Partea I

Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă a
Orașul Câmpeni
PREZENTARE GENERALĂ
Partea I
SITUAŢIA EXISTENTĂ
Orașul Câmpeni - (533-618 m altitudine medie) se încadrează în 46 021’45” latitudine

nordică şi 23002’44” longitudine estică şi este situat în nord-vestul județului Alba în zona de
mijloc a Munțiilor Apuseni, într-un bazin depresional străbătut de râul Arieș. Geografic orașul
este încadrat la vest de Munții Bihorului, la nord-est de Muntele Mare și la sud-est de Munții
Trascăului și Munții Metaliferi. Orasul este situat într-un bazinet depresionar al Muntilor
Apuseni la altitudinea de 618 metri, fiind încadrat de dealuri cu expozție sudică ce favorizează
așezarile cu sate de tip risipit, caracteristice Munților Apuseni.
Teritoriul administrativ are o suprafaţă de 8677 ha, ceea ce reprezintă 1,39% din
suprafaţa judeţului.
Vecinătăţile teritoriului administrativ al orașului Câmpeni sunt:
în Sud -Est - comuna Roșia Montană;
în Sud-Vest - comuna Sohodol;
în Nord-Est - comuna Măguri Răcătău din Jud. Cluj;
în Nord-Vest - comuna Albac
în Vest - comuna Vidra
în Est - comuna Bistra.
14
Orașul Câmpeni
Arealul teritoriului orașului este alcătuit din 22 localităţi: Câmpeni - reşedinţa orașului,
Boncești, Borlești, Botești, Certege, Coasta Vâscului, Dănduț, Dealu Bistrii, Dealu
Capsei, Dric, Fața Abrudului, Florești, Furduiești, Mihoiești, Motorești, Peste Valea
Bistrei, Poduri, Sorlița, Tomușești, Valea Bistrii, Valea Caselor, Vârși.
Localitatea Câmpeni (reşedinţa) este localitate de rangul III, cu activități economice și
dotări publice de interes local, iar celelalte localităţi componente sunt de rangul V, conform
Legii nr. 315/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional, secţiunea
IV - reţeaua de localităţi.
Orașul Câmpeni se află la o distanță de 76 km de municipiul Alba Iulia, reşedinţa
judeţului. Cea mai apropiată localitate urbană este oraşul Abrud, situat la 12 km.
Căile de comunicaţii care străbat orașul Câmpeni sunt drumuri naționale, drumuri
comunale și drumuri vicinale.
Reţeaua rutieră națională se structurează, structurată astfel:
drumuri nationale: DN 74 - Alba Iulia - Campeni (78 km);
DN 74 - Deva - Brad - Campeni (88 km);
DN 75 - Turda - Campeni (86 km);
DN 76 - Oradea - Campeni (175 km).
Legătura între oraş şi localităţile componente este asigurată de drumurile comunale
DC 96 Cîmpeni-Certege, DC 141 de la DN 75 Valea Bistrii-Dealu Capsei şi DC 142 de la
DN74 -Poduri. Legătura cu celelalte localităţi se asigură pe drumuri neclasate-vicinale sau
forestiere.
Teritoriul administrativ al orașului Câmpeni

15
Orașul Câmpeni
Caracteristici semnificative ale teritoriului şi localităţilor, repere în evoluţia spaţială

Poziţia geografică a Orașului Câmpeni: oportunităţi şi potenţial pentru dezvoltarea
teritorială
Orașul Câmpeni are o suprafaţă de 86,7kmp 1,39% din suprafaţa totală a Judeţului Alba
şi o populaţie de 7221 de locuitori (2,11% din populaţia judeţului, la 1 ianuarie 2011).
Densitatea medie a populaţiei la nivelul orașului este de 83 locuitori/km²., de circa 1,5 ori
mai mare decât cea a judeţului în ansamblul său (55 locuitori/km²), ceea ce indică un grad
relativ ridicat de concentrare a populaţiei în zona orașului, care este una dintre aşezările
urbane importante de pe o rază de peste 100 km.
Poziţia geografică a Orașului Câmpeni influenţează potenţialul de dezvoltare al acestuia
şi trebuie privită prin prisma următoarelor aspecte, la fiecare nivel teritorial:
a) în contextul teritoriului naţional:
Orașului Câmpeni se află în partea de vest a ţării, în zona de mijloc a Munțiilor Apuseni, într-
un bazin depresionar străbătut de râul Arieș, este încadrat de Munții Bihorului în vest, de
Muntele Mare în nord-est, Munții Trascăului și Munții Metalici în sud-est. În pofida acestei
poziţii geografice ipotetic avantajoase, orașul Câmpeni este dezavantajat de configuraţia
reliefului, preponderent montan. Cele mai deficitare legături sunt cele cu partea de nord –vest
a ţării, respectiv cu Judeţele Cluj,Bihor și Hunedoara.
Conform Planului de Amenajare Teritorială Regională, coridorul care străbate zona şi
orașul este cel care leagă Tara Crisului - județul Bihor cu municipiul Alba Iulia drum național
DN74 și orașul Câmpeni cu Județul Cluj pe drumul național DN75.Pornind de la configuraţia
viitoarelor coridoare europene de transport este de menționat faptul că intreaga zonă și orașul
Câmpeni vor continua să aibă o poziţie periferică.
b) în contextul teritoriului Regiunii Centru:
Orașul Câmpeni este un centru urban periferic,fiind situat la graniţele cu Regiunea Nord-vest
și Regiunea Vest. Acesta se află în arealul de influenţă al Polului de Creştere Cluj Napoca, un
pol de creştere de importanţă transnaţională, dar care este în altă regiune. Deşi în Regiunea
Centru există un pol de dezvoltare de importanţă naţională- municipiul Brașov, relaţiile
funcţionale cu acesta sunt relativ slabe, datorită distanței mari și a conectivităţii deficitare. În
regiunea Centru mai există doi pol de dezvoltare națională Târgu-Mureș și Sibiu care nu au
coridoare directe de transport cu zona urbană Câmpeni și ca urmare relații modeste.
c) în contextul teritoriului judeţean:
Orașul Câmpeni este “ reședința Țătii Moților” centru urban, economic şi cultural al zonei.
Arealul de influenţă al Orașului se întinde de a lungul unor culoare de urbanizare, influenţate
fiind de configuraţia reliefului:
1.Culoarul Oradea - Câmpeni - Turda, de interes naţional, de-a lungul DN 75, cu următorii poli
de creştere locali: Arieșeni, Gârda de Sus, Scărișoara, Albac, Vadul Moților, Bistra, Lupșa,
Baia de Arieș, Sălciua, Poșaga, Ocoliș şi Turda;
2.Culoarul Câmpen - Abrud - Zlatna - Alba Iulia, de-a lungul DN74, cu următorii poli de creștere
locali: Roșia Montană, Abrud, Bucium, Zlatna;
Distanța dintre Orașul Câmpeni și reședința județului, Alba Iulia este de 76 km. Cel mai
apropiat oraș este Abrud la 12 km, apoi Baia de Arieș la 25 km.
16
Orașul Câmpeni
RELAŢII ÎN TERITORIU
Administrativ
Organizarea administrativ teritorială a orașului Câmpeni s-a păstrat, în linii mari,
neschimbată din anul 1961, cuprinzand 22 de localități.
Particularităţi
În vederea identificării potenţialului de dezvoltare socio-economică locală, cele 22 de
unităţii teritoriale au fost delimitate (microzone). Acestea cuprind un teritoriu coerent din punct
de vedere geografic şi funcţional, în care funcţionează inter-relaţii tradiţionale şi viabile între
localităţi.
Teritoriul administrativ se află în întregime, într-o depresiune drenată de râul Arieș.
Majoritatea localităţiilor sunt dezvoltate în lungul văilor pe lângă pârâurile afluenți ai
râului Arieș, dar situate la o latitudine mult mai mare şi având un acces anevoios care nu
permite dezvoltare aşezărilor.
Printr-un program de modernizare a drumurilor locale, în principal cele de legătură
între sate, se poate asigura accesul mult mai uşor cu şanse mari de dezvoltare a zonei.
Orașul Câmpeni se află la o distanță de 76 km de municipiul Alba Iulia, reşedinţa
judeţului. Cea mai apropiată localitate urbană este oraşul Abrud, situat la 12 km.
Reşedinţă de orașului este localitatea Câmpeni.
Localităţile componente ale orașului sunt aşezări de munte, cu un areal întins pe o
suprafaţă medie, cu un intravilan delimitat, au acces uşor doar la localitatea reşedinţă de oraș.
Drumurile sunt amenajate parţial sau complet neamenajate.
În Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţului Alba (P.A.T.J.) pentru orașul Câmpeni
au fost prevăzute intervenţii legate de infrastructură şi echipare tehnico – edilitară.
Prin geografia locului, orașul Câmpeni este centrul zonei cu influenţă majoră asupra
unităţilor administrativ teritoriale: - oraşele Abrud şi Baia de Arieș, comunele: Sohodol, Albac,
Vidra, Roşia Montană, Vadu Moților, Bistra, Gârda, Scărișoara, Ciuruleasa. Pozitia întregului
areal, îi confera multiple avantaje, legături economice, sociale şi culturale cu oraşele Zlatna,
Abrud, Baia de Arieş.
Multiplele asemănări, pornind de la tradiţie până la existenţa de zi cu zi a întregii zone fac
posibilă cooperarea interregională a tuturor administraţiilor comunelor.
Dezvoltarea urbană
În ultimi douăzeci de ani , într-o perioadă de timp scurtă, au intervenit schimbări sociale
şi economice profunde în localităţile urbane din România, o situaţie caracteristică şi pentru
orașul Câmpeni. Acestea au constat în:
- schimbarea profilului ocupaţional al populaţiei, prin reducerea numărului persoanelor care
lucrează în industrie, în favoarea sectorului terţiar;
- liberalizarea pieţei muncii şi emigrarea masivă a forţei de muncă locale către alte state;
- privatizarea întreprinderilor de stat şi în fază finală desființarea acestora;
- vânzarea locuinţelor de stat şi dezvoltarea unei pieţe imobiliare;
- integrarea europeană.
În paralel, s-au manifestat şi mari schimbări sociale, concretizate mai ales în creşterea
ponderii persoanelor aflate în grupuri vulnerabile şi a prăpastiei dintre diferite categorii sociale,
dintre care amintim: îmbătrânirea populaţiei şi creşterea numărului de pensionari și creşterea
numărului de persoane aflate sub pragul sărăciei;
17
Orașul Câmpeni
Toate aceste fenomene socio-economice şi-au pus amprenta asupra dezvoltării
teritoriale a orașului Câmpeni şi a localităţilor din proximitatea acestuia, conducând la o
modificare a modului de folosinţă a terenurilor.
Zonificarea funcţională a teritoriului urban
Intravilanul Suprafaţa administrativă a orașului Câmpeni nu s-a modificat în ultimii 10 de
ani. Există o presiunea imobiliară, mai ales din ultimii 5 ani, care determină actualizarea
Planuului Urbanistic General învederea extinderii intravilanului.
Zona centrală
Zona centrală a orașului este una relativ bine delimitată şi cu funcţiuni complexe (politico-
administrative, comerciale, turistice şi religioase), fiind elementul definitoriu al oraşului. Aceasta
se compune din imobile vechi combinate cu imobile noi, centru s-a sistematizat în decursul
timpului.
Zona rezidenţială
Dispunerea zonelor rezidenţiale din orașul Câmpeni reflectă o dezvoltare organică a oraşului,
de tip radial. Astfel, nucleul central şi tot odată centrul civic (construit în anii 1970-1980), cu
principalele funcţiuni de interes public, este unul bine definit şi delimitat de principalele căi de
comunicaţii care străbat oraşul. Zona centrală este flancată de zone rezidențiale formate din
ansambluri de blocuri construite în perioada 1960-1990. Urmează zona formată din locuinţe
individuale noi, construite după 1990, majoritatea de tip vilă, amplasate mai ales în zonele,
unde au existat terenuri pretabile pentru construcţii rezidenţiale.
VALORI ISTORICE ŞI CULTURALE

