cULTURA SI IDEOLOGIA ROMANA

IN VREMA LUI AUGUSTUS

Dupa multi ani de razboaie civile, societatea italica dorea
instaurarea pacii si restabilirea unei vieti normale. In urma
infrangerii lui Antonius si Cleopatra la Actium, din anul 31 i. H.,
Octavianus a ramas singurul stapanitor al Romei si si-a pregatit
terenul pentru instaurarea unui nou regim politic autoritar, care a
pastrat o aparenta republicana, regim care s-a numit Principat, in
prima sa faza.
In anul 28 i. H. Octavian a fost ales consul si a obtinut
imputerniciri de cenzor iar pe noua lista de senatori a fost trecut
primul. Astfel, el a fost recunoscut primul in senat si purta numele
de princeps senatus. Acest titlu nu era legat de vreo imputernicire
clara si dadea posibilitatea unei largi interpretari a privilegiilor
legate de el.
La 13 ianuarie 27 i. H., intr-o sedinta solemna a senatului,
Octavian proclama abdicarea din puterile sale exceptionale si
reinstalarea republicii, motivand oboseala si starea fragila a sanatatii
sale. „Restaurarea republicii” nu a durat decat trei sau patru zile caci
Lucius Munaticus Placnus a propus ca Octavian sa fie numit
Augustus. „Imperiul ca regim politic (care de fapt nu avea nici un
nume precis, juridic consfintit) se nascuse”1.
In noua sa pozitie de conducator al statului, Octavian si-a luat
titulatura de Imperator Caesar Augustus, titulatura care se va regasi
la toti imparatii romani. Era pontifex maximus2, avea cura annonae,
1 Marcel le Glay, Jean Luc Voisin, Yann Le Bohec, Histoire romaine, Paris, 1991, p.
188-
189.
2 Aceasta titulatura ii dadea posibilitatea sa propuna noi preoti cand surveneau posturi
vacante, intocmea listele candidatelor la misiunea de vestale, desemna pe flaminii
maximi etc
(Eugen Ciyek, Istoria Romei, Editura Paideia, Bucuresti, 2002, p. 246-247.
2
adica grija aprovizionarii Romei si avea o putere care nu mai fusese
pana atunci: cura legum morumque3, adica grija legilor si a
moravurilor. Competentele religioase impreuna cu cele politice au
asigurat lui Augustus o putere absoluta care nu a mai fost intalnita la
Roma.
Perioada lui Augustus este perioada de inflorire a culturii
romane, unele domenii ale culturii ating acum punctul culminant al
dezvoltarii lor. S-au creat opere de arta si literatura care sunt
rezultatul dezvoltarii de mai multe secole a culturii romane dar
exprima si curentele de idei caracteristice „secolului” lui Augustus4.
La temelia Principatului s-a pus o propaganda bine regizata, se dorea
restaurarea vechilor valori, a vechilor rituri religioase, a vechilor
temple si moravuri. Vedem aici incercarea de a gasi o baza
religioasa pentru autoritatea monarhica.
La sfarsitul republicii problemele religioase framantau
intelectualitatea romana. Observam ca o parte a ei era ostila oricarei
religii, exponentul de seama al acestei tendinte fiind Lucretius5.
Riturile religiei romane au ajuns sa fie indeplinite de aristocratia
romana in mod formal datorita raspandirii filosofiei grecesti, a
credintelor orientale dar si a diferitelor culte. Problemele religioase
erau tratate cu indiferenta. Din timpul lui Augustus viata religioasa
capata o mare insemnatate. Lucru caracteristic pentru viata
religioasa a Romei este patrunderea diferitelor culte orientale.
