Ramnicu Valcea

Râmnicu Vâlcea este municipiul de reședință al județului Vâlcea, Oltenia, România, format din

localitățile componente Aranghel, Căzănești, Copăcelu, Dealu Malului, Poenari, Priba, Râmnicu
Vâlcea (reședința), Râureni, Stolniceni și Troian, și din satele Fețeni, Goranu, Lespezi și Săliștea.
1. Asezarea geografica
Municipiul Râmnicu Vâlcea, reşedinţa judeţului Vâlcea, este amplasat in partea central-estică a
judeţului si in partea central-sudica a Romaniei la confluenta raurilor Olt şi Olăneşti. Este delimitat in
partea estica de dealul Capela până dincolo de cursul râului Olt, depăşind spre sud confluenţa acestuia
cu apele râului Olăneşti. Este mărginit la sud de dealul Troian, iar la vest de dealulurile Petrişor şi
Capela. La nord hotarul municipiului Râmnicu Vâlcea este marcat de dealul Cetăţuia. Este cel mai
mare oraş al judeţului si unul din cele mai importante oraşe situat in zona de nord a Olteniei, cu o
suprafaţă totală de 8952 ha şi un procent de ocupare al terenului de 21%. Poziția sa geografică
determină și temperatura care aproape mereu este călduroasă, clima fiind temperat continentală.
Orașul este situat pe celebra paralelă 45 (45º06’N), la jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord.
Pe aceeași latitudine se mai află, printre altele: Grenoble (Franța), Bordeaux (Franța), Torino (Italia),
Golful Veneției (Italia)
Se află așezat într-un punct geografic aproape central al României, nod de întâlnire a trei importante
drumuri naționale (DN7, DN64 și DN67) și unul european (E81). Acestea fac ca municipiul să fie
legat direct cu traseul București – Pitești – Sibiu – Cluj – Oradea – Budapesta (E81), cu
municipiul Târgu-Jiu (DN67) și municipiile Drăgășani – Caracal (DN64). Tot odată acestă
infrastructură națională prin ramificațiile ei, drumurile județene (DJ), leagă reședința județului de
restul localităților. De asemeni, calea ferată face legătura cu Sibiu (la nord) și Piatra Olt (sud) și
apoi Craiova sau Caracal-Roșiori de Vede-București.
2. Scurt istoric al orasului
Datorită poziţiei sale geografice, Râmnicul s-a aflat pe ruta de acces a armatelor romane conduse de
Traian, în cel de-al doilea război între Imperiul Roman şi Dacia (105 - 106 [Link].)
Imagini din războaiele daco-romane din anii 101-102 şi 105-106 d. Chr. sunt prezentate pe Columna
lui Traian din Roma
Prima mențiune documentară datează din 20 mai 1388, când Mircea cel Bătrân confirma mănăstirii
Cozia stăpânirea la Râmnic a unei mori, dăruită de Dan I, și a unei vii, pe care o făcuse danie jupanul
Budu, cu voia lui Radu I. Prima atestare ca oraș este din 4 septembrie 1389, când Mircea cel
Bătrân menționa într-un hrisov că se află în „orașul domniei...numit Râmnic”.
În centrul orașului, se găsesc ruinele curții domnești a lui Mircea cel Bătrân, prezențe materiale vii ale
marelui voievod în această așezare; aici a semnat documentul de atestare a județului Vâlcea la 8
ianuarie 1392, fiind primul județ atestat documentar. Din vechea și măreața cetate se mai pot vedea
astăzi doar zidurile care înconjoară parcul central, numit Mircea cel Bătrân în cinstea voievodului.
în anul 1643, pe iazul morilor (asanat pe la sfârșitul anilor 1970) se construiește prima moară (fabrică)
de hârtie, de către boierii Rudeni.
Ocuparea Olteniei de către austrieci în perioada 1718–1739, implicit și a Râmnicului, a dus la
incendierea urbei și transformarea ei în fortăreață de apărare.
La Râmnicu Vâlcea, la 1705 Antim Ivireanul, unul dintre cei mai buni tipografi ai vremii, a fost
hirotonisit ca episcop
Istoricul Nicolae Iorga a denumit Râmnicul capitală a tipografiilor, iar un capitol al lucrării sale
„Literatura română veche” este numit „Epoca lui Chesarie de Râmnic”
Alt important cărturar al Râmnicului, episcopul Damaschin, reușește tot în această perioadă să
contribuie la românizarea aproape a tuturor cărților, traducând aproape întreaga literatură a timpului. 
Istoria Râmnicului marchează decisiv istoria României şi în anul revoluţionar 1848. În contextul
instalării la Bucureşti a guvernului revoluţionar şi al prezenţei, în sudul oraşului, a taberei de panduri
şi voluntari condusă de generalul Gheorghe Magheru pentru apărarea ţării de atacurile dinspre nord, la
29 iulie 1848, râmnicenii, adunaţi pe locul actualului Parc Zăvoi, intonează, pentru prima dată într-un
cadru oficial, cântecul "Deşteaptă-te!, române", imnul de azi al României. Tonul l-a dat Anton Pann
(1794 - 1854), poet, compozitor şi profesor de muzică, aflat pe atunci în oraş, care a adaptat o melodie
proprie pe versurile poeziei "Un răsunet" aparţinând poetului şi revoluţionarului transilvănean Andrei
Mureşanu (1816 - 1863).
3. Situatia demografica
Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Râmnicu Vâlcea se ridică la 98.776
de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
107.726 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,98%), cu o minoritate
de romi (1,31%). Pentru 6,42% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,06%). Pentru 6,43% din populație, nu
este cunoscută apartenența confesională