Prezența umană, în zona Orașului Câmpeni de astăzi - Istoricul Localităţii
Prima atestare documentară datează din anul 1587 fiind vorba de un act acordat de
Principele Transilvaniei Sigismund Bathory lui Nicolae Filimon din Cîmpeni pentru a construi o
moară la vărsarea râului Abrud în Arieş, iar după 1649 Cîmpeniul devine capitală a
Domeniului Montan de Sus. Luncile mai întinse, locul mai deschis de aici sunt factori de ordin
geografic ce au concurat la denumirea localităţii. De obicei cei din localităţiile învecinate îi
numesc pe locuitorii de aici cîmpineni. În tradiţie se păstrează şi legenda că pe aceste locuri
s-ar fi stabilit un oarecare Cîmpeanu venit de la câmpie de prin părţile Sibiului atras de
bogăţiile minerale sau fugit din locurile natale din cauza asupririi.
La începutul sec. XVII a avut loc o puternică mişcare ţărănească, iar mai târziu
locuitorii zonei s-au aflat implicaț direct în lupta călugărului Sofronie din Cioara. Izbucnită în
comitatul Hunedoarei în toamna anului 1759, răscoala se răspândeşte şi în comitatul vecin
Alba. Sofronie a fost prins, dar apoi este eliberat de răsculaţi iar răscoala cuprinde Zarandul şi
tot sudul Transilvaniei. Centrul mişcării s-a deplasat în Munţii Apuseni, unde nemulţumirile
moţilor din cauza obligaţiilor grele faţă de fisc şi îngrădirea dreptului la pădurit erau generale.
În aprilie 1760, Sofronie intră în Zlatna în fruntea unei mari mulţimi de răsculaţi.
Atât autorităţile locale, cât şi Curtea de la Viena, erau extrem de îngrijorate că scânteia
aprinsă din motive religioase se va transforma într-o mare vâlvătaie cu tentă socială si
naţională. Mai apoi Sofronie însuşi s-a temut de marea amploare a mişcării sale. În acest
context tensionat, tratativele duse de el cu reprezentanţii Curţii de la Viena au condus la
lichidarea răscoalei. Mulţi participanţi la ea au fost prinşi şi aspru pedepsiţi, răscoala s-a
sfârşit în primavara anului 1761. Deşi Biserica Ortodoxă a fost recunoscută oficial de Curtea
din Viena, mişcările populare nu vor înceta deoarece adevăratele cauze care le-au provocat
18
Orașul Câmpeni
au rămas. Mişcările populare vor culmina în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea cu marea
răscoală condusă de Horea, Cloşca şi Crişan. Horea a fost purtătorul de cuvânt al locuitorilor
din "Domeniul de Sus" trimiţând la Viena numeroase jalbe de scutire a sarcinilor insuportabile
care apasau asupra lor, în preajmamarii răscoale de la 1748. Incidentul din 24 mai 1782 de la
târgul de primăvară de la Cîmpeni, a fost semnalul pentru izbucnirea marii răscoale de mai
târziu. Astfel, moţilor le-a fost interzis şi dreptul de a-şi desface la târg miedul - o băutură
tradiţională moţească. Arendaşii armeni le-au confiscat băutura, dar moţii au spart vasele cu
băutură ale arendaşilor. Ancheta autorităţilor şi măsurile luate au fost extrem de dure. Astfel,
s-a stabilit o pagubă de 8700 florini, sumă imensă pentru vremea aceea, fiind condamnaţi la
moarte 18 ţărani, între care şi octogenarul Dumitru Todea. În 1784 răscoala a izbucnit,
Cîmpeniul devenind centrul acestei mişcări. Din noiembrie, Horea şi-a stabilit la Cîmpeni
cartierul său general, de unde a condus cu ajutorul lui Cloşca şi Crişan ostilităţile împotriva
autorităţilor asupritoare. Trebuie menţionat că la izbucnirea marii răscoale conduse de Horea
a contribuit şi decretul emis de Împăratul Austriei Iosif al II-lea la 31 ianuarie 1784, cu privire
la înscrierea voluntară a satelor din vecinătatea graniţei militare şi care a fost interpretat de
ţărani ca referindu-se la întreaga provincie. Cu ocazia târgului de la Brad în 28 octombrie
1784, Gheorghe Crişan, din porunca lui Horea, cheamă din fiecare sat câte 4-5 bărbaţi pentru
31 octombrie la Mesteacăn. Cei adunaţi au pornit spre Alba Iulia spre a se înscrie voluntari.
Erau circa 600 de tarani, pe care o dată ajunşi în Curechiu autorităţile încearcă să îi împrăştie
şi să-l prindă pe Crişan. Astfel, după ce la 1 noiembrie 1784, răscoala izbucneşte cu putere la
Curechiu, Cîmpeniul primeşte cu bucurie cîntecele de răsculaţi ale lui Horea. Aici au fost
distruse de catre răsculaţi arhivele nobililor şi au fost eliberaţi moţii închişi. La Tibru, la 12
noiembrie se încheie un armistiţiu pe 8 zile între Cloşca şi colonelul imperial Schultz. Ţăranii
cereau să nu mai fie iobagi, să fie înscrişi în armată şi să fie eliberaţi cei închişi. Se cunoaşte
că ultimele încercări de rezistenţă ale ţăranilor au fost înfrante la Abrud, Cîmpeni şi Albac. La
27 decembrie, Horea si Cloşca au fost prinşi în pădurea Scorăcetului din Munţii Gilăului şi la
30 ianuarie 1785 este prins şi Crişan la Şasa - Lupşa. Cei trei viteji conducători au fost duşi
legaţi în lanţuri la Alba Iulia. a Cîmpeni, în 21 noiembrie 1784, este dat peste cap planul
colonelului Schultz de a-i prinde pe capii răsculaţilor. Tot aici, între 7 şi 14 decembrie 1784,
Horea cu răsculaţii săi, se opun armatelor imperiale, dupa care Horea se va retrage spre
Albac.
Locuitorii Cîmpeniului au fost participanţi activi şi la alte evenimente istorice înainte de
revoluţia de la 1848. Astfel, în 1819 ei s-au ridicat împotriva unor sarcini tot mai apăsătoare
puse de autorităţi, cât şi a recrutărilor pentru armata imperială. Cîmpeniul a devenit centrul
revoluţiei româneşti de la 1848 din Transilvania. Aici, Crăişorul Avram Iancu a creat o
adevărată "republică ţărănească", condusă de acesta cu ajutorul prefecţilor săi. La adunarea
din aprilie 1848, Iancu a participat alături de Buteanu şi Balint. El şi-a aşezat la Cîmpeni
tabăra revoluţiei, fiind numit prefect general al legiunilor montane. Tabăra militară era
amplasată în vestul oraşului Cîmpeni. La Cîmpeni au fost primiţi cu multă bucurie
revoluţionarii din Ţara Românească, între care la loc de mare cinste a figurat Nicolae
Bălcescu. În Cîmpeni s-au ridicat şi au luptat alături de Iancu, tribunii Mihai Andreica,
Clemente Aiudeanu, Nicolae Crocheş şi Ion Şuluţiu. Dupa înfrangerea revoluţiei şi până în
apropierea morţii sale, Avram Iancu a fost primit întotdeauna la Cîmpeni ca un erou al tuturor
românilor din Transilvania. În semn de eternă aducere aminte şi de cinstire a marelui patriot,
în piaţa care îi poartă numele la Cîmpeni "Craiul Munţilor", se înalţă statuia sa ecvestră.
19
Orașul Câmpeni
Statuia este opera sculptorului Dimitriu Bârlad, fiind realizată în 1930 la Tîrgu Mureş. În 1940,
statuia a fost mutată la Cîmpeni în urma odiosului Diktat de la Viena. După revoluţia de la
1848, marile evenimente din istoria românilor, cum au fost Unirea Principatelor din 1859 şi
războiul de Independenţă de la 1877-1878, au fost primite cu mare bucurie şi viu interes in
Ţara Moţilor şi mai ales în Cîmpeni. Aici a luat naştere chiar un comitet condus de Ion Patiţia
şi Mihai Adreica care a colectat bani, alimente şi îmbrăcăminte pentru răniţii armatei
romăne.Tot la Cîmpeni au avut loc in 1891 manifestaţii în sprijinul mişcării memorandiste, iar
în 1918 s-a creat aici o garda naţională condusă de Zosim Chirtop, chemată de Consiliul
Naţional de la Alba Iulia, să asigure desfăşurarea în cele mai bune condiţii a Marii Adunări
Naţionale de la Alba Iulia pe 1 decembrie.
Din punct de vedere administrativ orașul Cîmpeni a cunoscut în decursul timpurilor o
serie de transformări, dar a rămas unul din principalele centre ale Munţilor Apuseni. Până în
anul 1949 a fost reşedinţă a plasei Cîmpeni, iar de la 1 ianuarie 1950 până la 1 martie 1968
Cîmpeniul a fost reşedinţă de raion. Orașul Cîmpeni a fost declarată oraş în data de 1
ianuarie 1961 iar de la 1 martie 1968 oraşul Cîmpeni a intrat în componenţa noului judeţ Alba.
Monumente istorice – valori ale patrimoniului cultural ce necesită cercetare/protecţie
conform prevederilor legale
Pe lângă frumuseţile naturale se evidenţează locuri pline de istorie, tradiţie şi cultură,
care pot constitui importante resurse de dezvoltare turistica.
Monumente istorice înscrise în Lista Monumentelor Istorice 2010 aprobată prin Ordinul
Ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional nr. 2.361/2010 pentru modificarea anexei nr. 1 la
Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor
istorice, actualizată, şi a Listei monumentelor istorice dispărute (cu modificările şi completările
ulterioare): - Haltă Câmpeni construită în anul 1912, cod LMI, AB-II-B-20914.03;
- Pod Câmpeni construit în anul 1912, cod LMI, AB-II-B-20914.11.
- În centrul orașului Câmpeni în anul 1940 a fost ridicată o statuie, monument ce-l reprezintă
pe Craiul munților – Avram Iancu.
- Muzeul "Beciul lui Horea"
- Monumentul Eroilor - Monumentul este de tip cruce memorială înălţată în anul 1988, pentru
cinstirea memoriei eroilor jertfiţi în Războiul de Independenţă de la 1877"
20
Orașul Câmpeni
Muzeul Avram Iancu
ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

Din punct de vedere geografic orașul Câmpeni se află în întregime în Carpaţii
Occidentali, Munţii Apuseni, într-un bazinet depresionar, drenat de Valea Arieșului şi
înconjurat la vest de Munții Bihorului, la nord-est de Muntele Mare și la sud-est de Munții
Trascăului și Munții Metaliferi.
Orașul Câmpeni este situată în bazinul hidrografic al râului Arieş, în unitatea geologo-
structurală numită Apusenii de Nord - care ocupă partea Nord-Est a judeţului. Apusenii au
rezultat din evoluţia unei zone de rifting apărută în microplaca transilvano-panonică.
Spargerea microplăcii în blocul panonic şi transilvan a avut loc înainte de jurasicul superior,
divizând Apusenii în două părţi , oarecum asemănătoare cu alte zone din restul Carpaţilor:
Apusenii de Nord şi Apusenii de Sud.
Munţii Apuseni de nord sunt constituiţi dintr-o suită de sisteme de pânze de şariaj cu
serii proprii de sedimentare a unităţilor structurale, puse în loc în cursul a trei tectogeneze
succesive: Cretacic mediu, pre-Gossau şi Laramic.
HARTA GEOLOGICA A MUNTILOR APUSENI