Panteonul roman nu a fost niciodata inchis si in componenta sa erau
primite zeitati straine6. Augustus era tolerant cu zeitatile si vechile
obiceiuri grecesti. Se considera ca primirea noilor zeitati intesifica
puterea romanilor7. Cultele orientale se bucurau de o mare
popularitate. De o mare raspandire se bucura pe vremea lui
Augustus cultul Marii Mame, al zeitei Ma din Capadocia, ce era
3 Eugen Cizek, Mentalitati si institutii romane, Bucuresti, 1998, p. 228-229.
4 Profesorul Robert Etienne arata ca termenul de „secol” in antichitate are trei sensuri
diferite:
1) desemneaza o epoca; 2)echivaleaza cu o generatie de oameni; 3) o secventa
istorica (apud
Eugen Cizek, Istoria Romei, p. 237) iar Eugen Cizek propune si al patrulea sens adica
acela
de moment-cheie din istorie (Ibidem).
5 N. A. Maskin, Principatul lui Augustus. Originea si continutul sau social, Editura de
Stat
pentru Literatura Stiintifica, Bucuresti, 1954, p. 487.
6 N. A. Maskin, Principatul…, p. 492.
7 Istoria Romei antice, Sub redactia lui V. I. Kuziscin, Lumina, Chisinau, 1992, p. 163.
3
venerata la Roma sub numele de Bellona, cultul zeilor egipteni
Osiris si Isis8.
Augustus apare ca un reformator dar mai ales ca restaurator al
religiei romane. El initiaza fie construirea fie restaurarea unor
temple la Roma. Cel mai luxos templu a fost cel al lui Appolo,
inaugurat in anul 28 i. H., zeul care patronase victoria de la Actium.
In Forul lui Augustus se aflau templul lui Marte, un templu al
„divinului Caesar”9, aula Colosului si Altarul Pacii lui Augustus,
ridicat cu ocazia intoarcerii din provinciile apusene. Acest altar este,
fara indoiala, unul din monumentele cele mai de seama ale artei
romane. Edificiul nu s-a pastrat in intregime dar se cunosc
reprezentari ale lui pe diferite monede.
Printre templele reconstruite se numara templul lui Jupiter
Feretrius, divinitatea triumfatorilor – caruia acestia ii inchinu armele
comandantilor de osti dusmani ucisi de propria lor mana; templul lui
Jupiter Tonans. Sunt restaurate templele Minervei, Iuonei Regina,
Jupiter Liber, templul lui Quirinius de pe Capitoliu10. Zeitatile
ocrotitori gintei Iulia – Marte, Apolo si Venus – se bucura de mai
mare cinste ca inainte. Ideea innoirii religioase si a venirii unei noi
perioade prinde tot mai mare contur. Aceasta idee isi gaseste
expresia cea mai mare in asa numitele jocuri seculare, organizate in
anul 17 i. H. Aceste jocuri se organizau inca din timpuri stravechi
dupa fiecare o suta de ani.Termenul pentru aceste jocuri a coincis cu
luptele dintre Caesar si Pompei si ele nu au mai fost organizate.
Augustus se foloseste de acest prilej si prin calcule fortate stabileste
ca jocurile sa fie organizate in anul 17 i. H.11 Solemnitatile au durat
trei zile cu un fast exceptional. Ultima zi s-a caracterizat printr-o
serbare speciala. Au fost savarsite slujbe religioase solemne si s-a
intonat imnul compus special de catre Horatius. Se implora ca
divinitatile sa asculte rugaciunile inaltate in aceste zile, se preamarea
grandoarea Romei, se vorbea despre noua perioada de glorie
aducandu-se laude politicii interne si externe a lui Augustus si se
8 N. A. Maskin, op. cit., p. 488.
9 Inaugurat la 18 august 29 i. H. chiar pe locul unde fusese incinerat corpul lui Iulius
Caesar
(Eugen Cizek, op. cit., p. 261-262.
10 N. A. Maskin, op. cit., p. 489.
11 Idem, Istoria Romei Antice, Bucuresti, Editura de Stat, 1971, p. 294.
4
preconiza intoarcerea la vechile virtuti romane: credinta, pacea,
onoarea, vitejia12.
Augustus a acordat o mare importata religiei familiale.