4. Mediul economic social si forta de munca.

- Din 5973 firme cu sediul in municipiul Ramnicu Valcea, 5465 figurau ca fiind active in anul 2012. -
Cifra de afaceri a firmelor a fost in 2012 de [Link] RON - Comparativ cu 2008 cifra de afaceri
a firmelor din localitate a scazut in anul 2012, chiar daca in 2011 s-a inregistrat o crestere fata de
trendul descendent. - Numarului personalului angajat in companiile din Ramnicu Valcea este in
scadere din 2008, ajungand la 3318 nr mediu de angajati in 2012, in cadrul celui mai mare angajator,
OLTCHIM SA fata de 4199 numarul mediu de angajati in 2008. Trendul descendent se pastreaza la
ceilalti angajatori. - Cea mai mare cifra de afaceri inregistrata este realizata de catre OLTCHIM SA care
are ca activitate principala fabricarea altor produse chimice organice, de bază. - Deasemena din 2008,
societatea este in declin, cifra de afaceri scazand de la [Link] la 76.5442.904, in 2012.

- cea mai mare pondere a populaţiei stabile, atât în municipiu Râmnicu Vâlcea cât şi în localităţile
învecinate, o deţin salariaţii (41% din totalul populaţiei stabile în municipiul Râmnicu Vâlcea); - o
pondere foarte mare a persoanelor inactive: 56,5% în Râmnicu Vâlcea; - ponderea salariaţilor în
municipiul Râmnicu Vâlcea este cea mai mare, de 41% din totalul populaţiei stabile, celelalte localităţi
deţinând ponderi sub 30%. Cel mai mare procent al populatiei ocupate se inregistreaza in domeniul
industrial, urmat de domeniile de comert si servicii. Fata de anul 2002, la nivelul anului 2011 se poate
observa cresterea populatiei ocupate in agricultura, in stransa legatura cu scaderea din filiera
industriala. Constructiile au suferit cea mai mare scadere a populatiei ocupata, cu peste 2%, ca, de
altfel, si sectorul administratiei publice. Cresterile marcante se observa in domeniile comercial,
sanatate si asistenta sociala, sectoarele servicii si invatamant avand o crestere usoara. În anul 2002, la
nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea, populaţia ocupată era de 40.182 locuitori, adică 41,34% din
total populaţia stabilă înregistrată, mai mică comparativ cu media regională (46,2%). Ponderea cea mai
mare a populaţiei ocupate este în sectorul industrial, urmat de sectorul servicii şi comerţ. Conform
I.N.S, numarul mediu al salariatilor din Ramnicu Valcea la nivelul anului 2012 era de 38.868, mai
mult de jumatate din numarul mediu al salariatilor inregistrati la nivelul judetului (73757). La nivelul
municipiului numarul somerilor a fost in scadere la sfarsitul anului 2011 cand s-au inregistrat 2007
someri fata de anul precedent cand s-au inregistrat 3478 la sfarsitul lunii decembrie 2010. In ultimii 2
ani numarul somerilor a fost tot in crestere.
La nivelul judetului rata somajului la sfârşitul lunii decembrie 2013 era de 6,63% cu 12.056 şomeri
înregistraţi dintre care 2813 doar in Ramnicu Valcea. Evolutie oscilanta a mortalitatii generale,
