Bavaria (n german Bayern, oficial Freistaat Bayern) este landul care cuprinde partea de sud-est a Germaniei.

Pentru comparaie, suprafaa landului este n jur de o treime din cea a Romniei. La 31 decembrie 2010 avea 12.538.696 de locuitori. Cuvntul Freistaat (republic; literal stat liber) din denumirea oficial a Bavariei are o semnificaie doar simbolic. De importan legislativ i administrativ este constituia bavarez, la respectarea creia vegheaz Curtea Constituional a Bavariei (Bayerischer Verfassungsgerichtshof), cu sediul n Mnchen. Bavaria nu are o autonomie mai mare sau mai mic dect celelalte landuri, i nu exist opiunea legal ca ea s prseasc statul federal german. Totui o empatie pentru un separatism teritorial are o lung tradiie pe teritoriul Bavariei, unde tradiiile, folclorul i religia joac un rol important n viaa majoritii locuitorilor si. Interesele Bavariei sunt reprezentate de delegaii landului Bavaria n bundesratul german (Consiliul Federal al landurilor), unde sunt discutate interesele specifice ale landurilor n raport cu celelalte landuri precum i cu federaia. Bavaria este cel mai mare stat federal din Germania, se ntinde de la Campia Germana Nordica pana jos n Alpi. Bavaria este ceea ce multi non-germani, probabil, au n vedere atunci cnd se gndesc la Germania. Ironic, Bavaria are mai multe n comun cu cultura vecinei Austria dect cu restul Germaniei. Acest stereotip include Lederhosen (pantaloni de piele), crnai i o mulime de bere - Bavaria, cu toate acestea, are mult mai multe de oferit calatorului. Relieful Bavariei este variat, avnd zone muntoase n est (muntele Arber) i ndeosebi n sud (versanii nordici ai lanurilor de muni Alpi) - cel mai nalt pisc al Germaniei Zugspitze, la 2.962 m, aflndu-se n sudul Bavariei, pe grania cu Austria -, zone deluroase i de es, strbtute de ruri numeroase, dintre care cele mai importante sunt fluviile Dunrea (cursul: vest-est) i Main (estvest), acesta din urm strbtnd provincia nordic a Bavariei, Franconia. n sudul Bavariei se afl numeroase lacuri (ntre care Chiemsee i Lacul Constana (Bodensee)), care sunt resturi ale erei glaciare. Podisul Bavariei reprezinta continuarea directa a prealpilor bavarezi, dar pe o suprafata mult mai mare, marginita la sud de Alpi, iar la nord, de muntii Franconiei si ai Boemiei. Cursul superior al Dunarii urmareste contactul nordic cu podisurile Franconiei si Boemiei, fiind impins aici de catre numerosii afluenti ce vin din Alpi (Iller, Gunz, Mindel, Lech, Isar). Relieful Bavariei pierde treptat din nlime, de la cel mai nalt vrf al Germaniei pn la valea Dunrii. Zona cea mai joas din Bayern se afl la 107 m in Kahl pe Main. Inaltimile mai joase a favorizat dezvoltarea civilizatiei umane. Aici gasindu-se cele mai multe asezari umane si oferind o larga gama de obiective si activitati turistice. Padurea bavareza mpreun cu padurile din imprejurimi formeaza un mare refugiu pentru animale slbatice i pentru iubitorii de natura sa se bucure. Vei gsi chiar Parcurile Nationale cu lupi, bisoni, linx i alte animale care se ntorc n habitatul lor original. Reteaua hidrografica este densa, cu un debit bogat aproape tot timpul anului, fiind reprezentata indeosebi de Dunare si de afluentii sai.Acestea sunt alimentate din ploi, zapezi si ghetari,avand un regim tipic alpin De asemenea in Podisul Bavariei regasim lacuri glaciare mici si putine (Ammer, Wurm si Chlem), iar mlastinile ocupa intinderi destul de mari. Reteaua hidrografica a poate fi considerat atat un factor restrictiv ( datorita inundatiilor care pot aparea in urma precipitatiilor sau a topirii zapezilor), cat si unul de favorabilitate( in lungul raurilor dezvoltandu-se asezari umane). Clima n regiunea sudica a Germaniei (cele doua landuri) este n general o clim continental relativ echilibrat cu ierni reci i veri clduroase, circa 100 de zile pe an sunt temperaturi sub valoarea 0, vnturile de vest aduc precipitaii n medie 70 cm, n partea de nord a Alpilor pn la 180 cm. Cer senin cu soare fiind cca. 1600 - 1800 ore pe an. Precipitaiile cad cu precdere n perioada mai -

