2

CUPRINS
Introducere
a) b) pag. 3 pag. 4-6
Expunerea obiectivelor propuse Continutul introductiv

Capitolul 1. Civilizaia Maya 1. Mayaii n primele 8 secole 2. Epoca de Aur a culturii Maya 3. Cultura, societatea i religia 4. Trapezul Maya(teritoriul de azi) 5. Noul imperiu al arpelui cu pene 6. Locuina Mayailor 7. Cstoria i activitile zilnice Capitolul 2.

pag. 7 pag. 8 pag.8-10 pag.11 pag.11-13 pag. 13 pag. 13-15

Arta civilizaiei Maya

pag. 16 pag. 17 pag. 18 pag. 18-19 pag. 19-24 pag. 25-27 pag. 28-29 pag.30-33 pag. 33-39 pag. 39-40 pag.40-41 pag. 41-43 pag. 44-46 pag.46-47

1. Arhitectura Maya 2. Sculptura i pictura 3. Ceramica Maya 4. Limba i scrierea Maya 5. Splendoarea monumentala 6. Descoperirile arheologice culturii Mayae Capitolul 3. Profeia Maya 1. Calendarele Maya 2. Sfritul lumii,potrivit civilizaiei Maya 3. ntelepii mayai anun c s-a amnat sfrsitul lumii 4. Lumea dupa 21 decembrie 2012 Capitolul 4. Decderea i dispariia Imperiului Maya 1. Inceputul declinului 2. Caderea i dispariia culturii Imperiului Maya
Incheiere
a) pag. 48

Concluzii

Bibliografie selectiva Anexe

pag. 49 pag.50-62

Introducere
a) obiectivelor propuse
Obiectivele lucrarii: prin lucrarea data imi propun sa evaluez si sa analizez misterele civilizatiei Maya, descoperirile arheologice care apartin culturii mayae, religia, calendarele astronomice,profetia ,arhitectura,panteonul mayas, de ce si cum a disparut civilizatia Maya.Civilizatia Maya este o cultura nativ-americana antica, care a reprezentat una din cele mai avansate civilizatii din emisfera vestica, inainte de sosirea europenilor. Originile civilizatiei mayase sunt inca puse sub semnul intrebarii. Se pare ca formarea lor a inceput cu mult inainte de era crestina, in 1500 i.Hr. Apoi, mult mai tirziu, intre anii 300 si 900 d.Hr., teritoriile unanim cunoscute au fost ocupate mai mult sau mai putin uniform de o civilizatie - mayasii de mai tirziu. Mayasii au facut parte din grupa popoarelor bastinase ale Americii si au trait in regiuni din Mexic (statele Veracruz, Yucatan, Campeche, Tabasco si Chiapas), in cea mai parte a Guatemalei si, de asemenea, in regiuni din Belize si Honduras. Viitorii locuitori ai imperiului Maya aveau mai multe denumiri, in functie de zona in care se aflau: cei mai bine cunoscuti oameni, denumiti "Maya", au locuit in regiunea peninsulei Yucatan, locul de unde mai tirziu si-au extins teritoriul. Intreaga civilizatie poarta denumirea acestor locuitori. Dintre celelalte grupari semnificative sunt: "Huastec" in nordul statului Veracruz, "Tzental", "Chiapas", "Chol"- in Mexic, apoi in Guatemala: "Quiche", "Cakchiquel", "Pokonchi" si "Pokomam", respectiv "Chorti" in Honduras. Cu exceptia Huastecilor, toate aceste grupari au ocupat teritorii bine stabilite. Toate erau parti integrante din aceeasi civilizatie, care in multe privinte a atins cel mai inalt grad de dezvoltare printre toate popoarele din acele vremuri, din emisfera vestica. De fapt civilizatia Maya este cu adevarat o interesanta enigma! Arhitectura lor este o enigma(templul maya din Chichen Itza,panteonul mayas, templele din Palenque),calendarul Maya care a prezis sfirsitul lumii si alte evenimente, chiar si propria data a disparitii lor, care are un sir de ipoteze Poate intr-o zi vom disparea si noi tot asa cum a disparut aceasta civilizatie?! Ce trebuie sa invatam din greselile acestei civilizatii privind disparitia lor? Este o tema actuala pentru ca este o civilizatie disparuta,care a avut o arhitectura bogata in monumente de splendoare,o profetie care fascineaza,un mod de a calcula datele evenimentelor cu o precizie uimitoare si cu cit se apropie data de 21.12.2012 toti mai des apare intrebarea: cum au putut Maya sa previna sfirsitul lumii?Asemenea apare si intrebarea: cum aceasta civilizatie a disparut? Pentru aceasta trebuie sa studiem cultura,religia,arhitectura,scrierele,calendarele si cum s-a dezvoltat civilizatia Maya. Prin lucrarea data doresc sa dezleg misterele privind aceasta civilizatie,cum a evoluat,

Expunerea

sa descriu perioada epocii de aur a imperiului Maya,cum au prezis evenimente istorice importante prin katun1, cum incepe declinul Maya si cum dispare misterios.1

b)