Principala inovatie religioasa consta in aceea ca geniul lui Augustus
era cinstit alaturi de divinitatile familiale si casnice13. Cultul pentru
imparat capata o deosebita importanta. Pe locul orasului Gangra, din
provincia Paflagonia s-a descoperit o inscriptie care contine un
juramant pe care-l prestau fata de Augustus, nu numai locuitorii din
provincii ci si romanii14. Cei ce depuneau juramantul se jurau pe
Zeus, pe pamant, pe soare si pe insusi Augustus ca vor face numai
bine lui Augustus si urmasilor lui si chemau asupra lor nenorociri
daca vor calca acest juramant. Cultul pentru imparat este
contiunarea unei traditii de secole15 iar in apus reprezenta expresia
loialitatii locuitorilor.
Avatul literaturii si artei s-a manifestat crearea unui stil
original si eliminarea influentelor elenistice. Perioada lui Augustus
poate fi numita secolul de aur al literaturii romane.
Inca din perioada celui de-al doilea triumvirat literatura a
devenit o arma de propaganda politica. Importanta si rolul literaturii
se schimba intr-o anumita masura in perioada principatului. Apar
cenacluri literare cum au fost cele ale lui Maecenas si Valeriu
Messalla. Asinius Pollio a intemeiat in atriul Libertatii de pe
Avenin, o consistenta biblioteca publica care, pe langa scrierile
literare grecesti si latine, continea chipurile scriitorilor si diverse
obiecte de arta vestite16. Augustus infiinteaza si el biblioteci publice,
una dintre ele se afla in porticul Octaviei iar alta in cladirile aferente
templului lui Apollo de pe Palatin17.
Perioada lui Augustus este perioada de inflorire a culturii
romane. In timpul sau s-au creat opere de literatura si arta care au o
insemnatate istorica universala. Este perioda in care creaza cei mai
buni poeti romani.
12 Idem, op. cit., p. 294; N. A. Maskin, Principatul..., p. 490-492.
13 N. A. Maskin, Istoria Romei antice, p. 294.
14 Ibidem.
15 N. A. Makin, Principatul..., p. 493.
16 Ibidem, p. 497.
17 Eugen Cizek, Istoria Romei, p. 285.
5
Vergiliu si-a castigat celebritatea prin Buconicele. Ele constau
din zece poezii in care s-au rasfrant si motive politice contemporane.
Cea mai insemnata opera poetica a lui Vergiliu este celebra sa
epopee Eneida care este o opera cu continut religios18. Ea a fost
scrisa ca o imitatie a Iliadei si Odiseei lui Homer. Se poate afirma ca
Vergiliu a fost poetul care l-a slavit pe Augustus. In cantul al VIIIlea
al Eneidei este descris un scut si cu acest prilej Vergiliu
aminteste evenimentele importante din istoria Romei. El descrie
amanuntit lupta de la Actium. Aceasta povestire coincide cu
capitolul al XXV-lea din Res gestae unde se precizeaza ca Octavian
a fost conducatorul intregii Italii. La fel ca si in Georgicele, Vergiliu
prezinta teza potrivit careia italicii si romanii s-au contopit intr-un
singur popor.
Dupa moartea lui Vergiliu, Quintus Horatius Flaccus ocupa
locul poetului oficial. El nu numai ca admite ideologia oficiala dar o
si raspandeste. Poetul este cel care l-a indemnat pe Augustus sa ia
masuri pentru insanatosirea vietii de familie19. Horatiu este
propovaduitorul unei vaste politici de cucerire, elogiaza victoriile lui
Augustus si este propoveduitorul cultului lui Caezar20.
In celebra sa poezie Monumentul Horatiu considera ca meritul
sau principal nu consta in aceea ca l-a cantat pe Augustus, ci numele
sau va fi slavit atat timp cat va exista Roma, pentru ca el a introdus
versul eolic in cantul italic.
Propertius, care a trai intre anii 60-15 i.H., este pretuit pentru
operele sale lirice, elegiile. El a oglindit starea de spirit a societatii
in acele versuri in care-si exprima atitudinea fata de legea lui
Augustus privitoare la casatoriile obligatorii.
