in suspensie, pe langa
CET Govora, mai contribuie si Combinatul Chimic Oltchim, Uzinele Sodice Govora,
santierele de constructii si traficul rutier. Valorile acestor factori poluanti s-au situat,
la nivelul anului 2013, in jurul valorii medii de, valoarea limita = 40µg/mc.
 Emisiile de metale grele, reprezentate de emisiile de mercur si cadmiu, provin,
la nivelul municipiului Ramnicu Valcea, in mare masura in urma incinerarii
deseurilor industriale, industria de prelucrare si traficul rutier avand un aport redus
acestui tip de emisii. Acestea, precum si emisiile de plumb, au cunoscut o scadere
simtitoare intrucat spitalele au incetat activitatea de incinerare a deseurilor cu risc de
poluare si au incheiat contracte cu firme specializate pentru colectare si tranport in
perspectiva inlaturarii acestor deseuri.
In ceea ce priveste calitatea aerului, la nivelul judetului Valcea, tendinta este
de reducere a nivelului poluarii datorita conformarii activitatilor sau surselor de
poluare cu prevederile legale in vederea diminuarii poluarii.

Calitatea apei
Monitorizarea calitatii apelor este realizata de catre Agentia Nationala „Apele
Romane”, Directia Apelor Olt prin SGA Valcea – pentru apele de suprafata si apele
subterante, Agentia Nationala „Apele Romane”, Directia Apelor Olt si APM Valcea –
pentru monitorizarea apelor uzate – si Directia de Sanatate Publica Valcea – pentru
monitorizarea apelor potabile. Din punct de vedere chimic si biologic, calitatea apelor
s-a imbunatatit constant in ultimii ani, factorii determinanti pentru aceasta
imbunatatire fiind incetarea evacuarii apelor extrem de uzate si reducerea
numarului de poluari accidentale.
Calitatea apelor de suprafata
Monitorizarea calitatii apelor de suprafata se realizeaza prin analize fizico-
chimice si biologice efectuare pe probe de apa prelevate, la nivelul bazinului
hidrografic Olt determinandu-se urmatoarele:
 Raul Olanesti – conf. Cheia cu afluentii Paraul Cainelui si Cheia: stare moderata
nutrienti/stare proasta Hg, Cd;

69
  Raul Olanesti – conf. Cheia – conf. Olt stare moderata nutrienti/stare proastra
Cd, Hg.
Rezultatele incadrarii corpurilor de apa in starea chimica corespunzatoare
pentru lunca si terasele Oltului inferior il plaseaza in stare chimica moderata datorita
depasirilor indicatorilor NH4+, NO2, PO42-, SO42-.

Calitatea apei potabile si a apei de imbaiere

Verificarea surselor de apa pentru alimentarea in sistem public se realizeaza in
cadrul parametrilor impusi de STAS 1342/1991 si al categoriilor de potabilizare,
parametrul indicator fier pentru municipiul Ramnicu Valcea inregistrand un procent
de 1.62% determinari necorespunzatoare. Depasirile inregistrate pot avea ca
explicatie reabilitarea sistemului de distributie.

Sursele de apa uzata

Principalele surse de ape uzate sunt reprezentate de sursele industriale, si
anume:
 S.C. Oltchim S.A. – inregistreaza depasiri ale valorilor maxim admise la
indicatorii CBO5, CCO-Cr si produse petroliere;
 S.C. Uzinele Sodice Govora Ciech Chemical Group S.A. a inregistrat depasiri
ale concentratiilor maxim admise ale indicatorilor prevazuti in autorizatia de
gospodarire a apelor pentru indicatorul „sulfuri – H2S”;
 S.C. Apavil S.A., avand ca obiect de activitate alimenterea cu apa si canalizarea
municipiului Ramnicu Valcea, a inregistrat depasiri ale valorilor maxim admise
pentru indicatorul „NO3-„ dupa punerea in functiune a statiei de epurare M+B;
 S.C. Diana Prod S.R.L. a inregistrat depasiri la indicatorii de calitate ape uzate
„CBO5”, „Ptot”, „suspensii”, „NO2” si „Ntot”.
 S.C. Annabella S.R.L., fabrica de conserve Raureni, a inregistrat, inregistreaza
depasiri ale indicatorilor de calitate ape uzate: „CBO5”, „CCO-Cr”, „sulfuri – H2S”.

Calitatea solului
In ceea ce priveste calitatea solului s-a inregistrat o poluare considerabila a
solului cu mercur, in zona instalatiilor de electroliza cu catod de mercur si cu izomeri
HCH in zona fostei instalatii HCH-Lindan si batalul de reziduuri organice, unde s-au
depozitat controlat izomerii inactivi ai HCH-ului.
Poluarea solurilor, la nivelul judetului Valcea, are ca principale surse
societatile Oltchim S.A., Uzinele Sodice Govora S.A. si CET Govora S.A.

70
Turismul
In contextul actual, Romania este membru cu drepturi depline al Uniunii
Europene, turismul ocupand un rol important in economia nationala in incercarea
afirmarii turistice a tarii prin diferite politici de stimulare a dezvoltarii acestuia. Tara
noastra tinde sa se remarce pe plan extern, in materie de turism, prin turismul
ecologic, cultural si, mai nou, cel balnear, iar amplasarea municipiului Ramnicu
Valcea ca si punct principal de legatura al Olteniei cu Transilvania face necesara
dezvoltarea turistica a zonei in corelatie cu dezvoltarea turistica a municipiului.
Potentialul turistic al municipiului Ramnicu Valcea si a zonei metropolitane a
acestuia, imbibat de trectutul istoric, ofera oportunitati reale de dezvoltare. Acesta se
incadreaza in bioclimatul de dealuri si depresiuni submontane, pericarpatice, cu
proprietati sedative si de crutare. Caracteristica principala a muncipiului este formata
din stimulii climatogeni, atat termici cat si pluviometrici, moderati si din presiunea
atmosferica, factori ce nu prezinta excese in manifestarea lor anuala. Zona
municipiului Ramnicu Valcea prezinta climatul fara contraindicatii, pe toata perioada
anului, pentru tratamentul afectiunilor cardiovasculare si metabolice.
In ceea ce priveste reteaua hidrografica de suprafata, aceasta contribuie in
mare masura turismului, in mod special prin turismul de scurta durata (de week-
end), acest tip de turism fiind orientat catre malurile apelor curgatoare. Acest tip de
turism are si un mare dezavantaj, reprezentat prin lipsa reglementarii si amenajarii
platformelor de picnic, dezavantaj ce are ca rezultat aparitia deseurilor in urma
activitatilor recreative, depozitate aleator.

Fig. 6 Vedere din Municipiul Ramnicu Valcea

Sursa: www.romania-ta.ro

71
 In contextul teritorial, municipiul Ramnicu Valcea este amplasat intr-o zona cu
resurse bogate de ape minerale cu potential terapeutic, statiunile Calimanesti-
Caciulata, Baile Olanesti, Baile Govora si Ocnele Mari-Ocnita avand izvoare minerale
a caror valoare terapeutica este recunoscuta la nivel European. Statiunile dispun de
bazine descoperite cu apa termala sulfuroasa, izvoare de apa minerala, instalatii
pentru bai calde in cada sau bazin cu apa minerala, electrohidroterapie si
kinetoterapie, aerosoli si inhalatii, izvoare de apa minerala pentru cura interna etc
prin intermediul acestora fiind posibila tratarea unei game variate de afectiuni, de la
cele digestive, renale si ale cailor urinare, afectiuni cronice ale ficatului si cailor
biliare, respiratorii, pana la boli profesionale, afectiuni cardiovasculare, endocrine,
ginecologice cronice. Aceste statiuni sunt inconjurate de paduri de foioase sau de
rasinoase amplasate intre 360 si 450 m altitudine.
Avand in vedere rolul estetic, elementele peisajului dar si activitatile de
agrement, lacurile de pe raul Olt pot avea si functiuni turistice recreative, pe langa
functiunea lor principala hidroenergetica.
Alte tipuri de turism practicate in zona periurbana a municipiului Ramnicu
Valcea sunt turismul stiintific, practicat in Parcul National Cozia, ecoturismul si
turismul cinegetic, cel din urma practicat in arealele reglementate, turismul cinegetic
fiind reprezentat in plan recreativ datorita legaturilor existente intre flora si fauna
stabilite in zona.
Parcul National Cozia, aflat la nord de municipiul Ramnicu Valcea, se
caracterizeaza prin relieful cu o diferenta de altitudine de 1360m fata de Valea
Oltului si dispune de diferente mari de nivel pe suprafete relativ mici prin abrupturi
impunatoare si un relief uniform. In cadrul Parcului National Cozia se regaseste o
flora destul de bogata, cu un numar de aproximativ 930 de specii de cornofite si
specii de mamifere precum pisica salbatica, jderul de copac, rasul, lupu si capra
neagra.
Parcul National Buila-Vanturarita, amplasat in partea central nordica a
judetului Valcea, face parte din Muntii Capatanii avand acces fie prin drumul
national 67 Ramnicu Valcea-Targu Jiu, fie pe drumul judetean Ramnicu Valcea –
Baile Olanesti. Caracteristica principala a masivului este de culme in trepte dominata
de varfuri rotunjite (printre care Piatra Bulia) si varfuri ascutite (varful Vanturarita).
Elementele specifice ale Parcului National Buila-Vanturarita sunt reprezentate de
pesteri si avene. Ca si flora, masivul se evidentiaza prin 28 de specii de orhidee, iar
fauna, de asemenea, variaza, cuprinzand de la pastrav, salamandra, triton pana la
lilieci, lupi, ursi, rasi, jderi de piatra.
Atat municipiul Ramnicu Valcea cat si localitatile aflate in zona metropolitana
a acestuia dispun de unitati de cazare, mijloace de transport moderne si functionale,
dotari de recreere si agrement, spatiile urbane fiind transformate in puncte de atractie

72
pentru multe tipuri de turism, printre care enumeram turismul de afaceri si congrese,
turismul de recreere si agrement, turismul tehnic si stiintific.
In ceea ce priveste turismul de cunoastere si instruire, zona metropolitana
prezinta o gama variata de exponate in cadrul muzeelor, institutiilor de arta,
monumentelor si caselor memoriale.
In aceste conditii, patrimoniul antropic ofera:
1. Obiective religioase
In cadrul municipiului Ramnicu Valcea, dar si in zona periurbana a acestuia se
regasesc importante obiective religioase reprezintate atat ca edificii de arhitectura cat
si ca ansamble cu incarcatura istorica, printre care:
 Ansamblul Arhiepiscopiei Ramnicului este construita intre anii 1851-1856, in
timpul domniei lui Barbu Stirbei si conducerii Episcopului Calinic, pictura in ulei
apartinand pictorului Gheorghe Tattarescu. Istoria acestui ansamblu dateaza din
vremea domnitorului Radu cel Mare, fiind infiintat intre anii 1503-1504, cladirile
acesteia fiind arse complet in timpul razboiului turco-austriac din 1737, si
recladite in 1749 pentru a fi arse din nou in cadrul incendiului din 1847 ce a
distrus jumatate din oras;
 Schitul Cetatuia, in varianta refacuta in timpul domniei lui Serban Cantacuzino,
intre anii 1677-1680, iar frescele interioare realizat in anul 1853 de catre Gheorghe
Tattarascu, edificiul initial fiind construit in 1525, de catre Radu de la Afumati pe
locul unei vechi biserici din secolul al XV-lea, domnitor ce avea sa fie asasinat in
incinta bisericii 4 ani mai tarziu, de catre boieri potrivnici politicii de
independenta fata de imperiul Otoman;
 Schitul Inatesti, un edificiu reprezentativ pentru arhitectura romaneasca, construit
in 1751, in prezent inglobat in cadrul complexului Seminarul Teologic „Sfantul
Nicolae”;
 Schitul Troianu prezenta in varianta refacuta a bisericii din secolul al XVIII-lea si
casei staretiei, de catre staretul Manastirii Hurez, intre anii 1840-1842;
 Schitul Ostrov, aflat pe o insula a lacului de acumulare al hidrocentralei de la
Calimanesti, este un schit de calugarite si a fost ctitorita de catre domnitorul
Neagoe Basarab si sotia sa, doamna Despina, pe locul unei biserici mai vechi, intre
ani 1520-1521;
 Biserica Catolica Sfantul Anton, construita intre 1723-1724;
 Biserica Buna Vestire, construita in timpul domnitorului Mircea Ciobanul si
reconstruita complet dupa ce a fost arsa in timpul conflictului austroturc, intre
anii 1716-1718, avand fresce sculptate in piatra din anul 1747;
 Biserica Cuvioasa Paraschiva, cea mai veche constructie bisericeasca din Ramnicu
Valcea, a fost inceputa de catre Patrascu cel Bun si finalizata de Mihai Viteazu,
fiul acestuia, pe vremea cand era ban al Mehedintiului, in anul 1587;

73
 Biserica Sf. Ioan Botezatorul, recladita in anul 1813 si construita din zid intre anii
1912-1922, necunoscandu-se data exacta a primei temelii;
 Biserica Sf. Dumitru, constructia ce dateaza din anul 1815. Data exacta la care a
fost ridicata nu se cunoaste, insa exista o traditie conform careia, biserica ar fi fost
initial o capela a unei comunitati franciscane, iar unele documente atesta ca ar fi
fost rezidita intre anii 1783-1784;
 Biserica Toti Sfintii, zidita intre anii 1762-1764, iar la 20 iunie 1848, in prezenta
armatei revolutionare condusa de generalul Gheorghe Magheru, locuitorii
Ramnicului s-au adunat pentru a sfintii steagurile revolutiei;
 Ansamblul Manastirii Cozia amplasat la 22km in nordul municipiului, pe drumul
national Ramnicu Valcea – Sibiu, a fost construit intre 1386-1388 de catre
Voievodul Tarii Romanesti Mircea cel Mare si este unul din cele mai vechi si mai
complexe monumente istorice si de arta. Pictura acesteia a fost renovata in
vremea lui Neagoe Basarab, in anul 1517, an in care a fost realizata si fantana cu
acelasi nume.
 Ansamblul Manastirii Horezu, construita intre ani 1690-1693 de catre domnul
Tarii Romanesti Constantin Brancoveanu, este amplasat la nord de municipiul
Ramnicu Valcea, pe drumul national 67 Ramnicu Valcea – Targu Jiu.
 Manastirea Govora, una din cele mai vechi manastriri din Tara Romaneasca,
monument de arhitectura medievala, este situata la 18km de municipiul Ramnicu
Valcea pe drumul catre Baile Govora.
2. Muzee
Principale muzee ale municipiului Ramnicu Valcea, sunt:
 Muzeul de Istorie – amplasat in cadrul fostei „Scoli cu ceas”, scoala primara de
baieti Take Ionescu din secolul al XIX-lea – expozitia permanenta cuprinzand de
la marturii arheologice din perioada paleolitica, neolitica si cea a bronzului pana
la crearea statului modern si Razboiul de Independenta din 1877;
 Muzeul Satului Valcean, din comuna Bujoreni – intins pe o suprafata de 8 ha are
aspectul unui sat muzeu, prezentand astfel imaginea unei asezari rurale
traditionale, incluzand si institutiile social-culturale ale vremii;
 Muzeul de Arta – amplasat in „Casa Simian”, edificiu construit in 1940 in stilul
neoromanesc, avandu-i ca arhitecti pe Gheorghe Simotta si Nicolae Lupu.
Expozitia permanenta cuprinde lucrari apartinand unor artisti de renume pentru
pictura romaneasca, printre care Nicolae Grigorescu, Ipolit Strambu, Ion
Georgescu, Nicolae Vermont, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady etc. De asemenea,
expozitia permanenta include si un tablou din Scoala Venetiana din prima
jumatate a secolului al XVIII-lea.
3. Lucrarile de arta
Lucrarile de arta specifice ale municipiului Ramnicu Valcea sunt reprezentate
de Monumentul domnitorului Barbu Stirbei din parcul Zavoi (Contantin Mihailescu,

74
1920), „Fantana lui Turbatu” (C. Maldarescu zis „Turbatu”, 1844) – centrul adunarii
revolutionare de la 29 iulie 1948 unde, pentru prima oara intr-un cadru oficial, a fost
intonat actualul imn de stat „Desteapta-te Romane”, Statuia Domnitorului Mircea cel
Batran (Ion Irimescu, 1968), Statuia Independentei (I. Iordanescu, 1915) – monument
ce simbolizeaza „Romania cu chip indurerat pentru fii cazuti vitejeste in lupte”,
Fantana cu bustul lui Constantin Brancoveanu (C. Mihailescu, 1913).
4. Case memoriale
Casele memoriale au drept scop prezentarea faramelor din ambianta locurilor
natale, a copilariei, tineretii sau a maturitatii marilor personalitati, intre care se afla
Casa Memoriala „Anton Pann” – imobil monument de arhitectura urbana de la
jumatatea secolului al XVIII-lea, cu foisor si pivnita. Casa-muzeu a fost translatata cu
37 de metri fata de amplasamentul initial datorita sistematizarii si reamenajarii
teritoriale iar expozitia pune in lumina calatoriile prin imprejurimile Valcei ale celui
ce a ramas in istorie drept „fiul Pepelei cel istet ca un proverb” ce a fost „dascal de
musichie” la scoala organizata pe langa Episcopia Ramnicului.
5. Biblioteci
Bibliotecile municipiului sunt prezentate ca punct de atractie datorita, nu
numai fondului de carte, prin vechimea acestora si chiar prezenta incunabulelor, dar
si prin cladirile in care sunt amplasate, monumente arhitectonice. Dintre acestea se
remarca Biblioteca Judeteana „Antim Ivireanul”, fiind conceputa, initial, in ideea
unui centru cultural al comunitatii, fara insa a renunta la serviciul traditional de
biblioteca.
6. Teatre
In perioada 1960-1980, teatrul popular din Ramnicu Valcea a fost unul din cele
mai valoroase teatre de amatori la nivel national, castigand astfel numeroase premii
nationale si internationale. Astfel, municipiul Ramnicu Valcea cuprinde doua teatre
importante:
 Teatrul „Antonn Pann” – constituit in mai 1990 ca insititutie de continuare a
unei lungi traditii teatrale, in locul teatrului popular
 Teatrul Municipal „Ariel” – infiintat in anul 1998 ca institutie artistica aflata in
subordinea municipalitatii, pe structura fostei Societati Culturale nonprofit „Ariel”.
7. Filarmonici
Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Ramnicu Valcea, a fost infiintata in 1995, a
preluat compozitii muzicale din perioada pre-decembrista si a colaborat cu
majoritatea filarmonicilor din Romania, precum si cu alte institutii de cultura,
impreuna realizand numeroase proiecte de succes (Festivalul National „Tinere
Talente”, concerte, opere si operete puse in scena, proiecte culturale etc).

75
 Festivalul “Tinere Talente”

Muzeul satului valcean

Actorii teatrului “Ariel”

Casa memoriala “Anton Pann”

Filarmonica “Ion Dumitrescu”

Teatrul “Anton Pann”

Fig. 7 Patrimoniu cultural Ramnicu Valcea 76

 Agenda culturala este bogata in evenimente ce sunt sustinute in fiecare an:
diverse vernisaje si expozitii de pictura fotografie, sculptura, festivaluri cu caracter
cultural (“Tinere Talente”), Zilele Ramnicului, olimpiade, concursuri si colcvii
nationale, diverse tabere internationale de schimburi culturale etc.
Ariel este singurul teatru din România care s-a transformat în instituție
municipală pornind de la programele unei asociații culturale independente.
Ultimii trei ani (2011, 2012, 2013) au fost ani în care instituția teatrală
(incluzând și cinematograful și școala de teatru), și-a consolidat programele,
proiectele și a acționat spre polarizarea interesului publicului local dar și cel străin.
Încă de la înființarea sa Teatrul Ariel s-a remarcat în plan național și
internațional având un ecou imediat în presa de specialitate. În anul înființării sale,
Revista marelui Festival de la Edinbourgh a acordat trei stele spectacolului prezentat
de Ariel la Workshop Theatre.
Teatrul Municipal Ariel își desfășoară activitatea, în calitatea sa de susţinător,
producător şi promotor al unor valori culturale reprezentative, cu preponderență
în municipiul Râmnicu Vâlcea, oraș cu tradiție multiculturală remarcabilă.
Considerat, deseori ambasador al culturii române, Teatrul Ariel a fost
prezent în numeroase festivaluri sau evenimente în: Bruxelles-Belgia, Edinburgh-
U.K., Viterbo, Sardenia-Italia, Allonnes-Franța, Monaco, Brno-Cehia, Elbasan și
Korcea din Albania. O activitate susținută o are Teatrul Ariel și în județul Vâlcea
atât în orașele Brezoi, Horezu, Călimănești, Govora, Olănești, cât și în localități
care, prin așezarea lor, nu au aceleași oportunități culturale.
De spectacolele cu artişti amatori se ocupă aşezămintele culturale, în cadrul
cărora, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale
Vâlcea are un rol de îndrumare metodologică şi de stimulare a activităţii lor printr-o
serie de programe. Şcoala Populară de Arte şi Meserii Râmnicu Vâlcea este
producătoare de artişti amatori, de toate vârstele, în domeniul muzicii culte, muzicii
uşoare, muzicii populare, baletului şi dansului popular: existenţa unor programe ale
CJCPCT Vâlcea, precum „Ucenicii Thaliei”, „Lăutarul”, „Cântecele Oltului”, „Ilie
Zugrăvescu”, „Brâul de aur” şi a unor spectacole devenite tradiţionale ale Şcolii
Populare de Arte şi Meserii (de Crăciun, de Paşte, de 8 Martie, de Ziua Europei, de 1
Iunie, de sfârşit de an şcolar).

Infrastructura turistica este reprezentata, in principal, de formele de cazare

prezente, in municipiul Ramnicu Valcea acestea fiind foarte variate. Este bine
reprezentata la nivel de pensiune, insa sufera deficiente in cazul motelului.
Principala forma de cazare este constutuita din hoteluri, 5 de 3 stele si unul de
4 stele, punand la dispozitie o gama variata de servicii si fiind cea mai solicitata
forma de cazare de catre turistii internationali. In aceste conditii, categoria hotelurilor

77
nu acopera toata clientela potentiala prin lipsa atat a hotelurilor de lux, incadrate la 5
stele, cat si a hotelurilor de buget, incadrate la 2 stele.
O a doua categorie de cazare este reprezentata de moteluri, categorie destinata
unui turism dinamic, legat de circulatia rutiera. Acestea sunt amplasate de-a lungul
traseelor rutiere transcarpatice si ofera servicii sumare, tipice mediei sejurului de o
noapte.
Hostelul, o unitate de cazare cu buget restrans avand majoritatea spatiilor
comune, are un singur reprezentant la nivelul municipiului Ramnicu Valcea. Acesta
este incadrat la categoria 2 stele si are o capacitate de 56 de locuri.
Pensiunea, este forma de cazare cel mai des intalnita in municipiu, avand o
capacitate totala insumana la 247 locuri, in cadrul pensiunilor de 2 si 3 stele.
Pentru elevi exista o singura tabara scolara cu o capacitate de pana la 100 de
locuri. Acest tip de cazare a cunoscut o stagnare a numarului de solicitanti pana la
nivelul anului 2009.
Campingul este de asemenea prezent, in cadrul municipiului, printr-o singura
exemplificare omologata, Popasul turistic Denisa, si functioneaza doar in perioada
estivala.

1.1 INDICELE DEZVOLTARII UMANE LOCALE

Indicele dezvoltării umane (IDU, Human Development Index în engleză) este

o măsură comparativă a speranței de viață, alfabetizării, învățământului și nivelului
de trai. În acest fel, este folosit pentru a compara mai bine nivelul de dezvoltare a
unei țări decât PIB-ul pe cap de locuitor, care măsoară doar prosperitatea materială și
nu alți indicatori socio-economici.
Indicele a fost inventat de economistul pakistanez Mahbub ul Haq. Indicele
dezvoltării umane, pentru majoritatea statelor membre ONU, este actualizat în
fiecare an de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și publicat în Raportul
de Dezvoltare Umană.
Ultimul indice al dezvoltării umane a fost realizat în 2006 utilizând date
din 2004. În 2004, România a avut un IDU de 0,805, însemnând că țara are un nivel
avansat de dezvoltare umană și este situată pe locul 60 din lume. Este pentru prima
oară când România a atins acest nivel, dat fiind că în 2003, IDU-ul era de 0,796 (locul
64), adică dezvoltare umană medie.

Metodologia pentru Indicele Dezvoltării Umane Locale (IDUL)

Indicele dezvoltării umane locale a fost dezvoltat de sociologul Dumitru Sandu și
măsoară capitalul total al localităților, considerat din perspectiva dimensiunilor sale
umană, de stare de sănătate, vitală și materială. Primele trei dimensiuni de stoc de
capital sunt estimate prin câte un singur indicator. Capitalul material, cea de-a patra
dimensiune, este măsurat ca scor factorial din trei indicatori ai calității vieții locale

78
referitori la mărimea locuințelor (suprafață locuibilă pe locuință), autoturisme private
la 1000 locuitori și gaze distribuite pentru consumul casnic pe locuitor.
Un nou scor factorial agregă valorile celor patru indicatori care estimează
dimensiunile capitalului comunitar. Un avantaj major al IDUL este că permite
compararea unor unități teritoriale foarte diferite, urbane și rurale, mari sau mici.

Fig. 8 Metodologie de construire a IDUL

Sursa: Banca Mondiala

Măsura a fost propusă și testată în 2011 și a operat pe baza a șapte indicatori

de input. Față de varianta inițială, forma actuală de calculare a indicelui a adoptat trei
modificări:

a) indicatorii capitalului material sunt integrați într-un indice parțial înainte de a fi

incluși în factoriala de calculare a indicelui final (în felul acesta este evitată
suprareprezentarea unei dimensiuni a indicelui prin mai mulți indicatori care o
estimează) ;

b) s-a renunțat la folosirea unui indicator pentru mărimea demografică a localității ca

element de calcul pentru IDUL datorită variațiilor sale foarte mari (de la aproape
două milioane pentru București la sub o mie pentru comunele mici) precum și
datorită inerției foarte mari pe care indicele respectiv o are în timp (factor de limitare
a relevanței IDUL în analizele diacronice);

79
c) localitățile foarte mici, de sub o mie de locuitori, nu au mai fost incluse în baza de
date dat fiind faptul că o parte din indicatorii de calcul sunt foarte instabili în cazul
unor localități mici. În consecință, valorile IDUL nu au mai fost estimate pentru
localități cu mai puțin de 1000 locuitori.

IDUL este similar cu indicele dezvoltării umane (IDU) folosit în sistemul

Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Ambii indici includ măsuri ale
educației, performanței economice și stării de sănătate. Numai speranța de viață la
naștere este inclusă în IDU și IDUL. Produsul intern brut care este o măsură specifică
pentru IDU este estimat numai pentru unități teritoriale mari (țări sau regiuni).

Scorul factorial care agregă masuri pentru cele patru forme de capital
comunitar în IDUL este convertit pentru a avea un interval de variație între
aproximativ zero și aproximativ 100 (după formula scorului Hull=50+14 valoarea
scorului factorial). Comparabilitatea între valorile indicelui dezvoltării umane locale
este asigurată prin cumularea bazelor de date pentru 2002 și 2011 într-o singură bază
pentru care se calculează scorul factorial parțial aferent capitalul material și scorul
factorial pentru IDUL.

IDUL este limitat, în sistemul statistic românesc, de disponibilitatea unora

dintre datele necesare (stocul de educație) numai prin înregistrările de recensământ.
Toate datele primare pentru calcularea indicelui au fost furnizate de către Institutul
Național de Statistică (INS). INS a calculat și speranța de viață la naștere pentru
fiecare localitate din România (pe perioade de trei ani consecutivi), precum și vârsta
medie a populației adulte pe localitate.

Noul indice este o măsură a capitalului uman local dacă se extinde conceptul
de capital uman astfel încât să includă nu numai educația ci și starea de sănătate.
Adăugarea indicatorilor de capital material și vârstă medie transformă indicele într-o
măsură a capitalului comunitar (local). Validitatea IDUL a fost testată pe baze de date
foarte mari și prin folosirea sa ca variabilă dependentă sau independentă în diferite
analize multivariate.

Sărăcia comunitară măsurată prin valorile reduse ale IDUL nu trebuie

confundată cu simpla agregare a indicilor de consum sau de venituri la nivel
individual sau de gospodărie. Componenta de deficit de acces la bunuri publice este
prezentă în mult mai mare măsură în IDUL decât în ratele de sărăcie calculate la
nivel local prin agregarea valorilor individuale sau de gospodărie.

80
Fig. 9 – Indicele Dezvoltarii Umane Locale (IDUL) la nivel de judet si de resedinta
(2002 - 2011)

Sursa: Banca Mondiala

81
Fig. 10 Mobilitatea ascendentă a județelor românești pe scala dezvoltării umane locale
(2002-2011)

Sursa: Banca Mondiala

Fig. 11 Indicele dezvoltării umane locale (IDUL), la nivel de localitate (2002)

Sursa: Banca Mondiala

82
 Fig. 12 Indicele dezvoltării umane locale (IDUL), la nivel de localitate (2011)

Sursa: Banca Mondiala

Concluzii

Indicele Dezvoltarii Umane Locale arata ca atat Judetul Valcea cat si municipiul
Ramnicu Valcea se afla la jumatatea unui clasament la nivel national, avand un
nivel mediu-superior de dezvoltare. Nivelul general de dezvoltare umana locala a
crescut semnificativ in perioada 2002 – 2011, reusind sa faca tranzitia de la o zona
cu grad scazut (sarac) de dezvoltare, la una cu nivel mediu-superior. Insa, in
aceeasi perioada a crescut si disparitatea fata de cea mai dezvoltata zona a
Romaniei – municipiul Bucuresti, de la 22 puncte pe scara IDUL in anul 2002 la 31
puncte pe scara IDUL in anul 2011.