ascendenta fata de recensamantul din 2002, descendenta in perioada 2008-2009 si cu valori constante
in perioada 2010-2012. Rata mortalitatii la nivelul anului 2012 a fost de 7,65%o. Trend oscilant si al
natalitatii in perioada dintre recensamintele din 2002 si 2011 dar cu o valoare aproape egala intre anii
2002 cand au fost inregistrate 985 persoane decedate si 2012 cand s-au inregsitrat 983 persoane
decedate. Rata natalitatii la nivelul anului 2012 a fost de 9,95%o. Spor natural pozitiv la nivelul anului
2012 si cu trend ascendent din 2011.
5. Atractii turistice
In Ramnicu Valcea la intersectia strazilor Colonel Badescu / Carol I se afla Muzeul de Arta “Casa
Simian”, construita in 1940 si care a apartinut familiei Nae si Tita Simian. Elementele arhitectuale ale
Casei Simian creeaza impresia unei vile italiene cu o superba gradina de vara. Muzeul gazduieste
opere de arta ale unor artisti renumiti, precum: Grigorescu, Tonitza, Storck, Vermont, Ressu, Pallady,
Tuculescu.

Vis-à-vis de Muzeul de Arta “Casa Simian” se afla Biblioteca Judeteana “Antim Ivireanul” care se
remarca prin arhitectura sa unica in Oltenia avand o cupola-vitraliu. Biblioteca a fost inaugurata in
anul 2004 si detine peste 400.000 de volume de carti, periodice, documente grafice si audio-vizuale
disponibile in mai multe limbi de circulatie internationala.

In apropiere, cu acces din Calea Lui Traian gasim Muzeul de Istorie, adapostit intr-o cladire din
secolul al XIX-lea, cunoscuta ca fosta “Scoala cu ceas”. Muzeul de Istorie gazduieste expozitii
permanente, ce isi propun sa prezinte aspecte din viata si activitatea vechilor locuitori din Valea
Oltului. Muzeul de Istorie detine colectii filatelice, colectie de arme vechi, colectie de tiparituri, de
carte veche si multe alte obiecte rare cu valoare istorica.

De la Muzeul de Istorie coborand spre centrul municipiului Ramnicu Valcea descoperim Biserica Toţi
Sfinţii, zidita între anii 1762 – 1764. Pentru a ajunge la Episcopia Ramnicului va trebui sa ne
intoarcem 300 de metri, urcand pe calea lui Traian, pana in dreptul Colegiului National “Alexandru
Lahovari” de unde vom face stanga catre poalele dealului Capela. Aici se afla Episcopia Ramnicului
cea de-a doua episcopie a Ţarii Romanesti, mostenitoare si continuatoare a Mitropoliei Severinului.

Revenind la Muzeul de Arta “Casa Simian” si mergand spre dreapta, la o distanta de 200 m se afla
Tribunalul Valcea, construit la inceputul secolului al XX-lea si Judecatoria Ramnicu Valcea,
construita intre anii 1906-1907 de inginerul Henri Sousskind. Vis-a vis de Judecatorie, la poalele
dealului Capela, este amplasata Statuia Independentei ce simbolizeaza “Romania cu chipul indurerat
pentru fii ei cazuti vitejeste in lupte”.

La 500 metri de acest loc se afla Parcul Zavoi (la iesirea catre Baile Olanesti), unul din cele mai vechi
parcuri din tara si recunoscut ca fiind locul in care s-a cantat pentru prima data, la 29 iulie 1848, imnul
national al Romaniei “Deşteaptă-te, române!”