iunie.Cantitatea anuala de precipitatii variaza intre 1500 si 2 000 mm in Prealpii Bavariei.Temperaturile medii multianuale la Mnchen: -5C n ianuarie, +23C n iulie. In ceea ce priveste desfasurarea activitatilor turistice, clima nu a fost niciodata considerata un factor de restrictivitate. Vegetatie si fauna: Vegetatia naturala este cea de lande cu paduri de conifere. Fauna este destul de variata si cuprinde elemente caracteristice atat Europei nordice, cat si estice si sud-estice: caprioara, jderul, pisica salbatica, bizonul, harciogul, sturzul, privighetoarea, bufnita pitica, ciocanitoarea neagra, linxul. Padurile bavareze ce formeaza un refugiu pentru fauna regiunii reprezinta un punct de atractie pentru turistii iubitori de natura, de agroturism. Parcul este situat n partea de est a Bavariei n districtele rurale Regen i Freyung-Grafenau. Altitudinea parcului atinge n general 1000 de m deasupra nivelului mrii. Pe lng pdurile situate la altitudini mai mari sunt i regiuni mltinoase, puni i poieni (schlachten). Pe teritoriul rezervaiei se afl animele slbatice ca bufnia, ursul brun, i lupul din care unele au fost aduse pentru a repopula regiunea, unele sunt specii pe cale de dipariie ca, cocoul de mesteacn, pisica slbatic, oimul, rsul, cerbul, calul slbatic i vidra. Populaie Personalitatea bavarezilor: Bavaria este umplut cu nerabdare. Exist multe interesante locuri de vizitat, unde se poate bea bere sau cafea cu localnicii. Pe tot timpul anului sunt diferite festivitati. Chiar i in cele mai mici sate se gaseste intotdeauna ceva de sarbatorit. Cei mai multi Bavarezi sunt foarte mndrii de ara lor, de patrimoniu si de cultura lor dar i de ceea ce au realizat. Tipic bavarez nu-i place de oameni care pretind c tiu totul mai bine sau pentru a le privi n jos. Bavarians sunt, de asemenea, cunoscut pentru nu gust "Prussians." Dar asta nu este foarte grav, este mai mult o glum i speciale "Prussians" face acelai lucru la bavarez. Bavarezul tipic nu agreaza persoanele care pretind ca stiu totul mai bine decat ei sau care ii privesc cu superioritate. Bavarezii sunt cunoscuti de altfel si pentru faptul ca nu agreaza prusii. Prusii nu sunt neaparat locuitori din Prusia. Locuitorii din partile sudice ale Bavariei ii considera pe cei din nord ca fiind prusi, deci oricine poate fi numit prus. Economie Cu doar o sut de ani n urm Bavaria mai era considerat o regiune slab dezvoltat. n prezent economia acestei "republici" se bazeaz nu numai pe un turism intensiv, ci i pe o industrie ultramodern. Cel mai mare land german deine i cel mai ridicat procent de terenuri arabile (30 %), iar agricultura este o ramur esenial a economiei. Bavaria a devenit un land cu o industrie dezvolat cu tehnologie naintat, cu ponderea econmic n regiunea Mnchen, unde se poate aminti industria constructoare de maini cu firme de renume mondial (BMW, MAN, Knorr-Bremse), firme mari din ramura IT (Siemens, Infineon, Microsoft), posturi TV i edituri importante (Sky - fost Premiere, Kabel Deutschland, Burda Verlag), ca i industria aviatic i de armament (EADS, Krauss-Maffei). Turismul, cu numeroase puncte de atracie: monumente istorice, muzee, grdini de var, locaii pentru congrese i expoziii. n regiunea Augsburg i Ingolstadt este triunghiul industriei chimice bavareze, pe cnd n Bavaria de nord se afl regiunea metropolitan NrnbergFrthErlangen, ca i regiunea WrzburgSchweinfurt; acestea sunt regiuni cu o economie nfloritoare i un omaj redus. n Bavaria se afl trei reactoare atomice moderne, ca i un reactor pentru cercetri nucleare. Bavaria, care nu a avut de luptat cu ramuri industriale nvechite (aa cum s-a ntmplat cu zona bazinului rului Ruhr), a putut s se axeze de la bun nceput pe direcii noi de dezvoltare: de aici provine peste jumtate din producia german a industriei aviatice i cosmice. Mnchen, Nrnberg i Augsburg sunt n prezent mari centre ale industriei electronice i de utilaje. Industria de