21
Orașul Câmpeni
Sursa Institutul Geologic
În cuaternar istoria geologică a pământului românesc cunoaşte evenimente importante
atât în ce priveşte tectonica cât şi procesele endo şi exogene. Mişcările scoarţei au condiţionat
şi accentuarea proceselor exogene, mai ales denudarea şi acumularea. Astfel, ariile exondate
foarte înălţate au fost supuse unor eroziuni intense, în timp ce acumulările erau reduse la
formarea unor depozite subaeriene (eluviale, coluviale, deluviale, proluviale, etc). Dispoziţia
reţelei hidrografice, care s-a format tot în cuaternar a fost influenţată de mişcările neotectonice,
urmare fiind formarea teraselor fluviatile cu depuneri corespunzătoare.
Morfologia zonei –se remarcă variaţia formelor de relief, ce prezintă altitudini grupate
în trepte :
Treapta montană - Cu toată complexitatea geologică a zonei, relieful are o distribuţie
relativ uniformă, reprezentată prin forme cu altitudini care depăşesc cu puţin 1000 mdM,
purtând denumirea de dealuri.
Treapta submontană - Reprezintă cea mai mare parte din teritoriu, fiind străbătută de
la nord la sud de râul Arieş. Această zona cuprinde altitudini între 500 şi 1000 mdM şi este
formată din interfluviile ce coboară spre zonele de luncă a cursurilor de apă cu caracter
permanent.
Mişcările din neozoic şi formarea în cuaternar a reţelei hidrografice, au creat noi forme
de relief, respectiv conuri de dejecţie şi zone de luncă.
Zona de luncă - Principala caracteristică a zonei este dată de cotele cele mai scăzute
întâlnite în perimetru şi de suprafaţă aproximativ plană a depunerilor sedimentare, cu
denivelări nesemnificative. Zona de luncă se individualizează pe ambele maluri ale râului
Arieş şi al afluenţilor săi: Sohodol, Abrudel, Joldoaia, Valea Caselor, Valea Brătinesei şi Valea
Bistrii. Se constată sedimente fine, reprezentate de argile prăfoase cu grosimi de cca. 0,5-2
m, sub care se găsesc aluviunile grosiere, cu grosimi variabile între 2 - 4 m, ce cuprind
bolovănişuri, pietrişuri şi nisipuri.
Un loc aparte în peisajul geomorfologic îl reprezintă Valea Arieşului Mare cu zone de
luncă înguste şi asimetrice, care dau un plus de farmec reliefului local.
Conuri de dejecţie - Materialele rezultate din fărămiţarea rocilor situate pe povârnişuri
sunt puse uşor în mişcare şi transportate din zonele înalte înspre cele joase, prin rostogolirea
materialelor pe pante şi mai ales prin antrenarea lor de către ape. Depunerile de materiale
sunt depuse la gura de vărsare a cursurilor de ape (albia majoră) sau la confluenţă şi se
numesc conuri de dejecţie. Acestea au o granulometrie variată şi sunt depuse în ordinea
descrescândă a formelor şi greutăţii lor. Ele se constituie în zone de risc natural la o creştere
a debitului apei.
Clima teritoriului orașului Câmpeni se încadrează în sectorul de climă continental-

moderată, ţinut climat montan. După monografia geografică teritoriul studiat se încadrează în
sectorul de climă de pădure. Zona studiată fiind situată la într-o depresiune montană în
centrul Munților Apuseni. Poziţia sa într-un mic bazin depresionar de vale, între munţi, îi
conferă un microclimat de adăpost. Apropierea de Munţii Apuseni și de Valea Arieșului face
ca elementele climatice să fie uşor nuanţate faţă de restul zonei, cu trăsături specifice.
Circulaţia vestică determină unele condiţii climatice care corespund zonelor montane şi
submontane caracterizate în general printr-un anotimp călduros, scurt vara şi un altul răcoros,
prelungit cu precipitaţii abundente.
22
Orașul Câmpeni
Temperatura medie multianuală este cuprinsă între +6 şi +7 0 C în partea sudică a

zonei oraşului Cîmpeni şi de +3, +4 0 C în partea nordică pe înălţimea Muntelui Mare. Tipul de
climat caracteristic acestei zone prezintă temperaturi medii lunare mai mari de + 100 C în 1-4
luni pe an, iar temperaturile celei mai reci luni, arareori coboară sub – 30 0 C. Temperatura
medie în ianuarie este de – 4 0 C, iar a lunii iulie de + 16 0 C. Data medie a producerii primului
îngheţ este de 1 octombrie, iar a ultimului îngheţ este de 1 mai.

Precipitaţii. Umezeala aerului este condiţionată în mare măsură de circulaţia vestică
şi de regimul nebulozităţii. În orașul Câmpeni, umezeala are o valoare de aproximativ 85%,
iar nebulozitatea medie este de 6,5 zecimi.
Precipitaţiile atmosferice se caracterizează printr-un regim mai bogat, mediile multianuale
fiind de 700-800 mm, iar în munți urcă până la 900-1000 mm. Maximul de precipitaţii se
realizează la sfârşitul primăverii (mai-iunie), iar minimul la sfârşitul iernii (februarie). Stratul de
zăpadă este persistent 50-60 zile pe an şi are o grosime de 50-60 cm.
Vânturile. Vântul este un element climatic care reflectă cel mai fidel circulaţia generală
a atmosferei, cât şi mularea maselor de aer după marile unităţi de relief. La Cîmpeni direcţiile
dominante sunt cele de vest şi sud-vest de circa 10 %, viteza medie fiind de 4-5 mm pe
secundă.
Activitatea seismică
Zona studiată se încadrează în zona seismică "F", cu valoarea coeficientului ag=0,08
cu perioada de colt, Tc = 0.7 sec în conformitate cu prevederile Normativului P 100-1/2006.
Zona studiata
Perioada de colt : 0,7 Valoarea coeficientului Ks: 0,08

Adancimea de inghet
Conform STAS 10111 adancimea de îngheţ în zona cercetată este de – 1.20 m de la
nivelul terenului natural sau sistematizat.
Notă:Toate adâncimile de fundare trebuie să depăşească aceasta cotă, datorită fenomenului de
îngheţ – dezgheţ, terenul se degradează, micşorandu-şi considerabil capacitatea portantă.
23
Orașul Câmpeni
RESURSE PRIMARE ŞI SECUNDARE
Hidrografia şi hidrologia
Cursuri de apă cu caracter permanent
Organizarea şi funcţionarea reţelei hidrografice este influenţată de o serie de factori
cum ar fi: relieful, litologia, gradul de acoperire cu vegetaţie, regimul termic şi al precipitaţiilor.
Toţi aceşti factori au contribuit la dezvoltare a sistemului de râuri de pe teritoriul studiat.
Reţeaua hidrografică se constituie dintr-o reţea râuri și păraie de munte.
Râul Arieşul Mare , reprezintă cea mai importantă apă de suprafaţă care traversează
zona pe direcţia N - S, face parte din bazinul hidrografic al Mureşului, cu care confluează în
depresiunea Transilvaniei, la Gura Arieşului. Râul Arieşul Mare - străbate teritoriul studiat pe
direcţia N – S urmând să se unească cu pârâul Arieşul Mic la Mihoieşti – localitate aparţinând
oraşului Cîmpeni, confluenţă aflată astăzi sub apele lacului Mihoieşti.
Râul format se numeşte râul Arieş şi este considerat principalul afluent al râului Mureş
care drenează reţeaua hidrografică din partea nordică şi nord-vestică a judeţului.
Arieşul prezintă o vale pitorească datorită zonelor muntoase pe care traversându-le le

modelează. Fiind râu de munte prezintă o albie largă, colmatată de sedimentele aduse de pe
versanţi şi cu malurile slab erodate, marcând văi repezi, înguste şi adânci cu scurgere
superficială mare în timpul precipitaţiilor abundente sau topirii bruşte a stratului de zăpadă.
Râul Arieşul Mare are o lungime de 37 km, altitudinea medie a bazinului 1074mdM,
altitudinea maximă de 1540 mdM, panta medie de scurgere de 14 % 0, suprafaţa bazinului
hidrografic de 398 km2, altitudinea minimă 619 mdM, un debit mediu multianual de cca. 3
m3/s la Cîmpeni. Arieşul Mic are o lungime de 33 km şi suprafaţa bazinului de 160 kmp.
În zona de confluenţă, la Mihoiești s-a realizat un baraj din anrocamente, volumul
lacului de acumulare este de 3 milioane mc. La punctul hidrometric Cîmpeni, Arieşul are un
debit mediu multianual de 11,7 m3/s. Scurgerile medii sezoniere variază între 18,1% vara,
toamna 11,1%, primăvara 45.1%, iarna 25,7%. Sunt situaţii când nivelul de scurgere a apei
depășesc albia majoră, în aceste situaţii debitele cresc dând naştere la viituri (cele mai
recente fiind cele din 12 martie 1981 şi 24-30 decembrie 1985). Cauzele acestei situaţii sunt:
creșterea vitezei de scurgere a apei, concentrarea a debite importante în timp scurt,
24
Orașul Câmpeni
dimensiuni reduse a albiilor majore a râurilor și pârurilor, factori climatici de incălzire rapidă a
vremii,ploi abundente etc. Lacul de acumulare de la Mihoeşti cu scopul principal de
alimentare cu apă, are și atribuții de atenuare a undei de viitură, dar pentru aceasta trebuie să
fie golit înainte de viitură. Lacul de acumulare de la Mihoesti , aval de comuna Vadul Moţilor
are rol de tampon în zona. Capacitatea lui de evacuare este de 840 mc/sec -prin deversor şi
galeriile de evacuare.
Lacul de la Mihoiești
Principalii afluenţi ai râului Arieş sunt:
- pe partea dreaptă: râul Sohodol, suprafaţa bazinului - 44 kmp, lungimea - 10 km;
râul Abrudel, suprafaţa bazinului - 229 kmp, lungimea - 29 km.
- pe partea stângă, pe teritoriul oraşului, Arieşul are afluienții: Joldoaia, Valea Caselor,
Valea Brătinesei (cu puternice tendințe de inundații) şi Valea Bistrii (suprafaţa bazinului
- 44 kmp, lungimea - 16 km).
Toate aceste văi formează conurile de dejecţie în zona de confluenţă cu Arieşul.
Cursuri de apă cu caracter semipermanent – torenţiali

Cursurile semipermanente sunt cursuri de apă cu pante repezi şi neregulate cu apă puţină
sau seci în cea mai mare parte a anului şi care datorită ploilor mari sau topirii zăpezilor
prezintă viituri violente de scurtă durată. Văile cu caracter semipermanent – torenţial,
reprezintă forma cea mai avansată de distrugere a solului prin eroziune. Pe versanţi sunt
dezvoltate mai multe ravene.
Asemeni unor torenţi pe lângă bazinul de recepţie şi conul de dejecţie, se distinge şi
canalul de scurgere care este constituit din însuşi cursul apei ce se varsă în râul Arieşul .
Torenţii produc pagube prin eroziunile întinse din bazinul lor de recepţie, cât şi prin
viiturile bruşte şi repezi care duc cu ele imense cantităţi de aluviuni.
Pe dealuri, precipitaţiile sunt mai reduse. Totuşi, datorită vegetaţiei care acoperă solul,
infiltrarea apelor este mai activă. La ploile mari de vară au loc viituri locale bogate în apă, cu
transporturi masive de materiale rulate, în special bolovănişuri mari, provenite din eroziunile
săpate în formaţiunile ce alcătuiesc dealul.
Aceste cursuri de apă sunt active, în special în perioada topirii zăpezilor şi a ploilor
(torenţiale). Tributare râului Arieş şi afluenţilor săi, aceste văi torenţiale sunt destul de
numeroase atât pe malul stâng cât şi pe cel drept. Pe versanţii neîmpăduriţi prin defrișeri
masive sunt în formare o serie de vâlcele care dau naştere la solfixuri (spălări de sol vegetal).
Ape subterane Se manifestă sub diferite forme de acumulare şi circulaţie: izvoare şi pânze
captive de apă, întâlnite în cadrul teritoriului.
25
Orașul Câmpeni
Pânzele captive de apă - acestea îşi fac apariţia în depozitele deluviale, de pantă, prin
acumulări rezultate din apele de precipitaţie atmosferică: ploi şi topire a zăpezilor, uneori
putând să apară la suprafaţă sub formă de izvoare temporare.
Izvoarele
Sunt prezente la contactul dintre rocile sedimentare în care se acumulează apele
subterane (roci fisurate, conglomerate, nisipuri, pietrişuri, bolovănişuri) cu rocile compacte
impermeabile. Pe teritoriul zonei Cîmpeni, datorită configuraţiei terenului şi a structurii
geologice, sunt numeroase izvoare, dar multe dintre ele au un caracter sezonier (temporar).
Cele mai cunoscute şi cu caracter permanent sunt izvoarele: Gura Sohodolului (Q permanent
– 0,5 l/s), Bonceşti (Q – 1,2 l/s), Izvorul din zona stadionului cîmpeni (Q – 0,3 l/s). Lor li se
adaugă Izvorul de pe Valea Caselor şi cel din Floreşti.
Pânze captive de apă