Coninutul introductiv

Populatia Maya a trait in America Centrala in zona in care exista in zilele noastre Yucatan. Suprafata, aflata la sudul Tropicului Racului si la nordul Ecuatorului, are cam 900 kilometri de la nord la sud si 550 kilometri de la est la vest. Cultura lor era inca a pietrei, desi stiau sa lucreze cu carbunii si aurul. Poporul Maya adora jadul2.Peisajul imperiului era foarte divers: vulcani activi, paduri, campie si tarmul Pacificului. Mayasii erau astronomi foarte priceputi. Pentru ei erau importante momentele zenitului, atunci cand Soarele traversa coordonatele imperiului Maya. Doar la Tropice erau posibile observatii asupra trecerii zenitale. Mayasii aveau un zeu care reprezenta acest moment al Soarelui numit Zeu. Mayasii reprezentau numerele pe baza numarului 20(anexa 1). Astfel ei reprezentau sistemul numerelor prin puncte si linii: un punct insemna 1, o linie insemna 5. Utilizand baza 20 ei puteau reprezenta numere foarte mari. Numerele erau scrise de jos in sus. Era deci foarte usor sa adune si sa scada, dar nu foloseau fractii.Negustorii mayasi foloseau de multe ori boabe de cacao, pe care le asezau pe pamant, pentru a face calculele.Tot baza 20 o foloseau si in celebrul lor calendar.Calea Lactee era venerata de mayasi, care o numeau Copacul Lumii, care era reprezentat de un arbore inalt numit Ceiba3(anexa 2). O mai numeau si Wakah Chan. Wak insemna sase sau a creste. Chan sau K'an insemna patru, sarpe sau cer. Arborele Lumii a aparut atunci cand Sagetatorul era mult deasupra orizontului. Atunci Calea Lactee a rasarit din orizont si s-a catarat catre nord. Nebuloasele care formau Calea Lactee au fost vazuti atunci ca arbore al vietii, din care toate formele vietii se trag. Pe langa Sagetator, centrul galaxiei noastre, unde Copacul Lumii si Ecliptica se intalneau, era in centrul atentiei mayasilor. Un element important al Copacului Lumii era Monstrul Kawak, un cap gigantic cu un semn in frunte. Acest monstru era deasemeni un munte sau un monstru intelept. Un vas de sacrificiu de pe capul sau continea o sabie reprezentand sacrificiul, si Kimi care reprezentau moartea. Ecliptica era uneori reprezentat ca o linie care intersecteaza principala axa a Copacului Lumii, facand o forma asemanatoare crucii crestine. Deasupra Copacului Lumii se gaseste o pasare numita zeita Printesa pasare sau Itzam Ye. Iar deasupra se vede Soarele asa cum apare Mayasilor la Solstitiul de Iarna. In timpul iernii, cand asa-numita Cale Lactee de Iarna domina cerul, era numita si
Katun este o unitate de baz de timp n calendarul Maya, o perioad de 7200 zile, doar scurt de 20 de ani n calendarul european. La momentul de cucerirea spaniol, cel mai lung ciclu calendaristic pstrat de ctre Maya a fost un ciclu de 13 katune, aproximativ 256 ani. Maya a numit acest ciclu katanob kahlay, "Contele de katune". Fiecare Katun n ciclul este identificat pn la data sa de zi final n tzolk'in, un ciclu de 260 zile folosite pentru ritualuri de timp.
1

JAD, Piatr semipreioas compus din silicat natural de aluminiu, calciu i magneziu, de culoare alb -verzuie pn la verde nchis, cu luciu sticlos, folosit la confecionarea unor obiecte de art. Obiect de art fcut din aceast piatr. 3 Ceiba a fost copacul sacru al mayai, Maya antica din America Central a crezut c un copacul mare Ceiba s -a situat la centrul pmntului, care leag lumea terestre la spiritul-lumii.

"Sarpele cu Oase Albe". Atunci nu este asa stralucitoare ca nebuloasele care domina cerul la Nord de Ecuator in timpul verii, dar observatorii din locuri intunecate pot vedea cu usurinta licarirea. Aici Ecliptica traverseaza Calea Lactee din nou, langa constelatia Gemenii, care era cam in locul in care era Soarele in timpul Solstitiului de Vara.M . Mayasii aveau cunostinta despre lunatie. Au urmarit drumul Soarelui de la o eclipsa la alta. I-au urmarit drumul de-a lungul intregului an. La Chichen Itza, la apus, un drum al soarelui apare pe partea cu scari a piramidei numita El Castillo in zilele Echinoctiului de Primavara si de Toamna. Dovedeste ca Mayasii notau nu doar extremele Soarelui la Solstitii dar si Echinoctiul, cand Soarele aparea fie la est fie la vest. Deci pe langa trecerile la zenit si eclipsele trebuie sa fi fost o parte importanta a observatiilor Mayasilor. Venus era cea mai interesanta dintre toate planetele. Credeau chiar ca era mai importanta decat Soarele. Urmareau cu atentie cum parcurgea toate fazele, si erau necesare 584 de zile pentru ca Venus si Pamantul sa se alinieze in aceeasi pozitie comparativ cu Soarele. Si trebuie cam 2922 zile ca Pamantul, Venus, Soarele si stelele sa revina in aceeasi pozitie. In timpul Conjunctiei Inferioare Venus nu este vazuta atunci cand trece printre Soare si Pamant. Perioada este de 8 zile.Cand rasare apoi pentru prima oara in cerul diminetii, etapa numita rasarire heliacala pentru ca rasare o data cu Soarele, este cea mai importanta pozitie a lui Venus. Dupa ce rasare, Venus atinge apogeul in stralucire, si se misca repede departe de Soare. Apoi ramane vizibila cam 260 de zile pe cerul diminetii pana cand ajunge la Conjunctia Superioara. Atunci Venus este la polul diametral opus de Soare, cum este vazuta de pe Pamant. Incepe sa devina cetoasa, pana ce dispare apoi la orizont, pentru a aparea in partea opusa a Soarelui dupa cam 50 de zile. Mayasii au facut observatii asupra lui Venus in timpul zilei. Se pare ca Venus avea un efect psihologic asupra lor si a culturilor din America mijlocie. Oameni erau sacrificati la prima aparitie dupa Conjunctia Superioara cand Venus era la faza cea mai estompata, dar cel mai tare se temeau de prima Rasarire Heliacala dupa Conjunctia Inferioara. In Dresden Codex4(anexa 3), Mayasii au un almanah care descrie cercul complet al lui Venus. Au numarat 5 seturi de 584 zile, adica cam 8 ani, 5 repetari ale cercului lui Venus.In arta lor Eliptica era reprezentata ca un sarpe cu doua capete. Ecliptica este drumul Soarelui pe cer marcat de constelatii sau de stele fixe. Pot fi gasite luna si planetele pentru ca sunt legate de Soare. Constelatiile din Ecliptic mai sunt numite si zodiac. Nu se stie exact cum erau vazute de mayasi constelatiile fixe ale Elipticului. Dar exista un scorpion, considerata ca echivalentul constelatiei Scorpion care apare ca gheara stelei Libra. De asemeni constelatia Gemeni reprezentata ca un porc sau peccary (animal nocturn din familia porcului). Alte constelatii sunt identificate cu jaguarul, cel putin un sarpe, o brosca testoasa, un liliac, un monstru xoc - rechin sau monstru marin. Pleiadele erau vazute ca
4

Codex Dresden este considerat cea mai complet a celor patru rmase manuscrise americane. Codex Dresda este fabricat din hrtie Amatl ( "Kopo", scoar de copac, care a fost aplatizata i acoperita cu o past de tei), sa du blat in falduri ntr-un acordeon - cum ar fi sub form de pliere-textele de pe ecran. Codexul de hrtie de scoar de copac este acoperit cu stuc fin i este de opt centimetri de unsprezece picioare lungi.El conine tabele astronomice de precizie. Codex Dresden conine previziuni pentru agricultura. Acesta dispune de informaii privind anotimpurile ploioase, inundaii, boli si medicina. De asemenea, pare s arate conjuncii de constelatii, planete i Luna.