1.2 DEMERSURI LOCALE IN DEZVOLTAREA STRATEGICA

Documentele strategice care au stat la baza analizelor, formularii ipotezelor si
masurilor prevazute pentru dezvoltarea durabila a municipiului Ramnicu Valcea
sunt: documente de amenajare a teritoriului, strategii generale, strategii sectoriale,
(P.U.G., P.I.D.U., P.A.E.D., Strategia de dezvoltare a turismului în judeţul Vâlcea
2007-2013, Varianta initiala a Strategiei de Dezvoltare Locala a Municipiului Ramnicu
Valcea 2014-2020, Strategia de Dezvoltare Durabila a Serviciului de Transport Public

83
Local de Calatori in Municipiul Ramnicu Valcea 2009 – 2015. Strategia de Dezvoltare
Economico - Socială a Judeţului Vâlcea, 2009-2013.
Aspecte semnificative ale municipiului asa cum rezulta din documentele
strategice ale organizatiei:
 Declararea Municipiului Rm Valcea ca pol de dezvoltare urbană alături de alţi
13 din tara (HG 899/2008) - Planul Integrat de Dezvoltare Urbana, Axa 1
P.O.R.
 In cadrul reţelei rutiere şi feroviare Râmnicu Vâlcea ocupă un loc important, el
găsindu-se amplasat pe una din principalele căi rutiere internaţionale care
leagă Europa Centrală de Peninsula Balcanică, respectiv pe DN 7 Bucureşti -
Piteşti - Râmnicu Vâlcea - Sibiu, dar şi pe drumurile naţionale - DN 67 - Târgu
Jiu - Horezu - Râmnicu Vâlcea si DN 64 Craiova - Drăgăşani - Râmnicu Vâlcea.
De asemenea exista acces la Calea Ferata (CF) linia secundară Piteşti-Vâlcele –
Sibiu si Calea ferată Piatra Olt- Podu Olt, linia cf 203 - Planul Integrat de
Dezvoltare Urbana
 Municipiul Râmnicu Vâlcea este amplasat în Subcarpaţii Getici, la 18 km
distanţă de defileul Oltului in lunca râului şi formează la confluenţă cu râul
Olăneşti o zonă de cârlig cu orientarea N – S. Lărgimea maximă a luncii este
de 2,5 km în partea de nord, de 1,9 km în zona centrală si de 2 km în zona
sudică. – Plan de actiune energie durabila Valcea
 In cadrul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii
Criogenice şi Izotopice ICSI la Ramnicu Valcea a fost inaugurat primul Centru
de cercetare pentru hidrogen şi pile de combustie din zona de est a Europei,
centru care poate plasa Romania printre ţările cu un mare potenţial de
dezvoltare in privinţa folosirii şi chiar exportului de tehnologii energetice
bazate pe surse regenerabile.
 Industria chimica valceana este reprezentata de SC OLTCHIM SA si Uzinele
Sodice Govora SA. SC OLTCHIM SA are cca. 300 de parteneri, certificatele de
calitate si protectie a mediului. Compania se afla in topul marilor jucatori din
industria chimica in Europa Centrala si de Est si este numarul unu pe piata
produselor clorosodice, piata poliolilor polieteri si piata propenoxidului, iar pe
piata PVC ocupa locul al doilea., compania devenind de-alungul timpului un
brand puternic. Planul Integrat de Dezvoltare Urbana
 Judeţul Vâlcea deţine una dintre cele mai mari capacităţi de prelucrare aici
fiind produse mai mult de 70 de produse diferite (sodă caustică şi praf, PVC,
insecticide, alcooluri, policarbonaţi, pesticide, etc). Peste 50% din volumul
producţiei industriale este asigurat de industria chimică şi petrochimică,
reprezentată de SC Oltchim SA Râmnicu Vâlcea, SC Uzina de Sodă SA
Govora, amplasate pe platforma industrială din sudul municipiului.
OLTCHIM este una dintre cele mai mari companii de produse chimice din
România, înfiinţată în 1966 sub denumirea de Combinatul Chimic Râmnicu

84
 Vâlcea şi care a devenit societate comerciala pe acţiuni, sub denumirea S.C.
OLTCHIM S.A. – P.U.G
 Hidrografia este reprezentată de râul Olt şi afluenţii acestuia (dintre care cel
mai important în zona oraşului este râul Olăneşti) şi de lacurile de acumulare
ale Oltului (cca. 1200 ha). În zona piemontului vâlcean ca şi în întreaga zonă
sud-estică a versanţilor Munţilor Parâng există numeroase izvoare cu apă
clorurosodică şi sulfuroasă, recomandate în tratamentul afecţiunilor tubului
digestiv, ale ficatului, splinei si aparatului circulator, izvoare exploatre in
staţuinile Govora, Olăneşti, Călimăneşti. - P.U.G
 Râul Olt a fost amenajat hidrotehnic în zona Făgăraş-Dunăre, viiturile care
inundau terasele joase fiind stăpânite, iar potenţialul energetic al debitului
lichid al râului valorificat în hidrocentralele construite (hidrocentralele de pe
Olt însumând o capacitate hidroenergetică de cca 1000 MW). Pe teritoriul
municipiului Rm. Vâlcea au fost executate două hidrocentrale, Rm.Vâlcea
Nord cu lac de acumulare la cotă maximă +248,00 şi în Rm.Vâlcea Sud, cu
nivelul maxim al lacului +231,5.
 Afluenţii râului Olt în zona Râmnicu Vâlcea sunt:
Pe partea dreaptă:
- râul Olăneşti;
- pârâul Sărat se formează sub formaţiunile nisipoase ale dealurilor din zona
Ocnele Mari.
Pe partea stângă:
- pârâul Stăncioiu format sub formaţiunile Dealului Feţeni şi curge pe direcţia
est-vest;
- pârâul Sâmnic format sub Platoul Dealul Negru curge pe direcţia sud-vest şi
întâlneşte râul Olt aval de Hidrocentrale Rm.Vâlcea Sud;
- râul Topolog ce izvorăşte de sub masivul Făgăraş curge pe direcţia nord-sud
apoi sud-vest şi întâlneşte râul Olt în zona comunei Galicea. - P.U.G
 Clima temperat-continentala, cu veri ferite de caniculă, toamne lungi şi ierni
blânde, fără geruri şi viscole, este favorabilă organizării pe două sezoane – a)
aproximativ 3 luni de iarnă, cu temperaturi medii negative; b) alte aproape 6
luni cu temperaturi medii de peste 10 grade. - P.U.G
 Dealurile din jurul oraşului sunt acoperite cu păduri de gorunete şi făgete. Pe
lângă speciile dominante ca fagul şi gorunul, mai există şi carpen, tei, frasin,
jugastru, ulm şi salcâm. Etajul de arbuşti este format din alun, lemn câinesc,
corn, soc, clocotiş şi iederă ca plantă agăţătoare.Vegetaţia ornamentala din
parcurile şi zonele de versant cuprinde: bradul argintiu, molidul, pinul, zada,
arinul, plopul şi salcia. - P.U.G
 Fauna cuprinde numeroase specii de peşti, reptile, batracieni, păsări şi
mamifere, dintre care 15 specii sunt ocrotite. Reprezentative pentru această

85
 zonă de interes turistic sunt: Grădina zoologică şi rezervaţia paleontologică
Goranu. Ariile protejate însumează aproape 200 ha iar lacurile peste 600 ha.
Dealurile din jur sunt străbătute de numeroase cărări ce trec prin poiene cu
privelişti pitoreşti. - P.U.G
 Existenta a doua arii protejate (Rezervatia geologica – geomorfologica
Piramidele din Valea Stancioiului si Rezervatia faunistica Valea Oltului
Inferior – reteaua Natura 2000) – Agentia Nationala de Mediu
 existenţa a două institute de cercetare pentru activitatea din agricultură
(Staţiunea de Cercetare şi Producţie Viticolă Drăgăşani şi Staţiunea de
Cercetare şi Producţie Pomicolă - Râmnicu Vâlcea) care folosesc prioritar
materii prime din productia agricola judeteana.
 aproximativ 19,9 %; in productia majoritatii intreprinderilor de top din judet
se regasesc principalele produse industriale ale judetului : fabricarea
produselor chimice de baza (SC OLTCHIM SA), trasnportul si distributia
aburului si apei calde ( SC CET Govora SA), fabricarea produselor de morarit
si panificatie SC Boromir Ind SRL si Vel Pitar SA ), energie electrica (Filiala
pentru reparatii si Servicii Hidroserv Rm Valcea), fabricarea produselor
metalice ( SC VILMAR SA ), sare, soda calcinata, soda caustica (Uzinele Sodice
Govora SA). Industria chimica valceana este reprezentata de SC OLTCHIM SA
si Uzinele Sodice Govora SA. SC OLTCHIM SA are cca. 300 de parteneri,
certificatele de calitate si protectie a mediului. Compania se afla in topul
marilor jucatori din industria chimica in Europa Centrala si de Est si este
numarul unu pe piata produselor clorosodice, piata poliolilor polieteri si piata
propenoxidului, iar pe piata PVC ocupa locul al doilea., compania devenind
de-alungul timpului un brand puternic. SC Vilmar SA produce si vinde o
gama diversificata de utilaje tehnologice si parti componente destinate
indusriei : chimice, petrochimice, petrolului, si a gazelor naturale, energetice,
metalurgice, constructiilor mecanice, prelucrarii metalelor. SC Vel Pitar este
unul din principalii producatori de produse de panificatie din Romania.Prin
produsele sale de o calitate recunoscuta si cu un personal profesionist isi
propune sa satisfaca toate gusturile clientilor sai. - P.U.G
 dezvoltare de excepţie a cunoscut şi invăţămantul universitar. Există acum in
oraş două universităţi particulare:
1.Universitatea “Constantin Brancoveanu” este o instituţie de invăţămant
superior acreditată prin Legea nr. 242/23.04.2002 publicată in Monitorul
Oficial nr. 291/30.04.2002.
2. Universitatea Spiru Haret este o institutie de invatamant superior
acreditata prin Legea nr.443 din 5 Iulie 2002 publicata in Monitorul Oficial nr.
491 din 9 Iulie 2002. - Planul Integrat de Dezvoltare Urbana

86
 Sistemul de sănătate este reprezentat, la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea,
de o importantă infrastructură medicală, care oferă toată gama de servicii
medicale, începând cu servicii de medicină preventivă şi până la asistenţă
spitalicească de nivel judeţean. - P.U.G
 Ponderea întreprinderilor mari din Vâlcea în regiunea Sud-Vest a fost de 15,51
%; în producţia majorităţii întreprinderilor de top din judeţ se regăsesc
principalele produse industriale ale judeţului: fabricarea produselor chimice
de bază (Oltchim SA), transportul şi distribuţia aburului şi apei calde (C.E.T
Govora), fabricarea produselor metalice (Vilmar SA), sare (clorură de sodiu),
sodă calcinată, sodă caustică (Uzinele Sodice Govora SA), fabricarea
produselor de morărit (Boromir Ind SRL), energie electrică (Filiala pentru
Reparatii şi Servicii Hidroserv Râmnicu Vâlcea.
SA). Investiţiile străine sunt prezente la întreprinderi de top, cum ar fi: Vilmar
SA (Franţa). - P.U.G
 Prin fondul funciar de care dispune, Municipiul Ramnicu Valcea poate să-şi
asigure independenţa alimentară la o serie de produse, inclusiv anumite
cantităţi pentru export.- Planul Integrat de Dezvoltare Urbana
 Zona industrială s-a dezvoltat prin puternica industrializare din perioada
comunista, grupând unităţi pe platfomele industriale de pe malul estic al
râului Olt, de prelucrare a lemnului, unităţi ale industriei alimentare (lactate,
panificaţie, băuturi), industriei textilelor şi confecţiilor, precum şi a industriei
materialelor de construcţii. - P.U.G
 Potenţialul cultural este evident în context naţional şi regional: o cultură
populară puternică, numeroase evenimente şi festivaluri tradiţionale.- 798
monumente istorice şi ansambluri de arhitectură, dintre care - 1 monument
UNESCO naţional - Mânăstirea Hurezi; monumentele şi statuile de cult şi
laice: Casa Memorială "Anton Pann",Muzeul de Istorie a Judeţului Vâlcea,
Muzeul de Artă "Casa Simian", Muzeul Satului Vâlcean, Complexul Muzeal
Măldăreşti;- instituţiile de spectacol (Teatru, Filarmonică, Orchestre populare,
Ansambluri artistice); 21 de mănăstiri şi schituri;- siturile arheologice; Formele
de cultură din Vâlcea reprezintă o motivaţie semnificativă pentru numeroşi
vizitatori. Monumentele arhitecturale şi religioase, din care multe reprezintă
încă vestigii culturale, reprezintă puncte de atracţie majore. Numărul mare de
mănăstiri, biserici şi alte clădiri de cult reprezintă obiectivul a numeroase
călătorii de grup sau individuale. Strategia de dezvoltare a turismului în
judeţul Vâlcea 2007-2013.
 In cadrul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii
Criogenice şi Izotopice ICSI la Ramnicu Valcea a fost inaugurat primul Centru
de cercetare pentru hidrogen şi pile de combustie din zona de est a Europei,
centru care poate plasa Romania printre ţările cu un mare potenţial de

87
 dezvoltare in privinţa folosirii şi chiar exportului de tehnologii energetice
bazate pe surse regenerabile.
 Calitatea solului este determinata de infiltratiile apei menajere si a dejectiilor
organice. PUG - Memoriu de Sinteza
 Calitatea apei de suprafaţă este influentata de factorii poluatori din zona:
dejectiile din gospodării, scurgerile din timpul ploilor din gropile de gunoi,
precum si deversarea necorespunzatoare a apelor menajere. - PUG - Memoriu
de Sinteza
 Lipsa perdelelor de arbori cu rol de protecţie între zonele de locuit şi zonele
industriale - PUG - Memoriu de Sinteza
Dificultăţi majore în retehnologizarea sau mutarea întreprinderilor poluante;-
PUG - Memoriu de Sinteza
 Nu exista drumuri ocolitore care să preia traficul de tranzit, pentru a proteja
orasul, singura variantă ocolitoare fiind prin cartierul Goranu. De asemenea
nu există o varianta de ocolire pentru direcţiile Sibiu- Olăneşti, Ocnele Mari –
Olăneşti, Ocnele Mari – Târgu jiu, Craiova, Bucureşti –Sibiu. - PUG -
Memoriu de Sinteza
 Degradarea versantilor cu potenţiale alunecari de teren;
 Poluarea albiilor principalelor cursuri de apa;
 Poluare extinsă datorată transportului rutier cu perspective de agravare odată
cu creşterea gradului de motorizare şi a volumului transporturilor de mărfuri;
 Degradarea spatiilor verzi si a parcurilor;
 Lipsa perdelelor de arbori cu rol de protecţie între zonele de locuit şi zonele
industriale
 Lipsa unei educatii ecologice;
 Dificultăţi majore în retehnologizarea sau mutarea întreprinderilor poluante;
 - Amenajarea necorespunzatoare a zonelor protejate - PUG - Memoriu de
Sinteza
 Scaderea dramatica a populatiei – Directia Judeteana de Statistica – Valcea
 Sporul natural negativ - tendinţă de îmbătrânire a populaţiei
 Scădere a numărului de locuitori la nivelul municipiului: de la 111.669
locuitori în anul 2002 la 92 529 locuitori în anul 2011 (-19140 locuitori)
 Probleme sociale legate de asigurarea cu locuinţe, crearea de locuri de muncă,
şcolarizare, programe educaţionale corespunzătoare pentru etnicii rromi, a
căror efectiv are tendinţa de creştere, reprezentând cea mai importantă
minoritate - PUG - Memoriu de Sinteza
 Scaderea dramatica a populatiei, cu aproape 9% in perioada dintre cele doua
recensaminte (2002 – 2011)
 Tendinta de imbatranire a populatiei, coroborata cu scaderea populatiei tinere
 Pondere mare a populatiei inactive, in procent de 20% din totalul populatiei
municipiului ramnicu Valcea

88
 Trend continuu descendent al natalitatii de la 19,9 %o (1975) la 8,16 % in
2009.
 Mortalitatea infantila are o tendinta de scadere continua ajungind in 2009 la
6,3% .
 Spor natural cu trend descendent, chiar daca sunt si ameliorari usoare In 2009
a fost -2,84%
 1,75 medici/1000 locuitori Valcea fata de 1,9 medici/1000 de locuitori media la
nivelul Romaniei – I.N.S.
 Nu exista nicio scoala de arte si meserii, in conditiile in care peste 500 de elevi
inscrisi in invatamantul liceal urmeaza aceasta forma de invatamant
 Existenta unui numar redus de unitati scolare care au implementat programe
de tipul after – school
 Numarul de clase, corelat cu numarul elevilor inscrisi in invatamantul primar
si gimnazial este in scadere - I.N.S.
 Servicii de asistenta medicala de recuperare (medicina fizica si balneologie)
reprezentate doar la nivelul unei sectii a Spitalului Judetean de Urgenta Valcea
 Desi populatia de peste 65 de ani este in crestere, la nivelul municipiului
Ramnicu Valcea nu exista niciun centru de asistenta pentru persoanele
varstnice - I.N.S.
 Se poate spune că exista o lipsă de canale în unele cartiere. PUG - Memoriu
de Sinteza
 relativ la reteaua stradala din cartiere putem aprecia ca este de multe ori
insuficient amenajata, atat din punct de vedere al amenajarilor geometrice
(profil transversal, locuri de parcare, dispozitive de „calmare” a traficului,
intersectii neamenajate), cat si a starii tehnice a imbracamintii (multe strazi
sunt fara imbracaminti moderne).
 Pentru optimizarea condiţiilor de mediu in centrele populate, spaţiile verzi
indeplinesc un rol de primǎ importanţǎ la crearea unui microclimat
corespunzator. In municipiul Rm.Valcea, in administrarea domeniului public
este in evidenţa o suprafaţǎ de 398.160 mp spaţii verzi, din care 32735 mp
aliniamente stradale, 129.735 mp parcuri, 28.276 mp scuaruri şi 207.414 mp
spaţii verzi intravilane. Ca suprafaţǎ verde pe cap de locuitor revin 4 mp,
foarte puţin in comparaţie cu normele internaţionale de 17-26 mp. Rǎspandirea
zonelor verzi pe teritoriul oraşului nu este uniformǎ. Extinderea aleilor de
acces, a chioşcurilor, a parcǎrilor a condus la micşorarea suprafeţelor verzi din
majoritatea centrelor urbane, fara ca primariile şi consiliile locale sa ia masuri
de protecţie corespunzatoare.
 Lipsa de cadre cu calităţi profesionale la formaţiunile ce asigură legătura
permanentă cu cetăţenii - Plan Integrat de Dezvoltare Urbana

89
 Asistenta medicala din Ramnicu Valcea ofera toata gama de servicii medicale
incepand de la servicii de medicina preventiva si pana la asistenta
spitaliceasca de nivel judetean.
 Centrul de Afaceri Flandra – Vâlcea este rezultatul parteneriatului dintre
Consiliului Local Ramnicu Valcea, Consiliul Judeţean Valcea, Camera de
Comerţ si Industrie Valcea, Ministerul Comunităţii Flamande şi Agenţia
pentru dezvoltarea regională din Antwerp. Centrul a fost creat pentru a veni
in sprijinul intreprinzătorilor aflaţi la inceput de drum, punand la dispoziţia
acestora un sediu, servicii precum şi a logisticii necesare, dar şi pentru a servi
ca o bază de legătură intre firme din Ramnicu Valcea şi alte firme romaneşti
sau din lumea intreagă. - Plan Integrat de Dezvoltare Urbana
 In Râmnicu Vâlcea funcţionează, potrivit Direcţiei judeţene de Statistică, un
număr de cinci hoteluri, 2 campinguri turistice, 1 han, 1 tabără şcolară şi 1 vilă.
Odată cu creşterea importanţei turismului rural, se constată o creştere, în anul
2007, a unităţilor de cazare turistică, la 19 (comparativ cu 17 în anul 2006).
Astfel, în anul 2007, s-a construit în municipiu un hotel şi o pensiune, crescând
numărul acestora la 5, respectiv la 9 pensiuni turistice .Cele 5 hoteluri deţin
383 de paturi, în timp ce pensiunile turistice sunt dotate cu 169 paturi. În
municipiu există o tabără de elevi şi preşcolari cu 76 locuri de cazare şi un
motel cu 94 locuri. Pe total, numărul locurilor de cazare în anul 2007, a fost de
950 (comparativ cu 897 locuri în anul 2006, o creştere de 7%)
 In cadrul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii
Criogenice şi Izotopice ICSI la Ramnicu Valcea a fost inaugurat primul Centru
de cercetare pentru hidrogen şi pile de combustie din zona de est a Europei,
centru care poate plasa Romania printre ţările cu un mare potenţial de
dezvoltare in privinţa folosirii şi chiar exportului de tehnologii energetice
bazate pe surse regenerabile. Plan Integrat de Dezvoltare Urbana
 cele mai active zone ale ţării in ceea ce priveste infractionalitatea din domeniul
informatic sunt: Bucureşti, Alexandria, Râmnicu-Vâlcea, Craiova, Timisoara,
Iasi, Sibiu şi Constanta. – Serviciul de Combatere a Criminalitatii Informatice
 Un element esential pentru perioada ce va urma este Cadrul Strategic Comun,
definit in cadrul Regulamentului 246/ 2013, care reglementeaza noua
abordare in utilizarea fondurilor structurale pentru perioada 2014-2020.
Instrumentele inovatoare ale acestui cadru, sunt CLLD, instrumente
financiare, ITI si Plan de Actiune Comuna. Mai multe provocari se impun ca
definitorii pentru urmatoarea perioada:
-concilierea performantei cu solidaritatea
-acceptabilitatea constructiei europene de catre cetateni
-reducerea disparitartilor teritoriale
-constituirea unui spatiu economic si social coerent si competitiv

90
 -locul Europei intr-o mondializare multipolara
 Programe finanţare guvernamentale şi UE
 In municipiul Rm.Valcea, in administrarea domeniului public este in evidenţa
o suprafaţǎ de 398.160 mp spaţii verzi, din care 32735 mp aliniamente stradale,
129.735 mp parcuri, 28.276 mp scuaruri şi 207.414 mp spaţii verzi intravilane.
Ca suprafaţǎ verde pe cap de locuitor revin 4 mp, foarte puţin in comparaţie
cu normele internaţionale de 17-26 mp. Rǎspandirea zonelor verzi pe teritoriul
oraşului nu este uniformǎ. Extinderea aleilor de acces, a chioşcurilor, a
parcǎrilor a condus la micşorarea suprafeţelor verzi din majoritatea centrelor
urbane, fara ca primariile şi consiliile locale sa ia masuri de protecţie
corespunzatoare. – Plan Integrat de Dezvoltare Urbana
 Construcţiile din zona de versant au fost amplasate pe strada Dealul Malului,
stradă ce urcă pe lângă Cetăţuia spre vest. Construcţiile au fost amplasate şi
fundate de la caz la caz la adâncime corespunzătoare, în urma unor studii de
teren. În zonă alunecările se manifestă în cuvertura existentă aflată sub
influenţa unor umeziri permanente. Măsuri de stabilizarea a acestor cuverturi
sunt drenajele care pot fi executate în baza unor proiecte întocmite de
specialişti în domeniu.
 Ca urmare a procesului de urbanizare, dar şi ca rezultat al unei industrializări
intensive, solul municipiului Râmnicu Vâlcea a suferit o degradare generală a
terenurilor şi habitatelor, atât antropică cât şi naturală, care se manifestă, în
prezent, prin imposibilitatea utilizării terenurilor la categoria de folosinţă
iniţială.
 Procesul de colmatarea a lacului de acumulare Rm.Vâlcea Sud la confluenţa
râului Olt cu râul Olăneşti, va conduce la îngroparea digurilor şi la apariţia
posibilităţilor de inundare a cartierelor din zonă. Este necesar a se lua măsuri
de decolmatare a zonei. - PUG Memoriu de Sinteza
 Procesele de eroziune pe pâraiele afluenţi ai râului Olt au fost posibile, ca
urmare a cantitatilor mari de apă în albiile râurilor la viituri, care au avut loc
după anul 2004 când au căzut în zonă cantităţi însemnate de precipitaţii.
 Calitatea apei de suprafaţă este influentata de factorii poluatori din zona:
dejectiile din gospodării, scurgerile din timpul ploilor din gropile de gunoi,
precum si deversarea necorespunzatoare a apelor menajere.
 Calitativa a apelor subterane este precară fiind supusă factorilor poluatori din
mediul urban, pierderi din canalizări, grupuri sanitare uscate, etc.
 Calitatea solului este determinata de infiltratiile apei menajere si a dejectiilor
organice
 Poluarea albiilor principalelor cursuri de apa;
 Principalele surse de poluare a aerului in municipiu sunt platforma chimica si
traficul rutier. Indicatorii monitorizati in jurul platformei industriale si in

91
 municipiul Ramnicu Valcea sunt cei specifici proceselor tehnologice: acid
clorhidric, amoniac, pulberi in suspensie, dioxid de sulf, pulberi sedimentabile
etc. PUG Memoriu de Sinteza.

1.3 DEMERSUL STRATEGIC

Rezumat cercetare cantitativa si calitativa
In cadrul cercetarii cantitative consideram esentiale urmatoarele elemente si
mentionam ca diferentele de opinie pot fi nesemnificative de la data operarii
anchetei:
- Cu toate că în ultima perioadă s-au finalizat sau se află în implementare
numeroase proiecte de investiţii în cadrul Municipiului Râmnicu Vâlcea ce
ţin de reţeaua de străzi urbane, peisaje şi sensuri giratorii, cei intervievatii,
într-o proporţie de 22% consideră că sunt necesare invesții suplimentare
şi în perioada 2014-2020. Astfel se consideră necesară “Extinderea reţelei de
străzi principale ale municipiului prin includerea altor străzi, pentru a da
o configuraţie coerentă şi pentru a oferi tuturor zonelor funcţionale
posibilităţi de acces”, măsură identificată pentru îndeplinirea obiectivului
operaţional DU 2 - Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de acces.
- Un alt procent de 16% consideră necesar ca în următoarea perioadă să fie
realizate investiții în infrastructura de educaţie precum şi în reţeaua de
transport în comun. La întrebarea “Care din domeniile următoare
consideraţi că au cel mai mare potenţial de dezvoltare în Mun. Râmnicu
Vâlcea?”, 32% dintre respondenţi considera că turismul nu este încă un
domeniu suficient de dezvoltat pentru oraş. Acest domeniu este considerat
ca fiind ”piatra de temelie” pentru dezvoltarea Municipiului Râmnicu
Vâlcea.
Deasemenea conform rezultatelor cercetarii, este necesar:
- Amenajarea zonelor cu potenţial piscicol, cinegetic, etnografic şi ambiental
deosebit;
- Exploatarea potenţialului turistic al staţiunilor balneoclimaterice şi
de agrement din vecinătatea municipiului;
- Dezvoltarea de noi produse şi servicii turistice cu respectarea identităţii
locale şi componentei de promovare turistică;
- Conceperea unor pachete turistice integrate care sa includă trasee,
circuite, produse turistice, specifice sau complementare, dezvoltate în
parteneriat cu zonele învecinate;
- Dezvoltarea infrastructurii turismului sportiv, de agrement şi a
ecoturismului. Acestea reprezentând doar câteva din măsurile identificate
pentru îndeplinirea obiectivului operaţional DE 2- Dezvoltarea turismului.

92
 Din păcate în ultima perioadă Municipiul Râmnicu Vâlcea se
confruntă cu o migrare a tinerilor şi a persoanelor calificate din oraş.
Ca şi soluţie la această problemă 64% dintre respondenţi o consideră
crearea noilor locuri de muncă sau facilitarea obţinerii de locuri bine plătite
pentru tineri sau persoane calificate.
Alţi 26% considera că simplă aducere a investitorilor (firme cu
capital străin) ar duce implicit la crearea de locuri de muncă bine plătite.
Doar 10% considera că Râmnicu Vâlcea considera că prin crearea unu centru
universitar s- ar putea rezolva problema privind migrarea tinerilor şi a
persoanelor calificate din oraş.
În ceea ce priveşte mediul de afaceri din Municipiul Râmnicu Vâlcea,
28% dintre respondenţi consideră că aducerea investitorilor ar putea duce
la revigorarea acestuia. De aceea se consideră necesar – “Promovarea
potenţialului local prin realizarea unui centru de informare pentru
investitori, unde să se regăsească informaţii ca: orientarea strategică
locală privind dezvoltarea locală, reglementări birocratice locale, baze de
date cu terenuri şi clădiri, baze de date cu contacte locale, baze de date
cu parteneri de afaceri, materiale de prezentare ale oportunităţilor
locale, etc” conform măsurilor identificate pentru îndeplinirea
obiectivului operaţional DE 1 - Dezvoltarea unui mediu de afaceri
competitiv. Un alt procent de 20% consideră că diminuarea birocrației ar
putea reprezenta o cheie de rezolvare şi revigorare a mediului de afaceri
din Municipiu.
Pentru desfasurarea cercetarii calitative au fost organizate si constituite şase
grupuri de lucru, pe domenii diferite, astfel: Urbanism-Arhitectură, Mediul
înconjurător, Transport Urban, Educaţie – Social, Mediu afaceri, Turism – Cultură.
Grupurile de lucru au fost constituite din reprezentanţi ai instituţiilor publice locale,
mediului de afaceri şi societăţii civile. In cadrul intalnilor de lucru – cercetare
calitativa, organizate desfasurate cu acelasi scop, la capitolul turism, au fost
abordate posibilitățile de dezvoltare a unui turism integrat, care să
cuprindă întreaga zonă a Municipiului Râmnicu Vâlcea cu zona sa adiacentă,
precum și posibilitatea extinderii pe toată zona Subcarpatică Olteană. S-a
concluzionat că brandului local Vino la Vâlcea!, dezvoltat în prezent de
Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea, poate fi asociat brandul regional
Oltenia de sub munte, prin încurajarea parteneriatului în Municipiul Râmnicu
Vâlcea și comunele aflate în zona Subcarpaților Vâlcii. S-au identificat și trasee
turistice tematice (culturale): Mânăstirea Horezu – satul Horezu și ceramica
de Horezu – Mănăstirea Govora – Salina Ocnele Mari și Căciulata – Călimănești
– Mănăstirea Ostrov – Mănăstirea Cozia – Mănăstirea Turnu.
– Parcul Național Cozia, sau chiar tourul marilor hoteluri din stațiunile

93
 balneare: Călimănești – Căciulata – Râmnicu Vâlcea – Govora – Olănești.
Putem conchide spund ca perceptiile cu privire la situatia actuala a
municipiului se mentin, nefiind necesare reevaluari in perioade de timp scurte.

MACRO- Probleme

- Venituri bugetare fluctuante, aparent declin: imposibilitatea sustinerii

planurilor de investitii pe termen mediu
- Declin economic: PIB in scadere
- Declin demografic: lipsa atractivitatii
- Lipsa unor mecanisme / parghii de stimulare a economiei locale ca factor de
control si crestere a PIB-ului si veniturilor bugetare
- Lipsa unei strategii fiscale
- Lipsa unei identitati locale: o ramura, un simbol

94
 2. ANALIZA SITUTATIEI EXISTENTE

Abordare

Formularea unei strategii impune in prima fază analizarea tuturor elementelor

care o pot influenţa in prezent sau care ar putea afecta in viitor implementarea
acesteia. Poziţia iniţială a comunitatii si a organizaţiei prin care actioneaza strategia
pentru implementarea politicilor si strategiilor ei de dezvoltare este definită prin
configuraţia unui ansamblu de factori organizaţionali delimitaţi conceptual in doua
categorii: factori externi şi factori interni. Modificarea acestor factori include
schimbări in cadrul comunitatii, respectiv organizatiei, cu un mod de manifestare
concretă diversificată. Delimitarea conceptuală a celor doua categorii de factori
prezintă o relativitate diminuată doar de apartenenţa tradiţională a unui factor la o
anumită categorie. Relativitatea evidenţiază legătura care există intre cele doua
categorii de factori. Aceştia definesc o separare teoretică a mediului comunitatii,
respectiv organizaţiei, in doua constituente: mediul intern şi mediul extern.
Indiferent de mărimea sa sau alte caracteristici proprii, orice comunitate,
respectiv organizaţie este afectată in o mai mare sau mai mica măsura, de
modificările mediului extern. Prin mediul extern al unei organizaţii se inţelege
totalitatea elementelor din afara comunitatii, respectiv organizaţiei, care o afectează
intr-un fel sau altul. Problema fundamentală a analizei mediului extern este de a
inţelege modul in care acesta influenţează comunitaea, respectiv organizaţia şi modul
in care o va face in viitor.
Analiza mediului inconjurator se axeaza pe doua direcţii principale:
- analiza contextului de dezvoltare a strategiei, care conduce la definirea unor
variabile de context
- analiza situatiei curente a teritoriului cu mediul ei inconjurator, care conduce la
definirea unor variabile interne
Analiza mediului inconjurator cuprinde elementele (tendinţe şi condiţionări)
care afectează in mod relativ uniform un număr mare de comunitati, respectiv
organizaţii şi au o influenţă indirectă asupra comunitatii, respectiv organizaţiei de
referinţă, in timp ce influenţa inversă este nesemnificativă. Factorii cauzali care
influenţează comunitaea, respectiv organizaţia sunt clasificaţi in cadrul unei analize
SWOT.
Analiza SWOT scoate în evidenţă elemente de potenţial intern şi extern, cum ar fi
resursele, competenţele, tendinţele unor procese conexe;
Analiza SWOT implică:
a. identificarea elementelor interne şi externe organizaţiei sau ale temei strategice,
b. sortarea lor pe cele 4 puncte şi
c. ordonarea şi reţinerea celor care pot avea impact decisiv asupra realizării acţiunilor

95
d.definirea variabilelor relevante care vor reprezenta informatiile fundamentale
clasificate pentru crearea si evaluarea scenariilor de dezvoltare in grupurile de lucru
tematice din cadrul demersului de definire strategica.
Punctele tari şi slabe sunt elemente interne, de orice natură, în primul rând de
resurse, care pot contribui decisiv la realizarea unor acţiuni deci şi a efectelor lor. O
acţiune se poate realiza numai sprijinindu-se pe anumite elemente care sunt punctele
tari şi se poate compromite din cauza unor puncte slabe. Din multitudinea de
elemente externe existente la un moment dat, care au fost identificate, cele care pot
influenţa hotărâtor efectele unor acţiuni se reţin şi formează aşa numitele
oportunităţi, şanse, ocazii şi respectiv ameninţări, riscuri, pericole. Realizarea unei
acţiuni este posibilă în mod convenabil, numai bazându-ne pe un concurs adecvat.
Forma de redactare a analizei este una tabelară.