Îşi pot face apariţia în depozitele deluviale (de pantă) prin acumulări rezultate din apele
de precipitaţie atmosferică (ploi, topirea zăpezilor) uneori putând să apară la suprafaţă sub
formă de izvoare temporare.
Pânze de apă freatice cu nivel liber

Apar în zonele de luncă şi de terasă, la adâncimi variabile 1-2 m nivelul lor fiind în
strânsă legătură cu intensitatea precipitaţiilor atmosferice şi influenţate de variaţia şi debitul
apelor de suprafaţă.
Solul şi subsolul
Subsolul regiunii este format dintr-un mozaic geologic de toate tipurile şi vârstele , de
la şisturi cristaline conglomerate, gresii, calcare, argile până la roci eruptive , andezite,
bazalte, riolite, granite. Din punct de vedere geografic zona studiata se afla în partea centrala
a Muntilor Apuseni, la intersectia celor trei masive: Munții Bihorului, Muntele Mare și Munții
Metaliferi.
Pe teritoriu administrativ al orașului Câmpeni se găsesc:
 soluri brune şi podzoluri, situate în etajul superior. Au o textură mijlocie şi grosieră, reacţie
acidă, drenaj bun cu slabe elemente nutritive şi un potențial de fertilitate moderat, care se
pretează păşunilor, fâneţilor şi pădurilor.
 soluri brune acide de pădure, situate pe un relief accidentat, cu pante de 20-30 % şi climă
rece şi umedă.
 în zona de luncă a Arieşului, se găsesc soluri aluvionare de luncă.
Vegetaţie şi faună
Unul din elementele cadrului natural care reflectă cel mai fidel variaţia altitudinală a reliefului
este vegetaţia care se etajează pe o altitudine de circa 1000 m. Vegetaţia specifică Munţilor
Apuseni, (din care face parte şi orașul Câmpeni) studiată este etajată pe verticală :
 La limita superioară de altitudine se desfăşoară etajul răşinoaselor, reprezentat prin păduri
de brad (Apies alba) şi molid (Picea abies). Ele adăpostesc un covor ierbos care este compus
din ferigi, muşchi, clopoţei, degetăruţul, ciuperci, gălbiori.
26
Orașul Câmpeni
Zonele cu multă lumină –poieni – a acestor păduri sunt acoperite cu un covor vegetal de:
panseluţe de munte, brânduşa, ghiocel, merişorul de munte, afinul, limba cucului, mierea
ursului.
În apropierea văilor tot în acest etaj întâlnim plante iubitoare de umezeală: căluţul doamnei.
Vegetaţia tăieturilor de pădure este: fragul, zmeurul, păiuşul roşu, trestioara, iarba finului.
 Etajul fagetelor, este dominat de fag (Fagus silvatica) deseori în asociaţie cu frasin, scoruş
şi arbuşti – păducelul.
Vegetatia ierboasă des întâlnită este: piciorul cocoşului, colţişorul, şopârliţa, micşuneaua,
ciuperci şi ferigi.
Prezentă este vegetaţia pajiştilor şi fâneţelor, care constituie baza furajeră pentru
creşterea animalelor.
Vegetaţia palustră şi acvatică este prezentă în terenurile mlăştinoase, de-a lungul văilor –
parnasis palustris şi myosotis palustris.
 În jurul locuinţelor pe soluri bogate în azotiţi întâlnim urzica , firuţa, traista ciobanului,
trifoiul alb.
Fauna
 Animalele specifice pădurilor din zonă sunt: lupi, urşi, vulpi, căprioare, iepuri, dihori, arici.
 Apele sunt populate de păstrăvi indigeni, lipan, clean.
 Păsările întâlnite sunt: gaiţa de munte, forfecuţa, panţăruşul, piţigoi, cucuveaua, surz,
mierlă, ciocănitoarea, gaiţă, graur, cuc, corbul, cioară, pupăză, vrabie, etc.
Peisajul natural si antropic

Relieful montan, prin diversitatea sa face ca peisajul natural să aibă totdeauna un
specific aparte, la orice pas întilnim ceva deosebit chiar dacă nu are o valoare deosebită,
peisaj care poate fi valorificat din punct de vedere turistic.Tot din punct de vedere turistic se
poate valorifica teritoriul unde configurația terenului şi expoziţia versanţilor permite
amenajarea unor zone turistice.
Resursele turistice antropice (reprezentand creatia umana) sunt rodul eforturilor
tehnice, culturale si economice, cat si elementele materiale si spirituale traditionale ale
oamenilor de pe vaile ce strabat Muntii Apuseni. Activități existențiale manifestate de-a lungul
timpului intr-o imbinare armonioasa cu natura. In Muntilor Apuseni se afla tezaure de vestigii
arheologice, monumente istorice, de arhitectura sau de artă, ca si un inestimabil patrimoniu
care atesta evolutia si continuitatea de munca si de viata pe aceste meleaguri, dezvoltarea
culturii si artei poporului roman. Tot acest fond cultural-istoric constituie o parte insemnata a
ofertei turistice potentiale si o componenta a imaginii turistice nationale si internationale a
Muntilor Apuseni. Intre componetele resurselor turistice antropice ale zonei Muntilor Apuseni,
cele mai reprezentative sunt:
- Vestigiile arheologice legate de geneza poporului roman si paternitatea sa pe aceste
meleaguri: cetatile dacice, ruine ale unor cetati milenare etc.;
- Monumente istorice, de arhitectura si de arta cu valoare de unicat, unele de
notorietate mondiala ca: bisericile si manastirile cu fresce interioare; bisericile si cetatile
taranesti fortificate dinTransilvania; monumentele istorice din principalele orase-vechi capitale
sau orase medievale;
27
Orașul Câmpeni
- Muzeele si casele memoriale, multe dintre ele de interes international sau national,
muzeele judetene si orasenesti;
- Marturiile civilizatiei si culturii populare (elemente de etnografie si folclor); arhitectura
sitematica populara traditionala (Campeni, Salciua etc.); creatia artistica: mestesuguri,
artizanat, ceramica, port popular, folclor literar, muzical si etnografic. Aceste elemente se
concentreaza in principalele puncte etnografice ale zonei cercetate;
- Satele turistice, care prin specificul lor, originalitatea si valoarea turistica, cultural-
istorica, prin ambianta cadrului natural si bogatia resurselor sale pot sa se constituie ca un
produs turistic inedit satisfacand o gama variata de motivatii in turismul intern si international;
CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU

Factorii de mediu apă, aer, sol, subsol, faună şi floră , au suferit modificări cantitative
şi calitative în ultimele decenii, ca urmare a valorificării resurselor naturale din zonă , a
activităţilor antropice. Măsurile de protecţie a mediului au întârziat sub presiunea cerinţelor
economice. La acestea se adaugă lipsa unor preocupări privind educaţia şi formarea
deprinderilor ecologice în rândul populaţiei din zonă şi a turiştilor care o vizitează.
Calitatea aerului
In orașul Câmpeni, calitatea aerului nu este urmărită prin puncte de recoltare pentru
determinarea sistematică a indicatorilor practicaţi în plan regional, respectiv dioxid de sulf,
dioxid de azot, amoniac, pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile.
Poluarea de impact
În zonă, nu există surse semnificative de poluare a aerului, care să justifice o reţea de
supraveghere a calităţii aerului . Activitatea economică existentă în orașul Câmpeni nu
poluează semnificativ aerul. Pe raza orașului funcţionează societăţi comerciale, asociaţii
familiale şi persoane fizice autorizate, care au ca obiect de activitate în principal comerţ,
prelucrare lemn, reparaţii auto, morărit, transport marfă , construcţii, etc.
Sursele semnificative, emitente de poluanţi care pot afecta calitatea aerului în zonă sunt:
sistemele de ardere combustibili pentru încălzire-lemne și surse mobile (autovehiculele).
O sursă permanetă de poluare a aerului o constituie autovehiculele şi utilajele , care prin
arderea combustibililor: benzină, motorină, produc o poluare continuă cu dioxizi şi oxizi de
carbon, hidrocarburi, plumb şi antrenează praful.
Lipsa măsurătorilor la imisii privind calitatea aerului, nu face posibilă o evaluare exactă
a calităţii aerului în zona studiată, dar se poate aprecia că impactul produs asupra calitaţii
aerului în zonă de sursele potenţiale, este redus, ţinând cont de faptul că zona este puternic
oxigenată, sunt curenţi de aer care produc o dispersie puternică a emisiilor de poluanţi, nu
sunt aglomerări urbane, zona locuită este înconjurată de multă vegetaţie, care asigură
epurarea permanentă a aerului.
Pentru îmbunătăţirea calităţii aerului în zona studiată este necesară reabilitarea căilor
de comunicaţii şi transport, care deservesc teritoriul administrativ, care din punct de vedere
calitativ, nu oferă condiţii bune de circulaţie, antrenând pulberi şi gaze.
Dacă drumuluriel naţionale, precum şi drumurile comunale, oferă condiţii
satisfăcătoare având un sistem rutier modernizat, restul drumurilor vicinale, forestiere şi
locale sunt nemodernizate (pietruite sau pământ).
Propuneri tehnice privind îmbunătăţirea circulaţiei pe drumurile orașului

28
Orașul Câmpeni
- drumuri naționale
 Realizarea parapeţilor de protectie, a şanţurilor pentru scurgerea apelor si a podeţelor
pentru torenţi;
 Crearea unor locuri de parcare pentru retragerea de pe carosabil a autovehiculelor aflate
in dificultate, pentru odihnă sau staţii de autobus;
 Rezolvarea intersecţiilor la acelaşi nivel cu drumurile comunale şi drumurile de exploatare
precum şi cu intrarea în curţile cu acces direct din DN 74 și DN75;
 Marcarea DN 74 și DN75 în locurile periculoase, marcaje longitudinale, treceri de pietoni,
indicatoare de avertizare, interdicţii de viteză staţionare – oprire;
 Montarea de indicatoare de localitaţi corelate cu denumirea din nomenclatorul şi
împarţirea teritorial – administrativă, precum şi indicatoare turistice;
 Realizarea unui covor asfaltic nou pe toată lungimea drumurilor.
- drumuri comunale și vicinale
 Scarificarea, reprofilarea şi consolidarea infrastructurii prin transportul şi aşternerea de
balast şi piatra spartă;
 Şanţuri longitudinale, podeţe pentru subtraversări, ziduri de sprijin;
 Amenajarea pâraielor paralele şi transversale cu drumurile comunale si vicinale, ziduri de
sprijin şi baraje pentru aluviuni;
 Dotarea primăriei cu utilajele necesare pentru lucrări la drumuri: excavator, ifron, buldozer,
autogreder, autobasculantă, compactoare şi personal calificat într-un sistem de
autogospodărire intercomunitar (Câmpeni-Vadu Moților, Câmpeni- Abrud, Câmpeni-
Bistra), localităţi care au acelaşi relief şi aceeaşi structură de drumuri şi vecinătăţi;
 Realizarea stațiilor de încrucișare (petrecere) amplasate la o distanță maximă de 300m
una de alta.
Calitatea apei de suprafaţă