automobile este concentrat n Ingolstadt (Audi), Dingolfing i Regensburg. Berea i brnzeturile bavareze sunt apreciate n lumea ntreag pentru calitatea lor deosebit. Activitati economice: Bavaria este din punct de vedere economic o regiune industrial-agrara, mult mai dezvoltata in perioada postbelica, industria fiind insa cea care determina importanta sa in circuitul economic. Pentru Bavaria este de asemenea specifica productia de jucarii, instrumente muzicale, ceramica fina. Randamentul mare la hectar, mecanizarea si chimizarea avansate, productia mare de cartofi, de sfecla, de zahar, carne de porc sunt atribute ale agriculturii practicate in aceasta regiune. Se cultiva indeosebi secara, grau, porumb si in special cartofii, dar se intalnesc preponderent si livezi, dar si suprafete cultivate cu vita de vie. Principala subramura a cresterii animalelor este cresterea bovinelor, urmata indeaproape de cresterea porcinelor. Teritoriul Bavaria este mprit n 7 regiuni administrative de tip Regierungsbezirk, aceste sunt:

Franconia Superioar (Oberfranken) (capitala Bayreuth) Franconia Mijlocie (Mittelfranken) (capitala Ansbach) Franconia Inferioar (Unterfranken) (capitala Wrzburg) Palatinatul Superior (Oberpfalz) (capitala Regensburg) Bavaria Superioar (Oberbayern) (capitala Mnchen) Bavaria Inferioar (Niederbayern) (capitala Landshut) Schwaben (Schwaben) (capitala Augsburg)

La rndul lor aceste regiuni administrative sunt subdivizate, n total, n 71 de districte rurale (Landkreis) i 25 de orae cu statut de district urban (kreisfreie Stadt). Granie landul Baden-Wrttemberg landul Hessa landul Turingia landul Saxonia Cehia Austria (Salzburg, Tirol, Vorarlberg) lacul Constana (Bodensee) 829 km 262 km 381 km 41 km 357 km