fiind coada unui sarpe-sobolan, numit "Tz'ab". Regii Maya isi planificau ritualurile de urcare pe tron dupa stele si Calea Lactee. Ei celebrau sfarsitul unui k'atun cam la fiecare douazeci de ani. La sfarsitul unui k'atun stapanitorii faceau o stela, numita si arbore de piatra, pentru a comemora evenimentul. Aceste pietre stela, ii reprezentau pe ei insasi in timpul acelor ceremonii purtand costume cu simboluri asociate cu Arborele Lumii. Acoperamantul capetelor continea zeita Principesa pasare, in brate tineau un asa-numit sceptru ceremonial care reprezenta sarpele cu doua capete al Elipticului. (anexa 4.) Purtand aceste elemente ale Arborelui Lumii pe costum, stapanitorul se lega de cer, de zei si de viata. In plus, cand finalul unui k'atun coincidea cu vreo pozitie importanta a planetelor mergeau la razboi pentru a obtine sclavi. Cosmologia populatiei Maya era o filosofie a vietii, religioasa care influenta vietile lor cu un grad care ar putea parea excesiv oamenilor moderni. Erau observatori perspicace, sensibili la ciclul natural al soarelui, lunii si planetelor. Au dezvoltat un sistem foarte complex de scriere, folosind pictograme si elemente fonetice sau silabice. Scrisul era probabil accesibil doar membrilor claselor superioare. Simbolurile erau sapate in piatra, dar cel mai adesea pe carti perisabile facute din hartie scoarta de copac, acoperita cu var pentru a face o suprafata alba proaspata. Aceste carti impachetate in lemn sau piele de caprioara. Erau numite codice, codex. Datorita perisabilitatii lor si ravnei cu care spaniolii le-au ars, doar 4 codexuri mai exista astazi. Continutul lor trebuie sa fi fost diferit, dar unele dintre ele erau in mod evident similare almanahurilor astronomice. Drept exemplu, o tablita cu Venus, tablite cu eclipsa intr-un codex din Dresden. Mai este un codex in Paris- Perez care se pare ca ar contine un tip de zodiac Maya, dar nu se stie cu siguranta. Un alt exemplu important de almanah Maya este prezent in codexul de la Madrid- Tro si Cortezianus. Al patrulea Codex este numit Grolier si a fost autentificat in 1983. Aceste codiciluri contineau probabil multe din informatiile utilizate de preoti sau de clasa nobila pentru a determina date de mare interes. Probabil contineau si linia dinastiilor.5

Profetiile din cartea lui Chilam Balam.! Katunul: 11. Katun avar; se simte insuficienta ploilor . . . mizerie. 9. Secet, foamete. 7. Pacat carnal , domnitori neastimparati. 5 Aspra fata lui, aspr sunt stirile lui. 3. Ploi de profit mic, lcuste, lupte. 1. Katunul Raului 12. Katunul este bun 10 seceta este responsabila in acest Katun.
5

World of the Maya de Victor W. von Hagen

8 Nu este un scop de lcomie de bani; nu este un scop de a provoca suprare. . . foarte multa lupt. 6 Nerusinat este discursul su. 4 Quetzal va veni. . . Kukulcan va veni. 2. Pentru jumtate din noi nu va fi pine, pentru jumtate nu va fi apa. 13 Nu exist nici o zi norocoasa pentru noi.6

Civilizaia Maya
1. Mayaii n primele 8 secole

Prima perioad istoric a popoarelor maya, numit de arheologi perioada de formaie, dureaz mai mult de opt veacuri, pn n anul 320 d.Hr. Din aceast perioad au rmas doar puine vestigii rspndite pe aproape ntregul cuprins al teritoriului. Figurinele de ceramic gsite n regiunea Peten au trsturi caracteristice care arat c vechii locuitori ai regiunii erau ntr-adevr mayai (fapt care poate fi stabilit destul de lesne, de vreme ce, dintre toate populaiile cunoscute mai ales n acea regiune, mayaii au feele cele mai late i capetele cele mai rotunde craniul cu diametrele longitudinal i transversal aproape egale ; pn aproape de zilele noastre ei i accentuau brahicefalia aplicndu-i, de la o vrst destul de fraged, un soi de rame n jurul capului,(anexa 5) obinnd astfel deformarea dorit a craniului, care trecea drept criteriu de frumusee Unele figurine din acea perioad, modelate de mn, au braele i picioarele tratate ntr-o manier pe care astzi am numi-o impresionist, anunnd dezvoltarea viitoare a sculpturii maya. Civilizaia maya apare acum 2.500 de ani.Primele tiri despre amerindienii maya dateaz din jurul anului 500 .Hr., cnd s-a desvrit desprirea huaxtecilor de mayaii propriu-zii, proces ndelungat, care se ntinde peste trei veacuri. Acest proces este i el legat de o chestiune care pn acum n-a primit o explicaie satisfctoare: dei cercetrile mai noi au artat c, etnic i lingvistic, huaxtecii sunt nrudii cu marea familie maya, cu toate acestea, n timp ce popoarele maya i-au dezvoltat nencetat cultura, ajungnd pe o treapt nalt, huaxtecii au rmas la un stadiu destul de napoiat; ei n-au participat la dezvoltarea scrierii hieroglifice i a calendarului, n-au folosit elementele tipice ale arhitecturii maya, iar n art, cu toate c au creat un stil propriu, l-au pstrat aproape neschimbat vreme de milenii. Cea mai veche dat spat n piatr le aparine : pe o stel din Tres Zapotes, anul (corespunztor calendarului nostru) 31 .Hr. Urmtoarea dat, spat pe o figurin de jadeit, este 162 d.Hr. Dar ambele date sunt relativ trzii: pentru La
6

The Book of Chilam Balam de Ralph L. Roys 1967.

Venta, msurtorile cu carbon 14 au dat 1454 - 300 .Hr. pn la 126 - 250 d.Hr. Calendarul olmec a fost preluat de ctre mayai, care l-au mbuntit fcnd din el cel mai exact calendar din lume.7

2.