6. Calitatea factorilor de mediu. Spatii verzi

Calitatea aerului
In cadrul municipiului Ramnicu Valcea calitatea aerului este supravegheata
de cele doua statii de monitorizare, cea de pe Platforma Chimica – statie de fond
industrial – si cea de la Gradina Zoologica – statie de fond urban. Aceste statii sunt
amplasate in zone cu impact din punct de vedere al evaluarii pulberilor
sedimentabile si monitorizeaza in sistem automat, parametrii reprezentati prin
masurarea emisiilor de poluanti gazosi si parametrii meteo.
Studiile efectuate arata ca poluarea
datorata traficului rutier este in continua crestere si se manifesta in special atunci
cand nu se efectueaza ventilatia naturala in apropierea solului, respectiv in zilele cu
insolatie maxima.
Calitatea aerului este determinata de emisiile de poluanti atmosferici, si
anume:
Monoxidul de carbon, al carui sursa principala este reprezentata de procesele
industriale desfasurate in cadrul Platformei Chimice Ramnicu Valcea, de procesele
neindustriale reprezentate in principal de activitatile rezidentiale si de traficul rutier.
Monitorizarea concentratiilor de monoxid de carbon se efectueaza la cele doua statii
automate al municipiului iar maximele mediilor mobile pe 8 ore ale acestora se
situeaza sub valoarea limita pentru protectia sanatatii umane, valoarea limita fiind de
10mg/mc.
Benzenul este sursa de poluare aparuta, in principal, din cauza traficului
rutier. Monitorizarea valorilor emisiilor de benzen din cadrul statiilor au rezultat
valori medii anuale sub valoare limita pentru protectia sanatatii umane, stabilita la
5µg/mc, valoare stabilita prin ordinul MAPM 592/2002.
69
Dioxidul de azot emanat la nivelul municipiului Ramnicu Valcea, in principal,
prin intermediul procesului de ardere energetica de la CET Govora, a cunoscut o
crestere ingrijoratoare, in ultimii ani insa valoarea limita pentru protectia sanatatii
umane, 200µg/mc, nu a fost depasita.
Dioxidul de sulf emis la nivelul municipiului Ramnicu Valcea nu a atins
valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane - 125µg/mc intr-o perioada
de mediere de 24h – in cadrul niciuneia dintre statiile de monitorizare.
Emisiile de pulberi in suspensie provin, in principal, din procesele de ardere
de la CET Govora, datorita utilizarii carbunelui si a pacurei pentru combustibil,
resurse ce au un continut ridicat de sulf. La emisile pulberilor in suspensie, pe langa
CET Govora, mai contribuie si Combinatul Chimic Oltchim, Uzinele Sodice Govora,
santierele de constructii si traficul rutier. Valorile acestor factori poluanti s-au situat,
la nivelul anului 2013, in jurul valorii medii de, valoarea limita = 40µg/mc.
Emisiile de metale grele, reprezentate de emisiile de mercur si cadmiu, provin,
la nivelul municipiului Ramnicu Valcea, in mare masura in urma incinerarii
deseurilor industriale, industria de prelucrare si traficul rutier avand un aport redus
acestui tip de emisii. Acestea, precum si emisiile de plumb, au cunoscut o scadere
simtitoare intrucat spitalele au incetat activitatea de incinerare a deseurilor cu risc de
poluare si au incheiat contracte cu firme specializate pentru colectare si tranport in
perspectiva inlaturarii acestor deseuri.
In ceea ce priveste calitatea aerului, la nivelul judetului Valcea, tendinta este
de reducere a nivelului poluarii datorita conformarii activitatilor sau surselor de
poluare cu prevederile legale in vederea diminuarii poluarii.