Elemente interne
Puncte tari (Strengths)
- Care sunt avantajele noastre?
- Ce facem bine?
- Ce caracteristici favorabile avem?
Puncte slabe (Weaknesses)
- Ce nu facem bine?
- Ce fac alţii mai bine?
- Care sunt dezavantajele noastre?

Elemente externe
Oportunităţi /ocazii (Opportunities)
- Care sunt schimbările externe pozitive si favorabile pentru noi?
- Unde avem şanse favorabile?
Riscuri /Pericole (Threats)
- Care sunt cerinţele, ce sunt greu realizabile?
- Care sunt schimbările, cu care nu putem concura si care ne dezavantajează?

96
2.1 PUNCTE TARI, PUNCTE SLABE, OPORTUNITATI, AMENINTARI
S.W.O.T
PUNCTE TARI - STRENGHTS
 Municipiul Ramnicu Valcea este unul din cei 13
poli de dezvoltare urbana, aflandu-se pe pozitia
10 intr-un clasament al polilor de dezvoltare
din punct de vedere al populatiei.
 Pozitionarea strategica importanta din punct de
vedere al cailor de comunicatie DN 7 , DN 67,
DN 64 Craiova, CF 201
 Deosebit potential energetic datorita raului Olt,
evaluat la 1867 MW, ceea ce reprezinta 17% din
potentialul raurilor interioare
 Zona importanta de lunca, formata de raul Olt,
cu o largime maxima de 2,5 km in partea de
nord, de 1,9 km in partea centrala si 2 km in
partea sudica.
 Prezenta in regiune a unor importante
zacaminte de sare, care au favorizat aparitia si
dezvoltarea industriei chimice.
 Existenta a doua hidrocentrale pe Olt, cu o
capacitate hidroenergetica totala de cca 1000
MW si importante lacuri de acumulare,
respectiv Ramnicu Valcea Nord lac de
acumulare la cota maxima +248,00).
 Asezarea intr-o zona cu numerosi afluenti ai
raului Olt (raul Olanesti, paraul Sarat, paraul
Stancioiu, paraul Samnic), dispunere care a
determinat existenta in zona a unui sol bogat in
materiale folosite in constructii (argile, nisipuri,
pietris) si sare
 Clima temperat-continentala cu efecte benefice
asupra agriculturii
 Radiatie solara si insorire (insolatie) cu durata
ridicata, constituind o importanta resursa de
energie fotovoltaica.
 45% din suprafata este acoperita cu paduri, cele
de gorun si fag avand cea mai mare raspandire
 Resurse importante de fauna in padurile din
marginea orasului si importante rezerve
piscicole in apa Oltului si lacurile de acumulare.
 Obiective faunistice de interes turistic: Gradina
Zoologica si Rezervatia Paleontologica Goranu.
 Existenta a doua arii protejate (Rezervatia
geologica – geomorfologica Piramidele din
Valea Stancioiului si Rezervatia faunistica Valea
Oltului Inferior – reteaua Natura 2000)
 Nivel de pregatire ridicat al populatiei,
PUNCTE SLABE - WEAKNESSES
 Lipsa perdelelor de arbori cu rol de protectie
intre zonele de locuit si zonele industriale.
 Starea tehnică de degradare a infrastructurii
căii ferate
 Dificultati majore in retehnologizarea sau
mutarea intreprinderilor poluante.
 Scaderea dramatica a populatiei, cu aproape
9% in perioada dintre cele doua recensaminte
(2002 – 2011).
 Pondere mare a populatiei inactive, in procent
de 20% din totalul populatiei municipiului
ramnicu Valcea.
 1,75 medici/1000 locuitori Valcea fata de 1,9
medici/1000 de locuitori media la nivelul
Romaniei.
 Nu exista nicio scoala de arte si meserii, in
conditiile in care peste 500 de elevi inscrisi in
invatamantul liceal urmeaza aceasta forma de
invatamant.
 Numarul de clase, corelat cu numarul elevilor
inscrisi in invatamantul primar si gimnazial
este in scadere.
 Desi populatia de peste 65 de ani este in
crestere, la nivelul municipiului Ramnicu
Valcea exista doar un centru de asistenta
pentru persoanele varstnice.
 Infractionalitate ridicata, in special in domeniul
infractionalitatii electronice – I.T.
 Desi exista trei platforme industriale in
interiorul orasului,cu impact asupra calitatii
aerului, niciuna din acestea nu a fost utilizata
in cadrul unei initiative de tip parc industrial.
 Desi potentialul turistic al zonei este unul
foarte ridicat, unitatile comerciale care
activeaza in acest domeniu detin sub 1% din
PIB-ul la nivelul localitatii.
 Centrul de afaceri Flandra, importanta
infrastructura de afaceri, are in prezent un grad
de ocupare foarte redus, nereusind sa devina
incubatorul de afaceri planificat.
 Pierderea simbolului sportiv al asezarii –
echipa de handbal Oltchim Ramnicu Valcea,
care detinea un palmares exceptional, national
si international.
97
 populatia cu studii superioare atingand un  Indicele de utilizare a locurilor de cazare
procent de 15,37% din totalul segmentului de inregistreaza o scadere puternica.
populatie de peste 19 ani.  Lipsa unor legaturi viabile intre obiectivele
 Invatamant superior bine reprezentat, prin turistice.
Universitatea Constantin Brancoveanu si  Suprapunerea traficului de tranzit peste cel
Universitatea Spiru Haret urban, datorita lipsei unor trasee ocolitoare.
 Infrastructura de sanatate importanta, prin  Reteaua de canalizare este insuficienta,
existenta a doua unitati spitalicesti publice (din existand o lipsa de canale in unele cartiere.
care una este cel mai mare spital din judet –  Existenta zonelor de depozitare a deseurilor
Spitalul Judetean Ramnicu Valcea) si a peste 90 industriale si a zgurii aferente unitatilor
de centre medicale de specialitate private. industriale din partea de sud a orasului
 Existenta unui sector media important, neecologizate.
reprezentat de 3 televiziuni locale, 2 posturi de  Infrastructura de termoficare invechita, cu
radio locale si 13 publicatii valcene. conducte afectate de coroziune si pierderi
 existenţa a două institute de cercetare pentru importante de agent termic.
activitatea din agricultură (Staţiunea de
 Serviciul de transport public are in patrimoniu
Cercetare şi Producţie Viticolă Drăgăşani şi
un parc urban auto de calatori depasit si
Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă -
ineficient din punct de vedere al consumului si
Râmnicu Vâlcea), care folosesc prioritar materii
prime din productia agricola judeteana. gradului de poluare.
 Sector industrial alimentar bine reprezentat,  Deficit de locuri de parcare
prin firme aflate in topul intreprinderilor de  Lipsa unor strategii fiscale si a politicilor fiscale
profil: Boromir IND SRL, Vel Pitar SA, Fabrica locale, care conduc la venituri bugetare
de conserve Raureni, care detin impreuna 5% fluctuante, necontrolate.
din piata nationala de conserve de fructe si  Scaderea veniturilor bugetare din activitati
legume, 25% din cea de morarit si 9% din cea de hoteliere si activitati culturale / spectacole.
panificatie.  Subventii in crestere la transportul in comun.
 Importante resurse agricole – livezi, pepiniere,  Subventii in crestere la energia termica
culturi de vita de vie. furnizata populatiei.
 Lider national in industria chimica (Oltchim
SA, Uzinele Sodice Govora - Ciech Chemical
Group SA, Resin SRL).
 Centrala Electrica de Termoficare Govora SA –
societate de varf in producerea şi
comercializarea energiei electrice şi termice,
unic producător de abur industrial pe
Platforma industrială Rm. Valcea –Sud, unic
furnizor de agent termic pentru încălzirea
urbană din Rm. Valcea şi producător
permanent şi stabil de energie electrică în ţară.
 Vilmar SA, companie producătoare de utilaje
tehnologice și părți componente destinate
industriei chimice, petrochimice, petrolului și a
gazelor naturale, energetice metalurgice,
construcțiilor mecanice și prelucrării metalelor,
societate privata cu 100% capital strain
(francez).
 Industrie prelucratoare bazata pe produse
proprii locale.
 Existenta a trei platforme industriale (Platforma
nordica, Platforma nord – centrala, Platforma
sudica)–premisa pentru o dezvoltare economica
bazata pe industrie.
 Ponderea cea mai mare in ceea ce priveste cifra

98
 de afaceri realizata la nivelul municipiului
Ramnicu Valcea este detinuta de societatile
comerciale care activeaza in industrie.
 Existenta la nivelul anului 2011 a 163 societati
comerciale cu capital privat strain, din care cele
mai importante sunt Vilmar SA, Uzinele Sodice
Govora - Ciech Chemical Group SA.
 Rata somajului situata sub media pe tara
 Existenta a doua centre de cercetare de
importanta nationala: Institutul National de
Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii
Criogenice si Izotopice - ICSI Rm.Valcea si
Statiunea de Cercetare Pomicola Valcea, care a
creat in laboratoarele proprii 9 soiuri de pomi
fructiferi , singura staţiune din ţară care are
bancă de gene pentru nuc, alun castan.
 Patrimoniu turistic natural important (ape
minerale, clima temperata, peisaj montan si
submontan, paduri, raul Olt, Parcul National
Cozia).
 Patrimoniu turistic antropic deosebit de
important: religios – 11 asezaminte cu valoare
istorica, 5 muzee si case memoriale, 5 lucrari de
arta monumentala, o biblioteca judeteana, 3
institutii de spectacole.
 Desfasurarea evenimentelor anuale – festivaluri
artistice.
 Existenta unei importante infrastructuri
turistice (de cazare).
 Infrastructura de apa si canal cu grad mare de
acoperire, care beneficiaza de existenta statiilor
de tratare si epurare a apei.
 Mentinerea parametrilor de functionare si
productie ai CET Govora SA, care a demonstrat
viabilitatea sistemului corect exploatat de
cogenerare electrică şi termică de mare putere
(termoficare) pentru consumatorii urbani.
 Municipiul Ramnicu Valcea este semnatar al
Conventiei Primarilor, care reprezintă
principala mişcare europeană în care sunt
implicate autorităţile locale şi regionale ce se
angajează în mod voluntar pentru creşterea
eficienţei energetice şi utilizarea surselor de
energie regenerabilă în teritoriile lor.
 Mentinerea unui important sector de transport
urban public, care acopera in suficienta masura
cerintele de transport.
 Implementarea unui sistem de monitorizare a
calitatii aerului la nivelul Municipiului
Ramnicu Valcea.
 Retea interurbana de telecomunicatii
performanta.

99
OPORTUNITATI - OPPORTUNITIES
 Existenta in cadrul Spitalului Judetean de
Urgenta Valcea a unei sectii de Recuperare,
Medicina fizica si Balneoterapie.
 Numar mare de infractori in domeniul
electronic si IT, care pot fi inclusi in programe
de reconversie si pregatiti in acest domeniu,
creand un avantaj competitiv.
 Existenta unei infrastructuri de afaceri (Centrul
de Afaceri Flandra si Oltenia Business Center).
 Preocuparea pentru organizarea de manifestari
cu scop de animare a teritoriului.
 Posibilitatea crearii unei filiere de transformare
a resurselor forestiere locale – SC Cozia Forest
SA, cu obiect de activitate principal prelucrarea
primară a lemnului și vânzarea produselor din
lemn de calitate superioară.
 Existenta Planului de Actiune al Energiei
Durabile al municipiului Ramnicu valcea
pentru perioada 2010 – 2020.
 Extinderea Autostrazii A1 pe segmentul Pitesti
– Sibiu.
 CET Govora SA a fost supus unui proces de
modernizare.
 Posibilitatea crearii unor filiere de transformare
a resurselor agricole locale (legume, cereale).
 Posibilitatea crearii unei filiere de transformare
a resurselor pomicole locale, prin intermediul
Statiunii de Cercetare Pomicola si Fabricii de
conserve Raureni.
 Propuneri de extindere a ariilor naturale
protejate cu un impact pozitiv in dezvoltarea
produselor ecoturistice si in echilibru biosferei.
 Existenta unor politici regionale ale UE cu o
relevanta mare pentru teritoriu (TEN-T).
 Relansare consum in turism cu trend ascendent;
un plus pentru trendul turismului in si spre
Europa Centrala şi de Est in special pentru
formulele City Break.
 Cadrul Strategic Comun 246 – cu noile
propuneri (CLLD, ITI si instrumente
financiare).
 Existenta unei legislatii pentru parcuri
industriale cu facilitati importante.
 Existenta reglementarilor pentru schemele de
ajutor de stat ca mecanisme de sprijin
antreprenorial local.
 Trend descendent in ultimii ani al emisiilor de
noxe, cu impact pozitiv asupra activitatii
AMENINTARI - THREATS
 Risc de contaminare a solului, datorita
proceselor de urbanizare si industrializare din
ultimii zeci de ani.
 Calitatea apei de suprafaţă este influentata de
factorii poluatori din zona: dejectiile din
gospodării, scurgerile din timpul ploilor din
gropile de gunoi, precum si deversarea
necorespunzatoare a apelor menajere.
 Accentuat proces de colmatare lacului de
acumulare Rm. Valcea Sud, cu risc de
ingropare a digurilor si aparitia posibilitatilor
de inundare a cartierelor din zona.
 Risc de inundatii a zonelor de versanti –
Capela, Petrisor, Dealul Malului, Feteni,
Goranu, produs de paraiele care coboara cu
viteza mare.
 Procese de eroziune pe paraiele afluenti ai
raului Olt.
 Trend ascendent al migratiilor in comparatie cu
media nationala.
 Trend descendent al populatiei active in totalul
populatiei municipiului Ramnicu Valcea.
 Decaderea invatamantului profesional, de arte
si meserii.
 Poluare dispersata in arealul urban, datorita
dispunerii platformelor industriale in trei zone
ale municipiului.
 Fenomen de scadere dramatica a absolventilor
din invatamantul universitar cu impact
important pentru piata muncii si cresterea
inteligenta.
 Lipsa reglementarilor in domeniul amenajarii
teritoriului cu impact important asupra vitezei
de avizare/aprobare a proiectelor de investitii
si deci a imaginii de teritoriu atractiv pentru
investitii.
 Posibilitate de lichidare a Oltchim S.A.
100
 turistice.
 Existenta unei multitudini de programe de
finantare europene: cercetarea este unul din
indicatorii aferenti domeniului cercetare
dezvoltare.

2.2 Variabile
2.2.1. Variabile de context

Variabilele reprezinta acele caracteristici care definesc contextul local, regional,

national, european, in dinamica lor prezentand si ipoteze de evolutie ale acestora.

I. CONSTRUCTIA EUROPEANA/ POLITICA REGIONALA EUROPEANA

1. DEFINITIE:

Intr-o lume in care tarile in curs de dezvoltare, precum China, India si Brazilia
iau progresiv un loc privilegiat , continentul european isi vede importnta scazand,
chiar daca ramane o regiune bogata si sigura. In acest cadru, Uniunea Europeana se
vede condamnata sa se adapteze pentru a-si pastra atuurile si pentru a-si dezvolta
competitivitatea si cresterea economica. Dezvoltarea trebuie sa raspunda exigentelor
de inovare si eficienta, fara sa compromita exigentele de coerenta ale politicilor
publice si de solidaritate ale teritoriilor. Obiectivul nu este numai acela de a pastra
un loc important competitivitatii, indispensabil teritoriilor celor mai dinamice, dar si
de a impulsiona ansamblul regiunilor europene. Mai mult ca niciodata, guvernanta
locala in Europa si apropierea de cetateni prin intermediul politicilor regionale,
constituie o conditie a competitivitatii globale a Uniunii Europene. Este vorba de
utilizarea bazata pe valorile Uniunii Europene a obiectivului mondializarii ca factor
de progres si reusita.

101
2. INDICATORI :

-Valoare adaugata a politicilor europene de coeziune si eficienta ei

-Vizibilitatea in randul cetatenilor a actiunii comunitare (coeziune si regionalizare)
-Subsidiaritate si clarificare competente

3. RETROSPECTIVA/EVOLUTIE/EVALUARE:

Dupa Tratatul de la Roma din anul 1957, a inceput un proces complex de

constructie europeana. Astfel, s-a ajuns la un sistem institutional unic in lume, cu un
echilibru fin intre interesele statelor care vegheaza cu atentie la suveranitatea lor si
interesul general comunitar. In acest cadru, rolul regiunilor in procesul de luare a
deciziilor in Europa, s-a intarit. Termenul de regiune, acopera o diversitate de
intelesuri intre Statele Federale, Statele Unitare sau Statele Unitare Descentralizate si
pot fi definite ca unitatea importanta de dezvoltare a proiectelor teritoriale si a
coeziunii la nivel european.

Principalele etape ce au urmat au fost: in anul 1975, aderarea Marii Britanii,

Irlandei si Danemarcei si crearea FEDER; In anul 1981, adrearea Greciei; in anul
1986, aderarea Spaniei si Portugaliei si instaurarea Principiului bunei circulatii a
persoanelor, bunurilor , serviciilor si capitalurilor si Politica de coeziune economica
si sociala pentru reducerea disparitatii intre regiuni; in anul I989 caderea Zidului
Berlinului si primele programe de cooperare transfrontaliera INTERREG; in anul
1993,Tratatul de la Maastricht care afirma principiul subsidiaritatii si care a fost
aplicat incepand cu generatia 2000-2006 a fondurilor structurale; in anul 2004,
largirea Uniunii Europene la 25 de state membre si apoi in anul 2007 la 27 de state
membre (aderarea Romaniei). In prezent, Strategia Europa 2020 defineste provocarile
si raspunsurile pentru Uniunea Europeana, in contextul globalizarii si efectelor crizei
economice mondiale:

Europa trece printr-o perioadă de transformare. Criza a anulat ani de progrese

economice și sociale și a pus în evidență deficiențele structurale ale economiei
Europei. Între timp, lumea evoluează rapid, iar provocările pe termen lung
(globalizarea, presiunea exercitată asupra resurselor, îmbătrânirea) se intensifică. UE
trebuie să se ocupe acum de propriul viitor. Europa poate reuși dacă acționează în
mod colectiv, ca Uniune. Avem nevoie de o strategie care să ne permită să ieșim din
criză mai puternici și care să transforme UE într-o economie inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii, caracterizată prin niveluri ridicate de ocupare a forței de
muncă, productivitate și coeziune socială. Europa 2020 oferă o imagine de ansamblu
a economiei sociale de piață a Europei pentru secolul al XXI-lea.
Europa 2020 propune trei priorități care se susțin reciproc:
– creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;

102
– creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al
utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;
– creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a
ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.

UE trebuie să definească direcția în care vrea să evolueze până în anul 2020. În

acest scop, Comisia propune următoarele obiective principale pentru UE:
– 75% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de
muncă;
– 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (C-D);
– obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o
reducere a emisiilor majorată la 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens);
– rata abandonului școlar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% și cel puțin
40% din generația tânără ar trebui să aibă studii superioare;
– numărul persoanelor amenințate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane.
Aceste obiective sunt interconectate și sunt cruciale pentru reușita noastră
generală. Pentru a garanta că fiecare stat membru adaptează strategia Europa 2020 la
situația sa specifică, Comisia propune ca aceste obiective ale UE să fie transpuse în
obiective și traiectorii naționale. Obiectivele sunt reprezentative pentru cele trei
priorități - o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii - dar nu sunt
exhaustive: pentru a sprijini realizarea acestora, va fi necesară întreprinderea unei
game largi de acțiuni la nivelul național, al UE și internațional. Comisia prezintă
șapte inițiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese în cadrul fiecărei
teme prioritare:
 „O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăți condițiile-cadru și accesul la
finanțările pentru cercetare și inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea
transformării ideilor inovatoare în produse și servicii care creează creștere și
locuri de muncă;
 „Tineretul în mișcare” pentru a consolida performanța sistemelor de educație
și pentru a facilita intrarea tinerilor pe piața muncii;
 „O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de
internet de mare viteză și pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piață
digitală unică gospodăriilor și întreprinderilor;
 „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a
permite decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor, pentru a
sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a crește
utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul
transporturilor și a promova eficiența energetică;
 „O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăți mediul
de afaceri, în special pentru IMM-uri, și a sprijini dezvoltarea unei baze

103
 industriale solide și durabile în măsură să facă față concurenței la nivel
mondial;
 „O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă” pentru a moderniza
piețele muncii și a oferi mai multă autonomie cetățenilor, prin dezvoltarea
competențelor acestora pe tot parcursul vieții în vederea creșterii ratei de
participare pe piața muncii și a unei mai bune corelări a cererii și a ofertei în
materie de forță de muncă, inclusiv prin mobilitatea profesională;
 „Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea
socială și teritorială, astfel încât beneficiile creșterii și locurile de muncă să fie
distribuite echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia și excluziunea
socială să li se acorde posibilitatea de a duce o viață demnă și de a juca un rol
activ în societate.

Aceste șapte inițiative emblematice vor angaja atât UE, cât și statele membre.
Instrumentele UE, în special piața unică, ajutoarele financiare și instrumentele de
politică externă, vor fi mobilizate pentru eliminarea blocajelor și îndeplinirea
obiectivelor strategiei Europa 2020. Ca prioritate imediată, Comisia identifică
măsurile care trebuie luate pentru a defini o strategie credibilă de ieșire din criză,
pentru a continua reforma sistemului financiar, pentru a asigura consolidarea
bugetară pentru o creștere pe termen lung și pentru a întări coordonarea în cadrul
Uniunii economice și monetare.

Pentru a se obține rezultate va fi nevoie de o guvernanță economică mai

puternică. Strategia Europa 2020 se va sprijini pe doi piloni: abordarea tematică
prezentată anterior, care combină prioritățile și principalele obiective, și întocmirea
unor rapoarte de țară, permițând statelor membre să își dezvolte propriile strategii de
reîntoarcere la o creștere economică durabilă și la sustenabilitatea finanțelor publice.
La nivelul UE se vor adopta orientări integrate care să cuprindă domeniul de aplicare
al priorităților și obiectivelor UE. Fiecărui stat membru i se vor adresa recomandări
specifice. În cazul unui răspuns necorespunzător, se pot emite avertismente politice.
Prezentarea de rapoarte privind îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020 și
evaluarea Pactului de stabilitate și creștere se vor efectua simultan, făcându-se însă în
continuare distincția între aceste instrumente și menținând integritatea Pactului.”

Un element esential pentru perioada ce va urma este Cadrul Strategic Comun,

definit in cadrul Regulamentului 246/ 2013, care reglementeaza noua abordare in
utilizarea fondurilor structurale pentru perioada 2014-2020. Instrumentele
inovatoare ale acestui cadru, sunt CLLD, instrumente financiare, ITI si Plan de
Actiune Comuna. Mai multe provocari se impun ca definitorii pentru urmatoarea
perioada:
-concilierea performantei cu solidaritatea
-acceptabilitatea constructiei europene de catre cetateni

104
-reducerea disparitartilor teritoriale
-constituirea unui spatiu economic si social coerent si competitiv
-locul Europei intr-o mondializare multipolara

4. IPOTEZE

Ipoteza 1: lipsa vointei politice de a actiona: continuitate fara perspectiva de progres

In realitate, subsidiaritatea care ar trebui sa clarifice competentele, nu da roade.

Interesele strategice europene se contureaza putin, cooperarea inter-regionala este
limitata. O intarziere persista in particular in Romania in ceea ce priveste reformele
structurale pentru adaptarea la mondializare. In absenta alegerii unor prioritati clare,
negocierea permanenta cu societatea civila pentru garantarea interesului general,
este dificila. In lipsa unei sinergii, exista riscuri puternice:

-politica europeana de coeziune nu aduce niciun sprijin suplimentar teritoriilor

-obligtia statelor, avand resurse reduse, de a privilegia doar logica competitivitatii la
nivel comunitar

In aceasta ipoteza Europa pierde pozitii importante la nivel mondial. In urmatorii ani
(exercitiul 2014-2020), teritoriul va progresa dar lent, doar datorita pozitiei strategice
detinute in reteaua TEN-T. Impactul atat pe termen mediu cat si pe termen lung este
unul limitat si cu rezultate in crestere economica si bunastare minime.

Ipoteza 2: politica armonioasa intre competitivitate si coeziune

Principiul subsidiaritatii se aplica plenar intre Uniunea Europeana, state, regiuni si

colectivitati intraregionale de proiect, lasand actiunea celui mai bine plasat cu
raspunsuri diferentiate in functie de problemele teritoriilor. Valoarea adaugata a
politicii comunitare si in special cea regionala este eficienta si produce efecte pozitive
importante. Statele lasa regiunilor libertatea de a valoriza diversitatea in Statele
Unitare, in special cooperarea inter-regionala; Statele Federale lasa Statul Federal sa
isi exercite rolul sau. Actiunea publica este clara si vizibia pentru cetatean. Sistemul
fiscal este refondat pentru a fi rational. In respectul diversitatii nationale si regionale,
armonizarea politicilor devine eficienta in special in plan fiscal si social. Eficacitatea
actiunii publice structureaza teritorii locomotive ale dezvoltarii care reusesc sa
sprijine eficient regiunile mai putin dezvoltate. Sunt implementate veritabile plolitici
europene, ca spre exemplu, realizarea retelei TEN-T. Este implementata o politica de
investitii pe termen scurt si mediu, pentru reducerea costurilor sociale pe termen
lung. In aceasta ipoteza, Teritoriul se poate pozitiona ca un centru logistic important
al retelei TEN-T.

105
Ipoteza 3: Europa fragmentata intr-o ordine dispersata

Uniformitatea institutionala a Europei se contureaza dificil. Anumite state creaza un

nucleu dur cu multiple fatete constrangatoare . Extinderea Uniunii Europene
continua, dar fara o structurare politica puternica. In Europa persista zone de
disparitati economice, puternice. Regiunile bogate trag foloase importante,
organizandu-se intre ele. Europa ca si putere economica se marginalizeaza, continua
sa existe o zona de concurenta interna, bazata pe liber schimb. In aceasta ipoteza
Teritoriul se poate define ca microregiune si poate incerca sa fructifice oportunitatile
strategiei EUROPA 2020, dar tinand de politicile si ponderea navelului national, acest
lucrau va fi realizat cu dificultate si cu rezultate minimale.

Ipoteza 4: politica comunitara dominata doar de competitivitate

Bugetul Uniunii Europene se reduce, si o parte din fondurile structurale sunt

renationalizate. Extinderea europeana continua pentru atingerea masei critice, dar
aprofundarea armonizarii intre state avanseaza dificil. Europa se dezvolta doar intr-o
logica a liberului schimb in detrimentul logicii de constructie poliica. Dezvoltarea
tehnologica devine principala prioritate politica. Populatia si activitatile se
concentreaza in zone metropolitane deja dezvoltate, care se constituie intr-o retea
functionala. Tarile din Europa Centrala se impun pentru finanatrea finalizarii retelei
transeuropene de transport. Regiunile bogate si polii de excelenta se pun in valoare
tragand foloase suplimentare, in timp ce disparitatile intraregionale se agraveaza
datorita dificultatii structurarii unor politici teritorilale/regionale, care sa sprijine
dezvoltarea locala. Regiunile periferice si regiunile deja in dificultate sunt in declin
economic . Se impune fragmentarea teritoriala si sociala. Aceasta ipoteza impreuna
cu ipoteza 5, au fost propuse de pogramul INERREG III ESPON 3.2 initiat in mai,
2007. In aceasta ipoteza, cea mai probabila pozitionare a Teritoriului se va face in
sensul dezvoltarii polilor de competitivitate in domeniile industriei energetic si
petrochimice, ambele bazate pe valorificarea resurselor locale.

Ipoteza 5: politica comunitara dominata doar de coeziune

Un astfel de scenariu este fondat pe flexibilitatea politicilor publice, costurile in

crestere pentru bugetele publice, o ambitie in domeniul protectiei mediului
puternica, o prioritate de alocare a resurselor catre regiunile periferice ale Europei. In
mod global, la scara continentului se creaza un echilibru teritorial si se instaureaza
integrarea sociala. Retelele europene de transport se dezvolta, reusind sa creeze
accesibilitate catre regiunile periferice europene. In contextul actual, TERITORIUL
este mai putin penalizat de aceasta ipoteza in comparatie cu ipoteza 4. Aceste doua
ipoteze sunt ipoteze propuse de pogramul INERREG III ESPON 3.2 initiat in mai,
2007.

106
 In aceasta ipoteza, cea mai probabila pozitionare a Teritoriului se va face in
domeniul turismului diversificat si extins pe toate sezoanele. In cadrul acestei
pozitionari un element il va reprezenta marketarea teritoriului bazata pe produsele
traditionale locale promovate ca brand local si suport pentru animarea teritoriului.

II. ECONOMIE IN PERSPECTIVA UNEI SOCIETATI INFORMATIZATE

1.DEFINITIE:

Tehnologiile informatiei si comunicatiilor (TIC) constituie un element de raspuns in

cadrul unui demers de dezvoltare durabila. Ca si celelalte industrii ce necesita
infrastructuri importante in retea , TIC constituie un motor al cresterii economice. De
asemenea, TIC, prin modul de folosire, contribuie la transformarea tipului de
crestere, facand ca aceasta sa fie mai reactiva la riscuri, adica mai solidara. In acest
sens, TIC reprezinta o parghie de actiune in favoarea dezvoltarii durabile.

2.INDICATORI:

-Intensitatea emisiilor de CO2, intensitatea consumului de SO2 si de NO2

-Dezvoltare a formelor de telemuncatii si de e-comert

-Importanta industriei TIC (hardwares si softwares)

-Accesibilitate si utilizare TIC (conexiuni internet/e-mail-uri transmise prin reteaua

internet)

3. RETROSPECTIVA/ EVOLUTIA IN ULTIMII 20 DE ANI / EVALUARE

3.1 Dezvoltarea durabila

Mobilizarea generala international in favoarea mediului dateaza de la

inceputul anilor 70, sub egida ONU (conventia in domeniul protectiei zonelor umede
de imporatanta international in 1971 si conventia in domeniul comertului
international cu specii amenintate ale faunei si florei din 1973) si ONG-urilor (crearea
GREENPEACE in 1971) In 1972, la Stockholm are loc prima conferinta internationala
consacrata protectiei mediului unde se introduce termenul de eco-dezvoltare care
incearca sa concilieze cresterea economica si prezervarea resurselor naturale.

In anii 80, despaduririle, ploile acide, perspective anuntata a penuriei de materii

prime de baza si catastrofa de la Cernobil contribuie la sensibilizarea opiniei publice
pe temele ecologice si de mediu. Pamantul devine un bun colectiv mondial pe care
trebuie sa-l prezervam si sa-l protejam. Societatea de consum se intoarce progresiv de
la consumul imediat catre valorile protectiei mediului. Imaginea paradigm a
pamantului se modifica de la mostenire primita de la generatiile trecute la credit
primit de la generatiile viitoare.

107
 In 1992 la initiativa ONU, Summit-ul in domeniul protectiei mediului de la Rio
a marcat o cotitura. Se consfinteste termenul de DEZVOLTARE DURABILA, trermen
care este popularizat de raportul comisiei Brundtland in 1987. Acest raport defineste
dezvoltarea durabila drept o dezvoltare care raspunde nevoilor prezentului fara a
compromite sansele generatiilor viitoare. Cu aceasta ocazie s-a pus in discutia
statelor necesitatea unui angajament de reducere a emisiilor de gaze cu effect de sera.

Anii 2000 sunt marcati de o promovare la nivel de masa a notiunii de dezvoltare

durabila in special in tarile puternic industrializate. Tot mai pregnant se vorbeste
despre necesitatea de a schimba atitudini si comportamente. La nivelul cetatenilor, in
viata de zi cu zi acest lucru se traduce prin reducerea voluntara a consumurilor de
energie si apa, colectarea selectiva a deseurilor, trend crescator al utilizarii
mijloacelor in comun in detrimentul autoturismelor. Odata cu aderarea la Uniunea
Europeana in 2007, Romania acorda o atentie deosebita aspectelor de mediu
infiintand Administratia Fondului de Mediu care pe principiu poluatorului plateste,
taxeaza poluatorii si creaza programe ce stimuleaza reducerea poluarii (de ex.
programul RABLA).

La sfarsitul anilor 2000, dezvoltarea durabila a capatat o confirmare a locului deosebit

pe care il ocupa in preocuparile tuturor prin atribuirea simbolica a Premiului Nobel
lui Al Gore.

3.2 Ramurile TIC – societatea informatizata: oferta si utilizare

3.2.1 Ramurile TIC in serviciul cresterii economice si dezvoltarii durabile

Ramurile TIC acopera doua dimensiuni: productia fizica (ecrane, computer,…) si

productia imateriala (softwares, baze de date,…).