Epoca de Aur a culturii Maya

Aceast epoc de nflorire a culturii maya, cuprins ntre anii 320 987 d.Hr., este desemnat de istorici sub numele de Vechiul Imperiu (prin analogie cu istoria Egiptului antic) un rstimp de peste ase veacuri i jumtate, care ncepe cu cea mai veche dat spat pe o placheta de jad gsit pe locul actualului ora Puerto Barrios din Guatemala (cea mai veche stel8 datat se afl la Uaxactun i poart data 9 aprilie 328 d.Hr. fiind descoperit n anul 1916 de ctre arheologul Sylvanus Morley) i se sfrete cu prsirea principalelor centre, din motive care pn astzi n-au fost nc pe deplin lmurite. Unii arheologi sunt de prere c oraele mayae din cmpie formau n aceast perioad o federaie a crei conducere se gsea n minile unei mici caste de preoi i de nobili, nrudii i dominai de preocupri religioase. Conducerea fiecrui ora era dualist: un ef (halach uinic) care exercita autoritatea civil avnd i funcii religioase, i un altul (ah kan mai) care se consacra activitilor sacerdotale i studiului astronomiei. Ptura conductoare fcea un apel constant pentru mn de lucru n micile aezri din jurul oraului, pentru construirea de temple, piramide, palate, stele; construciile se ridicau dup culesul porumbului, cnd oamenii de rnd puteau lucra la cratul materialelor, sub conducerea arhitecilor, zidarilor i pietrarilor. Ritmul construciilor s-a accelerat ctre sfritul perioadei Vechiului Imperiu; nu numai c se cldesc edificii mai multe, dar i calitatea construciilor se mbuntete: zidria devine mai fin, cldirile mai spaioase, ceramica mai ngrijit lucrat, stelele mai graioase, iar sculptura manifest mai mult sensibilitate, mai mult inspiraie.9

3.

Cultura, societatea i religia

Cultura si societatea Maya a atins cea mai mare dezvoltare intre ani 300 D.C-900 D.C In stadiile ei primare, economia mayasa era reprezentata in principal de agricultura, recolta principala fiind porumbul. Se mai cultivau bumbacul, fasolea, sucul de fructe,
7 8

,, Istoria culturii si civilizatiei de Ovidiu Drimba, editura SAECULUM I. O. si Vestala,2003. ,, Istoria culturii si civilizatiei de Ovidiu Drimba, editura SAECULUM I. O. si Vestala,2003.

STEL, Mic monument cu caracter comemorativ, n form de coloan sau de pilastru, alctuit dintr -un singur bloc de piatr i purtnd de obicei inscripii sau sculpturi, specific antichitii.
9

maniocul (sau Cassava) si cacaoa. Foarte perfectionate erau tehnicile de rasucire, vopsire si tesere a bumbacului. Conform unei publicatii din 23 iulie 2009 in Jurnalul de Stiinta si Arheologie vechii mayasi practicau conservarea padurilor acum 3.000 de ani.(anexa 6) Paleontologul David Lentz de la Universitatea din Cincinnati a ajuns nu doar la concluzia ca reprezentantii populatiei Maya practicau gestionarea silvica, dar si ca atunci cand si-au abandonat practicile de conservare a padurilor, acest lucru a fost in detrimentul intregii culturi mayase. Am descoperit in urma cercetarilor noastre ca mayasii conservau cu buna stiinta resursele padurilor. Practicile lor deliberate de conservare pot fi observate in lemnul pe care il foloseau pentru constructii., sustine profesorul de biologie la Universitatea din Cincinnati David Lenz. Cu ani in urma, cercetatorii erau mult mai interesati sa afle care rege a construit o piramida, cine pe cine a detronat si cine este portretizat intr-un totem10. Totul se rezuma la conducatori si la actiunile lor. Cercetatorii Universitatii din Cincinnati s-au uitat insa la economie, la practicile agricole, la dirijarea exploatarii padurilor si la modul in care oamenii si cultura functionau. Si facand acest lucru au inteles ca populatia Maya, cel putin la inceputuri, a practicat ingrijirea padurilor. Cel putin pana la venirea pe tron a lui Jasaw Chan Kawiil, una dintre cele mai importante figuri ale preistoriei, sub a carui conducere mayasii au suferit o dramatica turnura a destinelor si a modului lor de viata. Mayasii au domesticit cainele si curcanul, insa nu au folosit animale de povara sau vehicule trase de roti. In domeniul ceramicii, erau de neegalat printre popoarele Lumii Noi. Boabele de cacao era folosite si ca moneda de schimb. Mayasii foloseau metalele pretioase numai in scopuri ornamentale (a caror coloristica era intr-adevar deosebita): aurul, argintul si jadul fiind cele mai folosite. De asemenea, erau utilizate penele. Cuprul ocupa si el un loc aparte in arta ornamentarii. Cu toate acestea, uneltele de metal ramasesera nedescoperite. Limba mayasilor este vorbita astazi de aproape 350.000 de oameni din Yucatan, Guatemala si Belize. In radacina comuna mai intra si limbile Huastec, cat si altele apropiate de acestea, insa care nu se mai vorbesc decat de foarte putini localnici. Cultura maya a dezvoltat o arhitectura remarcabila, si ale carei urme au ramas si astazi. Un numar foarte mare de ruine sunt plasate in situri arheologice care au ajutat oamenii de stiinta sa evalueze nivelul foarte ridicat de dezvoltare la care ajunsesera civilizatiile din aceasta zona, in acest domeniu. Urme ale vechilor orase: Palenque, Uxmal, Mayapan, Copan, Tikal, Uaxactun si Chichen Itza se afla si astazi in acele locuri. Aceste situri au fost odata niste largi centre in care se desfasurau ceremoniile religioase. Aveau un plan arhitectonic comun, des intilnit la mayasi, cuprinzind mai multe piramide, grupate in jurul unei piete deschise, si intre erau construite atat temple cat si alte cladiri. Piramidele erau
10

TOTEM Simbol mitic reprezentat printr-un animal, printr-o plant sau printr-un obiect, considerat, de unele triburi, ca strmo protector, fiind venerat. Imagine sculptural a unui asemenea simbol