Calitatea apei
Monitorizarea calitatii apelor este realizata de catre Agentia Nationala „Apele
Romane”, Directia Apelor Olt prin SGA Valcea – pentru apele de suprafata si apele
subterante, Agentia Nationala „Apele Romane”, Directia Apelor Olt si APM Valcea –
pentru monitorizarea apelor uzate – si Directia de Sanatate Publica Valcea – pentru
monitorizarea apelor potabile. Din punct de vedere chimic si biologic, calitatea apelor
s-a imbunatatit constant in ultimii ani, factorii determinanti pentru aceasta
imbunatatire fiind incetarea evacuarii apelor extrem de uzate si reducerea
numarului de poluari accidentale.
Calitatea apelor de suprafata
Monitorizarea calitatii apelor de suprafata se realizeaza prin analize fizicochimice si biologice
efectuare pe probe de apa prelevate, la nivelul bazinului
hidrografic Olt
Calitatea apei potabile si a apei de imbaiere
Verificarea surselor de apa pentru alimentarea in sistem public se realizeaza in
cadrul parametrilor impusi de STAS 1342/1991 si al categoriilor de potabilizare,
parametrul indicator fier pentru municipiul Ramnicu Valcea inregistrand un procent
de 1.62% determinari necorespunzatoare. Depasirile inregistrate pot avea ca
explicatie reabilitarea sistemului de distributie.
Sursele de apa uzata
Principalele surse de ape uzate sunt reprezentate de sursele industriale, si
anume:
 S.C. Oltchim S.A. – inregistreaza depasiri ale valorilor maxim admise la
indicatorii CBO5, CCO-Cr si produse petroliere;
 S.C. Uzinele Sodice Govora Ciech Chemical Group S.A. a inregistrat depasiri
ale concentratiilor maxim admise ale indicatorilor prevazuti in autorizatia de
gospodarire a apelor pentru indicatorul „sulfuri – H2S”;
 S.C. Apavil S.A., avand ca obiect de activitate alimenterea cu apa si canalizarea
municipiului Ramnicu Valcea, a inregistrat depasiri ale valorilor maxim admise
pentru indicatorul „NO3
-„ dupa punerea in functiune a statiei de epurare M+B;
 S.C. Diana Prod S.R.L. a inregistrat depasiri la indicatorii de calitate ape uzate
„CBO5”, „Ptot”, „suspensii”, „NO2” si „Ntot”.
 S.C. Annabella S.R.L., fabrica de conserve Raureni, a inregistrat, inregistreaza
depasiri ale indicatorilor de calitate ape uzate: „CBO5”, „CCO-Cr”, „sulfuri – H2S”.
Calitatea solului
In ceea ce priveste calitatea solului s-a inregistrat o poluare considerabila a
solului cu mercur, in zona instalatiilor de electroliza cu catod de mercur si cu izomeri
HCH in zona fostei instalatii HCH-Lindan si batalul de reziduuri organice, unde s-au
depozitat controlat izomerii inactivi ai HCH-ului.
Poluarea solurilor, la nivelul judetului Valcea, are ca principale surse
societatile Oltchim S.A., Uzinele Sodice Govora S.A. si CET Govora S.A.

Spatii verzi
In municipiul [Link], in administrarea domeniului public este in evidenţa o suprafaţǎ de 398.160
mp spaţii verzi, din care 32735 mp aliniamente stradale, 129.735 mp parcuri, 28.276 mp scuaruri şi
207.414 mp spaţii verzi intravilane. Ca suprafaţǎ verde pe cap de locuitor revin 4 mp, foarte puţin in
comparaţie cu normele internaţionale de 17-26 mp. Rǎspandirea zonelor verzi pe teritoriul oraşului
nu este uniformǎ. Extinderea aleilor de acces, a chioşcurilor, a parcǎrilor a condus la micşorarea
suprafeţelor verzi din majoritatea centrelor urbane, fara ca primariile şi consiliile locale sa ia masuri
de protecţie corespunzatoare