Industriile TIC au un efect pozitiv asupra mediului. In fapt instrumente tot mai
utilizate precum videoconferintele, tele-munca, e-servicii au impact direct asupra
mediului creind premise pentru reducerea deplasarilor fizice in teritoriu. In afara
acestui impact asupra mediului,impactul ramurilor TIC se face simtit de asemenea la
nivelul capitalului uman. Dezvoltarea acestor ramuri si penetrarea lor in viata de zi
cu zi impune o crestere a competentelor de inalta calificare si complexitate pentru a
raspunde provocarilor dezvoltarii durabile, eficacitatii energetice in sens larg:
inovatii in materie de transport (vehicule cu un consum redus de carburanti), in
materie de cladiri (mai eficiente din punct de vedere energetic: apa, carbon,…).
Utilizarea produselor ramurii tip TIC are un aport deosebit si in elaborarea
modelelor de previziuni meteorologice, managementul riscurilor naturale favorizand
astfel calcule ce permit realizarea de previziuni indispensabile activitatii economice si
supravegherii/protectiei mediului natural.

108
 Pe de alta parte, ramura TIC prezinta riscuri importante in domeniul
mediului. In fapt, industria in ansamblul ei (conceptie, productie, utilizare) genereaza
un consum sporit de energie si hartie desi a fost imaginata ca o ramura cu vocatia
principala de a limita impactul negativ asupra mediului. De asemenea incidenta
uzurii in crestere a instrumentelor TIC incepe sa aiba un impact deosebit asupra
sanatatii utilizatorilor. Timpul petrecut in fata unui ecran favorizeaza sedentaritatea,
teren propice obezitatii si inducerii unei schimbari de comportament
(izolare,violenta, perceptie deformata a realitatii).

3.2.2 De la utilizare individuala la utilizare colectiva

In anii 1980 informatica incepe sa fie utilizata pe scara larga in administratii

publice si companii private modificand considerabil modul in care este privita
munca. In acea perioada previziunile mergeau catre integararea ramurii TIC intr-un
mod restructurant si imediat. Viziunea predominanta era a unor teritorii
reinventate/redefinite de dezvoltarea e-activitatilor, e-muncii si e-serviciilor, lucru
care la nivelul european nu s-a realizat inca. In Uniunea Europeana e-munca ramane
exceptia chiar daca serviciile la distanta incep sa se faca simtite. In anii 1990 virajul
catre internet este realizat mai intai de catre universitati si centre de cercetare urmate
de companiile private. In aceasi perioada telefonia mobila se raspandeste dezvoltand
retelele celulare. Telefonia mobila a permis dezvoltarea unor noi functiuni de tipul
texte scurte (sms), fotografie, video numeric sau acces la internet. Dupa anii 2000
serviciile la distanta incep sa se dezvolte: comertul electronic cunoaste o crestere
semnificativa in special datorita securizarii platilor si dezvoltarii monedelor virtuale
pe site-uri dedicate. Daca e-serviciile progreseaza, e-munca ramane un fenomen
relativ marginal la nivelul Uniunii Europene cu exceptia catorva profesii: traducatori,
informaticieni, agenti comerciali, profesori/formatori si in special cercetatori.

Home-office este bine acceptat si instalat in aceste profesii in special datorita

ADSL, Wifi si mai ales mesageriei la distanta. Dupa parerea generala a analistilor
lumea a intrat in era Web2.0., a participarii individuale la un ecosistem global de
informatie si comunicatie. Oricine poate deveni coautor in encyclopedia mondiala
(Wikipedia), poate anima un blog, poate partaja muzica si video (peer to peer),
contribui la conceptia si dezvoltarea retelelor sociale de exemplu face-book sau chiar
“sa traiesti o alta viata” (second life). De curand produsele ramurii TIC au inceput sa
fie percepute ca un instrument in slujba unui obiectiv colectiv si unui bun comun:
dezvoltarea durabila. Tehnologia si inovatia reprezinta factori cheie ai dezvoltarii
durabile. Sistemul socio-economic nu incita suficient pentru punerea acestora in
serviciul dezvoltarii durabile.

109
3.3. O conexiune intre ramurile TIC si dezvoltarea durabila

Ramurile TIC reprezinta un suport pentru lupta impotriva schimbarilor climatice:

contribuie la reducerea voiajelor/transporturilor, contribuie la: ameliorarea eficientei
energetice a cladirilor, dematerializarea administratiei,etc. Dupa un raport al WWF,
circa 22 milioane to de CO2 ar putea fi economisite in fiecare an daca 20% din
calatoriile de afaceri ar fi inlocuite cu video-conferinte. Dupa acelasi raport se
estimeaza ca alte 11 milioane to CO2 ar putea fi economisite daca 10 milioane de
persoane ar opta regulat pentru munca la domiciliu.

3.4. Ramurile TIC in Romania

Perioada comunista de pana in 1989 a reprezentat o perioada in care desi s-au facut
incercari, lipsa informatiei si liberului schimb au creat un decalaj important.
Incepand cu sfarsitul anilor 1990 si in special in anii 2000 apare “ miracolul” roman in
IT. Limba romana devine a doua limba vorbita in gigantul Microsoft. In Romania isi
deschid centre regionale importante companii din domeniu ca: Oracle, HP , ADOBE,
IBM, Microsoft. De asemenea companii romanesti incep sa capete importanta dincolo
de teritoriul national (GECAD- cu o divizie preluata de Micrososoft, SIVECO,
ASESOFT). Nivelul retelelor si suportului debit internet sunt de nivel inalt, Romania
este pe un loc 3 in lume in domeniu vitezei internet (cel mai rapid internet din
Romanaia este in Medgidia). Cu toate acestea impactul nu este pe masura, in special
in e-administratie datorita problemelor de restructurare sistemica a tarii dupa
integrarea in Uniunea Europeana din 2007, dar si acoperirii deficitare inca (locul 71 in
lume). Dezvoltarea teritoriului va trebui sa includa investitii masive in acoperire cu
internet daca se doreste un teritoriu al excelentei si filierelor care sa includa domeniul
serviciilor (de la turism la transportul intermodal).

4.IPOTEZE

Ipoteza 1: un cerc virtuos: interoperabilitate, interactiune si integrare sociala

Teritoriile sunt dotate cu retele de captare inteligenta si dispozitive de geolocalizare,

permitand detectarea problemelor de mediu (cresterea emisiilor de noxe, degradarea
calitatii panzei freatice, eroziune a tarmului, etc) sau climatic. Tarile sau regiunile
care au investit in dezvoltarea retelelor de debit inalt ajung la performante notabile:
largirea taliei si capacitatii retelelor precum si accesibilitatea marita conduc la un
numar din ce in ce mai mare de utilizatori. Ramura contribuie la modificarea
modurilor de deplasare urbane si periurbane. Modul de transport traditional,
transportul colectiv plus transportul individual este depasit de modelul intermodal
prexcum si de tipurile inovatoare (automobile patrtajate, transport la cerere, si chiar
conducere automatizata pe marile axe(trenuri de automobile). Retelele siunt

110
omniprezente(retele cablate si/sau fara cablu)si se organizeaza in cercuri concentrice:
retele de proximitate (in jurul unui individ, unui obiect) retele locale( casa,imobil)
retele de campus, de cartier, retele extinse. Aceste retele sunt suport pentru toate
tiputile de continut (voce, imagine, multimetdia, televiziune) intr-o retea de debit
inalt generalizata. In prelungirea Web 2.0. colaborativ si participative, incepe sa se
prefigureze un Web 3.0. Aceasta schema este aceea a unui amestec al lumii reale cu
lumea fizica. Ecranele dispar mai mult sau mai putin in favoarea unei vieti in spatiul
3D in care obiectele fizice care devin comunicante se amesteca cu proiectii
holografice. Interoperabilitatea tuturor instrumentelor incepe sa prinda contur.
Modurile de prestare a serviciilor publice si private pentru cetateni si consumatori
sunt oferite prin intermediul unor noi tipuri de intermediari si noi tipuri de
distributie cu acces 24/24 la distanta si mobilitate perfecta. Fractura sociala nu se
agraveaza datorita pregnantei instrumentelor TIC in toate domeniile. Constatam ca
tehnologiile se combina cu formele de mediere umana. Asociate cu robotica
domestica si cu tehnologiile mobile, biocipurile permit dezvoltarea de noi
instrumente in serviciul persoanelor in varsta, dependente, care pot astfel sa traiasca
asistate la domiciliu (supraveghere automata la distanta, alerta automata). Aceasta
societate a cunostintelor durabile reprezinta un spatiu de creativitate si dezvoltare
durabila. Bazat pe performantele locale si fructificand oportunitatile de context ale
ramurei, Teritoriul poate utiliza progresul din domeniul IT pentru
dezvoltarea/pozitionarea in ramuri de excelenta locale (de la servicii turism la
transport intermodal).

Ipoteza 2: O legatura periculoasa: uniformizarea comportamentelor, fractura in

domeniul IT si degradare a legaturilor sociale

Dezvoltarea TIC contribuie la accelerarea mobilitatii persoanelor si marfurilor

precum si la dispersia geografica a lanturilor de productie. Sunt astfel reduse ciclurile
de inovare. E-munca contribuie la largirea zonei periurbane care implica astfel
deplasari mai lungi, aproape toate in automobile personale (cel putin pana la reteaua
de transport in comun). Electrionica produce noi tipuri de deseuri toxice, cel mai
adesea dificil de reciclat. Dezvoltarea emisiilor de unde in mediul de lucru sau
personal (portaile,Wifi) produc efecte nefaste asupra sanatatiii reprezentand un
factor agravant al stresului si anxietatii. Produsele TIC cresc presiunea care se
exercita asupra indivizilor; a fi in contact in prnamanenta si reactiv la solicitari. Cei
care nu se adapteaza la aceasta presiune sunt supusi la noi forme de excludere.
Ramurile TIC maresc prapastia intre tarile dezvoltate si tarile in curs de dezvoltare si
agraveaza excluderea sociala si segregatia spatiala. Dezechilibrul intre zonele urbane
dense si/sau solvabile financiar pe de o parte si zonele rurale si /sau defavorizate pe
de alta parte, pot sa creasca si sa devina ireversibile: exista retele internet peste tot,
dar conditiile de folosire a acestora si densitatea echipamentelor conectate sunt

111
diferite. Interoperabilitatea si standardizarea au esuat, un adevarat razboi al
standardelor si preturilor impunandu-se. Doar anumite sectoare reusesc sa coopereze
si sa realizeze interoperabilitatea sistemelor lor, fragmentarea ramanand
predominant in celelalte sectoare.

Ipoteza 3: O legatura nedefinita: un impact moderat al TIC in domeniul dezvoltarii

durabile

Retelele sunt dezvoltate si ajung la maturitate in toate regiunile tarii. Astfel, ele nu
constituie un factor de diferentiere sau un element de atractivitate al teritoriului.
Dezvoltarea retelelor, multiplicarea instrumentelor de comunicare la distanta, nu
revolutioneaza modele de organizare ale muncii, maniera de viata si mai general,
relatiile sociale. Produsele TIC se dovedesc a fi scumpe, atat in ceea ce priveste
productia cat si in ceea ce priveste utilizarea lor (consumul energetic). Utilizarea
ramane deci relativ moderata. E-activitatile se dezvolta dar raman o alegere de plan
secundar, constant disponibile si reversibile. Modelele de comunicare la distanta nu
se substituie intalnirilor fizice si deci deplasarilor care decurg din ele. Ca si intre anii
1980-2000, e-munca e utilizata in special ca forma de munca partiala si intr-o
proportie limitata. In companii private si administratii, e-munca ramane exceptionala
chiar daca thnologiile de accces la distanta isi continua dezvoltatrea dar nu se
substituie intalnirilor fizice. Impactul in termeni de dezvoltare durabila ramane unul
moderat.

Ipoteza 4: O legatura ambivalenta cu dezvoltarea durabila: slabirea exigentelor in

domeniul normelor structurale si intarirea exigentelor in domeniul normelor de
comportament

Utilizarea in crestere a instrumentelor TIC maresc expunerea la riscuri informatice

(spams, virusi, e-delicventa). Separarea sferei numerice de sfera fizica induce
numeroase puncte slabe. Produsele TIC sunt din ce in ce mai orientate catre
imperative securitare (telesupraveghere, autentificare, biometrie) si mai putin catre
dezvoltare personala si durabila. Asistam la o degradare a climatului social.
Instrumentele de comunicare indeparteaza, intretinand o legatura virtual desprinsa
de realitatile cotidiene. Societatea acumuleaza tensiuni ce genereaza deseori in
conflicte datorita neantelegerilor si ignorantei. Lumea este interconectata,
informatiile sunt preluate si analizate in timp real, permitand astfel un control
absolut al populatiei. Supravegherea ajunge la paroxism: datele/informatiile circula
online, cererile de consum sunt evaluate in timp real, este deja implementata o
supraveghere riguroasa a modurilor de consum si a deplasarilor: este sindromul ”big
brother”. Instrumentele TIC au contribuit la slabirea exigentelor in domeniul
normelor structurale (comunicatii mai facile, extinse, accesibile in orice punct si la

112
orice ora) dar au intarit exigentele in domeniul normelor de comportament
(monitorizarea comportamrntelor individuale).

III.RESURSE NATURALE PROPRII SI ACCES LA RESURSE

1. DEFINITIE:

Sunt considerate resurse naturale: aerul, pamantul, apa, padurile, fauna si flora,
zacamintele minerale. Ele pot fi: regenerabile si neregenerabile. Resursele
regenerabile pot fi inlocuite sau reconstituite, sau printr-o evolutie naturala, sau prin
interventia omului. Zacamintele minerale si combustibilii fosili sunt resurse naturale
neregenerabile (care nu pot fi inlocuite sau reconstituite).

2. INDICATORI:

-Resurse de apa dulce

-Resurse forestiere

-Resurse de pescuit

-Resurse energetice

-Biodiversitate

3. CONTEXT

Resurse de apa dulce

Principalele preocupari sunt legate de utilizarea irationala a apei si de consecintele

sale asupra mediului si asupra efectelor socio -economice: diminuarea debitului
cursului de apa, penuria de apa, problemele de sanatate ale oamenilor, restrangere
asupra zonelor umide, desertificarea si reducerea productiei alimentare. Daca, la
scara nationala, cea mai mare parte a tarilor OCDE exploateaza resursele lor de apa
de o maniera durabila, cea mai mare parte dintre ele raman confruntate cu penurii
sezoniere locale si o mare parte au zone vaste semiaride, unde lipsa de apa reprezinta
un obstacol pentru dezvoltarea durabila si perenitatea agriculturii. Cea mai mare
parte a tarilor OCDE au marit infrastructura de stocare in cursul anilor ’70, pentru a
raspunde cererii din agricultura si din sectorul energiei. Incepand din anii ’80,
anumite tari au investit in tehnici de irigare mai performante si au diminuat
activitatea industriilor mari consumatoare de apa (industria extractiva si cea
siderurgica). Au fost promovate productiile mai curate, urmarindu-se reducerea
pierderilor la nivelul sistemelor de transport. Cu toate acestea, cresterea demografica
antreneaza o crestere a consumurilor totale, in special pentru aprovizionarea
publiculiui.

113
Resurse forestiere

Principalele preocupari sunt legate de efectele activitatilor umane asupra diversitatii

si sanatatii padurilor, asupra cresterii si regenerarii padurilor naturale, cat si asupra
functiunilor economice, ecologice si sociale ale padurilor. Principalele presiuni ale
activitatilor umane sunt datorate dezvoltarii agriculturii si infrastructurilor de
transport, poluarea atmosferica, supraexploatarea si incendiile de paduri. Numeroase
resurse forestiere sunt amenintate de degradare, de fragmentare si de schimbarea
destinatiei utilizarii solului.

Resursele energetice

Principalele preocupari sunt legate de efectele productiei si utilizarii de energie

asupra emisiilor de gaz cu efect de sera si poluarii atmosferice locale si regionale.
Alte efecte privesc calitatea apei, utlizarea solurilor ca si riscurile legate de centralele
nucleare si de extractie, transportul si utilizarea combustibililor fosili. Chiar daca se
inregistreaza anumite efecte pozitive legate de protectia mediului si cresterea
consumurilor de energie, rezultatele obtinute pana astazi sunt insuficiente iar
consecintele asupra mediului, ale unui consum de energie in crestere, creaza o
problema majora in cea mai mare parte a tarilor OCDE. Securitatea energetica, fie in
petrol, fie in gaz, nu este asigurata, tarile producatoare nedorind cresterea capacitatii
lor de productie, nu dintr-o ratiune a reducerii rezervelor, ci datorita preferintei de a
pastra pentru viitor surse de venituri care nu sunt necesare pe termen scurt.
Cresterea cererii in domeniu a tarilor in curs de dezvoltare, continua sa creeze o
situatie de criza si o tensiune in ce priveste preturile acestor combustibili. Definirea
unei poloitici de eficienta energetica, poate conduce la o stare de echilibru fara criza,
intre cerere si oferta.

Biodiversitatea

Principalele preocupari sunt legate de repercusiunile societatii umane asupra

biodiversitatii. Presiunile pot fi de ordin fizic (degradare si fragmentare a habitatelor
datorata reafectarii utilizarii terenurilor si modificarii vegetatiei), chimica
(contaminare toxica, acidificare, maree neagra sau alte poluari) sau biologica
(alterarea dinamicii populatiilor si a structurii speciilor ca urmare a introducerii
speciilor exotice sau a exploatarii comerciale a speciilor salbatice). Exista zone
protejate si in multe din tarile OCDE. Presiunile asupra biodiversitatii si amenintarile
care apasa asupra ecosistemelor mondiale si sociale, se agraveaza. Numeroase
ecosisteme nationale sunt degradate, limitand astfel serviciile ecosistemice pe care le
furnizeaza.

114
4. IPOTEZE

Ipoteza 1: inactiunea si lipsa de reglementare

Planeta continua fenomenul de mondializare. Progresele tehnologice permit

productia de cereale si animale necesare nevoilor populatiei. Continua sa existe
probleme de repartitie si de acces la resurse. In Africa sud- sahariana, problemele de
malnutritie cresc si teritoriul ramane din punct de vedere politic, foarte instabil.
Foametea continua sa fie o probema in tarile cu o slaba guveranta sau atinse de
dezastre naturale (Somalia, Coreea de Nord). In fata acestor perturbari de ordin
politic, se instaureaza o anumita reticenta a donatorilor. In fata unei dificultati atat
de mari in aprovizionarea polpulatiilor in suferinta alimentara, opozitia la culturile
modificate genetic devine aproape nula. In materie de energie, eficienta energetica se
amelioreaza in transporturi, industriile traditionale si productia de energie. Cererea
in general este in crestere (spre exemplu, cererea de gaze creste cu 1,6-2% pe an; iar
cererea de petrol brut va atinge 116 milioane barili/zi in anul 2030, fata de 86
milioane barili/zi in prezent). 70% din cresterea cererii in perioada 2007-2030 este
datorata tarilor in curs de dezvoltare. Asia inlocuieste America, ca leader in
consumul energetic si absoarbe 90% din productia Golfului Persic. Combustibilii
fosili raman forma dominanta, cu toate preocuparile in domeniul fenomenului de
incalzire a planetei. Productia este suficienta si face fata cererii ca urmare a noilor
rezerve din Orientul Mijlociu dar de asemenea, si din Rusia, Africa litorala si
Groenlanda. Golful Persic furnizeaza Asiei , Rusia, Asiei Centrale iar bazinul atlantic
furnizeza emisferei occidentale. Preturile la aceste resurse energetice raman instabile.

Mediul cunoaste o agravare a problemelor de degradare a solurilor, distrugerea

padurilor, efect de sera, pierdere a biodiversitatii. Tarile dezvoltate ajung sa-si
admisnistreze probemele lor de mediu fara a influenta in mod decisiv cresterea.
Tarile in curs de dezvoltare au serioase probleme care rezulta din presiunea
demografica, dezvoltarea economica si urbanizarea rapida. Probleme apar ca urmare
a mostenirii comuniste in Europa Centrala si in Rusia. Marea Aral nu mai exista, fiind
complet secata.Nu exista capacitate sa fie tratate toate deseurile, din care cauza apare
o poluare masiva datorata gestiunii defectuoase a deseurilor. Solurile sunt poluate
antrenand poluarea apelor, pierderea unei parti din biodiversitate si o puternica
degradare a mediului. Acordurile internationale existente, chiar daca se incearca
aplicarea alor, nu prermit inversarea cursului degradarii mediului. Impactul este in
fapt amanat pe termen lung. Conflictele, razboaiele si tensiunile se multipltica cu o
ruptura din ce in ce mai pronuntata intre nord si sud.

115
Ipoteza 2: o intoarcere la protectionism si autarhie

Are loc o punere in discutie a rolului si locului Organizatiei Mondiale a Comertului

de catre tarile dezvoltate, in paralel cu utilizarea de catre ele a unor politici
protectioniste. Politicile agricole sunt revazute, programul nuclear este amplificat,
utilizarea resurselor naturale sunt strict controlate. Aceasta ipoteza este centrata pe o
acceptare a unei cresteri a cererii energetice de 1,2%/an (0,9% pentru petrol). Cota
energiilor noi (ca cea nucleara) si regenerabila (ca biomasa) precum si eforturile de
reducere a consumului energetic, capata importanta. In acelasi timp, nevoia de petrol
brut va ajunge la 103 milioane barili/zi in anul 2030, in timp ce oferta nu va putea
depasi decat cu dificultate, 100 milioane de barili/zi in anul 2020, cu toata
intoarcerea la normalitate in Irak, normalizarea situatiei in Iran si o crestere a
productiei in tarile OPEP. Diviziunea internationala a muncii este repusa in cauza ,
mondializarea economica stagneaza. Tarile sarace devin si mai sarace. Cresterea in
tarile in curs de dezvoltare incetineste, iar tarile fara resurse primare
suficiente(alimentare apa, energie) cunosc crize violente. Accesul la resurse
genereaza numeroase conflicte precum si o saracire generala relative, in tarile in curs
de dezvoltare. Asistam la un proces masiv de emigrare.

Ipoteza 3: o crestere a responsabilitatii la nivel mondial

Exploatarea resurselor face obiectul acordurilor internationale. Este facilitat

transferul de tehnologii, iar schimburile internationale sunt reglementate de un cadru
contractual pe termen lung. Se realizeaza un echilibru intre cerere si oferta pe piata
energetic, luand in considerare dorinta tarilor exportatoare de a nu creste capacitatile
de productie si de definire a unei politici de deficiente energetice in tarile OCDE si
tarile in curs de dezvoltare. Cooperarea internationala se intareste in domeniul
mediului, tarile OCDE impreuna cu restul tarilor isi unesc eforturile pentru protectia
mediului, luand masurile urgente necesare pentru protectia planetei si actionand in
favoarea unei dezvoltari durabile. Se reglementeaza costul muncii si materiilor
prime. Se realizeaza o viziune de perspectiva asupra repartitiei bogatiilor planetei.
Tarile dezvoltate accepta o crestere incetinita si un nivel de viata si o crestere reduse.
Este revizuit modelul occidental de societate de consum. Se realizeaza un dispozitiv
global de control si administrare eficienta si repartitie a resurselor.

IV.MEDIU

1. DEFINITIE:

Mediul in care un organism functioneaza, incluzand aer, apa, pamant, resurse

narturale, flora, fauna, oamenii si relatiile lor, reprezinta definitia mediului dupa
OCDE. Dupa anul 1990, indicatorii de mediu au capatat o importanta deosebita,
utilizarea lor fiind puternic raspandita. OCDE a identificat in anul 2001, o lista de

116
indicatori de mediu care se bazeaza pe evaluari anterioare si pe experienta acumulata
in utilizarea indicatorilor de mediu in evaluarile sale politice.

2. INDICATORI:

Indicatori de evaluare imediata/Indicatori pe termen mediu:

-Intensitatea emisiilor de CO2/Indicele emisiilor de gaz cu efect de sera

-Intensitatea emisiilor Sox si NOx/Populatie expusa la poluarea din aer

-Intensitatea productiei de deseuri municipale/Intensitatea productiei totale de

deseuri

-Indicele de racordare la canalizare/Gradul de poluare ce afecteaza apele

-Intensitatea utilizarii resurselor de peste/Volumul pescuitului raportat la resursele

disponibile

-Consumul energetic/Eficienta energetica

-Specii amenintate/Diversitatea speciilor si habitatelor sau suprafata ecosistemelor

importante.

3. RETROSPECTIVA/ELALUARE/EVOLUTIE

Schimbarile climatice

Cercetarea privitoare la schimbarile climatice a progresat considerabil in ultimii ani,

inducand ideea ca reprezinta pricipalele provocari pentru secolul XXI. Concentratiile
din atmosfera ale gazelor cu efect de sera, provenite din activitatile umane au crescut
considerabil odata cu utilizarea masiva a combustibililor fosili. Activitatile umane
sunt responsanbile de schimbarile climatice, efectele incepand sa se faca simtite in
numeroase sisteme naturale si umane: incalzirea cu 0,13 grade Celsius pe deceniu, in
ultimii 50 de ani, cresterea nivelui marilor, cresterea numarului de cicloane tropicale
intense; adaptarea la schimbarile climatice devine o necesitate. In fapt, adaptarea
teritoriilor la schimbarile climatice a devenit provocarea principala atat pentru
solutiile tehnice cat si pentru evolutia comportamentului si obisnuintelor de consum
sau chiar pentru solutiile politice si de management (pentru practicile agricole).
Impactul previzibil ca urmare a schimbarilor climatice, incepe sa devina evident in
functie de cresterea temperaturii mondiale si cresterea frecventei evenimentelor
climatice extreme. El se va traduce prin: fenomene climatice agravate(canicula,
inundatii,seceta), un dezechilibru al ecosistemelor, crize legate de resurse alimentare,
pericole sanitare, deplasari ale populatiei (provocate de cresterea nivelului marilor:
18-59 cm, pana in anul 2100).

117
4. IPOTEZE

Ipoteza 1: O reglementare/organizare globala

Guvernanta se instaureaza la nivel global si este fundamentata pe libralizare

economica si gestionarea mediului intr-un mod reactiv. Planeta continua fenomenul
de mondializare stimuland deschiderea tarilor catre restul lumii. Dezvoltarea
durabila este gestionata prin interventia in problemele de mediu, de fiecare data cand
apar astfel de probleme si deci putem discuta despre o abordare reactiva. Toate tarile
se concentreaza pe un comert mondial bazat pe liberalizare economica. Cresterea
economica este mare si antreneaza o crestere a emisiilor de CO2. Schimbarile
climatice sunt pronuntate datorita intensitatii emisiilor de CO2. Stratul de ozon se
degradeaza, ecosistemele sunt perturbate. Cresterea economica a marit intensitatea
productiei deseurilor iar managementul acestora are de la caz la caz repercursiuni
importante asupra calitatii apei.

Ipoteza 2: Solutia individuala: fiecare pentru sine

Tendinta mondializarii se inverseaza, lumea se regionalizeaza, guvernele dau

prioritate securitatii nationale si intereselor lor regionale. Este o abordare reactiva la
problemele ecosistemelor. In aceasta ipoteza, cresterea economica este la un nivel
foarte scazut, in special in tarile in curs de dezvoltare care cunosc o dezvoltare
demografica foarte puternica. Cresterea economica este franata , emisiile se
diminueaza si impactul asupra mediului este mai putin important in comparatie cu
Ipoteza 1. Oarecum si in aceasta ipoteza managementul mediului este facut intr-un
mod reactiv.

Ipoteza 3: Scenariul unui tip de adaptare moderata

Mondializarea a esuat existand o puternica tendinta de regionalizare. Guvernele isi

orienteaza politicile in functie de ecosistemele tipice fiecarei tari. Fiecare isi
gestioneaza ecosistemele in scopul protectiei mediului. Este vorba de un
management proactiv al ecosistemelor. Cresterea economica in acest context este
redusa dar cunoaste o evolutie ascendenta. Cresterea demografica este puternica la
fel ca si in cazul Ipotezei 2. Conditiile de mediu sunt prioritare si raspund unei
politici voluntariste de management proactiv. Calitatea aerului este controlata si este
relativ buna. Managementul deseurilor este bine controlat, retelele de furnizare a
apei sunt echipate si racordate la statii de epurare permitand ameliorarea calitatii
apei.

Ipoteza 4: Majoritatea tarilor unite pentru o politica globala de protectie a mediului

In aceasta ipoteza, guvernanta este fundamentata pe mondializare, lumea este

interconectata si practica un management proactiv in domeniul protectiei mediului,

118
tarile care nu prea au bunele practici in domeniu, fiind marginalizate. Cea mai mare
parte a partilor interesate, cu putere de decizie, iau parte la managementul
ecosistemelor. Mediul este o preocupare principala a acestor guverne. Cresterea
economica este la un nivel ridicat, cu o tendinta puternica de crestre, cresterea
demografica este moderata. Se instituie un veritabil control la nivelul cererii
economice (asteptari si nevoi respectand ecosistemele), toate resursele fiind
gestionate intr-un mod rezonabil. Managementul deseurilor este bine controlat, toate
zonele sunt racordate la retelele de apa, calitatea apei reziduale permite protectia
mediului, ecosistemele sunt mentinute in echilibru, cresterea economica controlata
pastreaza emisiile de CO2 la un nivel rezonabil, poluarea este redusa si fara impact
asupra populatiei. Are loc o crestere semnificativa a resurselor din ecosisteme cu o
oarecare pirdere in domeniul biodiversitatii si deci cu o pierdere a anumitor roluri a
ecosistemelor. Are loc o crestere importanta a cererii de apa care va fi de 30-85% in
functie de tara, existand pericolul ca resursele de apa sa se reduca drastic. Exista deci
o puternica dependenta la nivelul ecosistemelor, economiei si influentelor
geopolitice. In fapt, se decide ca este important sa se lupte contra degradarii
ecosistemelor dar raspunzand la cererea din ce in ce mai mare de servicii oferite de
mediu.

V. SECTORUL FINANCIAR INTERNATIONAL, CRIZA FINANCIARA

MONDIALA/ EUROPEANA SI ZONA EURO

1. DEFINITIE:

Sisteme financiare internationale

Sistemul financiar desemneaza ansamblul institutiilor, mecanismelor si actorilor

mobilizati pentru a permite interactiunea intre agentii economici care in decursul
unei perioade, au o capacitate de economisire si alti agenti care in decursul aceleiasi
perioade, au nevoie de o finantare.

Interactiunea intre agentii care au capacitate de finantare si cei care au nevoie de

finantare, poate fi intermediata printr-o banca (care colecteaza fonduri economisite si
care acorda credite) sau in mod direct, prin piata de capital (emisia/subscriptia de
titluri de creanta sau de proprietate). Sistemul financiar se inscrie intr-un cadru
mondializat unde agentii care au nevoie de finantare pot face apel la resurse de
finantare nonrezidente, in special prin intermediul investitorilor institutionali
(companii de asigurare, organisme de plasament colectiv, foduri de investitie sau de
pesii).

Sisteme monetare internationale

Sistemele monetare internationale acopera dipozitivele institutionale care definesc si

incadreaza intr-o maniera mai mult sau mai putin libera, modul in care se formeaza

119
ratele de schimb (pretul iunei monede exprimata in alta moneda). Distingem in linii
mari regimul de schimb fix (sau administrativ) si regimul de schimb flotant (rata de
schimb este un pret de piata rezultat in confruntarea dintre cerere si oferta). Sistemul
regional cel mai performant, cu toate problemele sale structurale de coagulare si
dezvoltare este sistemul EURO.