10

construite in niveluri succesive, din blocuri de piatra taiate, de dimensiuni considerabile, si prezentau scari pe una sau mai multe parti, pe unde se putea ajunge in interiorul piramidei, locul desfasurarii unor impresionante ceremonii religioase. (anexa 7) Ca structura secundara, se folosea pamant si blocuri de piatra pe care se intindea mortar11. Peretii de piatra erau adesea lasati fara mortar. Lemnul era folosit doar in sculptura. Arcadele nu erau cunoscute. Interioarele piramidelor, cat si al cladirilor in general, erau destul de inguste, la fel ca si ferestrele, destul de rare. Interioarele si exteriorul cladirii erau zugravite in culori stralucitoare. Exterioarele erau decorate cu sculpturi pictate si mozaicuri din piatra. Poporul mayas a dezvoltat o metoda de scris constand in notatii hieroglifice(anexa 8), prin care au inregistrat date importante despre istoria, mitologia si ritualurile lor, toate incrustate in piatra, pictate sau ornamentate pe diferite alte obiecte de uz comun, cat si elemente de decoratiune sau constructie. Din fibrele unei plante speciale, au imitat hirtia, grupand foile cu hieroglife in asa-numitele "codexuri". Aceste carti erau folosite in divinatie mai ales, furnizand date despre evolutia agriculturii, a vremii, a bolilor, a vanatorii, cat si despre astronomie. Sistemul calendaristic mayas era unul extrem de elaborat. Anul incepea atunci cand soarele trecea pe la zenit, pe 16 iulie, fiind constituit din 365 de zile; 364 de zile erau grupate in 28 de saptamani a cate 13 zile fiecare, Anul nou incepind cu ziua a 365-a. In plus, 360 de zile ale anului erau impartite in 18 luni a cate 20 de zile fiecare. Lunile si saptamanile treceau independent unele fata de celelalte, totusi, la fiecare 260 de zile (multiplu de 13 si de 20), saptamana si luna incepeau in aceeasi zi. Calendarul mayas, desi foarte complex, a fost si cel mai cunoscut de catre oameni, aceasta pana la introducerea calendarului gregorian, in secolul al 16-lea. Au fost construite marile centre ceremoniale Palenque, Tikal si Copan. Cu toate acestea, in jurul anului 900, centrele mayase au fost abandonate din motive necunoscute. O parte dintre mayasi au migrat in peninsula Yucatan, unde, intre anul 900 si inceputul secolului al 16-lea (sosirea spaniolilor), si-au continuat existenta. Migratia tolteca (sau invazia, nu se stie sigur) venind din valea Mexicului a influentat puternic stilul arhitectonic. Au fost ridicate orase - proeminente centre, ca Chichen Itza si Mayapan. In urma unor perioade de razboi civil si chiar si revolutie, aceste centre au fost si ele parasite. Religia mayasa era centrata pe veneratia unui mare numar de zei. Chac era zeul ploii, invocat in special in ritualurile populare. Printre zeitatile supreme se aflau Kukulcan, un fel de Creator - in mitologia Azteca era numit Quetzalcoatl -, cit si Itzamna, zeul cerului. Dupa anii 900 d.Hr, Maya a decazut misterios in regiunea din sudul Guatemalei. Mai tarziu au trait in nordul peninsulei Yucatan si au inceput sa-si recapete teritoriul pana in secolul XVI cand a avut loc cucerirea spaniola. Spaniolii au cucerit cu usurinta aceste teritorii, desi
11

MORTAR Material de construcie constituit dintr-un amestec de var, nisip, ap, ciment sau ipsos etc., care se folosete ca element de legtur ntre materiale de construcie solide.

11

nu in totalitate, astfel ca in secolul 20 chiar, populatia mayasa este inca majoritara in zonele locuite. Urmasii mayasilor formeaza inca majoritatea populatiei regiunii. Totusi, multi au adoptat moduri de viata spaniole dar o parte a populatiei moderne inca mai tin la traditiile lor.12

4.

Trapezul Maya(teritoriul de azi)

Teritoriul pe care triete astzi populaia maia era printre cele mai locuite cu zeci de milenii n urm. n perioada cuceririi spaniole, la sfritul secolului al XV-lea i nceputul celui urmtor, teritoriul ocupat de populaia maya cuprindea Guatemala (cu excapia ctorva regiuni de pe coasta Pacificului), prile apusene ale Salvadorului i Hondurasului, ntreg Hondurasul Britanic, iar din Mexic statele Yucatan i Campeche,teritoriul Quintana Roo i regiunile rsritene ale statelor Tabasco i Chiapas, prin urmare un teritoriu de vreo 900 km. ntregul teritoriu este situat n regiunea subtropical , limita lui meridional coborand pana aproape de paralela 14 N. Partea sudic a trapezului locuit de maiai este o regiune muntoas cu numeroase vrfuri nalte, n mare parte de origine vulcanic, cu orae aezate n vi sau pe platouri. Pentru civilizaia maya regiunea muntoas a Guatemalei a avut i alte avantaje: rocile vulcanice erau folosite pentru construirea locuinelor i a edificiilor de cult, precum i la confecionarea de metate13. Epoc de nflorire a culturii maya,cuprins ntre anii 320e.n. i 987e.n., desemnat istoric sub numele de ,,vechiul imperiu este mprit n trei perioade: 320-633; 633-731; 731987. Descoperirile arheologice au infirmat vechea teorie c civilizaia maya s-ar fi dezvoltat n mod izolat.

5.

Noul imperiu al arpelui cu pene

Dup prsirea principalelor centre de cultur din vechiul imperiu,aezate mai ales n regiunile rurilor Usumacinta i Motagua, civilizaia maya emigreaz mai ales spre rmul Atlanticului, unde ntemeiaz aezrile Chichen-Itza i Uxmal,i spre Oceanul Pacific, unde pune baza oraelor Antigua, Atitlan i Amatitlan. Mai nti cultura maya trece printr-o perioad de declin, care se asocieaz cu unele influenele civilizaiilor vecine i cu o orientare ctre militarism i rzboi a noilor centre. Dup o perioad de relativ independen se produce o important migraiune a toltecilor, care cuceresc cele mai importante centre maya din Yucatan. Episcopul Diego de Landa, a crui lucrare ,,Relacion de las cosas de Yucatan se afl printre cele mai competente surse
12 13

,, Mayasii de Horia Matei, 1967.

Un instrument de teren de piatr folosit pentru prelucrare de cereale si seminte. n cultura tradiional mesoamericana, mortarea a fost de obicei folosit de femei care s-ar pisa porumbul i alte produse alimentare n timpul pregtirii.