816 km 19 km

Componentele potentialului turistic rural Satele Hoerner - Sunt situate in cel mai extrem punct sud-vestic al Bavariei, la cativa kilometri nord de Oberstdorf si de valea Kleinwalsertal. In imediata apropiere a lor se afla Tirolul, Elvetia si Lacul Constance. Reprezinta un grup de cinci sate pline de traditie si anume: Fischen, Obermaiselstein, Balderschwang, Bolsterlang, Ofterschwang. Caracteristicile acestor sate sunt costumele traditionale cu renumitele bretele, cu cantecele tirolezecelebra sintagma yodelling ce presupune cantatul cu fluctuatii rapide, cu fanfarele locale cu un larg repertoriu. In aceasta regiune in seara de 5 decembrie cu prilejul Klausentreiben (Sfantul Nicolae) are loc un ritual cu totul deosebit:tineri, imbracati in blanuri, decorati cu coarne de cerb, talangi, ramuri de salcie merg in grupuri prin sate si sperie fantomele iernii. Aceasta veche traditie isi are originea in perioada celtica, cand primii locuitori venerau caprioarele. Funkensonntag este prima duminica a carnavalului desfasurat in aceasta regiune. Pe o ridicatura a unui munte este construita o gramada mare din lemne vechi, in mijocul careia se asaza un tarus mare din lemn, de care este legata o papusa din carpe. Astfel, conform credintelor locale, arderea acestei gramezi de lemne va aduce cat mai repede primavara. Oberammergau- Este o localitate situata in districtul Garmisch-Partenkirchen, in sudul extrem al Bavariei. Satul este cunoscut pentru lunga sa traditie in ceea ce priveste sculptatul in lemn. Strazile centrale ale acestui sat sunt resedinta a zeci de ateliere de sculptura, care produc obiecte care variaza de la subiecte religioase pana la portrete cu tenta umoristica.Originele sculptatului in lemn in acest sat dateaza inca din Evul Mediu.Un manuscris ce dateaza din 1111 mentioneaza ca aceasta arta a fost adusa in acest loc de catre niste calugari din ordinul Rottenbucher.Chiar daca sculpturile erau valorificate doar la nivel local atunci, mai multe case de distribuire au fost create n secolul 18 cu filiale peste tot n Europa. Astzi exist circa 120 sculptori n lemn in Oberammergau, activi, iar vnzarea de o mare varietate de artefacte de lemn, de la sfinti pana la mrfurilde uz casnic merge foarte bine. Mai mult, o scoala de specialitate ofera cursuri pentru cei ce vor sa devina sculptori. Celelalt celebru aspect al Oberammergau este "Lftlmalerei" (pictarea peretilor casei). "Lftlmalerei" este o mestesug ce consta in pictarea fatadelor caselor in stil baroc, ce a avut mare succes in Italia si sudul Germaniei.Abia in secolul al XVIII-lea aceasta metoda a inceput sa devina populara in regiunea colinara de la poalele Alpilor.Treptat insa a devenit o metoda prin care isi afisau bogatia prin motive opulente pictate pe fatada caselor. Costumul traditional bavarez-Trachten Costumul traditional bavarez este o notiune variabila, intrucat Bavaria are numeroase regiuni si fiecare are specificul ei.Exista insa, insusiri comune care definesc costumul bavarez. Costumul purtat astazi este inspirat de catre hainele taranului bavarez.Acesta este purtat de bavarezi si turisti deopotriva in traditionalele berarii, dar si la festivaluri precum Ocktoberfest. Costumul traditional masculin poarta denumirea de Lederhosen, care provine de la pantalonii purtati de popoarele germanice din Alpi.Acesti pantaloni au fost purtati de taranii de pe tot cuprinsul Europei, insa clapa din fata-purtata doar in Bavaria-ii face unici in lume. A Gstandenes Mannsbild-desemneaza un barbat tip bavarez, puternic, cu numeroase vite si cu un corp suficient de mare pentru a incapea in celebrii Lederhosen. Costumul traditional feminin se numeste Dirndls, o rochie traditional bavareza.Astazi, acestea sunt foarte scumpe.Este alcatuit dintr-o fusta lunga,cu un sort si cu un decolteu destul de adanc, fiind considerat foarte provocator. Fundita cu care se leaga sortul este foarte importanta, putand indica starea civila a femeii care il poarta.Daca fundita se afla in partea stanga, atunci femeia este nemaritata.Daca se afla pe partea dreapta, femeia poate fi maritata sau logodita.O fundita legata la spate indica ca femeia este vaduva. Iarna, costumul devine mult mai greu, purtandu-se fuste mai groase si sorturi facute din bunbac si velura si maneca lunga.Pentru iernile reci, exista haine groase croite in acelasi fel ca rochia, cu gulere si nasturi in fata, manusi

groase cu un singur deget si caciuli din lana.Pantofii se poarta doar atunci cand este frig, in rest femeile umbland desculte.