Principalii indicatori fizico-chimici care definesc calitativ cursurile de apă sunt: temperatura,
pH-ul, oxigenul dizolvat, conţinutul în substanţe organice, suspensii, sărurile de calciu, sodiu,
nitriţi, nitraţi, sulfaţi, duritate, metale, substanţe toxice organice.
Conform SINTEZEI APELOR , Direcţia Apele Române Târgu Mureş, Râul Arieş, a fost
urmărit calitativ, 107 km de râu, prin 3 secţiuni de control de ordinul I, respectiv: Scărişoara,
Aval acumulare Mihoieşti şi Amonte Baia de Arieş.
Încadrarea în clase de calitate se efectuează conform Ordinului MINISTERUL APELOR SI

PROTECTIEI MEDIULUI 1146/2002-Normativul privind obiectivele de referință pentru clasificarea
calității apelor de suprafață, ale concentraţiilor regăsite în campaniile lunare.
În secţiunile de control de pe râul Arieş clasele de calitate din punct de vedere fizico- chimic şi
saprobiologic se prezintă astfel:
Regimul de oxigen este caracterizat prin indicatorii: oxigenul dizolvat, conţinutul în substanţe
organice, râul se încadrează în categoria I de calitate.
Nutrienţi sunt caracterzaţi prin indicatorii: amoniu, azotaţi, azotiţi, fosfor, râul se încadrează
în categoria I de calitate.
29
Orașul Câmpeni
Salinitatea este caracterizată prin indicatorii: sărurile de calciu, sodiu, nitriţi, nitraţi, sulfaţi,
râul se încadrează în categoria I de calitate.
Metale-concentraţie totală sunt monitorizaţi indicatorii: fier, cupru, zinc, cadmiu, plumb,
crom, mangan; râul se încadrează în categoria a II-a de calitate pe lungimea de 49 km,
tronsonul amonte de confluenţă cu râul Abrud şi în categoria a IV-a de calitate pe lungimea
de 58km, aval de Câmpeni.
Micropoluanţi anorganici şi organici, râul se încadrează în categoria I de calitate.
Analizele biologice asupra râului (Macrozoobentos), indică un râu de categoria a II-a de
calitate cu un index saprobic de 1,8.
Concluzii:
Râul Arieş pe tronsonul Scărişoara –Câmpeni se încadreză în categoria I de calitate la
toţi indicatorii fizico-chimici şi II la indicatorii biologici, mai puţin metalele (fondul natural are
valori mai mari decât cele prevăzute la clasa I de calitate, nu o sursă de poluare).
El devine de categoria IV aval de confluenţă cu râul Abrud şi de evacuările miniere.
Poluarea apei înseamnă modificarea direct sau indirect a compoziţiei naturale a
acesteia ca urmare a activităţilor antropice, pentru folosinţele din perimetrul Bazinului
hidrografic Arieş. Poluarea se datorează în principal evacuărilor de ape uzate neepurate de la
diverse folosinţe, în perimetrul localităţilor pe care le străbate. Din analizelele efectuate
rezultă un impact minor asupra calităţii apelor de suprafaţă.
Apa din râul Arieş este acumulată în lacul Mihoeşti, amonte de orașul Câmpeni și
reprezintă sursa de alimentare cu apă potabilă pentru populaţia oraşului Câmpeni şi a
comunitățiilor zonale, deci se impune:
 un regim sever de păstrare a calităţii acestor ape;
 se interzice evacuarea apelor uzate în râu sau lac, sau orice alte surse de poluare a lor,
cum ar fi spălarea maşinilor, evacuare dejecţii, evacuare deşeuri menajere, etc.
Resurse naturale regenerabile

Din categoria resuselor naturale regenerabile relevante din punct de vedere economic,
pentru orașul Câmpeni, se încadrează - resursele hidrologice, care ocupă o suprafaţă de .....
ha (.... % din teritoriul orașului) şi pădurile care ocupă o suprafaţă de 2914 ha (33,58 % din
teritoriul orașului).
Apa potabilă
Localitate Câmpeni dispune de un sistem de alimentare cu apă centralizat, sursa de
apă fiind din lacul de acumulare Mihoiești. Deasemenea există rețea de canalizare și în
execuție stație de epurare( realizată în procent de 80%)
Celelalte localităţi nu au sisteme centralizate de alimentare cu apă. Sursele de apă
sunt puţurile săpate şi izvoarele naturale subterane captate.
Zona destinată spaţiilor verzi

Zone verzi din intravilan
În localitățile orașului Câmpeni, ca şi în teritoriile administrative limitrofe, se păstrează
vegetaţia naturală caracteristică regiunii. În spaţiile verzi predomină vegetaţia forestieră şi
pomii fructiferi din jurul gospodăriilor. Speciile de arbori şi arbuşti care compun vegetaţia
acestora sunt indigene.
30
Orașul Câmpeni
Indicele de protecţie al fondului natural urban: Grădinile particulare, perdelele de
pădure din lungul văilor şi râului Arieș reprezintă prin localizare şi funcţionalitate, verdele
urban, unde perturbările induse de activitatea umană sunt minime. Suprafeţele acestora scot
în evidenţă indicele de protecţie din suprafaţa totală a fondului natural urban.
Prin prevederile art. 3 din Legea nr. 24 /2007 privind reglementarea şi administrarea
spatiilor verzi din intravilanul localitatilor, spaţiile verzi din zonele urbane cuprind: parcuri,
scuaruri, aliniamente plantate în lungul străzilor, terenuri libere neproductive din intravilan.
Conform art. 4, spaţiile verzi, în funcţie de dreptul de proprietate asupra terenului, sunt:
a) spaţii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâşii plantate;
b) spaţii verzi publice de folosinţă specializată:
1. grădini botanice şi zoologice, muzee în aer liber, parcuri expoziţionale, zone ambientale
şi de agrement pentru animalele dresate în spectacolele de circ;
2. cele aferente dotărilor publice: creşe, grădiniţe, şcoli, unităţi sanitare sau de protecţie
socială, instituţii, edificii de cult, cimitire;
3. baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanţă;
c) spaţii verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, baze sportive;
d) spaţii verzi pentru protecţia lacurilor şi cursurilor de apă;
e) culoare de protecţie faţă de infrastructura tehnică;
f) păduri de agrement.
g) pepiniere şi sere.
Situaţia spaţiilor verzi este reglementată de O.U.G. nr.195/2005 privind protecţia
mediului, cu modificările şi completările ulterioare.
Conform prevederilor legale, toate spaţiile verzi intravilane contribuie în ansamblu la
definirea reţelei mozaicate de sisteme seminaturale şi artificiale cu rol eficient în realizarea
condiţiilor favorabile de locuire. In conformitate cu art.2 din O.U.G. nr.114/2007 pentru
modificarea O.U.G.nr.195/2005 privind protecţia mediului, administraţia locală a avut obligaţia
de a asigura până la 31 decembrie 2013 o suprafaţă minimă de 26 mp spaţiu verde pe cap de
locuitor. Deci, la o suprafaţă de 584 ha (………. ha după extinderea intravilanului) un număr
mediu de 7221 locuitori cât are orașul, după recensământul din 2011, suprafaţa necesară de
spaţiu verde este de 187746 mp spaţiu verde, respectiv 18,8 ha. După datele prezentate,
spaţiu verde este de ……. mp pe cap de locuitor, care depăşeşte pe cel prevăzut în legislaţie.
31
Orașul Câmpeni
Spaţiu verde este suficient în comună atingându-se astfel ţinta impusă prin legislaţia în
vigoare.
Zone verzi extravilane- Fondul forestier
Pe teritoriul administrativ al orașului Câmpeni, judeţul Alba fondul forestier ocupă o
suprafaţă de 2914 ha, ceea ce reprezintă 33,58% dinsuprafața totală:
Total fond funciar: 8677 ha din care:

- Terenul arabil ocupă ......................... 702 ha;
- Păşunile ocupă suprafaţă de ...........2989 ha;
- Fâneţele ocupă o suprafaţă de.........1640 ha;
1.Total agricol.......................................5331ha.
- Păduri: ocupă o suprafață de............2914 ha;
- Ape ocupă o suprafață de …………...ha;
- Construcţii: ....................................... ha;
- Drumuri:................................. .......... ha;
- Teren neproductiv: ...........................ha;
2.Total neagricol..................................3346ha.
Funcţia economică a pădurilor
Gospodărirea raţională a pădurii presupune stabilirea obiectivelor social economice şi

ecologice ale acesteia căutând să armonizeze strategia naturii (ecosistemelor forestiere) cu
strategia societăţii umane (să răspunda nevoilor economico-sociale ale societăţii).
Funcţia economică a pădurii, pârghie a creşterii nivelului de trai şi calităţii vieţii,
presupune folosirea însuşirilor naturale intrinseci ale ecosistemelor forestiere în menţinerea şi
crearea unui mediu natural specific, de a exercita influenţe favorabile asupra mediului
înconjurător, de a produce biomasa vegetală şi animală, de a înfrumuseţa peisajul, etc.
Cel mai important este aportul ecosistemelor forestiere la menţinerea echilibrelor în
natură din toate punctele de vedere, acestea constituind o condiţie primordială pentru
asigurarea echilibrului economic.
Funcţia economică a pădurii - capacitatea acesteia de a produce şi pune la dispoziţia
economiei :
a. masa lemnoasă de dimensiuni mari şi calitate superioară (pentru furnir cherestea, etc.).
b. masa lemnoasă de mici dimensiuni pentru industria celulozei.
c. masa lemnoasă pentru construcţii, industria minieră şi alte utilizări.
d. producerea de biomasă energetică pentru industria energetică ce se poate realiza prin
culturi energetice în terenuri în afara fondului forestier, inapte pentru agricultură.
e. lemn de foc pentru populaţie .
f. diversitate de specii de vânat, fructe şi ciuperci comestibile, plante medicinale, cu
posibilităţi de recoltare a acestora din fauna şi flora spontană a pădurilor.
g. fazanerii şi păstrăvării de tip industrial pentru completarea efectivelor sub nivelul optim
de pe fondurile de vânătoare şi pescuit, etc.
Masa lemnoasă pusă în circuitul economic
32
Orașul Câmpeni
În funcţie de modul de valorificare, cota de masă lemnoasă, se împarte în 4 categorii:
- masa lemnoasă destinată agentilor economici de profil
- masa lemnoasă destinată aprovizionării populaţiei
- lemnoasă destinată nevoilor proprii ale R.N.P.
- masa lemnoasă în contrapartidă în construirea de drumuri forestiere - bazinete inaccesibile
Starea de sănătate a pădurilor evaluată prin sistemul de monitoring forestier

În prezent, starea de sănătate a pădurilor este în general bună.
În arboretele de răşinoase, defoliatorii s-au găsit în continuare în stare latentă. Pentru ţinerea
sub control a situaţiei s-au luat măsuri de evacuare a materialului lemnos infestat din păduri şi
s-au amplificat măsurile de combatere. Pentru diminuarea populaţiilor de insecte dăunătoare
s-au luat măsuri suplimentare de amplasare în teren de curse cu nade fermonale atractante,
a caror eficienţă a fost evidentă.
În pădurile de foioase, nu s-au înregistrat nici un fel de tacuri de boli sau dăunători.
Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieri

Pe suprafaţa administrată de R.N.P. Romsilva Filiala Alba, prin Ocolul Silvic Valea Arieşului,
s-au efectuat tăieri conform programului prin care s-a asigurat regenerarea naturală şi
igienizarea pădurilor.
Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire
În suprafeţele administrate de Romsilva, toate suprafeţele se reâmpăduresc în

conformitate cu prevederile Codului Silvic, în maxim 2 ani de la lichidarea parchetelor de
exploatare a masei lemnoase. În plus, toate golurile din fond forestier care nu au o destinaţie
în administrarea acestuia sunt împădurite pentru a intra în circuitul productiv şi de protecţie a
mediului înconjurător.
33
Orașul Câmpeni
Din acest motiv, în fondul forestier de stat nu există disponibilitaţi de impădurire, altele decât
cele care decurg din procesul curent de exploatare reîmpădurire.
În schimb, în proprietatea altor deţinători, există terenuri degradate, neproductive, pentru care
cea mai bună soluţie ar fi împădurirea. Deşi există legislaţie adecvată, proprietarii de terenuri
degradate sau defrișate, nu manifestă interes faţă de împădurirea acestora chiar daca
unităţile silvice şi-au manifestat disponibilitatea pentru identificarea de perimetre de
ameliorare, asistenţă tehnică şi producerea materialului săditor.
Presiuni antropice exercitate asupra pădurii. Sensibilizarea publicului