12

spaniole cu privire la istoria mayailor, arat: ,,Indienii cred c un mare senior, numit Kukulcan (,,arpele cu pene), domnea impreun cu cei din neamul Itza, care s-au stabilit la Chichen Itza ... Cronicile arat c ocuparea oraului Chichen-Itza de ctre indienii itza a durat peste dou secole.Unele surse maya vorbesc i de o tripl alian intre Chichen-Itza, Mayapan i Uxmal. Aadar noul imperiu maya i mut centrele de cultur ctre nord de la Uaxactun, Tikal, Pelenque i Quirigua la Chichen Itza, Mayapan i Uxmal ,i adopt elemente toltece n cultura sa, cel mai important fiind adorarea lui Quetzalcoatl-Kukulcan. n perioada noului imperiu al ,,Sarpelui cu pene,oraele maya devin adevrate ceti; ele nu se mai construiesc n cmp deschis ci pe insule aezate n mijlocul lacurilor,n zone deluroase sau mpdurite,sunt nconjurate de palisade,iar unul dintre ele era chiar aprat de un gard viu de maguey . Fernando Cortez descrie: ,,Oraul se gsete pe o stnc ridicat, avnd ntr-o parte un lac mare ,iar n cealalt parte un ru adnc ce se vars n acest lac.Nu exist dect o singur intrare accesibil i totul este nconjurat de un an foate adnc, n spatele cruia se afl o palisad pn la nalimea pieptului. Dincolo de palisad se ridic un gard din scnduri foarte groase, nalt de dou toaze (circa 3,90m), cu mici ferstruici pentru lansarea sgeilor. Turnuri de pnd se na cu 7 sau 8 picioare ( 2,27-2,40 m) deasupra zisului gard, iar pe alte turnuri sunt ngrmdite pietre menite s serveasc la aprare. Astfel, o clas conductoare strin impune un cult strin i un nou mod de via vechilor maiai din Yucatan i din regiunea muntoas a Guatemalei. n perioada influenei toltece i, mai trziu, sub dominaia aztec, s-au produs cteva revolte i micri de independen ale unor orae maya. Cea mai nsemnat a fost cea din Mayapan, condus de Hunac Ceel , devenit mai trziu erou naional al poporului maya.Mayapan, principalul ora din Yucatan, a exercitat o puternic influen politic i religioas asupra ntregii regiuni, reunind la un moment dat 12 ceti maya sub hegemonia lui. Sfritul hegemoniei oraului Mayapan a grbit ocuparea principalelor orae de ctre azteci i decderea cultural i politic a cetilor maya. A urmat ocupaia aztec ,n timpul creia centrele maya furnizau ca tribut sclavi pentru sacrificiile de oameni, i,n sfrit ocupaia colonial spaniol,care va da vechii civilizaii ultima lovitur,de pe urma creia nu se va mai ridica. Vechile orae maya erau animate numai n timpul marilor ceremonii religioase i a zilelor de trg. n perioadele dintre aceste manifestri n ora nu rmneau dect nobilimea i personalul nsrcinat s ntrein edificiile de cult, s pzeasc mtile i vemintele de ceremonie. n zilele de srbtoare ns, centrul ceremonial se repopula, soseau negustorii din regiuni adesea deprtate i cumprtori, se negociau mrfuri din inutul de sud. Mayaii tiau n aezri rspndite pe un spaiu vast, n apropierea cmpurilor lor de porumb, iar n anumite zile de srbtoare vin la trg ca s asiste la ceremonii religioase mai importante.

13

Aceast via, caracteristic vechiului centru ceremonial maya, a suferit unele modificri ctre sfritul aa-zisei perioade clasice, cnd oraele ncep s se transforme n ceti i sunt nconjurate de ziduri de aprare sau deplasate ctre poziii mai lesne de aprat, pe vrfuri de colin, la captul unor peninsule nconjurate cu anuri adnci. Mai multe orae din Yucatan au pori monumentale, unele de dimensiuni impozante. Cea mai bogat dintre regiunile locuite de vechii maiai era cea situat n sudul ,,trapezului, cuprinznd Guatemala de astzi i o parte din Honduras. Aici se afl depozitele de obsidan (sticl vulcanic dur, format prin rcirea rapid a lavei) care furnizau materia prim pentru fabricarea cuitelor i a vrfurilor de lance; tuful vulcanic capabil s reziste la temperaturi foarte ridicate. n ceea ce privete vechii mayai, ei apreciau mai mult un alt articol, i anume penele de quetzal14. Penele codale ale quetzalului constituia obiectul unui comer foarte ntins , ntocmai ca jadul, care se numra printre cele mai preioase podoabe. Ocupaia principal a mayailor i n acelai timp baza alimentaiei lor o constituia agricultura. Dintre plantele industriale, cele mai importante erau agava comun, maguey i alte varieti, folosite la confecionarea de mbrcminte, saci pentru transport. Din sucul de agav vechi maiai fabricau o butur fermentat, un fel de rachiu numit balche, care folosea mai ales n scopuri rituale. Printre plantele alimentare se cultivau:cartoful, patata dulce, fasolea neagr, dovleacul i n primul rnd porumbul. n legendele religioase ale ctorva popoare europene se spune c primul om a fost fcut din lut, ns vechii maiai credeau c a fost fcut din porumb.Porumbul, alimentul lor de baz, alturi de pasrea quetzal, cu pene codate lungi constituiau elementele principale ale civilizaiei maya. Ei aveau i un zeu al porumbului, reprezentat ntotdeauna cu pr lung, mtsos, evocnd firele care acoper tiuletele.15

6.

Locuina Mayailor

Spre deosebire de orae, micile aezri mayae erau plasate n locuri adpostite, adesea n luminiuri de pdure. Coliba avea o lungime de 6-7 m, cu limea de 3-4m i cu extremitile rotunjite, circulare. Acoperiul avea dou versante i era foarte nalt. Toate aveau acoperiul de plante n genul stufului sau din frunze de palmieri. ntr-o asemenea colib se gsea toat averea familiei:metale, vase de ceramic, tiugi, lemne de foc. Mobilierul era foarte simplu:unul sau dou paturi cu rogojini puse direct pe scnduri, i cteva scunele. Se mai aflau aici saci mpletii coninnd boabe de porumb, i saci esui pentru fasole. Ferestre nu existau, nici sobe. Pe o policioar se pstrau civa mici idoli de lut.
Recunoscut drept "pasrea naional a Guatemalei", quetzalul simbolizeaz libertatea, autonomia i independena. Decoraia maxim care se acord n acest col ndeprtat din America Central se numete Orden del Quetzal. Iar al doilea ora ca mrime, dup capitala Ciudad de Guatemala, se numete Quetzaltenango (care se traduce "Locul quetzalilor").
14 15

,, Mayasii de Horia Matei, 1967

14

Din nici o colib nu lipsea un rzboi de esut, la care lucra femeia, folosind fire de agav i de bumbac american. Uneori de tavanul colibei atrnau farfurii de lemn i oale de lut. n mijlocul colibei se afla adesea o scar primitiv cu ajutorul creie se putea ajunge n pod unde se depozitau porumbul, fasolea, dovlecii. Vasele pentru ap se pstrau lng intrare. Vemintele mai groase, de iarn, foloseau noaptea ca acopermnt. ntr-un col al colibei se aflau instrumentele cu care lucra brbatul:vrfuri de obsidan sau de silex, capcane de animale, o lance, dou sau trei piei, saci mici cu vopsele pentru olrie. Cinii dormeau n colib, mpreun cu copiii.

7.