2. INDICATORI

-Rata intermedierilor (volumul finantarilor/plasamentelor investitiilor pe piata de

capital in comparatie cu volumul finantarilor/plasamentelor investitiilor din credite
bancare)

-Fluxul de capital

-Titritizarea creditelor

-Stabilitatea ratei de schimb si rata dabanzii dupa anul 1985

-Corelarea intre economisirea/capitalizarea interna si investitiile interne

3. RETROSPECTIVA/EVOLUTIE/EVALUARE

Sistemul financiar international

Dupa mijlocul anilor ‘80, sistemul financiar a fost marcat de un val fara precedent de
inovatii financiare (dereglementarea activitatilor) deschiderea pietelor, crearea
pietelor monetare a titlurilor pe termen scurt, crearea pietelor derivate pentru
instrumentele financiare. Liberalizarea financiara se traduce in special printr-un
recul relativ al intermedierii bancare clasice si prin cresterea finantarilor pe piata
specializata (pentru partea alimentata de cresterea puternica a emisiunilor de
obligatiuni pentru datoriile suverane) si amplasamentelor in titluri. Plecand de la
constatarea ca pietele sunt din ce in ce mai integrate si ca prin urmare capitalurile pot
circula liber pe piata de capital pe plan international, capitalizarea interna si
investitiile interne sunt din ce in ce mai putin dependente una de alta. In Statele
Unite ale Americii, unde rata de capitalizare este foarte scazuta, finantarea se sprijina
din ce in ce mai mult pe recurgerea la capitaluri nerezidente ( in special sub forma de
bonuri de trezorerie), alimentate in special de tarile din zona euro, Japonia si in
ultimul timp, din ce in ce mai mult, China. Aceasta capitalizare mondiala se plaseaza
in special prin intermediul fondurilor (de investitie, de pensii, suverane) care
subscriu masiv pentru titlurile de creanta (titluri privitoare la datoria suverana,
obligatiuni private) si titlurile de proprietate (actiuni).

Dincolo de finantarile de piata, dereglementarea a fost extinsa de asemenea asupra

liberalizarii ratei de dobanda pentru debitorii bancilor (si intr-o mica masura numai,
asupra ratei dobanzii creditorilor). Cu toata concurenta exercitata de pietele

120
financiare, canalul de creditare bancara ramane viguros,in favoarea mentinerii ratei
dobanzii la un nivel relativ scazut (in special ratele pe termen lung), intaririi
concurentei intre banci si mentinerii unei cereri importante de credite. Pietele
derivate si transformarea in titluri a creantelor, sunt simptomatice pentru inovarile
financiare de la mijlocul anilor ‘80. Vocatia lor este de a permite in principiu o mai
buna administrare a riscurilor (administrarea externalizata si atomizata a riscurilor)
si o mai mare lichiditate a pietelor (posibilitatea transformarii in bloc a creditelor
non-negiciabile, in parti negiociabile sub forma de titluri pe o piata). Intre anii 1990-
2006, crearea de titluri derivate asupra creantelor a cunoscut o rata de crestere
globala, de 116%. In ultimii ani , inovarea in domeniul produselor a marcat pasul
spre o inovare a proceselor catre asamblarea produselor: produse structurate, tehnici
de creare a titlurilor derivate, derivate din credite (credit default swaps, credit linked
notes, etc). Dupa modelul produselor derivate clasice (bazate pe actiuni, schimb, rata
dobanzii, materii prime), apare o noua generatie: derivatele climatice si derivatele de
credit. Riscul de contrapartida devine un obiect de negociere in sine, cotat de catre
marile banci de investitii si finantari. Prin derivatele de credit, o banca poate cumpara
o protectie pe langa un vanzator de protectie (un fond, o companie de asigurari, o
alta banca), contra platii unei prime. In cazul unui accident de credit (credit event),
banca este indemnizata (pay off). Riscul este in principiu diseminat si atomizat.
Bancile pot administra astfel un risc clasic de bilant, printr-un instrument de piata.
Piata derivatelor de credit a cunoscut o crestere spectaculoasa la inceputul anului
2000, atingand un nivel de 50 000 de miliarde USD. In anul 2007, criza subprimelor
scoate in evidenta in parte, o devzvoltare prea rapida si insuficient controlata a
produselor compozite si complexe, unde riscurile sunt diluate dar sunt mereu
prezente. Disparitia, practic absenta trasabilitatii riscurilor apare evident. Aceasta
criza ridica problema financiarizarii economiei dar de asemenea a dificultatilor de
reglementare financiara pe plan intern si international. Pe plan national, segmentarea
reglementatorilor (regementatori separati pentru banci, companii de asigurare, piete)
nu mai poate contracara actiunile intreprinse de conglomeratele financiare. Dupa
sfarsitul anilor 2000, tendinta este a desegmentalizarii supervizarii prudentiale
(reglementator unic, precum FSA in Marea Britanie, sau reglementare intr-un sistem
bicefal ca in Franta: un reglementatror pentru piata de capital si unul pentru piata
bancara si de asigurari). Cu toata aceasta consolidare a autoritatilor tutelare ale
bancilor si pietelor, supervizarea ramane delicata, in special pentru ca este dificil sa
masuram expunerea bancilor la riscuri. Sofisticarea produselor financiare (in special
produsele derivate si produsele structurate) si tehnicile de administrare a activelor
(in special a fondului de administrare alternativa), fac din activitatea de control, una
delicata. Criza financiara declansata in octombrie 2008, arata gradul in care bancile
sunt incapabile sa estimeze expunerea lor la riscurile de piata si administrare
defectuoasa a produselor financiare structurate pe care le au incluse in bilanturile lor.

121
Pe plan international, reglementarea pietelor se sprijina pe o cooperare intarita intre
reglementatorii pietelor financiare, in timp ce portofoliile de titluri ale investitorilor
continua sa se internationalizeze iar activitatile pe piata de capital fac obiectul unor
fuziuni-achizitii transfrontaliere (NYSE-EURONEXT, OMX de exemplu);
reglementarea pietelor financiare continua sa se exercite la nivel national.
Reglementarea bancara internationala este intr-o oarecare masura sub control, odata
cu crearea din anul 1988 a indicatorilor de solvabilitate internationala (ratio Cooke),
care impune bancilor crearea unor contrapardtide in fonduri proprii, pentru titlurile
de risc de credit (1988), titluri de piata (1996). In noua sa versiune, aplicata incepand
cu 1 ianuarie 2007 (ratio Mc Donough sau Bal 2), rata solvabilitatii internationale,
impune bancilor alocarea de fonduri proprii pentru a raspunde riscurilor
operationale la care sunt expuse (riscuri informatice, riscuri de eroare, riscuri de
frauda, erori juridice).

Ratio Mc Donough impune de asemenea o mai buna cunoastere a riscurilor de

credit si de piata, tinand cont in special de clasificarea sau cotarea pentru calificarea
la creditare ale intreprinderilor fata de care ele sunt angajate. Contravaloarea
fondurilor proprii , solicitate in toate aceste cazuri este cu atat mai importanta cu cat
riscul de contrapartida este mai inalt. Criza bancara inceputa in anul 2008, pare sa
arate inconsistenta acestui nou indicator care evalueaza modele de control si de
masura a riscurilor inadecvate.

Sistemul monetar international

Dupa anul 1976 si la sfarsitul oficial al regimului de schimb instaurat prin acordurile
de la Bratton Woods, sistemul monetar international , dominat de regimul de
schimburi flotante, a fost caracterizat de o mare insatbilitate. Dupa anii 1980,
volatilitatea ratei de schimb si a ratei dobanzii a fost administrata in plan
microeconiomic prin produse derivate de schimb si de rate care permit unui agent ce
risca pe piata, sa gaseasca instrumente de acoperire a acestuia. In plan macro,
tentativele regimului de flotare administrate, sistemele in banda de fluctuare, de
currency board au fost mai mult sau mai putin sortite esecului. Uniunea economica si
monetara europeana este o exceptie: moneda europeana a fost initiativa cea mai
eficienta pana la un punct, capabila intr-un mod radical, sa creeze un spatiu de
stabilitate in plan regional, intr-o lume monetara instabila, unde monedele se inscriu
din ce in ce mai mult intr-un regim de prêt de piata. Acest lucru a fost valabil pana la
crizele profunde ale datoriilor suverane, reprezentand falimente nationale pentru
Grecia si apoi Cipriu, in paralel cu crize importante nationale, in special in Spania,
Portugalia,Italia. Acest lucru a fost cauzat de incapacitatea Uniunii Europene de a
sustine si reglementa strict si coerent propria piata. Cu toate acestea, piata de schimb
este in continuare principala piata mondiala in termen de volum. Tranzactiile zilnice
sunt in continuare de peste 200 miliarde dolari. Explozia pietei de schimb exprima

122
decalajul din ce in ce mai mare intre sfera reala si sfera financiara. S-a instaurat o
polarizare mondiala, in jurul a trei zone: zona USD, zona EUR si zona JPY. USD
ramane principala moneda de facturare (mijloc de plata si unitate de cont pe plan
international) si de rezerva (rezerva de valori). In acest timp, concurenta intre zonele
monetare este astazi mai puternica. EURO se pozitioneaza din ce in ce mai mult ca un
concurent serios al USD in ciuda problemelor din perioada 2010-2013. Piata
importanta pe care circula si extinderea zonei EURO, reprezinta argumente
importante pentru aceasta zona monetara. Zona JPY, si-a pierdut din influenta,
aparand o noua zona , zona YUAN-ului chinez.

Globalizarea a produs profunde transformari ale relatiilor monetare si financiare

internationale, cu dezvoltarea unui sistem monetar si financiar integrat la nivel
mondial si dominat de catre finantele private. Bascularea de la un sistem monetar si
financiar condus de State, la un sistem unde pietele reusesc sa impuna problema
echilibrului intre libertatea totala a pietelor si furnizarea si producerea de bunuri
publice destinate sa stabilizeze economia mondiala. In fata fortei pietelor financiare,
Statele se arata incapabile sa mentina intr-un mod durabil stabilitatea ratelor de
schimb. Alternativa se reduce la alegerea intre flexibilitatea schimbului sau
constituirea de uniuni sau de blocuri monetare regionale.

Procesul globalizarii financiare se traduce printr-o tensiune intre sistemele economice

din ce in ce mai integrate si sistemele politice care raman fragmentate. Instabilitatea
monetara si financiara depinde de faptul ca pietele profita de dificultatile intalnite de
autoritatile nationale si institutiile internationale pentru realizarea unor noi regului
ale jocului pe plan mondial.

4. IPOTEZE

Ipoteza 1: o reglementare monetara si financiara stricta; o arhitectura administrata

inflexibil cu norme de comportament si norme de structura intarite

Ca urmare a crizei cambiare/bancare sau financiare majore, este implementata o

reglementare rigida a sistemului monetar. Activitatea monetara si financiara sunt
strict reglementate prin instaurarea (sau in anumite cazuri reinstaurarea) controlului
statal, strict. Intr-un sistem financiar care ramane divizat, asistam la preluarea
controlului de catre State.

Activitatea pe pietele derivate se resimte puternic si conduce la diminuarea

activitatilor financiare de piata in numele tertilor si de trading pentru contul propriu
al bancilor de investitii si de finantare. Dupa modelul reglementarilor vizand nivelul
de emisie de CO2 ale automobilelor sau a controlului vitezei acestora, inovatiile
financiare sunt reglementate si incadrate foarte strict si sever. In cadrul restaurarii
unui veritabil sistem monetar international, o reglementare a pietelor se instaureaza

123
sub forma unor norme de conduita si norme de structura foarte stricte. Combinarea
reglementarii prudentiale si a normelor IFRS (referitoare la evaluarea in valoare de
piata a activelor financiare din bilanturi) au avut un impact macroeconomic
contraproductiv. Se ia decizia unei reglementari foarte stricte , administrata de catre
State .

Ipoteza 2: un mix regasit intre disciplina si flexibilitate? O arhitectura mai supla, o

administrare a sistemului bazat pe coduri de buna conduita si stimulente

Se instaureaza o guvernanta mondiala. Au fost adoptate reguli procedurale bazate pe

coduri de buna conduita si sisteme de stimulare. Ele nu definesc a priori norme de
comportament, dar reglementeaza un proces continuu de negociere intre State,
definind principii directoare nonimperative comune Statelor si destinate a ghida
strategiile lor. Instituirea unui cod de buna conduita ajunge sa stabilizeze relatiile
intre dieferitii acori ai pietelor financiarae, in juriul unor norme comune. Sub
auspiciile FMI, Statele ajung sa puna in practica o noua arhitectura in jurul unor
zone- tinta care permit definirea zonelor de fluctuatie monetara dincolo de care
autoritatile se angajeaza sa intervina.

Se realizeaza noi aranjamente institutionale. Credibilitatea regulilor cheama la

instituirea unor aranjamente institutionale care sa poata reda institutiilor Bretton
Woods o reala capacitate de actiune. Este intarita legitimitatea politica a FMI.
Controlul interdependentelor impune crearea unor institutii dotate cu o reala
capacitate care sa stimuleze evolutia comportamentelor Statelor si functionarea
pietelor, intr-o directiva propice satabilitatii economiei mondiale. Comitetul
Interimar FMI (sau Consiliul de Administratie transformat in Consiliu, compus din
ministrii tarilor membre) devine o veritabila instanta de decizie. Se instaureaza un
Consiliu de securitate economica si financiara. Cooperarea intre FMI si Banca
Reglementarilor Internationale se intareste in acest cadru, in special cu titlu de
supervizare mondiala a activitaitii conglomeratelor financiare.

Ipoteza 3: primatul finantelor: un model depasit. Un nou sistem de masura al

valorilor activelor imateriale si al performantei plasamentelor. Modelul pietei
financiare, un model depasit

Este repusa in discutie hiperfinanciarizarea economiilor de la sfarsitul anilor 2000.

Cresterea bulei financiare, constituirea bulelor speculative pe instrumentele
financiare, pe creantele bancare si pe materiile prime, au alimentat critici dure asupra
continutului si moralei capitalismului financiar. Financiarizarea fara limita a
economiei, se resimte in special in presiunea pe termen scurt exercitata de catre
investitori in asteptarea unei rentabilitati imediate si ridicate, putin compatibila cu
nivelul de crestere al economiei reale. Comportamentele de predatori al unor fonduri
deservesc financiar proiectele de investitii pe termen lung si in termen larg,

124
ipotecheaza cresterea. Contestarea omniprezentei finantelor (in special piata
financiara) este dubla:

1. Randamente financiare rezonabile: dictatul exersat de catre piete asupra vietii

economice a condus la o punere in discutie a ipotezei conform careia,
liberalizarea miscarilor de capital si integrarea in cresterea pietelor ar permite
o mai buna alocare a capitalurilor pe plan mondial si ar constitui astfel o
parghie de crestere si de dezvoltare economica. Finaciarizarea economiei
(deconectarea sferei financiare de economia reala) se dovedeste a fi un model
istoric al imperativelor unei economii fondate pe cunostere si dezvoltare
durabila. Randamentele financiare cerute de catre fonduri, revin la niveluri
acceptabile in corelare cu nevoile de finantare ale proiectelor de investitii ale
intreprinderilor.
2. Noi modele de valorizare a activelor in cadrul unei economii bazate pe
investitii imateriale si cunostinte. In conceptul post-tailorian, finantele (ale
intreprinderilor si ale pietei) erau corelate cu rezultatele activitatilor
economice : valorizarea monetara a activelor materiale si imateriale in valoare
de piata. Tranzitia catre o economie a cunoasterii si a activelor imateriale a
scos in evidenta limitele acestei evaluari pur monetare: evaluarea
“intangibilelor” (cunostinte si know- how, partajarea cunostintelor in retea,
componenta informationala si cognitiva a bunurilor si serviciilor) nu se
coreleaza cu schemele economiei financiare. Modelele de evaluare ale activelor
in special imateriale, sunt profund transformate pentru a reincadra intr-o
maniera noua problematica valorilor activelor si intreprinderilor in ansamblul
lor, precum si cele ale randamentelor financiare ale plasamentelor. In acest
cadru, procesul de evaluare trebuie sa fie capabil sa integreze economia
cunostintelor si know- how-urile noi. Acest lucru se va sprijini pe evaluarea de
proximitate care restaureaza locul relatiei de proximitate banca-intreprindere
si banca-piata. Intr-un cadru mondializat, teritoriile regionale, financiare se
organizeaza in retea in jurul actorilor de proximitate: piata regionala
electronica (bazata pe directiva europeana privitoare la emiterea de moneda
electronica), banci de proximitate specializate pe investitie si inovare, fonduri
de plasament colectiv cu vocatie regionala.

Ipoteza 4: crize bancare, finaciare si cambiare periodice. Finantele, bolnavul cronic

al economiei. Incertitudinea se resimte peste tot, crizele sunt periodice iar
reglementarea este absenta

Sistemul financiar este zguduit de crize frecvente si imprevizibile. Incertitudinea

ramane elementul principal. Nicio reglementare financiara nu este acceptata si deci
nu functioneaza. Finantele sunt considerate ca o activitate cronica, in criza. Dupa
criza subprimelor, punerea in evidenta a complexitatii in crestere a activitatilor

125
financiare, bruiajul intre activitatile bancare, financiare, de asigurare intr-un cadru
globalizat, cautarea unei reglementari globale, raman deziderate nerealizate.
Functiunea de creditor salvator al bancior centrale, ramane instrumentul principal
pentru injectarea de lichiditati in cazul crizelor. Socurile care afecteaza sistemul
financiar, conduc bancile la restrangerea periodica a ofertelor de creditare. La
declansarea crizelor, bancile devin severe in acordarea imprumuturilor atat pentru
particulari cat si pentru intreprinderi.

2.2.2 Variabile interne

I. DEMOGRAFIE IN AREAL

1. Definirea variabilei

Demografia este determinata de trei variabile principale: sporul natural, mortalitate

si fluxuri migratorii.

In arealul proiectului cele trei variabile au avut evolutii contradictorii.

2. Indicatori

-populatia totala, populatia activa

-sporul natural

-populatia repartizata pe grupe de varsta

-soldul migrator

-indicator privind dependenta economica

3. Retrospectiva/Evolutia indicatorilor

De la ultimul recensamant efectuat in anul 2002, cand municipiul Ramnicu

Valcea avea o populatie de 107.726 locuitori, se remarca o scadere de 8,3% ajungand
conform ultimelor statistici, la o populatie de 98.776.
Un indicator relevant pentru analiza demografică a municipiului Râmnicu
Vâlcea îl reprezintă şi densitatea populaţiei. Aceasta înregistra la data de la 1 iulie
2010, valoarea de 1244,17 loc/km2, indicator în scădere în anul 2011 (raportat la
valorile estimative ale recensământului populației și locuințelor, rezultă o valoare de
1034,10 loc/km2). Față de comunele din jur, Municipiul Râmnicu Vâlcea are cea mai
mare densitate a populației, urmat de Băile Govora. Această densitate se explică prin
puterea de atracție a orașului Râmnicu Vâlcea, a numărului de locuri de muncă
existente și a funcțiilor sale urbane.
În anul 2002, la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea, populaţia ocupată era
de 40.182 locuitori, adică 41,34% din total populaţia stabilă înregistrată, mai mică

126
 comparativ cu media regională (46,2%). Ponderea cea mai mare a populaţiei ocupate
este în sectorul industrial, urmat de sectorul servicii şi comerţ.
Conform I.N.S, numarul mediu al salariatilor din Ramnicu Valcea la nivelul
anului 2012 era de 38.868, mai mult de jumatate din numarul mediu al salariatilor
inregistrati la nivelul judetului (73757). La nivelul municipiului numarul somerilor a
fost in scadere la sfarsitul anului 2011 cand s-au inregistrat 2007 someri fata de anul
precedent cand s-au inregistrat 3478 la sfarsitul lunii decembrie 2010. In ultimii 2 ani
numarul somerilor a fost tot in crestere.
Evolutie oscilanta a mortalitatii generale, ascendenta fata de recensamantul
din 2002, descendenta in perioada 2008-2009 si cu valori constante in perioada 2010-
2012. Rata mortalitatii la nivelul anului 2012 a fost de 7,65%o. Trend oscilant si al
natalitatii in perioada dintre recensamintele din 2002 si 2011 dar cu o valoare aproape
egala intre anii 2002 cand au fost inregistrate 985 persoane decedate si 2012 cand s-au
inregsitrat 983 persoane decedate. Rata natalitatii la nivelul anului 2012 a fost de
9,95%o.
Spor natural pozitiv la nivelul anului 2012 si cu trend ascendent din 2011.

4. Ipoteze

O proiectie furnizeaza imaginea a ceea ce ar putea fi populatia in termeni cantitativi

in viitor, plecand de la cunoasterea trecutului si evaluand ipoteze privitoare la sporul
natural, mortalitate si fluxul migrator. Incertitudinile privind aceste elemente sunt
importante.

Ipotezele tin cont de comportamentele individuale sau de evolutiile din societate.

Aceste ipoteze au fost realizate plecand de la evolutiile in perioada anilor 1990-2012,
focusandu-se pe datele celor trei recensaminte din aceasta perioada.

Ipoteza 1: usoara scadere demografica, si o relativa imbatranire a populatiei.

Proiecţii pentru 2003-2025 (varianta medie) - evoluţia populaţiei proiectate (mii

persoane) (anexa 1b şi anexa 1c)

2013-2005 2025-2005
2003 2005 2010 2013 2015 2020 2025
Nr. % Nr. %

Regiunea
Sud Vest - -
Oltenia(tota 2.32 2.304, 2.233, 2.204, 2.149, 2.054 1.950, - 354, 15,4
l) 9,4 6 5 3 4 ,3 4 100,3 -4,4% 2 %

- -
0-14 363,0 321,0 306,6 297,3 272,0 242,1 -56,4
388, - 120, 33,3

127
 5 15,5% 9 %

- -
1.57 1.572, 1.557, 1.548, 1507, 1.432 1.359, 212, 13,5
15-59 3,3 7 1 9 2 ,8 9 -23,8 -1,5% 8 %

367, -
60 si peste 5 368,7 354,7 348,8 345,0 349,5 348,3 -19,9 -5,4% -20,4 5,5%

Sursa: INCSMPS, conf.INS, «Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în

2025» (realizată în 2003) - varianta medie

Se aşteaptă ca şi în următorii ani tendinţa de scădere a populaţiei totale a judetului

Valcea să se menţină pe toate grupele de vârstă, aşa cum este previzionat prin
extrapolarea proiecţiilor INS asupra populaţiei regiunii pentru perioada 2003-2025.

Ipoteza se bazeaza pe cresterea sperantei de viata si pe tendinţa de scădere a sporului

natural. Avand in vedere aceste tendinte, in special imbatranirea populatiei, nevoile
in materie de servicii pentru aceasta categorie vor fi in crestere intr-o maniera
importanta (asistenta de zi, asistenta medicala si eventual plasament
institutionalizat). De asemenea, in acest context, resursele locale pot constitui un atuu
intr-o specializare suport, atat pentru populatia locala cat si pentru turism
specific/servicii specializate pentru nonrezidenti. Cu toate acestea ne putem imagina
ca generatiile viitoare de pensionari vor fi intr-o stare de sanatate mai buna decat
generatiile anterioare. In plus, intr-un context favorabil si preluand experiente
similare din Uniunea Europeana, competentele “seniorilor” vor fi mai bine utilizate.
Termenul de “pensionar” se va estompa in favoarea celui de “ seniori tutori”
implicati in sistemul educativ, in intreprinderi sau in domeniul asociativ din
societatea civila.

Ipoteza 2: continuarea tendintelor demografice actuale in contextul unei politici

reactive fara masuri proactive in domeniu

Scaderea populatiei are loc in special ca urmare a fluxurilor migratoare negative dar
si a imbatranirii populatiei, consfintind o lipsa de atractivitate a TERITORIULUI cu
exceptia perioadei sezonului estival. Lipsa de atractivitate va fi accentuata de
influenta schimbarilor climatice in lipsa unei politici ambientale adecvate si a unor
planuri de actiune in domeniul energiei durabile la nivel zonal si local. Dificultatile
economice majore vor influenta spre o ruptura a indicatorului spor natural, datorita
unei crize de incredere in viitor. Speranta de viata va cunoaste si ea o aplatizare
datorata unor conditii sanitare precare si dezvoltarii unor noi patologii si maladii
degenerative ca urmare a modului si conditiilor de viata.

128
Ipoteza 3: cresterea atractivitatii care va influenta un sold migrator considerabil
pozitiv

Se estimeaza ca toate tarile europene vor avea nevoie, intre anii 2015-2020, de un sold
migrator pozitiv pentru a mentine la un nivel acceptabil ponderea populatiei de
varsta activa. Implantarea de noi activitati stau la originea soldurilor migratoare
pozitive prin “noi sositi” adesea cu studii superioare. O politica activa in domeniul
dezvoltarii industriale in conditii de eficienta energetica, cat si o politica in domeniul
turismului care sa conduca la o activitate continua, pot constitui elemente care sa
favorizeze soldul migrator in sens pozitiv. Aceste doua politici sunt sau pot fi
sustinute prin politica europeana in domeniul transporturilor “TEN-T” si in
domeniul protectiei mediului si dezvoltarii durabile. Cresterea economica
sustenabila poate schimba si increderea in viitor, influentand astfel si o noua
relansare a indicatorului, spor natural.

II. CULTURA, CREATIVITATE, AGREMENT

1. Definitie:

Creativitatea culturala se bazeaza pe individualitati (artistii,) structuri (companiile

din domeniu), initiative (artisti reuniti in colective) si retele. Aceasta se sprijina pe
Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural si National, fiind un
serviciu deconcentrat, cu personalitate juridica al Ministerului Culturii, dublata de
responsabilitatile exercitate de colectivitatile locale in domeniul cultural.

Din punct de vedere formal, atractivitatea culturala a zonei se defineste drept

capacitatea acesteia de a atrage activitati pe teritoriul sau. Productia culturala la nivel
global se industrializeaza sub influenta americana, ceea ce a generat aparitia unei
ramuri conexe, care adeseori inglobeaza activitatea denumita entertainment
(divertisment/agrement). Intr-o economie globala unde influentele se intrepatrund,
aceasta atractivitate trebuie marita in cazul unor fluxuri de turisti veniti sa consume
servicii sau produse culturale, inclusiv sub noile forme ale entertainmentului
(divertisment/agrement).

2. Indicatori:

-Echipamente culturale inclusiv cele conexe (agrement)

-Evenimente-festivaluri

-Formare in domeniul artistic

-Indicele de utilizare al echipamentelor culturale

-Dinamism economic

129
 3. Retrospectiva/Evolutie/Evaluare

Obiective religioase
In cadrul municipiului Ramnicu Valcea, dar si in zona periurbana a acestuia se
regasesc importante obiective religioase reprezintate atat ca edificii de arhitectura cat
si ca ansamble cu incarcatura istorica, printre care:
 Ansamblul Arhiepiscopiei Ramnicului este construita intre anii 1851-1856, in timpul
domniei lui Barbu Stirbei si conducerii Episcopului Calinic, pictura in ulei apartinand
pictorului Gheorghe Tattarescu. Istoria acestui ansamblu dateaza din vremea
domnitorului Radu cel Mare, fiind infiintat intre anii 1503-1504, cladirile acesteia
fiind arse complet in timpul razboiului turco-austriac din 1737, si recladite in 1749
pentru a fi arse din nou in cadrul incendiului din 1847 ce a distrus jumatate din oras;
 Schitul Cetatuia, in varianta refacuta in timpul domniei lui Serban Cantacuzino, intre
anii 1677-1680, iar frescele interioare realizat in anul 1853 de catre Gheorghe
Tattarascu, edificiul initial fiind construit in 1525, de catre Radu de la Afumati pe
locul unei vechi biserici din secolul al XV-lea, domnitor ce avea sa fie asasinat in
incinta bisericii 4 ani mai tarziu, de catre boieri potrivnici politicii de independenta
fata de imperiul Otoman;
 Schitul Inatesti, un edificiu reprezentativ pentru arhitectura romaneasca, construit in
1751, in prezent inglobat in cadrul complexului Seminarul Teologic „Sfantul
Nicolae”;
 Schitul Troianu prezenta in varianta refacuta a bisericii din secolul al XVIII-lea si
casei staretiei, de catre staretul Manastirii Hurez, intre anii 1840-1842;
 Schitul Ostrov, aflat pe o insula a lacului de acumulare al hidrocentralei de la
Calimanesti, este un schit de calugarite si a fost ctitorita de catre domnitorul Neagoe
Basarab si sotia sa, doamna Despina, pe locul unei biserici mai vechi, intre ani 1520-
1521;
 Biserica Catolica Sfantul Anton, construita intre 1723-1724;
 Biserica Buna Vestire, construita in timpul domnitorului Mircea Ciobanul si
reconstruita complet dupa ce a fost arsa in timpul conflictului austroturc, intre anii
1716-1718, avand fresce sculptate in piatra din anul 1747;
 Biserica Cuvioasa Paraschiva, cea mai veche constructie bisericeasca din Ramnicu
Valcea, a fost inceputa de catre Patrascu cel Bun si finalizata de Mihai Viteazu, fiul
acestuia, pe vremea cand era ban al Mehedintiului, in anul 1587;
 Biserica Sf. Ioan Botezatorul, recladita in anul 1813 si construita din zid intre anii
1912-1922, necunoscandu-se data exacta a primei temelii;
 Biserica Sf. Dumitru, constructia ce dateaza din anul 1815. Data exacta la care a fost
ridicata nu se cunoaste, insa exista o traditie conform careia, biserica ar fi fost initial o
capela a unei comunitati franciscane, iar unele documente atesta ca ar fi fost rezidita
intre anii 1783-1784;

130
 Biserica Toti Sfintii, zidita intre anii 1762-1764, iar la 20 iunie 1848, in prezenta lui
arnatei revolutionare condusa de generalul Gheorghe Magheru, locuitorii
Ramnicului s-au adunat pentru a sfintii steagurile revolutiei;
 Ansamblul Manastirii Cozia amplasat la 22km in nordul municipiului, pe drumul
national Ramnicu Valcea – Sibiu, a fost contruit intre 1386-1388 de catre Voievodul
Tarii Romanesti Mircea cel Mare si este unul din cele mai vechi si mai complexe
monumente istorice si de arta. Pictura acesteia a fost renovata in vremea lui Neagoe
Basarab, in anul 1517, an in care a fost realizata si fantana cu acelasi nume.
 Ansamblul Manastirii Horezu, construita intre ani 1690-1693 de catre domnul Tarii
Romanesti Constantin Brancoveanu, este amplasat la nord de municipiul Ramnicu
Valcea, pe drumul national 67 Ramnicu Valcea – Targu Jiu.
 Manastirea Govora, una din cele mai vechi manastriri din Tara Romaneasca,
monument de arhitectura medievala, este situata la 18km de municipiul Ramnicu
Valcea pe drumul catre Baile Govora.
3. Muzee
Principale ale municipiului Ramnicu Valcea, sunt:
 Muzeul de Istorie – amplasat in cadrul fostei „Scoli cu ceas”, scoala primara de
baieti Take Ionescu din secolul al XIX-lea – expozitia permanenta cuprinzand de la
marturii arheologice din perioada paleolitica, neolitica si cea a bronzului pana la
crearea statului modern si Razboiul de Independenta din 1877;
 Muzeul Satului Valcean, din comuna Bujoreni – intins pe o suprafata de 8 ha
are aspectul unui sat muzeu, prezentand astfel imaginea unei asezari rurale
traditionale, incluzand si institutiile social-culturale ale vremii;
 Muzeul de Arta – amplasat in „Casa Simian”, edificiu construit in 1940 in
stilul neoromanesc, avandu-i ca arhitecti pe Gheorghe Simotta si Nicolae Lupu.
Expozitia permanenta cuprinde lucrari apartinand unor artisti de renume pentru
pictura romaneasca, printre care Nicolae Grigorescu, Ipolit Strambu, Ion Georgescu,
Nicolae Vermont, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady etc. De asemenea, expozitia
permanenta include si un tablou din Scoala Venetiana din prima jumatate a secolului
al XVIII-lea.
4. Lucrarile de arta
Lucrarile de arta specifice ale municipiului Ramnicu Valcea sunt reprezentate
de Monumentul domnitorului Barbu Stirbei din parcul Zavoi (Contantin Mihailescu,
1920), „Fantana lui Turbatu” (C. Maldarescu zis „Turbatu”, 1844) – centrul adunarii
revolutionare de la 29 iulie 1948 unde, pentru prima oara intr-un cadru oficial, a fost
intonat actualul imn de stat „Desteapta-te Romane”, Statuia Domnitorului Mircea cel
Batran (Ion Irimescu, 1968), Statuia Independentei (I. Iordanescu, 1915) – monument
ce simbolizeaza „Romania cu chip indurerat pentru fii cazuti vitejeste in lupte”,
Fantana cu bustul lui Constantin Brancoveanu (C. Mihailescu, 1913).
5. Case memoriale

131
 Casele memoriale au drept scop prezentarea faramelor din ambianta locurilor
natale, a copilariei, tineretii sau a maturitatii marilor personalitati, intre care se afla
Casa Memoriala „Anton Pann” – imobil monument de arhitectura urbana de la
jumatatea secolului al XVIII-lea, cu foisor si pivnita. Casa-muzeu a fost translatata cu
37 de metri fata de amplasamentul initial datorita sistematizarii si reamenajarii
teritoriale iar expozitia punde in lumina calatoriile prin imprejurimile Valcei ale celui
ce a ramas in istorie drept „fiul Pepelei cel istet ca un proverb” ce a fost „dascal de
musichie” la scoala organizata pe langa Episcopia Ramnicului.
6. Biblioteci
Bibliotecile municipiului sunt prezentate ca punct de atractie datorita, nu
numai fondului de carte, prin vechimea acestora si chiar prezenta incunabulelor, dar
si prin cladirile in care sunt amplasate, monumente arhitectonice. Dintre acestea se
remarca Biblioteca Judeteana „Antim Ivireanul”, fiind conceputa, initial, in ideea
unui centru cultural al comunitatii, fara insa a renunta la serviciul traditional de
biblioteca.
7. Teatre
In perioada 1960-1980, teatrul popular din Ramnicu Valcea a fost unul din cele
mai valoroase teatre de amatori la nivel national, castigand astfel numeroase premii
nationale si internationale. Astfel, municipiul Ramnicu Valcea cuprinde doua teatre
importante:
 Teatrul „Antonn Pann” – constituit in mai 1990 ca insititutie de continuare a
unei lungi traditii teatrale, in locul teatrului popular
 Teatrul Municipal „Ariel” – infiintat in anul 1998 ca institutie artistica aflata in
subordinea municipalitatii, pe structura fostei Societati Culturale nonprofit „Ariel”.
8. Filarmonici
Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Ramnicu Valcea, a fost infiintata in 1995, a
preluat compozitii muzicale din perioada pre-decembrista si a colaborat cu
majoritatea filarmonicilor din romania, precum si cu alte institutii de cultura,
impreuna realizand numeroase proiecte de succes (Festivalul National „Tinere
Talente”, concerte, opere si operete puse in scena, proiecte culturale etc).