În scopul sensibilizării populaţiei privind rolul şi importanţa pădurii în menţinerea
echilibrului ecologic al ecosistemului, personalul silvic trebuie să articipe la acţiuni în şcoli,
licee, universităţi, cu ocazia “Zilei Pământului“ şi a “Lunii Pădurii”, și să prezinte pe lângă
funcţiile economice şi funcţiile deosebite de protecţie pe care le îndeplineşte pădurea şi să
insiste pentru păstrarea integrităţii şi continuităţii acesteia.
Să se organizeze acţiuni practice cu elevi şi studenţi sau reprezentanţi ai autorităţilor
locale, plantaţii în şantiere de împăduriri din fond forestier sau din afara acestuia. Personalul
silvic să participe la acţiuni organizate împreună cu autorităţi locale și ONG-uri în care s-a
prezente importanţa ariilor protejate din fondul forestier.
Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului

Pădurea este parte intrinsecă a mediului de viaţă a societăţii omeneşti care are şi un
important rol de creare şi conservare a acestui mediu. Împreună cu alte tipuri de ecosisteme
terestre pădurea intră în alcătuirea mediului de viaţă terestru, în care trăieşte şi se dezvoltă
societatea omenească. Prezenţa şi înfaţişarea pădurii imprimă nota caracteristică multor
zone climatice iar defrişarea ei masivă poate duce la schimbări radicale de relief, ale
caracteristicilor termice şi hidrice ale teritoriilor în cauză, ale solurilor, la o modificare
pronunţată a mediului în ansamblu. Acest lucru este legat de rolul deosebit de mare pe care îl
are pădurea în evoluţia reliefului , în formarea însuşirilor stratului de aer de lângă sol şi a
solului însuşi precum şi în conservarea acestora de-a lungul unor perioade lungi de timp.
Pădurea contribuie la formarea şi conservarea mediului dar ea însăşi, în lumea de astăzi, are
nevoie permanentă de ocrotire din partea omului pentru a-şi exercita în bune condiţii funcţiile
legate de mediu.
Acest lucru este legat de multifuncţionalitatea pădurii, care indeplineste 2 functii -
functia de protecție și funcția de producție, de faptul ca ea este nu numai parte a mediului ci şi
producatoare de resurse economice, în primul rând de lemn. Cerinţele faţă de acest produs
al pădurii sunt în continuă creştere.
Odată cu creşterea şi diversificarea cerinţelor societăţii se pune problema cum pot fi
satisfăcute concomitent aceste două deziderate: pe de o parte nevoia de a conserva pădurile,
iar pe de alta, nevoia de a recolta cantitaţi sporite de lemn şi alte produse vegetale şi animale,
precum şi cea de a deschide turismului, recreării, din ce în ce mai multe păduri.
Cunoaşterea ecologică a pădurilor, preocuparea pentru o fundamentare ecologică a
măsurilor silvotehnice şi a altor măsuri de gospodărire, constituie mijloacele cele mai eficace
de a ghida intervenţiile în sensul de a evita degradarea treptată a ecosistemelor forestiere
34
Orașul Câmpeni
prin recoltarea produselor pădurii, de a menţine capacitatea lor mediogenă şi conservatoare
de mediu.
In cadrul Directivei privind Schimbările Climatice , Sectorul forestier , are un rol
deosebit. Activităţile de bază în managementul pădurilor – conservarea, depozitarea /
stocarea şi substituirea – au ca obiect principal stocarea carbonului în masa lemnoasă vie. În
procesul de planificare a dezvoltării socio-economice este necesar ca acest obiectiv să fie
urmărit în concordanţă cu alte obiective ca dezvoltare durabilă, producţia în industria lemnului
şi combustibililor, protecţia resurselor naturale (biodiversitate, apă, aer, sol ) agrementul şi
reabilitarea terenurilor degradate.
În activitatea de management al sectorului forestier se vor avea în vedere trei
categorii de mijloace potenţiale de reducere a BIOXIDULUI DE CARBON , şi anume :
 Gospodărirea pădurii în vederea conservării stocurilor de carbon existente în masa
lemnoasă vie, prin controlul defrişărilor, protejarea pădurilor în rezerve, schimbări în
regimul de recoltare, prevenirea incendiilor şi controlul folosirii pesticidelor.
 Plantarea pomilor în zonele urbane.
 Extinderea ariilor împădurite şi deci mărirea structurilor de carbon în ecosistemele
pădurilor sau prin mărirea densităţii carbonului în masa lemnoasă.
ZONE DE RISC NATURAL

Orașul Câmpeni include un număr de 21 sate situate pe culmile muntoase în jurul
Orașului Câmpeni.
Fenomenele fizico-geologice care se constituie în potenţiale zone de risc natural sunt
determinate de acţiunea simultană a mai multor factori:
- litologia, morfologia, pantele terenului şi existenţa scoarţei de alterare;
- acţiunea factorilor exogeni asupra morfologiei terenului (precipitaţii excepţionale);
- activitatea antropică materializată prin: defrişări, construcţia de drumuri şi locuinţe, a
lacului de acumulare, poluarea apei şi a solului.
Procese geomorfologice de risc
S-au identificat sase clase de structuri litologice (roci foarte dure, roci dure, roci
compacte, roci sedimentare, slab consolidate si roci sedimentare neconsolidate), cu
comportament geotehnic diferentiat. Pentru fiecare clasa stabilita s-au indicat procesele
generatoare de riscuri.
factorul relief - Fiind zonă montană s-au format în timp pante prag și domenii de înclinare
specifice pentru procese de modelare. Au fost analizate fragmentarile (orizontală şi verticală)
şi funcţie de aceşti parametri s-au evidentiat prezenţa şi intensitatea proceselor. Toti aceşti
parametri au fost identificaţi pentru unitatea teritorial-administrative Câmpeni.
factorul climatic - regimul precipitațiilor. S-au remarcat perioadele cu ploi consecutive de trei
zile suficiente pentru declanşarea eroziunii în suprafaţă şi a celei torenţiale, a alunecărilor de
teren şi a inundațiilor.
Cutremur
Oraşul Cîmpeni se găseşte într-o zonă calmă din punct de vedere seismic, prognoza
pentru intensitatea unor eventuale astfel de fenomene fiind de VII pe scara MSK.
Alunecări / prăbuşiri de teren
35
Orașul Câmpeni
Pe fondul litologic dominat de rocile flisoide şi dată fiind şi prezenţa destul de extinsă a
şisturilor argiloase, o primă categorie de riscuri naturale la care este expus teritoriul orașului
Câmpeni este cea a alunecarilor de teren. Acestea se produc aproape în toate localitățiile din
teritoriul administrativ studiat.
Pentru oraşul Cîmpeni cele mai periculoase zone din acest punct de vedere, se găsesc
în localităţile aparţinătoare. Datorită aşezării unor imobile de locuit foarte aproape de pâraiele
ce traversează aceste localităţi, care au o albie adânci nestabilizate natural sau prin
amenajări, sunt condiţii de apariţie a unor alunecări de teren.
Evoluţia naturală a versanţilor accentuată printr-o presiune antropică puternică
(excavaţii, construcţii, drumuri de acces, paşunat intens, despăduriri) a dus la creșterea
suprafețelor de teren cu alunecări de teren în întreg teritoriul administrativ al orașului
Câmpeni.
Inundaţii -Procese hidrice de risc

Inundatiile reprezintă fenomene hidrice extreme generate de apele mari sau de viituri.
Apele mari au o frecvenţă ridicată primavara, când condiţile climatice de formare a lor
sunt cele mai favorabile, imprimând o regularitate în apariţia lor.
Apele mari de la începutul verii au o frecvenţă mai redusă şi sunt generate de ploile
frontale, care se combină cu cele de natura convectivă.
Apele mari din timpul iernii sunt caracteristice pentru pârâurile din teritoriu. Viiturile au
o geneză diferita. In intervalul mai-noiembrie frecvenţa maxima revine viiturilor de origine
pluvială.
O a doua categorie de riscuri naturale la care este expus orașul Câmpeni este cea a
inundaţiilor produse de revarsarea apelor Râului Arieșului şi a unora din afluenţii importanţi ai
acesteia: pârâul Sohodol, pârâul Abrudel, pârâul Joldoaia, pârâul Valea Caselor, pârâul
Valea Brătinesei şi pârâul Valea Bistrii. Ele sunt însoţite de colmatări ale unor sectoare ale
văii şi de intense eroziuni de maluri.
Râul Arieş, are lucrări de apărare, alcătuite din diguri de protecţie din pământ
compactat, cu înălţimea cuprinsă între 3 şi 6 metri- lucrări de îndiguire a localitășii Câmpeni,
care au fost puse în funcțiune în anul 1986.
ZONE DE RISC ANTROPIC

Factorul antropic - Intervenţia umană la nivelul ecosistemelor naturale este deosebit de
agresivă în ultimele decenii. Antropicul tinde să se extindă tot mai mult în dauna naturalului
datorită defrişărilor masive.
Pe teritoriul orașului Câmpeni nu se regasesc agenţi economici – sursă toxică care: produc,
prelucrează, manipulează, depozitează sau utilizează substanţe toxice industriale. Totuşi
ca surse de poluare pot fi luate în discuţie apele poluate ale râului Abrudel. Oxizii de fier,
rezultaţi din degradarea piritei şi a altor minerale ce conţin elementul Fier, imprimă o culoare
roşietică apelor Abruzelului, făcând inutilizabile aceste ape şi afectând grav ecosistemele
acvatice. Totodată, infiltrarea apelor poluate în acviferul freatic din zona luncilor Abruzelului,
face imposibilă folosirea fântânilor pentru aprovizionarea cu apă a gospodăriilor.
36
Orașul Câmpeni
Intervenţia antropică cauzează dezechilibre la nivelul celorlalte sisteme şi subsisteme,
care conduc la sporirea frecvenţei evenimentelor extreme cu efecte dezastruoase asupra
societăţii.
In concluzie, consideram ca frecventa proceselor cauzatoare de riscuri este mai
ridicată în arealele cu peisaje puternic degradate acolo unde padurea, ca element de
protecţie şi de filtrare a elementelor climatice, se reduce prin defrişări masive.
Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale

•Constituirea comisiei de apărare împotriva dezastrelor,elaborarea unor planuri proprii
de apărare împotriva dezastrelor pentru localitate.
•Cunoaşterea particularităţilor instituţiilor publice a agenţilor economici cu privire la
vulnerabilitatea acestora în cazul producerii dezastrelor
•Stabilirea instituţiilor publice şi agenţilor care pot participa cu forţe şi mijloace tehnice
specializate la intervenţii în sprijinul localităţii
•Conducerea acţiunilor de înlăturare a urmărilor provocate de dezastre, salvarea
victimelor, aprovizionarea cu apă şi alimente şi asistenţă sanitară, decontaminarea
persoanelor şi solului; înhumarea morţilor; asigurarea serviciilor şi utilităţilor de gospodărie
comunală.
Categorii de risc (dezastre)
•Accidentele chimice, biologice, nucleare, în subteran, avariile la construcţiile
hidrotehnice sau conductele magistrale, incendiile de masă şi exploziile accidentele majore la
utilaje şi instalaţii tehnologice periculoase, căderile de obiecte cosmice, accidentele majore şi
avariile mari la reţelele de instalaţii şi telecomunicaţii.
Acestea pot conduce la evenimente grave de poluare asupra mediului înconjurător provocate
de asemenea fenomene.
Structura activităților economice