Mestesuguri in Bavaria Bavaria are o lunga traditie in ceea ce priveste sculptatul in lemn. Strazile centrale ale acestei zone sunt resedinta a zeci de ateliere de sculptura, care produc obiecte care variaza de la subiecte religioase pana la portrete cu tenta umoristica. Un alt mestesug traditional este "Lftlmalerei" (pictarea peretilor casei). "Lftlmalerei" este o mestesug ce consta in pictarea fatadelor caselor in stil baroc, ce a avut mare succes in Italia si sudul Germaniei. Abia in secolul al XVIII-lea aceasta metoda a inceput sa devina populara in regiunea colinara de la poalele Alpilor.Treptat insa a devenit o metoda prin care isi afisau bogatia prin motive opulente pictate pe fatada caselor.

Principalele ocupatii ale locuitorilor Bavariei Cum spuneam si mai devreme, asezarea geografica diferita a impus modele de viata diferite, asta insemnand de la sine ca locuitorii celor doua regiuni au avut ocupatii oarecum opuse. Astfel, relieful Bavariei fiind unul in mare majoritate montan a impus o orientare a locuitorilor spre crescutul animalelor, indeosebi a vitelor si oilor. Toamna, sunetul talangilor, anunta coborarea vitelor de pe pajistile montane.In fiecare an in septembrie, vacarii termina cele aproximativ 100 de zile lungi alaturi de vite pe munte.Mandrii fermieri montani conduc vitele decorate in lungul vailor catre un loc numit Scheidplatz, loc in care ele sunt inapoiate proprietarilor. Prima coborare a vitelor dateaza de acum mai bine de un secol si, de atunci, animalele au purtat ghirlande de flori si talangi de dimensiuni mari, care se asaza cu o zi inainte de coborare.De asemenea o ghirlanda de flori, facuta cu dibacie din flori montane si ramuri de brad, se afla si la gatul conducatorului turmei, simbolizand ca vara petrecuta in sanul muntilor a fost lipsita de incidente. Ruta vinului In Bavaria o tradiie mai veche i are ca eroi pe brbaii cu tlngi din satele bavareze. nvemntai n piei de oaie i purtnd mti ct mai fioroase, acetia nvlesc asupra fermelor izolate pentru a alunga duhurile rele i a trezi natura amorit de frigul iernii. Procesiunea este condus de un brbat costumat n episcop care l reprezint pe Sfntul Nicolae. Festivalul se desfoar de la nceputul lunii decembrie pn n seara de ajun. n anul 1935, cu ocazia aniversrii nunii de argint a cuplului regal bavarez, sa organizat o parad de costume populare bavareze, care a devenit n timp o tradiie. Astzi, parada de costume populare este una dintre cele mai mari din lume i poate prima din Europa, cu aproximativ 9.000 de participani. Funkensonntag este prima duminica a carnavalului desfasurat in aceasta regiune. Pe o ridicatura a unui munte este construita o gramada mare din lemne vechi, in mijocul careia se asaza un tarus mare din lemn, de care este legata o papusa din carpe. Astfel, conform credintelor locale, arderea acestei gramezi de lemne va aduce cat mai repede primavara. Anual, intre orasele si satele din Bavaria se organizeaza o competitie stransa pentru construirea celui mai inalt si mai impunator (de peste 30 m) pom arminden(Denumire popular a zilei de 1 mai, considerat ca nceput al primverii. 2) Srbtoare inut, de obicei, la aceast dat. 3) Pom sau crengi verzi care se pun la poart sau la ferestrele caselor cu ocazia acestei srbtori.). Pomul acesta poate arata diferit in functie de fiecare regiune in parte. In anumite locuri se planteaza cu tot cu scoarta pomului, iar in altele, este decojit si vospsit in alb si albastru , legat cu panglici colorate, decorat cu figurine cioplite si impodobit cu ghirlande sau coronite. Pomul este ridicat doar cu ajutorul unor biele(organe de