Cultura si noile activitati conexe ale acesteia, sunt un element de dezvoltare

economica. Impactul economic cel mai vizibil al acestora, influenteaza veniturile din
turism.

In fapt, daca Franta este cea mai vizitata tara din lume, se poate face usor
legatura intre turism si patrimoniu (Luvru, Orsay, Castelele de pe Loire, Mont-St-
Michel, Festivalul Palme d’Or , etc constituie atuuri evidente). In Romania, exemplul
de succes in turism prin cultura a fost dat de Sibiu – Capitala Europeana a Culturii-
2007. Festivalul International de Teatru de la Sibiu (FIT) , unul din cele mai
importante festivaluri de gen din lume, impreuna cu Festivalul International de Jazz

132
Sibiu au condus la alegerea orasului Sibiu drept Capitala Culturala Europeana in
anul 2007. (Festival Arta Medievala…) Ca si in cazul Sibiului, diversitatea si
multiculturalismul pot favoriza o productie culturala care sa confere o atractivitate
sporita TERITORIULUI. De asemenea trecutul imperial austriac al zonei la care se
adauga perioada imperial romana a, pot fundamenta o animare a TERITORIULUI in
scopuri turistice plina de farmec.

4. Ipoteze

Ipoteza 1: disparitia creativitatii si atractivitatii culturale in regiune

Modelul global si al institutiilor internationale se impun in fata creativitatilor locale.

Produsele culturale converg spre produse similare, cvasi-identice la nivel mondial,
ajungand sa se banalizeze. Nu mai este nimic particular de aratat sau experimentat in
TERITORIU.

Ipoteza 2: cresterea exploziva a atractivitatii culturale in TERITORIU

In cadrul unor politici publice active si a unui angajament al sectorului privat in

agregare, TERITORIUL este capabil sa construiasca o realitate culturala bazata pe
industriile culturale, bogatia patrimoniului si artele spectacolului in toate formele lor.
Cu cat o regiune stie sa atraga activitati, cu atat nivelul ei de viata reala este mai
ridicat si acea regiune isi poate creste atractivitatea. Prin dezvoltarea unei abordari in
retea, este posibil ca aceasta atractivitate sa se coaguleze prin crearea unuia sau mai
multor poli de activitate culturala, jucand un rol declansator in creatia culturala si
artistica a intregului TERITORIU. Toate acestea conduc la o crestere a consumului
cultural local dar si aparitia unui turism cultural.

TERITORIUL este perceput ca un teritoriu al multiculturalitatii si poate exploata

toate fatetele acesteia prin deschiderea unui dialog la nivel local, intracomunitar si
international.

Ipoteza 3: aparitia unui pol unic de creativitate si atractivitate culturala in

TERITORIU

TERITORIUL nu a reusit sa creeze o dinamica globala care sa se dezvolte armonios in

domeniiile patrimoniului, creatiei, industriilor culturale. Dezvoltarea s-a focalizat in
Ramnicu Valcea pe infrastructura si resursele de turism. Aceasta atrage artisti,
expozitii, vizitatori, industrii culturale, sustinute de fonduri internationale, europene
si ale colectivitatii locale. Restul TERITORIULUI ramane centrat doar pe
valorificarea patrimoniului si pe activitati de creatii culturale de anvergura modesta.

133
III. CALITATEA MEDIULUI

1. Definitie:

Prima definitie tehnica a mediului a aparut in anii ‘20, ca ansamblul conditiilor

naturale (fizice, chimice, biologice) si culturale (sociologice) susceptibile sa
influenteze toate organismele vii si activitatile umane. Incepand cu anii ‘60, aceasta
notiune acopera resursele natural biotice (fauna, flora) si abiotice (aer, apa, sol) si
interactiunile reciproce, aspectele caracteristice ale peisajului si bunurile care compun
mostenirea culturala.

In maniera generala, mediul defineste ansamblul de elemente naturale si artificiale in

cadrul caruia se deruleaza viata umana.

Cu provocarile ecologice actuale, aceasta notiune a capatat o dimnsiune mondiala.

Cand evocam perceptia noastra asupra mediului (social, ecologic, politic…) trebuie
deci sa integram dimensiunea mondializarii si sa o definim de la inceput la scara
mondiala.

Totusi, componenta sa teritoriala este una puternica: mediul este de asemenea

perceput ca un teritoriu destructurat si amenajat tinand cont de necesitatile omului
dar adaptat la necesitatile economice, industriale si financiare.

In competitia teritoriala care s-a instaurat intre zone/regiuni/tari, teritoriile pot sa

propuna alegeri voluntariste in favoarea mediului, ca factori ai unei dezvoltari
durabile si sustenabile pe de o parte dar si ca factor al atractivitatii teritotriale pe de
alta parte.

Mediul, ca element de atractivitate este definit de doua dimensiuni:

-mediul in sensul de “spatiu emblematic”: spatii naturale care contribuie la crearea

imaginii si la notorietatea unui teritoriu (litoral, masivi muntosi..)

-mediul in sens “obisnuit”: calitatea aerului, apei, emisii chimice sau sonore,
sentimentul de securitate (in plan industrial). Aceasta natura obisnuita participa la
buna functionare a ecosistemelor (concept de coridor ecologic) dar de asemenea si la
atractivitatea unui teritoriu.

2. Indicatori

-Calitatea aerului (intensitatea emisiilor de gaze)

-Gestionarea deseurilor

-Productia si consumul energetic

134
3. Retrospectiva/Evolutie/Evaluare

Pana acum circa 30 de ani, provocarile/dezbaterile erau in special de natura

economica si tensiuni geo-politice. In ultimii ani, in special in perioada de preaderare
la Uniunea Europeana de dupa anul 1998 si accentuat dupa aderarea la Uniunea
Europeana in anul 2007, provocarile/dezbaterile au capatat un caracter complex:

-provocari in domeniul calitatii mediului: impact definit de schimbarile climatice

-provocari socio-economice: cresterea pretului petrolului, liberalizarea pietei gazului

si electricitatii, dezvoltarea /modernizarea industriala insuficienta

-provocari geo-politice: scaderea resurselor energetice fosile.

3.1. Energia

Productia si distributia de energie au fost in Romania in mod traditional si sunt in

continuare ,foarte centralizate. Mari operatori nationali joaca un rol preponderent. La
nivelul retelei de transport a energiei electrice continua sa existe un singur operator,
Transelectrica SA. Acesta este considerat serviciu public conform licentei sale de
transport si dispecerizare si este asigurat in conditii nediscriminatorii pentru toti
utilizatorii. La nivelul TERITORIULUI, distribuitorul zonal este CEZ SA.

Preţurile din regiune sunt ridicate pentru că se importă multă energie, transporturile
sunt costisitoare, iar pieţele sunt fragmentate. Aşa cum a demonstrat criza gazului
din ianuarie 2009, aprovizionarea cu energie este nesigură, iar metodele curente de
producţie reprezintă surse de poluare semnificative. Cu toate acestea, regiunea se
mândreşte cu cunoştinţe vaste în domeniul eficientizării şi al surselor de energie
nepoluantă, a căror promovare şi mediatizare s-ar putea dovedi a fi extrem de utilă.

In municipiul Ramnicu Valcea au fost identificate ca active capacitati de productie in

domeniul producerii de energiei electrice.

3.2. Gestiunea deseurilor

Principalele provocari sunt reprezentate pe de o parte de evolutia capacitatii de

eliminare si gestionare a deseurilor menajere si deseurilor simple ale intreprinderilor,
si pe de alta parte gestionarea deseurilor speciale din procesele industriale si
decontaminarea siturilor poluate istoric.

3.3. Calitatea aerului

Problemele actuale de mediu sunt acidifierea atmosferei, precipitatiile acide, efectul

de sera si distrugerea stratului de ozon, cauza acestora fiind reprezentata de emisia
substantelor in atmosfera.

135
In cadrul municipiului Ramnicu valceam calitatea aerului este supravegheata in
cadrul celor doua statii de monitorizare, cea de pe Platforma Chimica – statie de fond
industrial – si cea de la Gradina Zoologica – statie de fond urban. Aceste statii sunt
amplasate in zone cu impact din punct de vedere al evaluarii publerilor
sedimentabile si monitorizeaza in sistem automat parametrii reprezentati prin
masurarea imisiilor de poluanti gazosi si parametrii meteo. In ceea ce priveste
precipitatiile, acestea sunt monitorizare la sediul Agentiei pentru Protectia Mediului
Valcea si in localitatea Vladesti.
Poluarea provenita atat din activitatea industriala, cat si din activitatea rezidentiala,
este monitorizata pe platforma chimica a municipiului. principalele surse de poluare
provin din industria chimica prin Platforma Chimica Oltchim Ramnicu Valcea si
Uzinele Sodice Govora, arderea combustibililor de la termocentrale prin CET Govora,
centralele urbane si depozitul de zgura si cenusa ale acesteia, traficul rutier si
incinerarea deseurilor.

4. Ipoteze

Ipoteza 1: un soc climatic neanticipat

Schimbarile climatice si accelerarea efectelor sale asupra mediului se vor simti si vor
constitui principalul factor de ruptura. Acest scenariu ia in considerare ipoteza unei
evaluari gresite a conditiilor climatice viitoare si unei cunoasteri imprecise a
sectoarelor de activitate cele mai sensibile la schimbarile climatice. In absenta unei
capacitati de reactie, impactul schimbarilor climatice sunt vizibile, pierderile
acceptate si masurile de adaptare tardive sunt considerate prea costisitoare pentru a
fi puse in aplicare in comparatie cu prejudiciile aduse.

Ipoteza 2: vulnerabilitatea resurselor energetice europene reprezinta un factor de

ruptura

Mai presus decat problema disponibilitatii rezervelor, este concentrarea acestora in

cateva zone geografice. Acest lucru este valabil atat pentru petrol cat si pentru gaz,
ambele punand probleme deosebite in privinta estimarii preturilor in viitor. Romania
in schimb, se confrunta cu un excedent, exportul ajungand in ultimul timp la 10% din
cantitatea produsa. Exportul s-a facut pana in prezent in special catre Ungaria
(intraeuropean) dar si spre Serbia in mai mica masura (in prezent teritoriu
extracomunitar). Pozitia Teritoriului il poate impune ca pol de excelenta pentru
tranzitul excedentul energiei electrice spre Serbia.

136
Ipoteza 3: politici active in domeniul ambiental in general de protectie si conservare
a biodiversitati in special

Societatea, stiinta si tehnologia ca factori cheie satrans legati intre ei, conduc catre o
relatie simbiotica si benefica a acestor factori. Aceasta ipoteza proiecteaza o situatie
ideala in care stiintele si tehnologiile s-au dezvoltat intr-un mod inteligent pentru a
garanta dezvoltarea durabila la toate nivelurile. Mediul, biodiversitatea in general,
este luat in calcul permanent in momentul luarii deciziilor, in special datorita
faptului ca ele au un impact asupra viitorului. Aceasta presupune pe de o parte, ca
problematica mediului sa fie reprezentata si aparata ca problematica economica cu
aceeasi intensitate ca si problematicile economica si sociala, si, pe de alta parte, ca
decidentii sa dispuna si sa utilizeze indicatori pertinenti. Aceasta ipoteza poate
capata o importanta deosebita la nivelul unui Pact Teritorial Extins la nivelul
intregului areal severinean printr-o politica speciala orientata spre biodiversitate si
crearea unui continuum al protectiei biodiversitatii (realizarea unor coridoare
ecologice).

IV. DISPARITATI TERITORIALE

1. Definitie:

Precum majoritatea regiunilor si zonelor din Romania, TERITORIUL cunoaste

dezechilibre in dezvoltarea sa spatiala. Aceste dezechilibre sunt structurale si sunt
legate de mai multi factori:

-factori naturali: disparitati intre zona Ramnicu Valcea si restul TERITORIULUI iar
in cadrul municipiului, intre zona urbana a orasului si zonele periurbane

-structura economiei, in care distingem zone strict turistice sau agricole si localitati in
care exista activitati industriale

-structura demografica si fluxurile migratoare ca si densitatea populatiei

-nivelul de servicii si echipamente publice

La scara TERITORIULUI exista zone de concentrare economica si populatie si zone

cu o concentrare mai mica economica si populatie, cu un grad de izolare dat de o
infrastructura deficitara. O reflectie asupra consecintelor evolutiei demografice
trebuie sa confrunte proiectiile statistice cu previziunile privind evolutia la nivel
societal mai putin previzibile. La nivelul TERITORIULUI observam fenomene
cumulative intre diferiti factori structurali de dezechilibru, la care se adauga
dinamica dezechilibrata a teritoriilor de proiect.

137
2. Indicatori:

- Evolutia accesibilitatii

- Evolutia populatiei

- Evolutia indicelui de ocupare

- Evolutia indicelui somaj

- Evolutia serviciilor si echipamentelor

- Evolutia dinamicii si coerentei structurarii teritoriale

3. Retrospectiva/Evolutie/Evaluare:

Si acest TERITORIU a cunoscut o industrializare fortata in perioada comunista si un

exod dinspre rural spre urban. Astfel au aparut si s-au dezvoltat industria chimica
(Oltchim SA, Uzinele Sodice Govora, Resin SRL) si cea energetica (hidrocentrale si
CET Govora SA). Zonele intravilane urbane s-au extins progresiv cu impact in special
dupa anul 2000, cand dezindustrializarea a accentuat echilibrul teritoriului. Se
observa o densitate deosebita in zona orasului Ramnicu Valcea si o tendinta de
imbatranire a populatiei in toata zona. Dezechilibrele teritoriale sunt importante in
mai multe domenii:

-accesibilitate in anumite zone rurale, reteaua de transport colectiv functionand doar

la nivelul orasului Ramnicu Valcea si catre anumite destinatii din Zona
Metropolitana autostructurata, in special localitatile turistice in perioada sezonului
estival

-accesul la servicii precum cultura, sport, tehnologii de informatii si comunicare,

servicii publice in general, inclusiv sanatate

4. Ipoteze

Ca urmare a inertiei lor specifice, evolutiile demografice pot face obiectul unei
previziuni. Ele trebuie realizate la nivel judetean, intercomunitar si la nivelul marilor
localitati. Aceste proiectii trebuie sa fie evaluate in contextul diferitelor ipoteze de
evolutie socio-economice.

Ipoteza 1: declin economic al TERITORIULUI: criza atinge cea mai mare parte a
TERITORIULUI in lipsa unei politici de solidaritate

Proiectele TERITORIULUI sunt bine structurate pe hartie cu sprijinul actorilor locali

si zonali, dar nu sunt finantate datorita unor deficiente in capacitatea financiara.
Acestea au aparut ca urmare a lipsei unor instrumente care sa sustina dezvoltarea

138
economica si printr-o crestere a nivelului fiscal obligatoriu. TERITORIUL pierde din
competitivitatea internationala si deficientele locale nu sunt remediate. Cresc
puternic finantarile pentru echipamentele colective, fara sa poata fi controlat costul
de functionare a echipamentelor, ceea ce conduce la o scadere a calitatii serviciilor
sociale. Dezechilibrele teritoriale se reduc intr-o prima faza inainte de a se agrava si
mai mult in continuare. Strategia teritoriala are efecte minore fiind de factura
dirijista.

Ipoteza 2: dezechilibu accentuat cauzand o marire intre localitatile dezvoltate si

cele nedezvoltate

Polii de excelenta se dezvolta ca o prioritate pentru toate colectivitatile locale ale

TERITORIULUI (Ramnicu Valcea, zonele industriale, zonele turistice). In zonele mai
putin dezvoltate/fragile practic nu se mai investeste in dezvoltarea economica si
/sau dezvoltarea infrastructurii. Fractura teritoriala si sociala creste. Cateva zone
profita in detrimentul celorlalte in care declinul economic se accentueaza. Politicile si
strategiile pentru teritoriile de proiect (ITI) sunt abandonate de catre initiatori.
Tensiunile in TERITORIU se agraveaza. Desertificarea spatiilor in dificultate se
accentueaza, in special datorita declinului serviciilor publice si private.

Ipoteza 3: un echilibru dinamic intr-o logica “win-win”

Administratiile publice asigura o egalizare economica si sociala a teritoriilor. Polii de

excelenta sunt incurajati. TERITORIUL se adapteaza la transformarile continue si
anticipatoare ale structurilor econmice. Dezvoltarea locala este asigurata de proiecte
de teritoriu coerente si fondate pe principiul subsidiaritatii ascendente, plecand de la
realitatile TERITORIULUI si actorii din teren. Nivelul regional si/sau national nu
impun constrangeri strategice in dezvoltare. Echipamentele colective si serviciile
realizate la un cost controlat sunt dezvoltate anticipand nevoile viitoare. Solidaritatea
teritoriala si dezvoltarea locala se intrepatrund intr-o logica “win-win”.

V. EVOLUTIA TESATURII ECONOMICE A ZONEI

1. Definitie:

Tesatura economica a TERITORIULUI a evoluat puternic in ultimiii 20 de ani. In

acesti ani TERITORIUL, ca de altfel intreaga tara, a trecut de la o economie de stat
planificata care a impus o industrializare fortata, puternic intensificata in peroada
anilor ‘70-90 la o economie de piata privata. Procesul de privatizare in industrie si de
retrocedare a proprietatilor desfasurate lent si netransparent au ingreunat procesul
de trecere la o economie de piata eficienta si competitiva avand deci si un efect lent
asupra tesaturii economice a TERITORIULUI. Mult timp fara o piata adevarata si
cocurentiala initiativa privata in general si in special IMM-urile s-au impus cu greu ,
existenta acestora depasind cu greu primii trei ani. IMM-urile cu caracter

139
patrimonial nu au reusit sa se impuna si sa creeze o tesatura economica care sa
echilibreze activitatea marilor companii/gupuri care controleaza practic piata din
pozitia de comnaditari ai acesteia.

2. Indicatori :

-Ponderea diferitelor sectoare

-Evolutia marilor intreprinderi

- Numarul centrelor de decizie

- Ponderea subcontractarii/subcontractantilor

- Nivelul productivitatii

- Ponderea activitatilor internationale

-Politici industriale

3. Retrospectiva/Evolutie/Evaluare

Pana in anul 1990, zona era caracterizata de o economie puternic industrializata prin
politica fortata din perioada comunista. Astfel au aparut si s-au dezvoltat industria
chimica (Oltchim SA, Uzinele Sodice Govora, Resin SRL) si cea energetica
(hidrocentrale si CET Govora SA), precum si alte unitati de importanta mai mica.
Dupa anul 1990, schimbarile structurale care au transformat economia la nivel
national si inclusiv pe cea a TERITORIULUI, dintr-o economie de stat planificata si
centralizata intr-o economie de piata, tesatura economica a TERITORIULUI s-a
schimbat profund. La inceput, un fenomen de dezindustrializare a condus la
inchiderea multor agenti economici creati in perioada comunista. S-au dezvoltat
puternic activitatile comerciale, creand o centura in jurul aglomeratiei urbane, in
jurul orasului Ramnicu Valcea. Industria constructiilor, fundamentata pe speculatiile
imobiliare din zona orasului Ramnicu Valcea si zonele turistice au avut o dezvoltare
impresionanta pana in anul 2008. Tesatura economica nu a fost sprijinita de nici un
proiect important de infrastructura. Dupa anul 2007 noi modificari au aparut ca
urmare a aderarii Romaniei La Comunitatea Europeana. Relatia companiilor cu
sistemul bancar s-a modificat dupa anul 2009, ca urmare a crizei financiar-economice.
Zona are o tesatura slaba de IMM-uri functionale, deficitatra si dezechilibrata de forta
si amplitudinea marilor companii care se afla in declin accentuat.

In anul 2013, Judetul Valcea inregistreaza una din cele mai dramatice tendinte de
descrestere ale PIB-ului pe cap de locuitor in perioada 2008 – 2013 (locul 29 la nivel
national). Din PIB-ul judetului, PIB-ul TERITORIULUI reprezinta peste 50%. Acest
TERITORIU de proiect a fost conceput ca un motor de dezvoltare zonala, fiind axat

140
pe un pol industrial (industria energetica) si pe dezvoltarea sectorului servicii (pe de
o parte transport, pe de alta parte turism si comert). Cu toate acestea exista si o zona
rurala, agricola dintre care de notorietate sunt zonele pomicole din areal.
TERITORIUL este leader national in industrie chimica si realizeaza concentrari
importante de agenti economici in sectorul industrial alimentar, cu precadere in cel al
activitatii de morarit si panificatie.

Prin dezvoltarea serviciilor si dezindustrializare, TERITORIUL se tertializeaza.

Activitatea de logistica incepe sa capete greutate. Nu exista niciun Centru Universitar
de stat, cu traditie. Acest lucru a condus la disparitia sectorului cercetare dezvoltare.

4. Ipoteze

Ipoteza 1: o continuare a dezindustrializarii si chiar reducere a sectorului tertiar

productiv

Activitatile industriale se inchid sau delocalizeaza ca urmare a unei pierderi de

competitivitate. Niciun sector de varf cu caracter industrial nu este concurential la
nivel mondial si tertiarul productiv se delocalizeaza catre zonele de productie.
Imbatranirea populatiei antreneaza o dezvoltare importanta a serviciilor de
proximitate cu caracter rezidential, creand totusi un numar limitat de locuri de
munca. Totusi aceste locuri de munca create, au o calificare medie si ele pot fi
delocalizate in anumite cazuri. O activitate industriala continua sa existe totusi, dar
ponderea sa descreste antrenand o scadere a tertiarului productiv si a activitatilor
subcontractate.

Ipoteza 2: o incetinire a dezindustrializarii si delocalizarii si o relocalizare in

TERITORIU a anumitor activitati

Intr-un context international nesigur, costul materiilor prime si incertitudinile

politice, problemele de calitate si de securitate a mediului, precum si fenomenul de
dezindustrializare, cunosc o incetinire neta. In sens invers, anumite activitati sunt
relocalizate in special in zonele special create pentru parcuri industriale, atragand
serviciile tertiare productive asociate. Acest fenomen este influentat de importanta
resurselor naturale disponibile in teritoriu. In plus, o politica activa in domeniul
recalificarilor pe piata muncii sustinuta de administratiile locale, favorizeaza aceasta
tendinta.

Ipoteza 3: o crestere influentata de un sector cheie, competitivitate intarita pentru

sectoarele traditionale si un efect puternic de antrenare pentru activitatile tertiare

Un sector leader la intretaierea intre industria chimica, cercetarea in domeniul

pomicol, chimic, schimbarilor climatice, eficientei energetice si transporturilor
durabile, antreneaza ansamblul economiei TERITORIULUI, al zonei in general. Acest

141
sector, prin vigoarea si competitivitatea sa, capata importanta la nivel european si
mondial. Sectorul influnteaza si imaginea industriilor traditionale si produsele lor la
export, creand o marca locala. Sectorul tertiar, in special tertiarul productiv se
intareste prin aceasta imagine de calitate.

VI. TURISMUL

1. Definitie:

Turismul este călătoria realizată în scopul recreării, odihnei sau

pentru afaceri. Organizația Mondială a Turismului ( O.M.T. ) definește turiștii ca fiind
persoanele ce „călătoresc sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reședință
permanentă pentru o durată de minimum douăzeci și patru (24) de ore dar nu mai
lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de
exercitarea unei activități remunerate în localitatea vizatată.” Turismul a devenit o
activitate de recreere globală populară. Turismul este ramura economică cea mai
puternică pe plan mondial. În 2004 s-au obținut în acest sector, conform Organizației
Mondiale a Turismului, circa 623 miliarde de U.S. $. În 2008, s-au consemnat peste
922 milioane de sosiri la nivel internațional, cu o creștere de 1,9% față de anul 2007.
Încasările internaționale din turism au crescut în 2008 la 944 bilioane US$ (642
bilioane euro), ceea ce corespunde la o creștere în termeni reali de 1,8%. Cu
aproximativ 100 milioane de angajați la nivel mondial, turismul se evidențiază și ca
cel mai important angajator. Călătoriile transfrontaliere se ridică la un procent de 25
până la 30 din comerțulmondial în domeniul serviciilor.

2. Indicatori:

-Pondere venituri din turism din PIB

-Numar de turisti/an din care turisti straini

-Capacitate de cazare

-Grad de ocupare al capacitatii de cazare

-Innoptari in structure de cazare

3. Retrospectiva/Evolutie/Evaluare

In contextul teritorial, municipiul Ramnicu Valcea este amplasat intr-o zona cu

resurse bogate de ape minerale cu potential terapeutic, statiunile Calimanesti-
Caciulata, Baile Olanesti, Baile Govora si Ocnele Mari- Ocnita fiind avand izvoare
minerale a caror valoare terapeutica este recunoscuta la nivel European. Statiunile
dispun de bazine descoperite cu apa termala sulfuroasa, zivoare de apa minerala,
instalatii pentru bai calde in cada sau bazin cu apa minerala, electrohidroterapie si

142
kinetoterapie, aerosoli si inhalatii, izvoare de apa minerala pentru cura interna etc
prin intermediul acestora fiind posibila tratearea unei game variate de afectiuni, de la
cele digestive, renale si ale cailor urinare, afectiuni cronice ale ficatului si cailor
biliare, respiratorii, pana la boli profesionale, afectiuni cardiovasculare, endocrine,
ginecologice cronice. Aceste statiuni sunt inconjurate de paduri de foioase sau de
rasinoase, sunt amplasate intre 360 si 450 m altitudine.
Avand in vedere rolul estetic, elementele peisajului dar si activitatile de
agrement, lacurile de pe raul Olt pot avea si functiuni turistice recreative, pe langa
functiunea lor principala hidroenergetica.
Alte tipuri de turism practicate in zona periurbana a municipiului Ramnicu
Valcea sunt turismul stiintific, practicat in Parcul National Cozia, ecoturismul si
turismul cinegetic, cel din urma practicat in arealele reglementate, turismul cinegetic
fiind reprezentat in plan recreativ datorita legaturilor existente intre flora si fauna
stabilite in zona.

Analizând datele statistice cu privire la activitatea turistică, se poate ajunge la

concluzia că turismul din zona RÂMNICU VÂLCEA este un turism de tranzit, cu o
durată medie a sejurului pe turist în 2005 de cca.1.5 zile, faţă de cca. 2.50 la nivelul
judeţean şi 3.17 la nivel naţional. Cea mai mare parte a atracţiilor turistice sunt
cunoscute şi promovate mediocru. Indicele de utilizare netă a capacităţilor de cazare
în funcţiune a fost de cca. 20% în 2005 (în trend descendent faţă de 2004). Drept
consecinţă, aportul sectorului turism la economia locală este mult sub nivelul
potenţialului de care dispune zona RÂMNICU VÂLCEA .

4. Ipoteze

Ipoteza 1: Turismul devine motorul economic al zonei

In cadrul unei filiere agroa-alimentare –servicii de turism, turismul devine motorul

economiei locale. Turismul contribuie decisiv la redefinirea brandurilor locale pe care
reuseste sa le promoveze, creandu-le notorietate europeana/mondiala. Pe langa
turismul estival balnear si/sau montan se dezvolta un turism de descoperire gastro-
oenologic. Impreuna cu acestea devin tot mai importante turismul cultural, turismul
ecumenic, eco-turismul. Un program de animare a teritoriului cu un calendar de
festivaluri creaza noua oferta de turism a teritoriului: Anotimpurile Valcene.

Ipoteza 2: Turismul ramane ceea ce este, adica o ramura sezoniera bazata pe

turismul specific de nisa - balnear

Turismul se dezvolta limitat bazandu-se pe potenţialul turistic al

judeţului Valcea care îl formează salba de statiuni balneare din zona adiacenta
municipiului, diversitatea reliefului montan si submontan si a peisagisticii,
elementele floristice şi faunistice deosebite, multitudinea de biserici si manastiri cu

143
valoare istorica si arheologica, la care se adaugă impresionante mărturii ale unui
trecut de milenii, exprimat printr-o serie de monumente istorice, de arhitectură şi
artă, unele unice prin valoarea si ineditul lor. Pozitionarea doar pe Valea Oltului, in
acest areal, fara o gama variata de servicii turistice la nivel judetean conduce la un
turism sezonier.

Ipoteza 3 - Declin al turismului ca urmare a efectelor schimbarilor climatice si

poluarii

Calitatea ofertei scade si ea urmand spirala cerere-oferta in scadere. Turismul zonei

scade iar contributia sa in PIB-ul local se diminueaza drastic. Neadaptarea
infrastructurii la noile realitati le fac improprii utilizarii pentru alte tipuri de turism
in restul anului. Populatia ocupata in turism migreaza agravand trendul demografic
negativ.

CERCETARE/ INOVARE/ PROGRES

1. Definitie:

Cercetarea acopera activitatile intelectuale avand drept obiect productia si progresul

cunostintelor. O distinctie importanta opereaza intre cercetarea fundamentala
(plasata in sens strict in procesul de creare a noi cunostinte teoretice) si cercetarea
aplicata (noile cunostinte create vizeaza aplicarea lor in industrie sau alte ramuri,
precum sanatatea si problemele mediului ambient in special).

Inovarea desemneaza procesul prin care se incearca gasirea de raspunsuri noi la

nevoi formulate, de maniera mai mult sau mai putin explicita. Se disting in mod
obisnuit , inovatii in domeniul produselor sau inovatii in domeniul proceselor sau
procedeelor. Inventia este o cunostinta, un produs sau un procedeu nou , inovarea
fiind o aplicare a ei in campul economic. Ea ofera avantajul concurential.

Cercetarea si inovarea sunt corelate fara sa acopere totusi acelasi perimetru.

Anumite inovatii pot decurge din procesul pur empiric, in timp ce intr-o economie
intoarsa catre cunostinte si inovare activitatea ei isi creaza un protocol formalizand
cercetarea.

Progresul stiintific desemneaza acumularea de cunostinte, produse de cercetare (

fundamentala si aplicata) aceasta acumulare servind dezvoltarii umane in ansamblul
ei. In decursul ultimelor decenii, stiintele si tehnologiile au cunoscut un progres
semnificativ.

144
2. Indicatori:

-Cheltuieli in domeniile Cercetare si Dezvoltare, publice si private

-Cota din PIB consacrata Cercetarii

-Numarul de cercetatori si cadre universitare-cercetatori

-Numarul de teze de doctorat, sustinute

-Productia tehnologica evaluata prin numarul de brevete

-Productia stiintifica masurata

-Numarul de publicatii

-Mediul juridic in domeniul cercetarii

-Diversitatea temelor de cercetare

-Cultura interdisciplinaritatii

3. Retrospectiva/ Evaluare/ Evolutie

O tripla revolutie a marcat secolul XX, in special ultimele sale doua decenii: in
domeniul fiintelor vii, vietii in general, in domeniul informaticii si in domeniul
cuanticiii.