7. Serviciile publice ale orasului

8. Administratia publica locala

Municipiul Râmnicu Vâlcea este administrat de un primar și un consiliu local compus din 23
consilieri. Primarul, Mircia Gutău[*], de la Partidul Ecologist Român, este în funcție din 2016.
Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide
politice
PNL 9 PSD 6 PER 5 USR 3
9. Proiecte de dezvoltare ale Orasului
Prioritatea 1 – Dezvoltare urbana
Masuri:
 Reabilitarea / modernizarea / extinderea / infrastructurii rutiere urbane, in
urma efectuarii unor studii de trafic si de management al traficului, in scopul
fluidizarii traficului
 Crearea si amenajarea de noi locuri de parcare, inclusiv crearea de parcari
supra/subterane in zona centrala a municipiului
 Reabilitarea si extinderea infrastructurii tehnice – utilitati (alimentare cu apa,
colectarea si epurarea apelor uzate, energie electrica, energie termica, gaze
naturale)
 Dezvoltarea unui sistem durabil de management al deseurilor, cu actiuni
orientate spre educarea si constientizarea cetatenilor
 Reducerea riscurilor inundatiilor prin captarea torentilor subsecvent realizarii
unei harti cu zonele de a fi in pericol de a fi inundate
 Construirea de noi cimitire
Prioritatea 2 – Dezvoltarea infrastructurii si a serviciilor educationale, sociale si de
sanatate
Masuri:
 Constructie / amenajare a centrelor de zi/rezidentiale/medicale pentru
persoane aflate in dificultate
 Constructia unui centru pentru persoanele varstnice
 Centru de consiliere adresat persoanelor dependente de droguri si alcool
 Infiintarea unui centru destinat dezvoltarii serviciilor de ingrijire la domiciliu a
varsnicilor
165
 Realizare sistem educational integrat pentru scolile de periferie
 Reabilitarea si modernizarea infrastructurii educationale

10. Planul urbanistic general

actualului P.U.G. propune:
- Extinderea zonei centrale cu zona Libertăţii, pentru a decongestiona zona
centrală existentă . Acesastă intervenţe este necesară şi din cauza faptului că procentul
de ocupare din zona centrală a crescut exponenţial, ajungându-se la o supraaglomerare
şi la o degradare a fondului construit şi valorii arhitecturale şi urbanistice. Operaţiunea
ar putea fi uşurată şi de existenţa unor terenuri virane sau în curs de reconversie
existente în zona Libertăţii, care pot primi noi funcţiuni şi pot prelua o parte din
activităţile şi necesităţile zonei centrale, fiind amplasate în continuarea acesteia. Un alt
avantaj al acestei extinderi este atractivitatea şi potenţialul zonei propuse spre
extindere, aflându-se la conflenţa celor 2 râuri ce treversează oraşul: Olt şi Olăneşti şi
legătura facilă cu zona Goranu, realizată prin intermediu podului peste Olt. Această
legătură reprezintă se va întări pentru a putea susţine extinderea unei zone cu caracter
central în zona Goranu, susţinută şi de prezenţa noii gări în axul acestei dezvoltări.
- Creşterea coerenţei funcţionale a zonei prin admiterea, în lungul arterelor de
circulaţie, a conversiei funcţionale a clădirilor de locuit (în special a parterelor acestora),
a completării cu diferite tipuri de funcţiuni, a asigurării parcajelor necesare, a spaţiilor
plantate şi amenajărilor exterioare, cu condiţia menţinerii culoarelor de protecţie faţă de
infrastructura tehnico-edilitară;
Unităţile administrativ-culturale vor rămâne grupate în zona centrală a oraşului,
restul unităţilor centrale de importanţă municipală dispersate în timp în teritoriul
oraşului, împreună cu cele comerciale vor deveni, prin întărirea lor, centre de cartier sau
zone centrale care grupează funcţiuni de interes local sau municipal (mai puţin
regional).
Diferenţa de dotare a diferitelor cartiere se va regăsi pe arterele principale de
circulaţie în cadrul zonelor mixte, care reprezintă legătura dintre zona centrală cu
zonele centrale dispersate
Suprafaţa acestor zone centrale izolate reprezintă:
- 97,74 ha reprezentând 2,06 % din intravilanul propus (centrele de cartier)
-130,44 - reprezentând 2,75% din intravilanul propus zona de afaceri şi de
polli urbani
-249,86 reprezentând 5,27 % din intravilanul propus zona serviciilor
168
Împreună cu zona centrală, aceste zone de servicii şi zone de caracter central
însumează 602,09 ha, respectiv 12,85% din intravilanul propus.

11 Propuneri regenerare urbana. Analiza swot

12. 5 propuneri daca s fi Primar