Contemporan cu poetii amintiti a fost si Albius Tibullus care
acorda prioritate temelor intime. Mjoritatea versurilor scrise de el
sunt inchinate dragostei pentru Delia dar in poezia a zecea din cartea
I el aminteste despre razboi, despre toate nenorocirile cauzate de el
si ii opune bucuriile vietii pasnice. El scrie despre timpurile cand nu
existau razboaie si cand viata oamenilor se remarca prin simplitate.
18 Ibidem, p. 498.
19 Ibidem, p. 502.
20 Ibidem.
6
Un alt poet din vreamea lui Augustus a fost Publius Ovidius
Naso care a inceput sa scrie poezii de dragoste. In operele sale din
tinerete el reactioneaza fata de legile Iuliae de adulteriis, care erau
aplicate pe atunci cu rigoare. Ovidiu, care in acea vreme era
judecator, parodiaza adesea legile Iuliae privitoare la casatorii.
In Metamorfoze, Ovidiu se straduieste sa sistematizeze
mitologia greco-romana. Operele sale contin idei religioase iar
femeile romane din cercurile aristocratice figureaza in rolul de
divinitati.
Conform programului lui Augustus, exemplele trecutului
trebuiau sa contribuie la imbunatatirea moravurilor. Urmasii erau
datori sa cinsteasca stramosii si sa le urmeze pilda. Istoria urma sa
serveasca scopurilor propagandei politice. Ea arata unde trebuie
cautate exemplele demne de urmat. In aceasta privinta sta ca
marturie opera lui Titus Livius. Spre deosebire de predecesorii sai,
el nu a participat la viata politica si nici la razboaie. Dupa
intoarcerea lui Augustus din Orient si instaurarea Pricipatului, Titus
Livius a venit la Roma si a inceput sa scrie opera sa istorica. El
urmareste sa descrie viata si obiceiurile vechilor romani care au
contribuit la crearea maretiei Romei, sa povesteasca despre
decaderea moravurilor si rolul istoriei de a ajuta la practicarea
virtutilor.
Labienus a alcatuit o istorie a evenimentelor indreptata
impotriva lui Augustus. In urma unei hotarari a senatului, opera lui
Labienus a fost arsa.
Tot in timpul lui Augustus, Strabo a scris o istorie a lumii
antice. Alaturi de datele geografice gasim si foarte multe informatii
cu caracter istoric. Atinge si perioada contemporana vorbinde despre
domnia lui Augustus ca despre o carmuire legala iar despre acesta ca
despre un conducator intelept.
Alaturi de istoricii cu orientare politica moderata se dezvolta o
istoriografie opozitionista care oglindeste conceptiile gruparilor de
senatori nemultumite de instaurarea principatului.
In ceea ce priveste istoria dreptului din timpul lui Augustus
este putin cunoscuta. Doi mari juristi de seama, Marcus Antistius
Labeo si Cnaeus Ateius Capito au intemeiat scoli care si-au
7
continuat activitatea si dupa moartea lor. Labeo era adversar politic
al lui Augustus si sustinator al republicii. In domenul dreptului,
Labeo a fost un inovator. A introdus in aceasta stiinta anumite
principii filosofice21.
Capito era sustinatorul dreptului traditional si cu toate ca a fost
sustinut de Augustus, sistemul sau teoretic nu a fost nici apreciat si
nici raspandit. In ciuda convingerilor sale politice, Labeo este
adevaratul reprezentant al perioadei lui Augustus.
Epoca lui Augustus a lasat urme in dezvoltarea arhitecturii.
Constructia de edificii publice la Roma era subordonata unor scopuri
politice. Din punct de vedere arhitectonic, Roma a ajuns la o mai
mare independenta. Mai multi autori au afirmat ca Augustus a luat
in primire o Roma de caramida si a lasat una de marmura22.
Regimul politic instaurat de Augustus s-a dovedit trainic
dainuind aproape trei secole. In perioada imperiului cultura romana
s-a raspandit in toate provinciile romane dar a stiut sa preia si sa
transmita popoarelor realizarile diferitelor tari ale lumii antice.
21 Cu ocazia interpretarii diferitelor norme de drept el folosea procedeul calsificarii si
diviziunii notiunilor recomandate pe atunci de retorica.
22 Suetoniu, Dio Casius.