-In domeniul vietii: descoperirea structurii si functionarii patrimoniului genetic al

fiintelor vii implicand imbinarea biologiei cu genetica in biotehnologii, perspective
ale terapiilor celulare si clonarea.

-In domeniul informaticii: puterea de calcul a ordinatoarelor a fost multiplicata in

forme din ce in ce mai miniaturizate. Tehnicile numerice pentru captarea si
transmiterea informatiilor au avut un progres exceptional.

-In domeniul cuantic: crearea nanostiintelor si nanotehnologiilor, adica sisteme si

materiale elaborate la scara atomului.

La nivelul TERITORIULUI si chiar la nivel national, contributia in domeniul vietii si

in domeniul cuantic au fost minore. Romania are competente apreciate in domeniul
informaticii.

O cercetare fragmentata intre cele 27 de tari ale Uniunii Europene, nu poate rivaliza
cu eforturile de C&D ale Statelor Unite ale Americii sau cu cele ale tarilor asiatice.
Crearea Spatiului European al Cercetarii , reafirmat in anul 2008 prin foaia de parcurs
LJUBLJANA, face parte din raspunsurile insuficientei coordonarii intre cercetatori.
Spatiul creat, ridica problema locului cercetarii regionale in spatiul largit. Se impune

145
o intarire a cooperarii inter-regionale , conducand la cooperarea intarita intre centre
de cercetare ale tarilor membre, prin schimburi de cercetatori, doctoranzi si publicatii
comune. Punerea in retea a intreprinderilor, centrelor de cercetare, universitati, sunt
cu atat mai necesare cu cat cercetarea si progresul stiintific trebuie sa faca fata
numeroaselor provocari: cresterea complexitatii, convergenta cunostintelor si
tehnologiilor, accelerarea procesului de promovare, cresterea costurilor de C&D.
Orientarea cercetarii trebuie sa permita pozitionarea eficienta a teritoriilor, a Europei
in general, in fata rupturilor in domeniul tehnologiilor viitoare, dezvoltand in viitor
tehnologii care sa ajute la depasirea rupturilor:

-nanotehnologii

-biotehnologie si biomedicina

-calcul avansat si tehnologii ale informatiei

-neurostiinta cognitiva

Activitatea de cercetare – dezvoltare – inovare se desfăşoară cu precădere în cadrul a

doua institutii de cercetare:

- Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si

Izotopice - ICSI Rm.Valcea este o unitate de cercetare stiintifica aflata in
coordonarea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului -
Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica.

INC-DTCI-ICSI Rm.Valcea a fost fondat in anul 1970 sub denumirea de Uzina

"G" Rm.Valcea, ca o instalatie pilot experimentala. Cercetarile efectuate au fost
finalizate prin brevetarea tehnologiei de producere a apei grele si valorificarea
ei la proiectarea si constructia Uzinei de apa grea ROMAG din Drobeta Turnu
Severin. In anul 1991, Uzina "G" a fost reorganizata ca Institut de Criogenie si
Separari Izotopice, care in anul 1996 a fost acreditat ca unitate componenta a
sistemului de cercetare-dezvoltare de interes national.

In ultimii ani, ICSI Rm.Valcea a dezvoltat un amplu program intern de

promovare a inovarii stiintifice si tehnologice prin care se urmareste
valorificarea rezultatelor in productie prin transfer tehnologic si orientarea
activitatilor catre cerinetele societatii.

Prin aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si perspectiva integrarii in

Spatiul European de Cercetare, ICSI Rm.Valcea urmareste ca obiectiv prioritar

146
 cresterea participarii comunitatii stiintifice la Programele de Cercetare si
Dezvoltare ale Comunitatii Europene.

Principalele domenii de cercetare-dezvoltare si activitate tehnico-stiintifica:

 Sustinerea programului nuclear national - fisiunea nucleara si fuziunea

nucleara;
 Studii si cercetari in domeniul criogeniei si echipamentelor specifice;
 Hidrogen si Pile de Combustibil;
 Mediul si calitatea vietii;
 Materiale avansate, produse si tehnologii noi sau modernizate;
 Transfer tehnologic si servicii de specialitate (gaze pure si amestecuri de gaze,
analize, consultanta, expertize, asistenta tehnica, etc);
 Dezvoltarea sistemului de gestionare a resurselor financiare publice (inclusiv
fonduri structurale) si private alocate cercetarii stiintifice;
 Dezvoltarea resursei umane din cercetare, stimularea formarii si dezvoltarii
tinerilor cercetatatori si colectivelor de inalta performanta.

- Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultura Valcea este o unitate

de Cercetare Dezvoltare care are misiunea de relansare şi modernizare a
pomiculturii româneşti, în general şi a pomiculturii din regiunea Oltenia, în
special, de integrare şi aliniere a acestui domeniu, în plan ştiinţific şi economic
la Uniunea Europeană, cu respectarea cerinţelor comunitare şi asigurarea unei
competitivitaţi internaţionale a produselor pomicole, a celor bioenergetice şi
de -protecţie a mediului. Scopul activitaţii SCDP Vâlcea este de a asigura baza
stiinţifică, biologică şi tehnologică în masură să contribuie la modernizarea
pomiculturii româneşti şi să asigure pregătirea şi formarea profesională a
studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor în acest domeniu.
SCDP Valcea are urmatoarele domenii de cercetare:
9. Variabilitate genetică şi mecanismele de transmitere a caracterelor în
descendenţă la plantele pomicole;
10. Ameliorarea genetică a plantelor pomicole şi dendrologice;
11. Conservarea resurselor genetice la plantele pomicole;
12. Producerea materialului săditor pomicol din categorii biologice superioare;
13. Sisteme de culturi şi tehnologii moderne şi eficiente;
14. Evaluarea soiurilor şi a portaltoilor pentru diferite zone de cultură;
15. Evaluarea şi combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor;
16. Evaluarea şi utilizarea eficientă a resurselor de mediu;

147
4. Ipoteze

Ipoteza 1: declin al cercetarii in TERITORIU

Impreuna cu sectorul financiar, cercetarea reprezinta domeniul de activitate in care

procesul globalizarii este cel mai important. Mondializarea competentelor si
cunostintelor se intareste. Ea contribuie la cresterea mobilitatii cercetatorilor pe plan
international, concentrarea laboratoarelor si integrarea in retelele internationale
federate conduse de echipe leader. Cercetarea se polariazeaza in jurul catorva mari
centre internationale. TERITORIUL pierde in timp unele din domeniile de
competenta, SCDP fiind pe cale de disparitie datorita pierderii masive de terenuri –
plantatii (de la 1000 de ha detinute, statiunea mai are acum aproximativ 150 ha). Fara
o sustinere financiara adecvata si printr-o lipsa a unui cadru legislativ favorabil,
institutele de cercetare nu reusesc sa beneficieze de stabilitate. Pe de alta parte, in
contextul situatie economice dificile inregistrate la nivelul Oltchim SA, Centrul de
Cercetari Ramnicu Valcea, institut cu rol esential in dezvoltarea industriei chimice, cu
un efectiv de 350 de angajati in trecut, astazi este cvasi-inexistent. Chiar si in
conditiile in care exista mai multe institute in zona, acestea nu reusesc sa se impuna
intr-un climat economic si legislativ instabil. Declinul este resimtit.

Ipoteza 2: TERITORIU european al cercetarii

Dupa numeroase disfunctionalitati in sectorul IT, in sensul cresterii infractionalitatii

electronice de la nivelul municipiului, Ramnicu Valcea gaseste in cercetare o
alternativa puternica de utilizare a resursei umane si expertizei in domeniu.
Teritoriul se transforma. Pirateria electronica se transforma in cercetare de varf in
domeniul IT. Avantaje competitive sunt create prin utilizarea expertizei si valentelor
celor care aveau statutul de infractori / hackeri. Se instaureaza un pasaport al
educatiei si cercetarii pentru acestia, favorizand mobilitatea pe piata si in cadrul
laboratoarelor de cercetare europeana. Cetateniii sunt chemati sa se pronunte si sa
sustina un impozit pentru cercetare. Se instaureaza o plartforma comuna de cercetare
desemnata de utilitate publica in serviciul comunitatii, asigurand coerenta si sprijin
proiectelor de cercetare. TERITORIUL reuseste sa creeze o marca locala in materie de
cercetare. TERITORIUL devine o zona motrice in materie de cercetare la nivel
national si est-comunitar.

Ipoteza 3: O dereglementare salbatica a pietei cercetarii

Dupa modelul celorlalte sectoare (telecomunicatii, energie, transporturi), cercetarea

face obiectul unei decizii politice de dereglementare. Ea este considerata ca un bun
economic banalizat, supus concurentei si normelor de piata. Institutele de cercetare
devin operatori economici in domeniul cercetarii, intr-o piata a cercetarii total
deschisa. Organizarea in domeniul cercetarii, se calcheaza pe cea a intreprinderlor

148
economice. In aceasta miscare de consolidare a unei piete concurentiale ascutite,
laboratoare din TERITORIU, devin simpli subcontractori pentru marile companii din
domeniu, sau dispar. Si in domeniul cercetarii are loc fenomenul de out-sourcing.

149
 3. STRATEGIA DE DEZVOLTARE

3.1. VIZIUNE, MISIUNE, VALORI, INDICATORI MACRO

VIZIUNE
Ramnicu Valcea, pol turistic de importanta regionala bazat pe valorificarea si
valorizarea economiei locale

MISIUNE

Stimularea antreprenoriatului local prin crearea mecanismelor de sustinere si

dezvoltare a initiativelor ce valorizeaza resursele locale, umane si materiale, pentru
contracararea pe termen mediu a declinului economic si demografic

VALORI

Promovarea specificitatii: valorificarea resurselor locale

Flexibilitate: capacitatea de a raspunde rapid la semnale

Eficienta: utilizarea optima a resurselor in vederea atingerii impactului maxim

Raspundere publica: in centrul actiunii sta interesul public

INDICATORI MACRO

- Cresterea PIB-ului
- Cresterea veniturilor bugetare
- Scaderea somajului
- Cresterea gradului de ocupare a fortei de munca
- Reducerea numarului de persoane aflate sub pragul saraciei
- Inversarea trendului demografic

3.2 Obiectivul general

Obiectivul general al demersului de planificare strategica este:

Relansare economica locala a Municipiului Ramnicu Valcea definit ca pol de excelenta
turistic si capitala turistica metropolitana a microregiunii Valcea

150
3.3. Obiective specifice

 Dezvoltarea turismului de descoperire a produselor locale, sustinuta de

promovarea produselor tipice
 Dezvoltarea unui turism tematic, axat pe 4 componente: turism de tip city break,
turism gastronomic, turism ecumenic si turism balnear
 Dezvoltarea durabila, care sa asigure orientarea spre un “turism verde” si spre
implementarea unui concept de “green – eficienta” in turism
 Dezvoltare industriala in conditii de eficienta energetica
 Dezvoltarea competitivitatii economice in teritoriu, care sa asigure sustinerea
turismului si a dezvoltarii durabile a zonei
 Dezvoltarea capacitatii administrative, astfel incat sa fie create mecanismele de
sprijin necesare in vederea indeplinirii scopului strategic propus
 Dezvoltarea infrastructurii si a serviciilor publice, suport in dezvoltarea
turismului si dezvoltarea durabila

3.4. Scenariile tehnico – economice prin care obiectivele proiectului pot fi atinse

Descrierea unui scenariu reprezinta o prognoza privind viitorul unei activitati.

Scenariile tehnice si economice reprezinta asa-numitele ”alternative ale proiectului”
care indeplinesc integral obiectivele cerute. Toate scenariile trebuie sa fie conforme cu
obiectivele proiectului.

Analizand parametrii actuali ai dezvoltarii municipiului ce au fost definiti in cadrul

analizei socio – economice, scenariile posibile pot fi grupate dupa tipul de abordare al
politicilor locale astfel:

Scenariul proactiv simplu: vor fi evaluate resursele si noile reglementari pentru

perioada 2014-2020 si va fi propusa o strategie dupa modelul precedentelor strategii,
fara o corelare a documentelor programatice si fara un aparat institutional cu
mecanisme de implementare; fara un cadru institutional al strategiei si fara mecanisme
de implementare va fi dificila o eficientizare a utilizarii resurselor si o predictibilitate
minima necesara controlului dezvoltari; lipsa dialogului necesar implementarii va
transforma si viitoarea strategiei intr-o insumare declarativa de intentii fara o reactie
constructiva a teritoriului.

151
Scenariul proactiv – crearea unui sector lider – TURISM: se impune o singura directie de
dezvoltare, intr-un sector singular. Factorii de decizie continua activitatea neconcertata,
dar decid sa sprijine doar nunul din domeniile de excelenta ale localitatii. Acesta incepe
sa capete o pozitie pe plan international dar nu antreneaza un efect semnificativ la
nivelul teritoriului. Disparitatile teritoriale se accentueaza. Cercetarea capata
importanta in teritoriu, dar are un impact limitat, avand un rol doar de prestator de
servicii si nu de initiator al inovarii.

Scenariul proactiv – crearea a doi poli de competitivitate – TURISM si DEZVOLTARE

INDUSTRIALA IN CONDITII DE EFICIENTA ENERGETICA : in jurul resurselor
naturale si antropice ale teritoriului, precum si in jurul activitatilor importante vor fi
create filiere de excelenta, demersul va fi unul secvential si participativ, va fi creat un
cadru institutional si mecanismele necesare, vor fi prioritizate initiativele si va fi
elaborata o strategie fiscala. Cercetarea si inovarea vor veni in sprijinul acestui demers.
Eforturile financiare vor fi orientate in proportie majoritara catre aceste sectoare.
Masurile dorite din alte sectoare decat polii de competitivitate vor fi realizate de
investitori privati sau prin derularea unor parteneriate public – private.

Scenariul recomandat de catre elaborator este scenariul III, adica SCENARIUL

PROACTIV – TURISM si DEZVOLTARE INDUSTRIALA IN CONDITII DE
EFICIENTA ENERGETICA – poli de competitivitate.

Principalele avantajele ale scenariului ales:

Adecvare - Scenariul este raspunsul optim la noul dispozitiv strategic al Uniunii

Europene EUROPA 2020.

Guvernanta - Se va crea un parteneriat al partilor interesate care prin

contractualizare va credibiliza intregul demers si va implica toate fortele locale.

Prioritizarea actiunilor - In functie de necesitatile teritoriului va eficientiza

rezultatele si va crea un cadru de dialog constructiv pentru valorizarea resurselor
teritoriului.

Inovare - Mecanismele create din care pilonul principal va fi reprezentat de

strategia fiscala locala care va stimula cresterea veniturilor bugetare si prin modelare
bugetara multianuala va debloca indicatorul grad de indatorare. Rezultatul va fi crearea

152
unui trend pozitiv in dezvoltarea locala si atractivitatea teritoriului, inclusiv in cazul
dinamicii demografice.

3.5. Axe strategice, prioritati si masuri

Pe baza scenariilor tehnico-economice si a obicetivelor propuse, au fost stabilite

urmatoarele axe strategice la nivel local:

AXA STRATEGICA 1 – TURISM

Prioritati:
1. Brand si animare
2. Reabilitare si extindere infrastructura publica de turism
3. Dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii conexe
4. Sprijin pentru formare
5. Infrastructura de baza

Prioritatea 1 – Brand si animarea teritoriului

Turismul va fi unul de descoperire a produselor locale, sustinut de promovarea
produselor tipice, in case/localuri tematice.

Masuri:
 Identificarea produselor specifice/traditionale, definirea si crearea filierelor de
produse specifice/traditionale
 Inregistrarea de catre Consiliul local a marcilor han valcean, casa valceana, ferma
valceana si a marcilor produselor locale (legume, fructe, bauturi traditionale –
tuica si vin)
 Crearea si sustinerea unui concept de brand local/teritorial care sa valorifice
produsele locale - un brand de teritoriu presupune o asociere a locului cu o
imagine clara, cu putine cuvinte care sa produca acel declic mental pozitiv ce
valorizeaza tot ceea ce este legat de acel loc. Un teritoriu bine promovat isi vinde
mai bine produsele, recruteaza elite, atrage investitori si vizitatori, in general
joaca un rol important in afaceri. In consecinta, acest teritoriu este mai bogat si
ofera o mai buna calitate a vietii
 Sustinerea festivalurilor actuale, in paralel cu crearea unui ciclu de 4 festivaluri
anuale tematice – Anotimpurile Valcene, care sa marcheze diverse momente ale
evenimentelor sezoniere si care sa se desfasoare pe parcursul unei saptamani

153
  Crearea unei strategii de marketing teritorial si a unui plan de marketing pentru
implementare, cu reajustare o data pe an. Se va realiza o strategie de marketing
teritorial pentru atractivitatea integrata, bazata pe un brand comun, si
mobilizarea tuturor partilor interesate, care sa creeze o dinamica noua. Acest
proces necesita mai intai o analiza aprofundata asupra identitatii teritoriului,
baza pe care va fi construit platforma de brand (valori, misiune si angajamentul
de brand-ul) si planul de marketing, care va mobiliza actorii de pe piata
economica si turistica si care vor fi ambasadorii brandului
 Elaborarea unei strategii sectoriale in domeniul turismului, care sa prevada
extinderea conceptelor de dezvoltare locale la nivel metropolitan si sa fie insotita
de un plan de actiuni pe termen scurt
 Conceperea unor pachete turistice integrate, in vederea dezvoltarii turismului de
tip city break
 Crearea premiselor si sustinerea unui antreprenoriat social in domeniul
turismului
 Infiintarea unei fanfare municipale
 Incurajarea parteneriatului (mediu privat – ONG – autoritati publice) in vederea
promovarii potentialului turistic

Prioritatea 2 – Reabilitare si extindere infrastructura publica de turism

Masuri:
 Amenajarea Centrului istoric si reabilitarea zonelor de importanta arhitecturala
deosebita
 Conservarea şi refacerea ecosistemelor afectate de intervenţii antropice
 Amenajarea zonelor cu potential piscicol, cinegetic, etnografic si ambiental
deosebit
 Reabilitarea cladirii “Palatul copiilor” si transformarea acesteia intr-un Centru
Cultural pentru Tineret
 Amenajarea unui Parc Tematic Cultural
 Reabilitarea, modernizarea si amenajarea tematica a caselor memoriale si
conacelor (Olanescu, Inatesti, Anton Pann)
 Construirea / reabilitarea cladirilor cu functiune culturala
 Amenajare trasee turistice in municipiul Rm Valcea (ecleziastic, cultural, istoric,
divertisment)

154
  Crearea/reabilitarea/modernizarea si punerea in circuit a obiectivelor culturale
istorice si religioase (muzee, cladiri istorice si de patrimoniu, monumente,
biserici, Castrul roman Buridava)
 Valorificarea potentialului turistic natural (Rezervatia naturala Piramidele de la
Goranu)

Prioritatea 3 – Dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii conexe

Masuri:
 Reamenajarea targurilor si pietelor locale (Raureni, Petrisor, Goranu) cu
incadrarea in specificitatea impusa de brandul local
 Reabilitarea bazelor sportive importante din localitate (Arenele Traian, Stadion
Zavoi etc.)
 Restaurare si reamenajare a cursului de apa Olanesti
 Valorificarea resurselor de apa termala din complexul de agrement Ostroveni
 Amenajarea zonelor cu potential de agrement in vederea dezvoltarii turismului
de tip city break
 Amenajarea parcurilor si zonelor verzi (Parc Zavoi, Parc Mircea cel Batran etc.),
crearea de spatii publice amenajate pentru activitati de petrecere a timpului liber
 Crearea infrastructurii necesare sustinerii turismului balnear (clinici medicale,
centre de recuperare, centre de excelenta in domeniu – concomitent cu
organizarea de manifestari medicale de amploare in acest sector)

Prioritatea 4 - Sprijin pentru formare

Masuri:
 Dezvoltarea unei retele de formare profesionala in domeniul tursimului,
sustinuta de un invatamant cu scoli vocationale in turism si activitati conexesi
formare in domeniul marketingului teritorial
 Realizarea unui centru de formare pentru rromi in meseriile care le sunt familiare
(ex. cazane tuica), incadrarea produselor acestora in conceptul de brand local si
echiparea unitatilor turistice cu aceste produse

Prioritatea 5 – Infrastructura de baza - sprijin a celei turistice

Masuri:
 Crearea/reabilitarea/extinderea infrastructurii de transport in vederea crearii
unei retele a obiectivelor turistice
 Infiintarea unui sistem de acces WI-FI la nivelul intregului oras

155
  Dezvoltarea / reabilitarea infrastructurii rutiere urbane integrate in circuitul
turistic al orasului
 Reabilitarea si extinderea infrastructurii de utilitati care deserveste infrastructura
de turism a localitatii

AXA STRATEGICA 2 – DEZVOLTARE DURABILA

Aceasta axa va urmari indeplinirea obiectivelor si tintelor propuse prin Planul de

Actiune al Energiei Durabile - Municipiul Ramnicu Valcea, in calitatea municipiului de
semnatar al Pactului Primarilor. In conformitate cu prevederile Pactului Primarilor,
obiectivul general al Primariei Municipiului Ramnicu Valcea este de reducere a
emisiilor de CO2 cu 20% pana in anul 2020.
Politica locala de eficienţă energetică este parte integrantă a politicii energetice nationale
si a statului şi urmăreşte:
a) promovarea eficientei energetice la nivel administrativ;
b) promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie;
c) educarea şi conştientizarea elevilor asupra importanţei şi beneficiilor aplicării
măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice precum si a populatiei municipiului;
d) cooperarea dintre consumatorii finali, producătorii, furnizorii, distribuitorii de
energie şi autorităţile publice în vederea atingerii obiectivelor stabilite de politica
naţională si locala de eficienţă energetică;
e) promovarea si diseminarea rezultatelor cu privire la activitatile din domeniul
utilizării eficiente a energiei şi a surselor regenerabile de energie.
O componentă de maximă importanţă a acestui plan se constituie din: comunicare,
evaluare, diseminare si monitorizare.
Prioritati:
1. Cladiri si facilitati
2. Infrastructura
3. Eficientizarea sistemului de iluminat public
4. Actiuni de formare, sprijin si promovare
5. Industrie si IMM-uri
6. Transport
7. Productie locala de energie
8. Mecanisme de implementare

156
Prioritatea 1 – Cladiri si facilitati

Masuri:
 Reabilitarea, amenajarea si modernizarea cladirilor administrative;
 Reabilitare termică a blocurilor 300 buc pina in 2020
 Reabilitare termică la casele de locuinte (300 buc pana in 2020);
 Reabilitarea si modernizarea unitatilor de invatamant (200 buc) pina in 2020
 Realizare si afisare certificat energetic la toate cladirile publice aflate sub
administratia Consiliului Local al mun. Rm. Valcea;
 Reducerea alimentarii cu energie termica pe perioadele de neocupare a cladirii si
dotarea corpurilor de incalzire cu robinete termostatice -300 agenti economici cu
suprafete mai mari de 1000 mp;
 Reducerea alimentarii cu energie termica pe perioadele de neocupare a cladirii si
dotarea corpurilor de incalzire cu robinete termostatice -200 locuinte
 Masuri organizatorice de reducere a infiltratiilor de aer rece si de etansare a
elementelor mobile (usi ferstre)
 Imbunatatirea izolatiei termice a sistemelor interioare de distributie a energiei
termice din spatiile neincalzite.

Prioritatea 2 – Infrastructura

Masuri:
 Înlocuirea semafoarelor din intersecţiile aglomerate şi realizarea de sens giratoriu
(giraţii);
 Amenajari strazi si poduri pentru fluidizarea traficului auto;
 Îmbunăţăţirea circulaţiei auto prin sub/supra traversări ale căii ferate ( pasaj
Hervil, pasaj Tudor Valdimirescu, etc.);
 Amenajare de strazi adiacente arterelor principale;
 Crearea, amenajarea si modernizarea de spatii verzii pe raza municipiului;
 Amenajare si modernizare Filarmonica;
 Amenajare si modernizare Baza de agrement Ostroveni;
 Amenajare si modernizare Piata Centrala;
 Amenajare parcare supraetajată;
 Centura Municipiul Ramnicu Valcea;
 Amenajare piste biciclişti si trasee ciclo-pietonale, atat in interiorul municipiului
cat si in zonele/localitatile adiacente, la nivel metropolitan;

157
  La constructia de noi spatii de invatamant/cladiri administrative, solicitarea prin
SF/PT de evaluare a soluţiilor moderne de utilizare a luminii naturale in
iluminatul interior.

Prioritatea 3 – Eficientizarea sistemului de iluminat public

Masuri:
 Înlocuirea lămpilor/corpurilor de iluminat public din cadrul sediilor Primăriei
cu lămpi/corpuri de iluminat cu un consum redus de energie
 Înlocuirea lămpilor/corpurilor de iluminat public stradal cu lămpi/corpuri de
iluminat cu un consum redus de energie;
 Modernizarea instalaţiilor de iluminat interior al clădirilor administrative
(gradinite, scoli, licee) prin echiparea cu surse cu consum redus de energie şi
montarea de sisteme inteligente de control al iluminatului cu respectarea
directivei 2002/96/EC.
 Montare celule fotovoltatice la cladirile publice;
 Proiectarea/reabilitarea sistemelor de iluminat pe principii de eficienta
energetica si montarea componentelor de control automat al functionarii cu
respectarea directivei 2002/96/EC.

Prioritatea 4 – Actiuni de formare, sprijin si promovare

Masuri:
 Facilităţi oferite cetăţenilor pentru plata impozitelor la clădirile “verzi” – panouri
fotovoltaice, reabilitare termica, centrale nepoluante, etc.; (200 buc)
 Sprijinirea si promovarea formarii profesionale in domeniul dezvoltarii durabile
si eficientei energetice
 Instituirea unor scheme de ajutor bivalente, acordate pe de o parte celor care isi
reabiliteaza si pe de alta parte celor care reabiliteaza
 Promovarea şi susţinerea înlocuirii lămpilor incandescente cu lămpi eficiente
energetic şi a înlocuirii aparatelor electrocasnice cu aparate eficiente energetic
(aparate frigorifice, maşini de spălat rufe, etc.) pentru a obţine reducerea
consumului casnic. Etichetele energetice influenţează favorabil comportamentul
consumatorilor, prin furnizarea de informaţii care le permit acestora să ia decizia
achiziţionării aparatelor pe baza consumului de energie.

158
Prioritatea 5 – Industrie si IMM

Masuri:
 Retehnologizarea instalatiilor de termoficare urbana din S.C. CET GOVORA S.A.
Rm. Valcea, in vederea conformarii la cerintele de mediu. Proiect finantat cu
fonduri europene
 Reabilitarea reţelelor de distribuţie secundare ale agentului termic din
municipiul Râmnicu Vâlcea
 Infiintarea unui parc tehnologic/industrial in domeniul unor activitati conexe
 Infiintarea unui centru de cercetare in domeniu, cu rol de observator

Prioritatea 6 – Transport

Masuri:
 Realizarea infrastructurii de semnalizare specifică transportului public de
calatori pentru asigurarea reducerii timpului de deplasare in trafic.;
 Modernizarea sistemului de transport public urban prin:
1) achizitia de material rulant electric/ecologic pentru operatorii de transport
public urban
2) puncte de incarcare pentru materialul rulant ecologic
3)construirea/modernizarea/reabilitarea depourilor aferente transportului
public
4) dezvoltarea sistemelor moderne de management al traficului
5) dezvoltarea sistemului de taxare "e-ticketing"
 Dezvoltarea de programe de monitorizare şi gestiune a consumului de
carburanţi pentru parcul de vehicule deţinut de societăţile comerciale care deţin
mai mult de 25 de autovehicule;
 Începând cu anul 2015 autorizate doar taxiurile cu un prag de emisii redus (ex:
180 mg/Km)

Prioritatea 7 – Productie locala de energie

Masuri:
 Promovarea utilizării surselor regenerabile de energie pentru producerea
energiei electrice şi termice:
a) Utilizarea biomasei:
- Centrală termică pe rumeguş şi sistem propriu de distribuţie agent termic

159
- Transformare Punctelor Termice (P.T.) în Centrale Termice (C.T.) cu funcţionare pe
rumeguş
b) Utilizarea energiei solare:
- Preparare apă caldă la C.T. de cartier prin montare colectoare solare
- Prepararea apă caldă menajeră prin panouri solare la unitatile de invatamint (10
proiecte pina in 2020)
c) Utilizarea pompelor de căldura
e) Sistemului de incalzire cu echipamente care utilizeaza resurse regenerabile la
persoane fizice - 300 case
 Realizarea de capacităţi de producere a energiei electrice, prin valorificarea
resurselor energetice regenerabile în municipiul Râmnicu Vâlcea;
 Colectarea si utilizarea gazului metan obţinut de la vechiul depozit de deşeuri
Raureni;
 Colectarea si utilizarea gazului metan obţinut de la depozitul ecologic Feteni;
 Colectarea si utilizarea gazului metan obţinut din staţia de epurare a
municipiului

Prioritatea 8 – Mecanisme de implementare

Masuri:
 Respectarea Planului Urbanistic General al Municipiului
 Sistematizare flux trafic in municipiu;
 Standard pentru construcţie clădire nouă - utilizare surse de energie regenerabilă
/ energie solară pentru o producţie de minim 30 % din necesarul de apă caldă de
consum;
 Standard pentru construcţie clădire nouă - consumul de energie primară pentru
încălzire, apă caldă, iluminat, ventilare şi condiţionare aer sub 80 kWh/mp an;
 Standard pentru reabilitare termică clădire existentă - folosirea tehnicilor de
ultimă generaţie care să asigure consum minim pe întreaga durată de viaţă a
soluţiei;
 Realizarea de caiete de sarcini tip pentru diferite tipuri de bunuri si servicii care
sa respecte criteriile achizitiilor verzi;
 In cadrul modernizarii/reabilitarii sistemelor de iluminat interior solicitarea
obligativitatii achizitiei de produse eficient energetic, cu asigurarea calităţii
necesare desfaşurării activităţilor intelectuale, durata de viată mare si montarea
senzorilor de prezenţă sau după caz a echipamentelor inteligente de modelare a
necesarului de iluminare artificială cu asigurarea optimă a iluminatului natural.

160
  Concesionările vor avea ca indice de performanţă activitatea care va avea emisia
de gaze cu efect de seră cea mai redusă;
 Solicitarea participanţilor la licitaţii sa indice sursele de energie regenerabile
folosite pentru producere sau punere în practică a serviciilor care fac obiectul
achizitiilor publice;
 Colectarea si analiza datelor privind consumurile lunare (energie, gaz, apa calda,
apa-canal, carburanţi, etc.)
 Mobilizarea cetăţenilor prin informarea acestora despre PAED;
 Instituirea de programe de educaţie a populaţiei în vederea economisirii energiei
electrice;
 Creşterea gradului de reciclare a deşeurilor prin programe de conştientizare a
cetăţenilor;
 Includerea pe site-ul primariei a datelor PAED si stadiul implementarii acestuia;
 Cursuri, seminarii, instruiri pentru personalul care implementeaza si raspunde
de Planul de actiune ;
 Participarea societăţii civile la organizarea “Ora Pământului” - 27 Martie, “Ziua
Pământului” - 22 Aprilie, “Săptămâna mobilităţii” - 16-22 Septembrie, “Ziua
mediului” - 5 iunie;
 Program educare si constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor.

AXA STRATEGICA 3 – COMPETITIVITATE ECONOMICA

Prioritatile si masurile care se impun in ceea ce priveste dezvoltarea competititvitatii

economice sunt cele de sustinere a unui mediu de afaceri performant, cu precadere al
celor care activeaza in domeniul turismului si dezvoltarii durabile. Masurile trebuie sa
conduca la promovarea celor doi poli de competitivitate de la nivelul municipiului:
turism si dezvoltare industriala in conditii de eficienta energetica.