Cstoria i activitile zilnice

Mayaii erau monogami. Adolescenii se adunau, dup sex, n colibe diferite, iar primele lor ntlniri, ca peste tot sub soare, erau stngace, cu schimburi de priviri furie. Eric Thompson n cartea sa att de erudit asupra mayailor,Mrirea si Decadena Civilizaiei Maya, relateaz un obicei de pe malurile lacului Atitlan: tnrul sparge urciorul celei pe care o dorete, cnd ea se duce s ia ap; dac nu protesteaz, nseamn c nu are nimic mpotriv; invers, protestnd nseamn c l refuz i el n-are altceva de fcut dect s ncerce cu altcineva. Cstoriile erau precedate de lungi negocieri fcute de peitori oficiali, prin intermediul crora se convenea, n general, c soul trebuie s locuiasc la socri, pentru a-l ajuta pe tatl soiei sale n munca de la milpa (cultura din luminiul pdurii), la vntoare i la pescuit, timp de trei pn la ase ani dup cstorie. La vntoare, ei spau gropi i puneau curse; n cas, ntreineau rezerva de lemne i creteau albine (acestea erau dintr-o specie deosebit, fr ac, i erau crescute n stupi din trunchiuri de copac scobite, astupate la capete cu dopuri de argil, gurite pentru trecere). Soul avea obligaia s fac i cteva cadouri, semine de cacao, mrgele tiate din scoici, pnz de bumbac,urcioare sau alte obiecte ceramice.Apoi, preotul fixa data cstoriei n funcie de poziia astral a viitorilor soi. i, in mod obinuit, aceast srbtoare era prilej de osp unde se bea mult balche", un hidromel16 tare. Femeile serveau la mas evitnd privirile brbailor i ntorcndu-i capul n timp ce ei beau. Pentru soie, sterilitatea era att de dezonorant nct se putea ajunge la divor; pe de alt parte, dac se ntmpla ca ntr-o noapte ea s viseze un arpe, era semn c va deveni curnd mam i ea se bucura. Odat nscut, copilul era crescut cu severitate, cu mare respect pentru prini; i cum copilul vedea c acetia la rndul lor aveau un mare respect pentru prinii lor n mod firesc nva s-i stimeze pe ceilali i, n mod special, pe cei n vrst. Copilul era nvat s-i ajute pe cei din jurul lui i, dei din fire era prea puin expansiv, el cpta un sim al colectivitii foarte accentuat.Uneori, n mediile mai nstrite, se pare c prinii presau capul pruncului ntre scndurele pentru a-i da o form uguiat, ca de obuz, pe care o putem vedea pe numeroase basoreliefuri (anexa 5); n plus, brbaii i femeile i tiau incisivii sau i ncrustau n dini mici granule din pirit, obsidian sau jad, atunci cnd aveau posibilitatea. Rzboinicii i fceau, adesea, scarificri pe fa, unele de form perlat. Pn la cstorie, tinerii i vopseau tot corpul i faa n negru; dup cstorie, se folosea roul, n afara perioadelor de post, cnd se revenea la negru. Tot negrul era i culoarea rzboinicilor, iar albastrul era culoarea preoilor. Pentru a se vopsi, se foloseau
16

Bautura spirtoasa tare, obtinuta din amestecarea mierii si apei.( Se amesteca 1 l apa cu 100g miere si se lasa la fermentat 1-

2 zile la loc cald pana capata un gust usor acrisor. )

15

capsule de ceramic gravate care erau nmuiate n vopsea. Femeile i pictau la fel bustul, cu excepia snilor. Dup civa ani de via comun n coliba prinilor soiei, cuplul, ajutat de prieteni, i construia propria colib ntr-o milpa (teren defriat pentru cultivare): aceast cas putea fi din piatr, n nordul Yu-catanului, din crmizi nearse, la cellalt capt al lumii maya, n sudul Guatemalei, sau din lemn i ramuri de palmier, n pdurea virgin central, n general, aceste case nu i-au schimbat deloc aspectul de dou milenii; forma dreptunghiular este mult mai des folosit dect cea rotund sau ptrat. Desigur, se fceau rituri de purificare nainte de instalar locatarilor, pentru a alunga spiritele rele care ar fi putut intra naintea lor. Casele mai deosebite, aveau un perete despritor interior, n lungime, camera de la intrare servind ca loc de edere obinuit i de primire, cealalt, n spate, fiind folosit doar de cei ai casei: acest zid-ecran interior, mbrcat n stuc putea fi mpodobit cu picturi. Bnci, mese scunde, rogojini, paturi de lemn acoperite cu rogojini din papur constituiau mobilierul, rezervele de porumb erau inute n lzi de lemn sau n vase pentru grune din pmnt ars.Femeile se sculau foarte devreme, pe la trei sau patru dimineaa i pregteau masa: tortillas (plcinte de porumb sau din fasole) sau din atole; n familiile mai srace, atole era o zeam cald fcut din porumb mcinat i fiert n ap cu miere, fn zori, omul pleca la cimp, la vntoare sau la alte treburi. El se putea duce s pescuiasc n piroga17 lui, pe mare sau pe numeroasele cursuri de ap, pe braele de fluvii sau n lagunele din Chiapas sau Tabasco; oamenii de pe litoral aveau pirogi mari n care puteau intra patruzeci de oameni i cteva schifuri cu coc dubl, ca nite catamarane; aveau si un vas cu pnz. O pictur din templul Rzboinicilor din Chichen Itza ne arat o scen dintr-un sat de pe coast,- unde broate estoase, peti, scoici, crabi i pisici de mare veninoase noat n jurul a trei brci, fiecare cu un om care lopteaz n fa i, n spate, doi rzboinici narmai, n picioare. Pe mal, ntre colibele mprtiate printre copaci, populaia i vede linitit de treab, n timp ce negustori ambulani, aplecai sub povar, se ndeprteaz de sat.Rmas n colib, femeia pregtea porumbul pentru acea zi, l treiera, l macin pe piatra de mcinat uor concav cu ajutorul unui rulou de piatr. Apoi, pe o plac de argil nclzit pe cele trei pietre rituale ale cminului, ea cocea tortillas, plcinte de zacan (aluat din porumb); odat coapte, ea le pstra calde ct mai mult timp n tigve. Mai putea pregti un pozol k'oyem, care se lua la drum, nvelit n frunze de bananier: este o variant de zacan, care trebuia nmuiat puin, nainte de a fi mncat. Pentru a obine ciocolata, se fierbea un amestec de mlai i cacao, la care se aduga ardei. Aproape de apusul soarelui se servea masa principal: fasole, tocan de curcan, de cerb loptar, de pecari, uneori legume, ciocolat. Se cocea nbuit un tzome (o specie de cine fr pr care nu latr, crescut doar pentru a fi mncat). Cnd termina masa, brbatul fcea zilnic o baie cald, ntr-un ciubr scobit ntr-un trunchi de cedru. Pe la opt seara, toat casa dormea, dar se avea grij ca toat noaptea s se menin

17

Piroga este o ambarcaie primitiv, uoar, lung i ngust, de obicei executat dintr-un singur trunchi de copac scobit.