Structura şi repartiţia principalelor activităţi economice pe cuprinsul pe teritoriul
administrativ Câmpeni au fost determinate de poziţia geografică şi de tradiţiile existente.
Istoric, principala activitate economică din zona a constat în exploatarea resurselor naturale
în principal lemnul din aria orașului Câmpeni.
În prezent, din cauza inchiderii societăților de profil din zona oraș, activitatea
economică este legată în principal de creşterea animalelor şi în secundar de agricultură,
asigurând doar un nivel de subzistență. Activitatea industriala nu are o pondere însemnată în
economia locală, constând doar în exploataţii forestiere. Activitatea de prestări servicii are o
pondere mai insemnată în timp ce activitatea de de construcţii are caracter sezonier.
Scăderea ponderei ecomomiei locale și amplasamentul orașului Câmpeni într-o zonă
defavorizată economic, determinată de diminuarea drastică a activităţiilor industriale, duce la
împosibilitatea de a asigura surse de existenţă unei populaţii relativ numeroase. O bună parte
dintre locuitori au ca singură posibilitate de câștigare a existenţei agricultura de subzistență,
micile afaceri cu caracter local şi într-o foarte mică masura turismul. Potențialul resurselor
locale al orașului Câmpeni și al zonelor învecinate poate revigora însă activitatile economice
din perimetrul analizat.
În realizarea analizei, s-au utilizat date din Fişa localităţii, furnizată de Direcţia
Judeţeană de Statistică Alba, date extrase din Registrul Agricol al orașului Cîmpeni, informaţii
37
Orașul Câmpeni
colectate pe teren, informaţii provenind din diferite studii realizate în judeţul Alba privind Zona
Munţiilor Apuseni.
Pe teritoriul orașului existau, la nivel anului 2014, 2 întreprinderi familiale, 16 Societăţi
cu Răspundere Limitată şi 27 persoane fizice autorizate care activau în domeniul serviciilor.
Ca profil putem enumera: comerţ cu mărfuri alimentare şi nealimentare, transport mărfuri,
alimentaţie publică,servicii, prelucrarea lemnului, turism, etc.
Analiza întreprinderilor mici şi mijlocii la nivelul orașului, evidenţiază capacitatea
extrem de redusă a acestora de a furniza locuri de muncă pentru populaţia orașului Câmpeni.
Este dificil, din punct de vedere obiectiv, a pretinde IMM-urilor să se stabilească în zone
lipsite de infrastructură (drumuri şi echipare edilitară). O altă raţiune obiectivă constă in lipsa
generalizată a banilor în rândul locuitorilor, puşi în imposibilitatea de a plăti chiar şi serviciile
elementare.
Pentru ca instituţiile private să se dezvolte este important să existe şi să funcţioneze
un parteneriat public-privat pentru constituirea infrastructurii necesare, greu de realizat în
zone urbane de categoria a III-a. Acest lucru se poate realiza prin investiții private în domenii
precum prelucrarea la nivel superior a mase lemnoase sau activitati conexe sectorului
respectiv.
Structura economică pe domenii de activitate:

Agricultura
Potenţialul agricol al teritoriului administrativ Câmpeni este reprezentat, ca în cazul
tuturor aşezărilor montane, de suprafaţa mare a păşunilor şi fâneţelor care determină ca
principalul sector al agriculturii locale să fie creşterea animalelor, a bovinelor. Cultura
plantelor este de importanţă secundară, datorită suprafeţei extrem de restrânse a terenurilor
arabile fertile (8,1% din totalul suprafeței orașului și 13.17% din suprafața agricolă totală) cât
şi datorită condiţiilor climatice locale care nu favorizează decât cultura cartofului şi restrâns,
cultura plantelor furajere şi a legumelor, pe parcele mici.
Din suprafaţa totală de 8677 ha al teritoriului administrativ Câmpeni, la nivelul anului
2014, terenul agricol ocupă o suprafaţă de 5331 ha, adică 61,44%. Suprafaţa redusă a
terenului arabil (702ha) este o caracteristică a aşezărilor montane, în care cea mai mare
parte a teritoriului administrativ al comunelor este ocupată de păşini şi fâneţe. Suprafeţele
ocupate de diferitele categorii de folosinţă agricolă, la nivelul anului 2014, sunt prezentate în
tabelul următor:
SUPRAFAŢA AGRICOLA TOTALĂ 5331 ha
Suprafaţa arabilă 13,1%
Suprafaţa - livezi şi pepiniere pomicole 0%
Suprafaţa - vii şi pepiniere viticole 0%
Suprafaţa – păşuni 56,1%
Suprafaţa – fâneţe 30,8%
38
Orașul Câmpeni
Total fond funciar: 8677 ha
Din care:
 Arabil: 702 ha
 Păşuni: 2989 ha
 Fâneţe: 1640 ha
Total agricol: 5331ha
 Păduri: 2914 ha
 Ape: ……………...ha
 Teren neproductiv: ……ha
 Curţi-construcţii: …. ha
 Drumuri: …. ha
Total neagricol: 3346ha
Suprafaţa de teren agricol este de 5331ha adică 61,44% din total suprafaţă orașului, din care:
- Suprafaţa arabilă ocupă ….702 ha, respectiv 13,1%-din terenul agricol;
- Pajiştile ocupă …………...4629 ha, respectiv 86,9%-din terenul agricol.
Suprafaţa de teren neagricol este de 3346ha, 38,56% din total suprafaţă orașului, din care:
- Pădurea ocupă 2914 ha, respectiv 87,1%; din terenul neagricol;
Din tabelul anterior se observă că, din totalul de 5331 ha teren agricol 86,9% reprezintă
suprafaţa ocupată de păşuni şi fâneţe. Suprafaţa ocupată de terenul arabil este
nesemnificativă, acesta deţinând o pondere mică din totalul terenului agricol.
În cazul teritoriului administrativ Câmpeni nu putem vorbi despre suprafeţe arabile
întinse, de mari dimensiuni. Dimpotrivă, terenurile arabile sunt de dimensiuni reduse,
răspândite pe lângă gospodăriile populaţiei, concentrate în lungul văilor râurilor şi pâraielor,
care au furnizat, în timp, un minim de material fertil care permite o agricultură subzistenţială,
destinată consumului propriu al populaţiei locale. Orașul nu deţine suprafeţe cultivate cu pomi
fructiferi şi viţă de vie, climatul local fiind nefavorabil acestor tipuri de plantaţii. Puţinii pomi
fructiferi sunt răspândiţi în gospodăriile populaţiei.
Prima concluzie pe care o putem deduce din structura modului de folosinţă a terenului
agricol este că, în ceea ce priveşte agricultura, cultura plantelor este mai puţin reprezentativă,
orașul remarcându-se prin potenţialul ridicat pentru sectorul creşterii animalelor.
Terenurile agricole şi forestiere stau la baza ocupaţiilor locuitorilor, fiind una din sursele
principale de venituri. Cadrul natural în care este amplasatăorașul, face ca funcţiunile de bază
ale acestuia să fie legate de zootehnie, cea mai marte parte a teritoriului administrativ fiind
ocupată de suprafeţe agricole (păşuni, fâneţe, arabil).
Distribuţia culturilor agricole se face în funcţie de relief şi altitudine, zonele mai joase,
de luncă şi pantele domoale fiind afectate culturii cartofului şi a plantelor furajere, iar cele mai
înalte fâneţe şi păşuni.
Producţia zootehnică
39
Orașul Câmpeni
Ca majoritatea localităților din zona montană, orașul Câmpeni îşi axează preocupările
din agricultură pe ramura creşterii animalelor, în special creşterea bovinelor în gospodării.
Creşterea animalelor este o ocupatie tradiţională şi îndelungată a locuitorilor, asigurându-se
necesarul de carne, lapte şi produse lactate pentru populaţia locală şi disponibilităţi de
vânzare, atât pe piaţa urbană dar şi pe plan local, prin valorificare în domeniul agroturismului.
Potenţialul natural este favorabil dezvoltării acestei activităţi, orașul Câmpeni având o
suprafaţă acoperită de păşuni şi fâneţe naturale de 4629 ha – 86,9% din suprafaţa totală a
teritoriului administrativ.
Creşterea animalelor este orientată prioritar spre creşterea bovinelor şi ovinelor, în
secundar a porcinelor. Baza furajeră este asigurată din producţii proprii, păşuni şi fâneţe, iar
în completare culturi de plante perene (trifoi, lucernă), porumb şi sfeclă furajeră.
Evoluţia situaţiei economice locale este strâns legată de evoluţia situaţiei regionale şi
naţionale, iar buna funcţionare a economiei de piaţă este determinată de iniţiativele agenţilor
privaţi şi de consolidarea şi prosperitatea gospodăriilor familiale.
Serviciile
Comerţul şi serviciile în turism şi alimentaţie publică sunt modest reprezentate pe
teritoriul administrativ Câmpeni. In Câmpeni exista ….magazine alimentare, ….unitati mixte
de comert și alimentație publică (magazin general+bar), …. baruri si … pensiuni. hotel. Oferta
de mărfuri este relativ diversificată, constând în special în produse alimentare, băuturi și
tutun. Fluxurile de turisti sunt nesemnificative, majoritatea vizitatorilor fiind ocazionali.
Analiza oportunităților de dezvoltare

Puncte tari
Există potențial pentru agricultura ecologică și produsele branduite local, din ce în ce
mai apreciate atât intern cât şi pe plan extern; lipsa de consiliere și informare în acest
domeniu constituie însă deocamdată obstacole majore în certificarea și etichetarea
produselor.
Poziţionare avantajoasă ateritoriului administrativ al orașului Câmpeni, pe drumurile
naționale 74, 75,76 care asigură legătura cu întreaga zonă a Munţilor Apuseni şi cu municipiul
Alba Iulia.
Puncte slabe
 Resurse financiare insuficiente, investiţii puţine;
 Utilaje agricole învechite, rudimentare şi tehnologii neperformante;
 Media de vârstă ridicată a celor ce se ocupă de activităţi agricole;
 Parcelarea terenului (suprafeţele agricole nu pot fi întotdeauna lucrate mecanizat) şi
probleme legate de posesiune;
 Lipsă de eficienţă, produsele obţinute fiind folosite aproape în totalitate pentru uzul
proprietarului şi a familiei acestuia;
 Piaţă de desfacere redusă.
Oportunităţi
 Informarea şi sensibilizarea proprietarilor de pământuri în direcţia cooperării (asocierii)
pentru a avea suprafeţe cultivate mai mari şi mai bine organizate şi administrate.
 Atragerea de resurse financiare din finanţări europene nerambursabile în scopul
dezvoltarii economice a zonei.
40
Orașul Câmpeni
 Identificarea culturilor neconvenţionale profitabile şi diversificarea acestora.
 Încheierea de contracte de colaborare pentru desfacere internă şi externă.
 Crearea şi promovarea de mărci după reţete tradiţionale în domeniul produselor
rezultate din agricultură şi creşterea animalelor.
Riscuri
• Depopularea progresivă a zonei datorită migrației populației active în căutarea locurilor
de muncă;
• Impactul negativ asupra economiei şi pieţei muncii locale a unei posibile restrângeri a
activităţii societăţilor din oraș, în lipsa creșterii puterii de cumparare a localnicilor;
• Creşterea gradului de ariditate a solului datorită condiţiilor pedoclimatice;
• Număr redus de spatii de cazare;
• Lipsa personalului calificat în turism - manageri, ghizi - şi promovare insuficientă a
produselor turistice existente.
CONCLUZII:
Există un oarecare potenţial în dezvoltarea industriei de prelucrare şi valorificare a
materiilor prime agricole produse în comună, în special a produselor animaliere care sunt în
surplus, dar acesta va trebui mai atent gestionat.
Nu sunt unităţi de prelucrare superioară a cărnii şi cele de prelucrare a produselor
lactate şi valorificare a lânii obţinută prin tunderea oilor.
Orașul Câmpeni dispune de un numar redus de societăţi comerciale cu activităţi
specifice turismului. Există premize pentru extinderea activităţilor agroturistice de tip familial şi
a celor de turism montan în mai multe zone, dar acestea depind de atragerea în zona a unor
fluxuri semnificative de turisti, de realizarea lucrarilor de infrastructură și de dezvoltarea unor
produse turistice în zonă. Majoritatea satelor situate la distanță față de centrul nu au nici un
fel de dotări comerciale sau de prestări servicii, acest lucru este cu atât mai grav cu cât
legătura cu localitatea reşedinţă se face prin intermediul unor drumuri locale, impracticabile
mijloacelor auto.
Nu sunt agenţi economici care să asigure colectarea şi achiziţionarea produselor
agricole şi animaliere.
POPULAŢIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE

Caracteristici demografice
Urmărind evoluţia numărului populaţiei stabile între cele trei recensăminte se constată
o scădere dramatică a numărului populaţiei faţă de anul 1992.
Aceasta evoluţie se explică prin trei factori:
• natalitate scăzută,
• migraţia tineretului spre alte zone,
• îmbătranirea populaţiei.
Evoluţia populaţiei orașului Câmpeni la recensăminte din 1992, 2002 şi la sfârşitul anului 2011:
Populaţia stabilă la recensământ Populaţia stabilă 2002 ŞI 2011
Oraș An An An An An + sau [%]
1992 2002 2011 2002 2011 –
Câmpeni 8878 8080 7221 89,26% 8080 7221 - 859 - 10,63%
41
Orașul Câmpeni
Se observă că populaţia din teritoriul administrativ Câmpeni a scăzut constant, aceasta
datorindu-se în primul rând îmbătrânirii avansate a populaţiei, migratiei economice, exodului
localnicilor spre zone care oferă locuri de muncă. Scăderea numărului locuitorilor este
determinată pe de o parte de migraţia populaţiei tinere spre alte zone ale ţării sau în
străinătate, iar pe de altă parte de numărul naşterilor în raport cu decesele, de sporul natural
negativ.
Circulaţia persoanelor este reală şi în prezent, mulţi dintre cei disponibilizaţi din
activităţile industriale au plecat în străinătate, plecările fiind mult mai numeroase decât sosirile
în localitate.
Din perspectiva evolutiilor demografice orașul Câmpeni se îscrie în tendința generală a
scăderii populației şi îmbătrânirii demografice care au marcat România în perioada ultimelor 2
recensăminte; aceste evoluţii au fost accentuate în zonele cu profil monoindustrial unde
populaţia disponibilizată a fost împinsă spre zone mai dezvoltate în căutarea locurilor de
muncă.
Structura etnică
Populaţia Orașului Câmpeni după etnie la recensământul din 2011:
După etnie
Localitatea Populaţia stabilă
Români Romi Altr etnii Necunoscută
Câmpeni 7221 6635 203 5 378
Total oraș 7221 6635 203 5 378
Sursa: www.recensământromânia.ro
Populaţia Orașului Câmpeni este majoritar de etnie română 91,88%; de etnie romă
2,81%; de etnie necunoscută 5,24%, alte etnii 0.05%.
Structura după religie
Populaţia Orașului Câmpeni după religie la recensământul din 2011:

Populaţia După religie
Localitatea
stabilă Ortodocși Necunoscută Alte religii
Câmpeni 7221 6747 388 86
Total oraș 7221 6747 388 86
Sursa: www.recensământromânia.ro
Din punct de vedere al religiei declarate, conform Recensământului din 2011 populația
comunei este relativ omogenă: 6747 creștin-ortodocși; 388 religie necunoscută; 86 alte religii.
Tendinţele instalate în evoluţiile demografice (depopulare, migraţie economică,
îmbătrânire demografică) şi în structura ocupării forţei de muncă (lipsa muncii salariate care a
împins gospodăriile în agricultura de subzistenţă) necesită intervenţii prin măsuri economice
de urgenţă care să fructifice potenţialul şi oportunităţile existente înorașul Câmpeni: lansarea
turismului montan, agroturismului, a serviciilor adiacente acestui sector, dezvoltarea
capacităţii de procesare locală pentru produsele agricole, atragerea de investiţii necesare
pentru punerea în valoare a potenţialului pentru turism și pescuit.
Educație si cultură
In orașul Câmpeni funcționează în prezent următoarele Unităţi Şcolare
Nr. Unitatea Şcolară Adresa
Crt.
42
Orașul Câmpeni
1. Colegiul Naţional ” Av. Iancu” Cîmpeni Str. Oituz Nr. 3
2. Grupul Şcolar Forestier Cîmpeni Str. Izvorului Nr. 2
3. Şcoala Generală cu clasele I-VIII Cîmpeni Str. Moţilor Nr. 29
4. Şcoala cu clasele I-IV Borleşti Sat Borleşti
5. Şcoala cu cls. I-IV Certege Sat Certege
6. Şcoala cu cls. I-IV Dealu Capsei Sat Dealu Capsei
7. Şcoala cu cls. I-IV Floreşti Sat Floreşti
8. Şcoala cu cls. I-IV Mihoieşti Sat Mihoieşti
9. Şcoala cu cls. I-IV Tomuşeşti Sat Tomuşeşti
10. Şcoala cu cls. I-IV Valea Bistrii Sat Valea Bistrii
11. Şcoala cu cls. I-IV Vîrşi Sat Vîrşi
12. Grădiniţa cu Program Prelungit Cîmpeni Str. Mesteacănului Nr. 6
13. Grădiniţa Nr. 1 Cîmpeni Str. Plopilor nr. 4
14. Grădiniţa Nr. 2 Cîmpeni Str. Transilvaniei Nr. 4
15. Grădiniţa Certege Sat Certege
16. Grădiniţa Dealu Capsei Sat Dealu Capsei
17. Grădiniţa Mihoieşti Sat Mihoieşti
18. Grădiniţa Valea Bistrii Sat Valea Bistrii
19. Grădiniţa Vârşi Sat Vârşi
În unităţile de învăţământ şcolar şi preşcolar de pe teritoriul administrativ al oraşului
Cîmpeni învaţă un număr de peste 2500 elevi şi preșcolari.
Activitatea culturală se desfăşoară în principal la nivelul casei de cultură „Avram
Iancu” Cîmpeni și a bibliotecii orășenești.
În cadrul Casei de Cultură ”Avram Iancu” Cîmpeni îşi desfăşoară în prezent
activitatea următoarele formaţii artistice: Orchestra ”Doina Iancului” și Ansamblul de cântece
şi dansuri ”Doina Moţului”
Sistemul de Sănătate
Spitalul Orăşenesc Cîmpeni deserveşte o zonă întinsă din cadrul Munții Apuseni.
Localităţiile din zonă se situează la distanţe mari, între 80 – 150 km, de principalele centre
medicale: Alba-Iulia, Cluj-Napoca, Oradea, iar clădirea spitalului este tip monobloc cu S + P +
4 etaje. Spitalul Orăşenesc Cîmpeni are 140 de paturi. În cadrul Spitalului Orăşenesc
Cîmpeni se mai află un laborator Radiologie şi Imagistică Medicală, un laborator Analize
Medicale şi o Farmacie cu circuit închis. Alte dotări: aparatură radiologie, analizatoare
laborator, ecograf, aparat EKG, defibrilator şi aparat resuscitare.
Sanatorul TBC Cîmpeni este o unitate sanitară care asigură asistenţă spitalicească şi
sanatorială pentru bolnavii de boli pulmonare din zona Mulţilor Apuseni, are 128 de paturi, 3
secţii.
43
Orașul Câmpeni
Serviciul Judeţean de Ambulanţă – Secţia Cîmpeni.
Infrastructra edilitară
Sisteme de alimentare cu apă
În sistem individual: La ora actuală o parte dintre locuitorii satelor aparținătoare
mpeniului îşi asigură necesarul de apă din surse individuale şi/sau locale, formate în special
din izvoare de terasă şi puţuri săpate în interiorul gospodăriei.
În sistem centralizat: Orașul Câmpeni dispune de un sistem centralizat de alimentare
cu apă, care deserveşte toate instituţiile publice şi cea mai mare parte a gospodăriilor - sursa
Lacul Mihoiești.
Rețea de canalizare
În orașul Câmpeni existăt rețea de canalizare şi Staţia de epurare în execuție.
Alimentare cu energie electrică

În plan macroenergetic subliniem faptul că teritoriul administrativ al orașului Câmpeni
este străbătut de Sistemul energetic național. Pe plan local alimentarea cu energie electrică
se realizează de la sistemul energetic naţional, prin intermediul staţiei trafo 110/20 kV, printr-o
linie LEA 20 kV, care străbate teritoriul administrativ şi la care este branşat sistemul local de
alimentare cu energie electrică, prin intermediul unor transformatoare locale, care asigură
tensiunea necesară de 220 V.
Reţeaua locală de alimentare cu energie electrică necesită lucrări de modernizare.
Iluminatul stradal este funcţional pe toate străzile din toate satele comunei.
Reţele de telecomunicaţie
Locuitorii orașului utilizează atât abonamentul la reţeaua la televiziune publică, cât şi
abonamentul la cablu TV. Telefonia este serviciul cu cea mai mare dezvoltare la nivel local,
datorită creşterii posibităţilor de acces la telefonia mobilă. Concomitent cu aceste servicii au
crescut şi posibilităţile de acces la reţeaua de internet.
Gospodărire comunală, gestiunea deşeurilor

La nivel local cetăţenii dispun de pubele pentru colectarea deşeurilor menajere,
acestea fiind ridicate odată pe săptămână şi depuse la rampa de transfer Abrud sau Baia de
Arieș.
44
Orașul Câmpeni
45
Orașul Câmpeni
46

Partea I

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Partea I

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă a

Orașul Câmpeni - (533-618 m altitudine medie) se încadrează în 46 021’45” latitudine

Teritoriul administrativ al orașului Câmpeni

Caracteristici semnificative ale teritoriului şi localităţilor, repere în evoluţia spaţială

VALORI ISTORICE ŞI CULTURALE

Muzeul Avram Iancu

ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

HARTA GEOLOGICA A MUNTILOR APUSENI

Clima teritoriului orașului Câmpeni se încadrează în sectorul de climă continental-

Temperatura medie multianuală este cuprinsă între +6 şi +7 0 C în partea sudică a

Perioada de colt : 0,7 Valoarea coeficientului Ks: 0,08

Arieşul prezintă o vale pitorească datorită zonelor muntoase pe care traversându-le le

Cursuri de apă cu caracter semipermanent – torenţiali

Pânze captive de apă

Pânze de apă freatice cu nivel liber

Peisajul natural si antropic

CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU

Propuneri tehnice privind îmbunătăţirea circulaţiei pe drumurile orașului

Calitatea apei de suprafaţă

Încadrarea în clase de calitate se efectuează conform Ordinului MINISTERUL APELOR SI

Resurse naturale regenerabile

Zona destinată spaţiilor verzi

Total fond funciar: 8677 ha din care:

Funcţia economică a pădurilor

Gospodărirea raţională a pădurii presupune stabilirea obiectivelor social economice şi

Starea de sănătate a pădurilor evaluată prin sistemul de monitoring forestier

Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieri

Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire

În suprafeţele administrate de Romsilva, toate suprafeţele se reâmpăduresc în

Presiuni antropice exercitate asupra pădurii. Sensibilizarea publicului

Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului

ZONE DE RISC NATURAL

Inundaţii -Procese hidrice de risc

ZONE DE RISC ANTROPIC

Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale

Structura activităților economice

Structura economică pe domenii de activitate:

Total fond funciar: 8677 ha

Analiza oportunităților de dezvoltare

POPULAŢIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE

Populaţia Orașului Câmpeni după religie la recensământul din 2011:

Alimentare cu energie electrică

Gospodărire comunală, gestiunea deşeurilor

S-ar putea să vă placă și