Prioritati:
1. Cercetare, inovare si progres
2. Dezvoltarea unui mediu de afaceri competitiv
3. Formare si promovare

Prioritatea 1 – Cercetare, inovare si progres

161
Masuri:
 Dezvoltarea activitatilor de cercetare si inovare din cadrul unitatilor de renume
in domeniu, in scopul crearii unor filiere de execelenta prin exploatarea
resurselor locale
 Dezvoltarea unui centru de cercetare IT si aducerea acestui domeniu din zona
infractionalitatii in cea a unui centru de excelenta

Prioritatea 2 – Dezvoltarea unui mediu de afaceri competitiv

Masuri:
 Utilizarea infrastructurii de afaceri existente in municipiu si zonele adiacente
(Centrul de afaceri Flandra, Complexul Expozitional Oltexpo) in scopul crearii
unei retele de afaceri regionale, nationale sau internationale, al accesarii de
programe guvernamentale sau financiare în vederea dezvoltării unor noi piete,
concepte sau produse, precum si pentru infiintarea unor pepiniere de afaceri
 Realizarea de investitii pentru revitalizarea zonei industriale, in conditii de
eficienta energetica
 Realizarea de investitii in infrastructura agro-industriala, inclusiv a celei
ecologice
 Amenajarea unui Parc Industrial in zona din spatele USG

Prioritatea 3 – Formare si promovare

Masuri:
 Promovarea potenţialului local prin realizarea unui centru de informare pentru
investitori, unde să se regăsească informaţii ca: orientarea strategică locală
privind dezvoltarea locală, reglementări birocratice locale, baze de date cu
terenuri şi clădiri, baze de date cu contacte locale, baze de date cu parteneri de
afaceri, materiale de prezentare ale oportunităţilor locale etc.
 Sprijinirea şi încurajarea dezvoltării serviciilor de consultanţă, ca suport privat
pentru dezvoltarea afacerilor, prin pregătirea personalului din firme şi prin
servicii profesionale în diverse domenii ale consultanţei pentru afaceri
 Implementarea unui program continuu de pregătire antreprenorială pentru
pregătirea în primul rând a persoanelor care doresc să iniţieze afaceri, iar în al
doilea rând pentru persoanele care deja au o afacere şi care nu au cunoştinţe de
antreprenoriat.

162
AXA STRATEGICA 4 – DEZVOLTAREA CAPACITATII ADMINISTRATIVE

Masurile propuse in cadrul acestei axe strategice urmaresc crearea unui cadru general si
unitar de implementare a masurilor propuse in cadrul celorlalte axe strategice, precum
si crearea mecanismelor de implementare si a celor de sprijin:
 Crearea unui centru de studii al dezvoltarii locale, cu rol in masurarea gradului
de staisfactie a grupurilor tinta, crearea indicatorilor de masurare a rezultatelor
strategiei, observarea in teren
 Crearea mecanismelor de implementare si a celor de ajustare periodica a
strategiei
 Elaborarea strategiei fiscale si a celor sectoriale in domeniile strategice
 Crearea mecanismelor de sprijin ale antreprenoriatului local, in special in
domeniile care constituie poli de competitivitate (instrumente de tip fond de
garantare, fond de investitii)
 Crearea mecanismelor de guvernanta si parteneriat in implementarea strategiei,
care sa conduca la o arhitectura institutionala eficienta si participativa
 Elaborarea şi adoptarea de standarde de calitate
 Introducerea unor metode moderne de gestionare a documentelor şi a legislaţiei
specifice.
 Informatizarea administratiei publice
 Constituirea ghişeului unic
 Organizarea de dezbateri publice pentru consultarea cetăţenilor cu privire la
proiecte de acte normative
 Instruirea personalului din admininistratia publica pe tematici specifice
 Imbunătăţirea sistemelor şi procedurilor de evaluare a performanţelor asupra
activităţii administraţiei publice
 Organizarea de seminarii, conferinţe, campanii de conştientizare în vederea
furnizării de informaţii către publicul larg în legătură cu activitatea
administraţiei publice;
 Sprijin pentru procesul de descentralizare sectorială a serviciilor
 Implementarea sistemului integrat de e-administraţie, e-guvernare si e-sănătate
 Crearea unui cadru de dialog pentru întărirea colaborării între mediul privat,
societate civila şi administraţia publică - încurajarea parteneriatului
 Optimizarea funcţionării compartimentului de relaţii cu publicul
 Înfiinţarea unui centru modern de informaţii şi consiliere pentru cetăţeni
 Realizarea de puncte de informare a cetăţenilor

163
AXA STRATEGICA 5 – INFRASTRUCTURA SI SERVICII PUBLICE

Infrastructura si serviciile publice asupra carora se va interveni cu precadere vor fi cele

de sprijin in dezvoltarea polilor de competitivitate. Se recomanda ca majoritatea
masurilor de dezvoltare a serviciilor publice sa fie orientate spre parteneriate public –
private.
Prioritati:
1. Dezvoltare urbana
2. Dezvoltarea infrastructurii si a serviciilor sociale si de sanatate

Prioritatea 1 – Dezvoltare urbana

Masuri:
 Reabilitarea / modernizarea / extinderea / infrastructurii rutiere urbane, in
urma efectuarii unor studii de trafic si de management al traficului, in scopul
fluidizarii traficului
 Crearea si amenajarea de noi locuri de parcare, inclusiv crearea de parcari
supra/subterane in zona centrala a municipiului
 Reabilitarea si extinderea infrastructurii tehnice – utilitati (alimentare cu apa,
colectarea si epurarea apelor uzate, energie electrica, energie termica, gaze
naturale)
 Dezvoltarea unui sistem durabil de management al deseurilor, cu actiuni
orientate spre educarea si constientizarea cetatenilor
 Reducerea riscurilor inundatiilor prin captarea torentilor subsecvent realizarii
unei harti cu zonele de a fi in pericol de a fi inundate
 Construirea de noi cimitire

Prioritatea 2 – Dezvoltarea infrastructurii si a serviciilor educationale, sociale si de

sanatate

Masuri:
 Constructie / amenajare a centrelor de zi/rezidentiale/medicale pentru
persoane aflate in dificultate
 Constructia unui centru pentru persoanele varstnice
 Centru de consiliere adresat persoanelor dependente de droguri si alcool
 Infiintarea unui centru destinat dezvoltarii serviciilor de ingrijire la domiciliu a
varsnicilor

164
  Realizare sistem educational integrat pentru scolile de periferie
 Reabilitarea si modernizarea infrastructurii educationale

3.6. Estimarea impactului strategiei

Estimarea impactului unei strategii de dezvoltare locala nu poate fi facuta decat prin
intermediul unor evaluari interim si ex-post ale acesteia.

Evaluarile interim trebuie sa aiba rolul de a masura indicatorii atinsi in urma

monitorizarii continue a strategiei si a implementarii unor mecanisme de raspuns la
situatiile neprevazute. Trebuie, de asemenea, concepute si mecanisme de trecere, care sa
permita comutarea intre scenariile tehnico-economice enuntate, in cazul in care
conditiile macroeconomice sau cele socio-economice locale impun acest lucru.

Monitorizarea asigură majoritatea informatiilor privind performanta pe parcursul

procesului de implementare a politicii publice. Se foloseste foarte des în cazul
rapoartelor anuale. Datele sunt colectate, în general, în functie de domeniul de activitate
ca parte a informatiilor privind structura programului, resursele programului,
performanta, grupul tinta si rezultatele. Datele socio-economice de la birourile nationale
de statistică sunt folosite si pentru a asigura o „perspectivă generală” în cazul în care
rezultatele pe termen lung fac parte din cadrul de planificare si raportare.
Monitorizarea:
-Vizează relatiile dintre resurse, realizări si rezultate;
-Vizează graficele de implementare pentru a îmbunătăti termenele de realizare;
-Se concentrează pe indicatorii de performantă pe bază de rezultate
Caracteristicile generale ale indicatorilor de monitorizare sunt:
-Datele colectate în cadrul programului ca atare;
-Include datele de bază privind modul în care resursele sunt transpuse în realizări
si privind realizările ca atare;
-Cuprind date de bază disponibile referitoare la rezultate;
-Datele sunt colectate în mod constant ca parte a derulării activitătii si sunt revizuite
periodic de manageri;
-De regulă, se asteaptă ca beneficiarii serviciilor să raporteze;
-Extrem de relevante pentru raportarea anuală a performantei

165
Indicatorii de măsurare pentru monitorizare trebuie să se stabilească în mod realist,
luându-se în considerare faptul că producerea rezultatelor si a impacturilor în cazul
multor politici publice poate necesita o perioadă lungă de timp.

Indicatorii de masurare care vor fi folositi la evaluarea impactului prezentei strategii

sunt:
- Cresterea veniturilor bugetului local cu minim 10%
- Cresterea PIB-ului la nivelul localitatii cu minim 10%
- Reducerea numarului somerilor de la nivelul municipiului cu minim 10%
- Cresterea numarului de IMM-uri si a ponderii cifrei de afaceri a acestora in PIB-
ul local cu minim 5%
- Cresterea ponderii contractelor publice incheiate cu antreprenori locali la minim
70% din totalul contractelor publice
- Reducerea emisiilor de CO2 cu 20%
- Cresterea ratei de ocupare a fortei de munca cu minim 10%
- Cresterea ponderii sectorului cercetare – dezvoltare la minim 2% din PIB
- Cresterea folosirii surselor regenerabile de energie cu minim 25%
- Cresterea cu minim 10% a eficientei energetice
- Reducerea cu minim 15% numarului de elevi care parasesc timpuriu scoala
- Cresterea ponderii invatamantului tertiar la minim 25%
- Reducerea populatiei expuse saraciei sau excluziunii sociale cu minim 10%

3.7. Referinte la documente strategice

In cadrul strategiei nationala de dezvoltare pe termen mediu sunt prevazute
principii strategice de dezvoltare, care vizeaza, la nivel national, promovarea
mecanismelor economiei de piaţă în toate regiunile ţării în vederea îmbunătăţirii
competitivităţii şi realizării unei creşteri economice permanente, promovarea unei
dezvoltări armonioase spaţiale a reţelei de localităţi creşterea capacitaţii regiunilor (din
punct de vedere instituţional, financiar, decizional) la susţinerea propriului proces de
dezvoltare, promovarea principiilor Dezvoltării Durabile, crearea şanselor egale în ce
priveşte accesul la informare, cercetare-dezvoltare tehnologica si educaţie si formare
continua. La nivel regional se prevad principii strategice de reducerea disparităţilor
dintre regiuni, judeţe, mediu urban - mediu rural, zone centrale, zone periferice etc.,
pre-întâmpinarea apariţiei unor zone problemă, coordonarea iniţiativelor de dezvoltare
regionala cu priorităţile naţionale şi orientările Uniunii Europene si promovarea unor
politici diferenţiate conform unor particularităţi zonale .

166
 La nivel judetean, strategia de dezvoltare economica se bazeaza pe Programul de
dezvoltare economică şi socială a judeţului Valcea, care are în vedere alinierea la
măsurile prevăzute în acquis-ul comunitar, prin urmărirea aplicării, la nivel local, a
acţiunilor cuprinse în Planul local de aplicare a legislaţiei şi de consolidare
instituţională.

Prin prevederile actualului P.U.G. se propune:

- Extinderea zonei centrale cu zona Libertăţii, pentru a decongestiona zona
centrală existentă . Acesastă intervenţe este necesară şi din cauza faptului că procentul
de ocupare din zona centrală a crescut exponenţial, ajungându-se la o supraaglomerare
şi la o degradare a fondului construit şi valorii arhitecturale şi urbanistice. Operaţiunea
ar putea fi uşurată şi de existenţa unor terenuri virane sau în curs de reconversie
existente în zona Libertăţii, care pot primi noi funcţiuni şi pot prelua o parte din
activităţile şi necesităţile zonei centrale, fiind amplasate în continuarea acesteia. Un alt
avantaj al acestei extinderi este atractivitatea şi potenţialul zonei propuse spre
extindere, aflându-se la conflenţa celor 2 râuri ce treversează oraşul: Olt şi Olăneşti şi
legătura facilă cu zona Goranu, realizată prin intermediu podului peste Olt. Această
legătură reprezintă se va întări pentru a putea susţine extinderea unei zone cu caracter
central în zona Goranu, susţinută şi de prezenţa noii gări în axul acestei dezvoltări.
- Creşterea coerenţei funcţionale a zonei prin admiterea, în lungul arterelor de
circulaţie, a conversiei funcţionale a clădirilor de locuit (în special a parterelor acestora),
a completării cu diferite tipuri de funcţiuni, a asigurării parcajelor necesare, a spaţiilor
plantate şi amenajărilor exterioare, cu condiţia menţinerii culoarelor de protecţie faţă de
infrastructura tehnico-edilitară;
Unităţile administrativ-culturale vor rămâne grupate în zona centrală a oraşului,
restul unităţilor centrale de importanţă municipală dispersate în timp în teritoriul
oraşului, împreună cu cele comerciale vor deveni, prin întărirea lor, centre de cartier sau
zone centrale care grupează funcţiuni de interes local sau municipal (mai puţin
regional).
Diferenţa de dotare a diferitelor cartiere se va regăsi pe arterele principale de
circulaţie în cadrul zonelor mixte, care reprezintă legătura dintre zona centrală cu
zonele centrale dispersate
Suprafaţa acestor zone centrale izolate reprezintă:
- 97,74 ha reprezentând 2,06 % din intravilanul propus (centrele de cartier)
-130,44 - reprezentând 2,75% din intravilanul propus zona de afaceri şi de
polli urbani
-249,86 reprezentând 5,27 % din intravilanul propus zona serviciilor

167
Împreună cu zona centrală, aceste zone de servicii şi zone de caracter central
însumează 602,09 ha, respectiv 12,85% din intravilanul propus.

STRATEGIA EUROPA 2020

Europa trece printr-o perioadă de transformare. Criza a anulat ani de progrese

economice si sociale si a pus în evidentă deficientele structurale ale economiei Europei.
Între timp, lumea evoluează rapid, iar provocările pe termen lung (globalizarea,
presiunea exercitată asupra resurselor, îmbătrânirea) se intensifică. UE trebuie să se
ocupe acum de propriul viitor.

Europa poate reusi dacă actionează în mod colectiv, ca Uniune. Avem nevoie de o
strategie care să ne permită să iesim din criză mai puternici si care să transforme UE
într-o economie inteligentă, durabilă si favorabilă incluziunii, caracterizată prin niveluri
ridicate de ocupare a fortei de muncă, productivitate si coeziune socială. Europa 2020
oferă o imagine de ansamblu a economiei sociale de piată a Europei pentru secolul al
XXI-lea.

Europa 2020 propune trei priorităti care se sustin reciproc:

– crestere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere si inovare;

– crestere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al
utilizării resurselor, mai ecologice si mai competitive;

– crestere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării

fortei de muncă, care să asigure coeziunea socială si teritorială.

UE trebuie să definească directia în care vrea să evolueze până în anul 2020. În acest
scop,

Comisia propune următoarele obiective principale pentru UE:

168
Aceste obiective sunt interconectate si sunt cruciale pentru reusita noastră generală.
Pentru a garanta că fiecare stat membru adaptează strategia Europa 2020 la situatia sa
specifică, Comisia propune ca aceste obiective ale UE să fie transpuse în obiective si
traiectorii nationale.

Obiectivele sunt reprezentative pentru cele trei priorităti - o crestere inteligentă,

durabilă si favorabilă incluziunii - dar nu sunt exhaustive: pentru a sprijini realizarea
acestora, va fi necesară întreprinderea unei game largi de actiuni la nivelul national, al
UE si international.

Comisia prezintă sapte initiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese în

cadrul fiecărei teme prioritare:

– „O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăti conditiile cadru si accesul la finantările

pentru cercetare si inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor
inovatoare în produse si servicii care creează crestere si locuri de muncă;

– „Tineretul în miscare” pentru a consolida performanta sistemelor de educatie si

pentru a facilita intrarea tinerilor pe piata muncii;

– „O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de

internet de mare viteză si pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piată digitală
unică gospodăriilor si întreprinderilor;

– „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a permite

decuplarea cresterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o
economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a creste utilizarea surselor regenerabile de
energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor si a promova eficienta energetică;

– „O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăti mediul de

afaceri, în special pentru IMM-uri, si a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide
si durabile în măsură să facă fată concurentei la nivel mondial;

– „O agendă pentru noi competente si noi locuri de muncă” pentru a moderniza pietele
muncii si a oferi mai multă autonomie cetătenilor, prin dezvoltarea competentelor
acestora pe tot parcursul vietii în vederea cresterii ratei de participare pe piata muncii si
a unei mai bune corelări a cererii si a ofertei în materie de fortă de muncă, inclusiv prin
mobilitatea profesională;

– „Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea socială si

teritorială, astfel încât beneficiile cresterii si locurile de muncă să fie distribuite echitabil,

169
iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia si excluziunea socială să li se acorde
posibilitatea de a duce o viată demnă si de a juca un rol activ în societate.

Aceste sapte initiative emblematice vor angaja atât UE, cât si statele membre.
Instrumentele UE, în special piata unică, ajutoarele financiare si instrumentele de
politică externă, vor fi mobilizate pentru eliminarea blocajelor si îndeplinirea
obiectivelor strategiei Europa 2020. Ca prioritate imediată, Comisia identifică măsurile
care trebuie luate pentru a defini o strategie credibilă de iesire din criză, pentru a
continua reforma sistemului financiar, pentru a asigura consolidarea bugetară pentru o
crestere pe termen lung si pentru a întări coordonarea în cadrul Uniunii economice si
monetare.

Pentru a se obtine rezultate va fi nevoie de o guvernantă economică mai puternică.

Strategia Europa 2020 se va sprijini pe doi piloni: abordarea tematică prezentată
anterior, care combină prioritătile si principalele obiective, si întocmirea unor rapoarte
de tară, permitând statelor membre să îsi dezvolte propriile strategii de reîntoarcere la o
crestere economică durabilă si la sustenabilitatea finantelor publice. La nivelul UE se
vor adopta orientări integrate care să cuprindă domeniul de aplicare a prioritătilor si
obiectivelor UE. Fiecărui stat membru i se vor adresa recomandări specifice. În cazul
unui răspuns necorespunzător, se pot emite avertismente politice. Prezentarea de
rapoarte privind îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020 si evaluarea Pactului
de stabilitate si crestere se vor efectua simultan, făcându-se însă în continuare distinctia
între aceste instrumente si mentinând integritatea Pactului.

Provocările globale se intensifică

În timp ce Europa trebuie să îsi solutioneze propriile deficiente structurale, lumea

evoluează rapid si va fi foarte diferită la sfârsitul următorilor zece ani:

– Economiile noastre sunt tot mai interconectate. Europa va profita în continuare de

faptul că reprezintă una dintre cele mai deschise economii din lume, însă concurenta
din partea economiilor dezvoltate si emergente se intensifică. Tări precum China si
India investesc masiv în cercetare si tehnologie, pentru a-si plasa industria pe o pozitie
superioară în lantul de valori si a înregistra un salt semnificativ în economia mondială.
Acest lucru exercită presiune asupra competitivitătii anumitor sectoare ale economiei
noastre, dar fiecare amenintare reprezintă si o oportunitate. Pe măsură ce aceste tări se
dezvoltă, se vor deschide noi piete pentru multe întreprinderi europene.

– Finantele mondiale au nevoie în continuare de măsuri corective. Disponibilitatea

creditelor acordate în conditii usoare, o viziune pe termen scurt si asumarea unor riscuri

170
exagerate pe pietele financiare din toată lumea au încurajat comportamentul speculativ,
contribuind la înregistrarea unei cresteri bazate pe bule speculative si crearea unor
dezechilibre importante. Europa s-a angajat să găsească solutii mondiale în vederea
instituirii unui sistem financiar eficient si sustenabil.

– Provocările legate de climă si de resurse, necesită adoptarea unor măsuri drastice.

Dependenta puternică de combustibilii fosili, precum petrolul, si utilizarea ineficientă a
materiilor prime expun consumatorii si întreprinderile europene la socuri dăunătoare si
costisitoare privind preturile, amenintându-ne securitatea economică si favorizând
schimbările climatice. Cresterea populatiei mondiale de la 6 la 9 miliarde va intensifica,
la nivel mondial, concurenta pentru resursele naturale si va exercita presiuni asupra
mediului. UE trebuie să sensibilizeze în continuare alte părti ale lumii în privinta găsirii
unei solutii globale pentru problemele puse de schimbările climatice, în paralel cu
punerea în aplicare, pe întreg teritoriul UE, a strategiei privind schimbările climatice si
energia pe care am convenit-o.

Europa trebuie să treacă la actiune pentru a evita declinul

Putem trage următoarele învătăminte de pe urma crizei:

– Cele 27 de economii ale UE sunt puternic interdependente: criza a subliniat legăturile

strânse si efectele de contagiune care există între economiile noastre nationale, în special
în zona euro. Reformele realizate (sau nu) într-o tară afectează evolutia situatiei din
toate celelalte tări, asa cum au demonstrat-o evenimentele recente. Mai mult, din cauza
crizei si a constrângerilor severe în ceea ce priveste cheltuielile publice, este mai dificil
pentru unele state membre să furnizeze finantări suficiente pentru infrastructura de
bază de care au nevoie în domenii precum transporturile si energia, nu numai pentru a-
si dezvolta propriile economii, ci si pentru a le permite acestora să participe pe deplin
pe piata internă;

– Coordonarea la nivelul UE functionează: răspunsul la criză a demonstrat că

rezultatele sunt semnificativ mai bune dacă actionăm împreună. Am demonstrat acest
lucru prin adoptarea unor măsuri comune pentru a stabiliza sistemul bancar si prin
adoptarea unui Plan european de redresare economică. Într-o lume globalizată, nicio
tară nu poate solutiona provocările în mod eficace actionând în mod izolat;

Europa se află în fata unor optiuni clare, dar dificile. Prima dintre acestea este de a
înfrunta în mod colectiv provocarea imediată pe care o reprezintă redresarea si
provocările pe termen lung - globalizarea, presiunile exercitate asupra resurselor,
îmbătrânirea - pentru a compensa pierderile recente, pentru a redeveni competitivi,

171
pentru a stimula productivitatea si pentru a înscrie UE pe o traiectorie ascendentă a
prosperitătii („redresare durabilă”).

A doua optiune este de a continua realizarea de reforme într-un ritm lent si în mare
parte necoordonat, riscând să înregistrăm o pierdere permanentă de bunăstare, o rată
de crestere lentă

(„redresare lentă”), care poate conduce la niveluri ridicate ale somajului si ale angoasei
sociale, precum si la un declin relativ pe scena mondială („deceniu pierdut”).

Cadrul legal european:

- Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din
17 decembrie 2013 privind dispozitii specifice pentru sprijinul din partea
Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare
teritorială europeană
- Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din
17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională si
dispozitiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investitiile pentru crestere
economică si locuri de muncă si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006
- Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din
17 decembrie 2013 privind Fondul social european si de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului
- Regulamentul nr. 1082/2006 privind cooperarea teritorială europeană;
- Regulamentul (UE) nr. 1302/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din
17 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 privind o
grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) în ceea ce priveste clarificarea,
simplificarea si îmbunătătirea constituirii si functionării unor astfel de grupări
- Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din
17 decembrie 2013 privind Fondul de coeziune si de abrogare a Regulamentului
(CE) nr. 1084/2006
- Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din
17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispozitii comune privind Fondul european
de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul
european agricol pentru dezvoltare rurală si Fondul european pentru pescuit si
afaceri maritime, precum si de stabilire a unor dispozitii generale privind Fondul
european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune si
Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime si de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului

172
 - Regulamentul Comisiei Europene nr. 1828/2006 privind stabilirea regulilor de
implementare ale Regulamentului Consiliului (CE) nr.1083/2006 privind
dispoziţiile generale referitoare la FEDR, FSE şi FC şi ale Regulamentului (CE)
nr.1080/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind FEDR, cu
modificările şi completările ulterioare;
- Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a
anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piata comună în aplicarea
articolelor 87 si 88 din tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de
ajutoare)

3.8. Strategii comune cu UAT din zona metropolitana

Dezvoltarea Zonei metropolitane va reprezenta dezvoltarea spatiala a axelor strategice

propuse la nivelul municipiului.

Astfel, in domeniul TURISMULUI masurile propuse, de:

1. Brand si animare
2. Reabilitare si extindere infrastructura publica de turism
3. Dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii conexe
4. Sprijin pentru formare
5. Infrastructura de baza
vor fi extinse la nivelul intregului teritoriu. Brandul local va fi unul teritorial, masurile
de animare se vor replica in toate comunitatile din Zona metropolitana, iar dezvoltarea
infrastructurii de turism va fi axata pe aceiasi piloni ca la nivel local. Se va urmari, in
schimb, promovarea cu precadere a turismului balnear, a celui gastronomic si
ecumenic, in detrimentul celui de tip city break, care nu poate fi replicat la nivelul
teritoriului.
Filierele de excelenta vor fi create prin exploatarea resurselor de la nivelul teritoriului.

In ceea ce priveste dezvoltarea durabila, obiectivul municipiului Ramnicu Valcea va

deveni obiectivul intregului TERITORIU: actiuni concertate, de tipul celor enumerate in
cadrul Axei strategice 2, care sa conduca pana in anul 2020 la reducerea emisiilor de
CO2 cu minim 20%. Vor fi implementate programe integrate, care vor viza eficienta
energetica, la nivel metropolitan.

Este necesara instituirea de mecanisme de sprijin antreprenorial, precum si elaborarea

unor strategii de dezvoltare, fiscala, de marketing si sectoriale si la nivel teritorial, astfel

173
incat sa fie creat cadrul institutional propice implementarii unui plan integrat de
dezvoltare.

Elementele-cheie ale unei ZM sunt:

• un teritoriu desemnat şi o strategie de dezvoltare teritorială integrată;

• un set de acţiuni care urmează să fie puse în aplicare;

• mecanisme de guvernanţă pentru gestionarea ZM.

Acţiunile care urmează să fie puse în aplicare prin intermediul ZM vor contribui la
obiectivele tematice ale axelor prioritare relevante ale programului operaţional
(programelor operaţionale), precum şi la obiectivele de dezvoltare ale strategiei
teritoriale. Acestea pot fi finanţate din Fondul european de dezvoltare regională
(FEDR), Fondul social european (FSE) şi Fondul de coeziune, însă nu este obligatoriu ca
în cadrul fiecărei ZM să fie combinate toate fondurile. Cu toate acestea, se încurajează
combinarea fondurilor, întrucât abordarea integrată necesită corelarea investiţiilor
nemateriale cu investiţiile în infrastructura fizică. Acest lucru este în mod special
relevant pentru dezvoltarea urbană durabilă.

Un cadru institutional astfel constituit poate oferi sprijin şi prin intermediul unor
instrumente financiare (articolele 32-40 din propunerea de regulament de stabilire a
unor dispoziţii comune), în cazul în care acestea sunt adecvate pentru realizarea
acţiunilor definite în strategia de dezvoltare.

Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii (CLLD – articolele 28-30

din propunerea de regulament de stabilire a unor dispoziţii comune) poate constitui un
element care poate fi utilizat ca o componentă de bază pentru punerea în aplicare a unui
teritoriu. CLLD este o abordare strict de jos în sus. Grupul de acţiune locală este cel care
determină conţinutul strategiei de dezvoltare locală şi operaţiunile finanţate în cadrul
acesteia. Ca atare, CLLD ar putea fi, de exemplu, o componentă a unei strategii urbane
integrate puse în aplicare prin intermediul unei ZM.

Crearea unui teritoriu de proiect dupa modelul si experienta franceza - Franta are o
experienta de peste 30 de ani in domeniul Strategiilor Teritoriale Integrate si in plus a
creat modelul GAL-ului ca fundament pentru axa 4 LEADER a FEADR din perioada
2007-2013, model extins in 2013-2020 si pentru instrumentul CLLD. Extras din
Documentul anexat ce prezinta pe larg elemente esentiale ale MODELULUI FRANCEZ:

174
“Daca la inceput DATAR era practic o curea de transmisie intre initiativa guvernamentala si
organele executive, progresiv, acest demers top down se inverseaza si devine un exemplu de
politica parteneriala de tip bottom up sub efectul tendintelor convergente: deconcentrare,
decentralizare, teritorializare pe proiecte. Incepand din 1999, legea prinvind orientarea pentru
amenajarea si dezvoltarea durabila a teritoriului (LOADDT-Voynet) creaza noua scheme de
servicii colective intr-o logica de bottom up. Printr-un decret din 2002 sunt fixate orientarile
unei noi politici care corespund noilor provocari legate de noile tehnologii, mondializare, noua
faza a descentralizarii si extinderea Uniunii Europene. Au fost fixate patru obiective prioritare:

-valorizarea rolului marilor orase si retelelor urbane intr-un demers de dezvoltare durabila a
teritoriului

-inversarea declinului teritoriilor rurale si rubane cele mai fragile

-definirea noilor solaridati teritoriale

-reinnoirea contractelor de incredere intre Stat si teritoriu

Prin acest demers este consacrata notiunea de teritoriu de proiect. Notiunea de "Pays" a fost
creata in 1995. (Ea este similara cu Tara, Tinut de tipul Tara Barsei, Tara Fagarasului, Tara
Hategului, etc.) Acest concept nu reprezinta o structura administrativa clasica; nu sunt nici
adminsitratii publice locale, nici colectivitati teritoriale si defapt pot sa nu aiba personalitate
juridica, dar aceste entitati reprezinta teritorii de proect caracterizate printr-o coeziune
economica, geografica sau sociala (aceste spatii pot sa nu coincida cu circumscriptii
administrative). Teritoriul de proiect, "Pays", se concretizeaza printr-un consiliu de dezvoltare
reunind alesii de orice tip si actorii economici (organe de reflectie si concertare) si intr-o carta a
teritoriului care fixeaza provocarile dezvoltarii si obiectivele. Intentia/obiectivul a fost de a
sustine politica de amenajare a teritoriului pe un tip de organizare teritoriala prezentand o reala
pertinenta geografica, economica si sociala.

In principiu, pentru amenajarea unui astfel de teritoriu, la nivel infradepartamental

intercomunal sunt elaborate urmatoarele documente:

-Schema de COerenta Teritoriala (SCOT)

-Plan de deplasare urbana (PDU)

-Programul local de habitat (PLH)

-Planuri locale de urbanism (PLU)

-Plan de Prevenire a Riscurilor (PPR).”

175
Strategia va fi concepută astfel încât acţiunile să se poată baza pe sinergiile generate de
punerea în aplicare coordonată. Strategia va avea o abordare integrată care va corela
investiţiile nemateriale cu investiţiile în infrastructura fizică. Strategia va fi elaborata in
corelare cu politicile promovate de Guvernul Romaniei, cele ale Comisiei Europene
precum si cu studiile programelor/proiectelor de asistenta tehnica promovate sau
angajate cu sprijinul Bancii Mondiale, BERD, BEI etc. De asemenea se vor integra
studiile de eficienta energetica si vor fi mentionate liniile de mobilitate (planuri de
mobilitate) facute la nivelul beneficiarilor, atat cele facute la initiativa directa a acestora
cat si cele realizate cu sprjinul organismelor internationale sau nationale.

176
 BIBLIOGRAFIE

- Plan Urbanistic General Municipiul Râmnicu Vâlcea Memoriu de Sinteza

- Planul de Actiune al Energiei Durabile 2010 – 2020 – Municipiul Ramnicu Valcea
- Strategia de Dezvoltare Durabila a Serviciului de Transport Public Local de
Calatori in Municipiul Ramnicu Valcea 2009 – 2015
- Planul Integrat de Dezvoltare Urbana
- Strategia de Dezvoltare Locala a Municipiului Ramnicu Valcea 2014-2020
- STRATEGIA EUROPA 2020
- Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din
17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea
Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare
teritorială europeană
- Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din
17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile
specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și
locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006
- Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din
17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului
- Regulamentul nr. 1082/2006 privind cooperarea teritorială europeană;
- Regulamentul (UE) nr. 1302/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din
17 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 privind o
grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) în ceea ce privește clarificarea,
simplificarea și îmbunătățirea constituirii și funcționării unor astfel de grupări
- Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din
17 decembrie 2013 privind Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului
(CE) nr. 1084/2006
- Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din
17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european
de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul
european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și
afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul
european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și
Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului
- Regulamentul Comisiei Europene nr. 1828/2006 privind stabilirea regulilor de
implementare ale Regulamentului Consiliului (CE) nr.1083/2006 privind
dispoziţiile generale referitoare la FEDR, FSE şi FC şi ale Regulamentului (CE)
nr.1080/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind FEDR, cu
modificările şi completările ulterioare;

177
- Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a
anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea
articolelor 87 și 88 din tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de
ajutoare)
- Banca Mondiala, „Orase competitive. Remodelarea geografiei economice a
Romaniei”

178