main n form de bar articulat, care transform micarea rectilinie n micare de rotaie i invers) lungi si subtiri unite intr-o asa-numita Scheren. Aceasta munca se poate intinde pe parcursul a mai mult de 2 ore. Intre comunitatile vecine, fratiile tinerilor practica deseori furatul pomului. Conform unui obicei, pomul furat trebuie sa fie rascumparat cu o recompensa constand in bere si mancare,impartita intre ambele comunitati. Bucataria din Bavaria Este foarte vasta, insa la festivitatile anuale turistii prefera numeroase produse culinare, printre care, cele mai solicitate, sunt: Hendl (pui la rotisor), Schweinshaxe (ciolan) sau Osche (frigrui de taur). Ca desert sunt preferai covrigii gigantici sau turta dulce. Micul dejun (Frhstck) este compus de obicei din paine prajita sau simpla, sau chifle (Brtchen sau Semmeln) cu gem, marmelada sau miere, oua si cafea pentru adulti, cacao cu lapte pentru copii. Se consuma si mezeluri (ca sunca si salamul) si branzeturi pe paine. O varietate populara de ingredient pentru sandwichuri este Leberwurst (carnat de ficat). Muesli si cerealele (fulgii de porumb) sunt de asemenea foarte populare. Masa principala traditionala a zilei este pranzul (Mittagessen), care se serveste in jur de ora 12. Cina (Abendessen sau Abendbrot) este o masa mai putin imbelsugata, consistand uneori doar din cateva sandwichuri. Aceste obiceiuri s-au schimbat insa in prezent datorita orelor de lucru, nefiind neobisnuit pentru multi germani sa ia masa principala seara. ANALIZA COMPONENTELOR ACTIVITII DE TURISM Datorita particularitilor sale geografice, dar mai ales a tradiiilor i obiceiurilor nc prezante n viaa localnicilor, turismul n Bavaria se afla in momentul de fata intr-un stadiu avansat de dezvoltare atat din punct de vedere al structurilor de cazare cat si al serviciilor oferite de catre acestea. Pensiunile frumos amenajate, cu aspect specific zonei si gazdele primitoare isi asteapta turistii, pregatite sa le ofere acestora clipe de neuitat. Factorii care contribuie la dezvoltarea turismului rural sunt numeroi: peisajul natural deosebit, clima tonic i reconfortant, traditiile foarte dezvoltate ale localnicilor , festivaluri i srbtori, arta meteugurilor, buctria savuroas, alturi de ospitalitatea i veselia localnicilor. Structuri turistice de cazare- Bavaria este cunoscuta pe plan mondial drept una din cele mai pitoresti zone ale Europei si una dintre cele mai bine amenajate in scop turistic.Statisticile indica faptul ca aceastea este una din cele mai vizitate zone din Europa Dezvoltarea agroturismului i a turismului rural, a determinat apariia unui numr nsemnat de pensiuni. Acestea sunt omologate conform prevederilor n vigoare. Structurile turistice de alimentatie sunt diversificate deoarece bucataria germana variaza foarte mult de la regiune la regiune. Transport- Bavaria se afla in inima Europei, infrastructura sa este corespunzator de bine dezvoltata si moderna. 200 de linii aeriene internationale deservesc aeroporturile din Munich si Nurnberg. Spre Munich pleaca mai multe curse pe zi, atat ale companiei aeriene Lufthansa cat si ale TAROM. In plus, Bavaria dispune si de aeroporturi regionale. n Germania oferta turistica este, de asemenea, variata, fiind ntlnite produse originale ca: "Vacanta n gospodaria taraneasca", care reflecta trasaturile caracteristice gospodariei taranesti, cu activitati agricole, animale mici si de tractiune, pasari, produse proprii, specialitati regionale, contact personal cu gazda, atmosfera tipica gospodariei taranesti; "Turism rural" reuneste ofertele din mediul rural, care u sunt legate de gospodaria taraneasca: vacanta n gospodarii care si-au pierdut functia de baza, sejururi n case de vacanta, locuinte de vacanta, case particulare; "Hotel rural, pensiune rurala" - cu servicii de tip hotelier n unitati mici, cu caracter familial; "Echitatie" -

