Organizarea spatiului urban

Brasov
Structura interna
Centrul orasului- nucleul orasului se afla in zona piata sfatului unde exista una dintre cele mai
aglomerate strazi din Brasov(str, Muresenilor)

Spatii rezidentiale-acestea se afla in intregul perimetru al orasului, dar cu precadenta in zona

mallurilor( Isaran Ressidence) si in zonele centrale al orasului, totusi existand si in zona de
periferie(Avantgarden).

Institutii de cultura-În Brașov au fost înființate câteva teatre și o filarmonică: Teatrul „Sică
Alexandrescu”, Opera Brașov (inițial Teatrul Muzical, apoi Teatrul Liric), Filarmonica „Gheorghe
Dima”, Teatrul de păpuși „Arlechino”, Centrul Cultural „Reduta”. De asemenea, există și o serie
de organizații culturale, în mare parte înființate după 1990. Merită să amintim de Uniunea
Artiștilor Plastici, Asociația culturală Musashino (Japonia), Alianța Franceză, Centrul Cultural
German, British Council, Casa de cultură a studenților și de Centrul Cultural Japonez. Bibliotecile
sunt bine răspândite în oraș, în principal datorită filialelor bibliotecii județene. Au fost înființate
însă și alte biblioteci: Biblioteca Alianței Franceze, Biblioteca Consiliului Britanic, Biblioteca
Universității „Transilvania”.

Zonele industriale- se afla la periferie sau chiar in afata orasului (ex pe drumul spre Ghimbav
Cristian etc.) pentru a reduce din poluarea in interiorul orasului.

Localizarea
Municipiul Brașov, reședința județului, se află în centrul țării, la 161 km de București, în
Depresiunea Brașovului. Este situat la o altitudine medie de 625 m, în curbura internă a
Carpaților, fiind delimitat în partea de S și SE de masivul Postăvaru, care pătrunde printr-un
pinten (Tâmpa) în oraș, și masivul Piatra Mare.

Demografia
De-a lungul timpului, odată cu dezvoltarea economică a orașului și extinderea acestuia,
a crescut și populația sa. Numai pentru ultimele secole, se poate aprecia sporul aproape
exponențial:

1890: ||½ 30 781 locuitori

 1930: ||||| 59 232 locuitori
1941: ||||||| 84 557 locuitori
1948: ||||||| 82 984 locuitori
1972: |||||||||||||||| 192 205 locuitori¹
1992: |||||||||||||||||||||||||| 323 736 locuitori
2000: ||||||||||||||||||||||||||| 330 702 locuitori²
2002: |||||||||||||||||||||||| 284 596 locuitori
2011: |||||||||||||||||||||| 253 200 locuitori

Transporturi
Brașovul are peste 550 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 260 km în lungime.
Construcția unor noi cartiere de case și blocuri modifică aceste cifre de la an la an.
Rețeaua stradală este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public,
semaforizarea intersecțiilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea și
salubrizarea lor. În municipiul Brașov există o rețea vastă de transport, călătorii putând
opta pentru autobuz, troleibuz sau taxi.

În Brașov sunt 44 de linii de autobuz și troleibuz[28]. De asemenea, exista, până de

curând, o linie de tramvai, dată în folosință la 23 august 1987 (pe linia 101). Acesta a fost
înlocuit cu troleibuze (linia 8) la 15 octombrie 2006.

Istoric
Cultura și învățământul și-au croit loc în viața brașovenilor încă de timpuriu. Este destul să
amintim de Prima școală românească, din Șchei, apărută se pare înainte de 1399, cu seria sa de
dascăli (familia Tempea, Diaconu Coresi, Dimitrie Eustatievici etc.) și tiparniță proprie. Lucrările
apărute aici s-au răspândit în întreg spațiul românesc. Totodată, preoți șcheieni plăteau sume,
exorbitante uneori, pentru înzestrarea școlii și a bisericii Sf. Nicolae cu manuscrise și tipărituri.
În cetate a activat în secolul XVI umanistul sas Johannes Honterus, care a înființat o școală, o
bibliotecă și o tiparniță. A editat numeroase cărți, iar biblioteca sa a fost faimoasă prin colecția
sa de incunabule. Din păcate, incendiul din 1689 le-a mistuit aproape în întregime. Începând cu
secolul XIX s-au înmulțit școlile, au apărut teatre, publicații, s-au organizat diverse serbări cu
specific, au apărut telegraful și telefonul. Acest veac a dat brașovenilor crema intelectualității
sale, prin familii precum cea a Mureșenilor, Bariț, Pușcariu, dascălii de la Gimnaziul românesc,
profesorii de la liceul Honterus, grupați în majoritate în jurul Casinei române, ori a ASTREI.
Secolul XX a adus cinematograful, radioul, televiziunea, internetul. Astăzi cultura și
învățământul sunt reprezentate și promovate cu succes în rândul tuturor brașovenilor, prin cele
mai diversificate mijloace.