ofera echitatie si lectii de calarie, asistenta profesionista, cai dresati, cazare optima; "Vacanta pentru copii"; "Satul de vacanta" pentru familisti; "Camping" - locuri de campare n gospodaria taraneasca si n spatiul rural, n general etc. Turismul rural n Germania dateaza de mai bine de 150 de ani. La nceput, vacantele erau petrecute n locuinte ieftine la sate, n apropierea oraselor. Cazarea se facea ntr-un fel de hotel mic sau n camere nchiriate la ferme. Doua mari organizatii care reprezinta agricultorii - Societatea Germana pentru Agricultura (D.L.G.), nfiintata n 1885 si Organizatia pentru Stimularea Opiniei Publice (I.M.A)- au nceput sa colecteze adresele acelor ferme care s-au declarat dispuse sa primeasca turisti. O problema majora n analiza turismului rural este disponibilitatea datelor. n Germania, de exemplu, sederile peste noapte si oferta de locuri de cazare sunt, astazi, nregistrate numai cnd operatorul are 9 sau mai multe locuri de cazare. . n anul 1990 a luat fiinta "Grupul de lucru pentru vacanta n gospodaria taraneasca si turismul rural" din Germania (ANG), ale carui obiective sunt printre altele: elaborarea de strategii viznd promovarea turismului n gospodaria taraneasca si stimularea turismului rural, cu scopul de a contribui la mbunatatirea sectorului economic a unitatilor de cazare. Spectrul cazarii n turismul rural variaza de la terenuri pentru tabere, autoservire, Bed&Breakfast la unitati de cazare cu toate facilitatile. Desi turismul la ferme poate acoperi ntregul spectru al cazarii, accentul se pune pe autoservire si B&B. Locurile de cazare nu sunt distribuite n mod egal n Germania. Statele de est sunt caracterizate printr-un numar mic de locuri de cazare, iar cele doua state sudice: Bavaria si BadenWrttemberg nregistreaza cel mai mare numar de locuri. Pe plan national a fost lansata n aceasta tara actiunea "Vacante la fermele taranesti", prin care statul acorda mprumuturi speciale acelor gospodarii care ofereau turistilor spatii de cazare corespunzator amenajate. Organizatorii acestei actiuni opereaza cu urmatoarele argumente: "un oaspete pentru un sejur aduce mai mult profit dect orice alta activitate n cursul unui an ntreg". Sub sloganul "Vacanta la tara", n anul 1980, n Germania au fost create conditii favorabile de cazare si masa, de la Marea Nordului pna n Alpi. n acest scop au fost dezvoltate peste 2.000 de locuinte de vacanta de diferite marimi, precum aproximativ 10.000 de camere single, duble sau cu mai multe paturi. n aceste spatii de cazare se permitea cazarea familiilor cu copii mici si cini, iar cei mici beneficiau de reduceri importante de preturi. oferta speciala pentru turismul rural este Vacanta n gospodaria taraneasca, ce reflecta trasaturile caracteristice fermei, n care turistul doreste sa gaseasca animale mici si pentru tractiune, produse proprii, specialitati regionale, contact personal cu gazda, atmosfera tipica gospodariei taranesti. produsul Turism rural defineste toate ofertele din mediul rural, nelegate numaidect de gospodaria taraneasca. Se ofera vacante n gospodarii neagricole, sejururi n case de vacanta, case particulare, locuinte de vacanta. Cea mai comuna forma de cazare n mediul rural este locuinta pentru turisti (5-6 camere cu 10-12 locuri) n cadrul fermei. Alaturi de locuinta, fermierul poate amenaja, n cadrul fermei, si alte tipuri de cazare: ferme ecvestre, camping, ferma-han etc. Prin analiza turismului rural din Germania putem remarca faptul ca, acesta, exercita o influenta puternica asupra comertului si micii industrii. In Germania sunt mai multe organizatii de turism rural sprijinite de Ministerul Agriculturii din fiecare land. Cele mai reprezentative sunt: Vacanta in gospodaria taraneasca cu 14 uninuni de land, Turism rural si Vino la tara, care sunt autonome, dispun de un marketing propriu si se preocupa de alcatuirea ofertelor, reclama si comercializarea lor, pregatirea si perfectionarea

mebrilor organizatiei. Urmare a dezvoltarii turismului rural, in Germania se inregistreaza circa 20 de milioane de turisti.