16

focul aprins ntre cele trei pietre. Este posibil ca mirosul neptor al fumului s fi impregnat totul i, mai ales, hainele.18

Arta civilizaiei Maya

1. Arhitectura Maya
Arhitectura acestor orae cu variantele locale care le confereau personalitatea, aveau o not comun specific, un stil propriu, la fel de caracterizat i de distinct ca arhitectura greac, roman sau gotic. Materialele de construcie se gseau din abunden: lemnul i piatra calacaroas. Se folosea i crmida ars, iar pentru decoraii stucul19. Cu var i nisip se obinea o cimentare solid, n amestec folosit i ca tencuial. n acest caz suprafaa pereilor era apoi netezit cu o fiertur din coaja arborelui chocom; aplicat pe perei suprafaa devenea lucioas, cptnd cu timpul o culoare roiatici o impermeabilitate la ploaie. Piatra calcaroas, de altminteri foarte rezistent cnd era scoas din carier era moale, pretndu-se foarte uor la fasonat i la scluptat. Concepia despre arhitectura monumental clasic este n bun msur legat de imaginile Acropolei din Atena sau a piramidelor din Giseh.Templele maya au cte ceva din cele ale Acropolei, piramidele maya din cele egiptene, dar n acelei timp sunt cldite dup concepii originale, unice, deosebite de orice alte edificii cunoscute n Lumea veche. nc din anul 325 e.n. a fost construit acea minune a vechii arhitecturi maya care este piramida templu din Uaxactum, din zidrie acoperit cu stuc, cu scri pe cele patru pri,care duc ctre cele dou terase superioare decorate din mti mari din stuc.Este o piramid ptrt, nalt de peste opt metri.(anexa 9) ncepnd din 278 e.n. i pn-n secolul VI s-au consruit n toat aria maya plafoane cu boli false, cu arcuri pe mensole.Pentru ale proteja contra inundaiilor, s-au pentru a le da un aspect mai impuntor, edificiile erau construite pe sub o structur, o mare teras de 11,5m, care la temple putea ajunge pn la 45 m nlime. O alt particularitate arhitectonic :uneori, de-a lungul crestei acoperiului se construia un zid nalt, perforat reticular, care avea un scop exclusiv ornamental. Palatele aveau camerele dispuse pe dou rnduri, fr ferestre, dect n unele cazuri cu cteva mici deschizturi rectangulare imediat sub tavan. Pereii erau tencuii iar faadele ,ca la Palenque, ornate cu suprefee mari de scluptur decorativ.
18 19

,, Mayasii de Horia Matei, 1967

STUC Amestec de ipsos cu praf de marmur, clei i substane minerale colorante, care, prin uscare i lustruire, capt aspectul marmurii.

17

Ruinele edificiilor ridicate de arhitecii mayai sunt astzi printre cele mai cutate obiective turistice din America Central, pe ntregul teritoriu cuprins ntre Salvador i Mexic. Printre cele mai interesante sunt: Copan, Quirigua, Lubaantun, Casa de las Monjas ,San Jose. Arhitectura maya nu impunea prin masivitate i ingenioziti tehnice, ci prin armonie, graie i elegan.

2.

Sculptura i pictura

Arhitecii mayai sunt considerai astzi ca cei mai mari decoratori i cei mai prolifici constructori de pe planet. Mii de construcii uimesc i azi prin armonia formelor, simplicitatea planurilor i frumusee. Sculptura a dat micile figurine din insula Jaina i marile stele de piatr, ca i splendidele ornamentaii ale faadelor construciilor. Arheologii au dezgropat o serie de sculpturi mayae care nfieaz montri cosmici, zei i erpi n nordul junglei din Guatemala. Recenta descoperire este cea mai veche reprezentare a faimosului mit Maya al creaiei. Elementele ornamentale, lungi de aproape opt metri, au fost create n jurul anului 300 .e.n. La captul a trei luni de spturi, arheologii au dezgropat, n martie anul trecut(2009), n nordul junglei din Guatemala, o serie de sculpturi mayae care nfieaz montri cosmici, zei i erpi, alctuind cea mai veche reprezentare a faimosului mit Maya al creaiei. Elementele ornamentale, lungi de aproape opt metri, au fost create n jurul anului 300 .e.n. Cercettorii au lucrat din greu ca s scoat la lumin sculpturile din El Mirador(anexa 7), cel mai mare ora Maya din lume, a declarat eful echipei de arheologi, Richard Hansen. Consilier al lui Mel Gibson pentru filmul "Apocalypto" din 2006, unde istoria civilizaiei Maya ocup un loc central, Hansen a precizat c pe una dintre lespezile gsite n jungl este nfiat o zeitate a porumbului(anexa 10), ncadrat de un arpe, cealalt reprezentndu-i pe cei doi frai gemeni eroi, Hunahpu i Xbalanque, nconjurai de montri. Deasupra lor se afl o zeitate cu aripile deschise, pe care muli o interpreteaz ca fiindo fiin extraterestr. Hansen, reputat arheolog, profesor asociat la Departamentul de Antropologie al Unversitii Idaho, este unul dintre cei mai mari specialiti n civilizaia Maya, fiind distins cu numeroase premii. Pentru revista Archaeology, Hansen a povestit c intriga din Apocalypto se bazeaz pe povestea mririi i decderii mayailor, care au deinut o putere politic i economic incredibil, pentru ca apoi sistemul construit de ei s fie abadonat. Ideea aceasta, de utilizare exorbitant a resurselor i de autodistrugere, lar fi inspirat pe Gibson, ca mesaj adresat omenirii moderne. Mayaii au construit temple uriae timp de 2000 de ani i au disprut ntr-un mod misterios n jurul anului 900 e.n. Bazinul El Mirador a fost prsit ns mult mai devreme, pstrndu-se o reea complex de drumuri, apeducte i o piramid masiv, acoperit acum de un strat gros de vegetaie. "Artefactele sunt pre-cretine, sunt extrem de valoroase i dovedesc puterea unei ideologii care a existat mii de ani", a declarat Richard Hansen. Artnd c o mulime de scene din filmul Apocalypto au fost inspirate de cercetrile din El Mirador, el a adugat c violena mayailor, prezentat pe marele ecran, provenea mai degrab din influena aztecilor,

18

nendurtori n cuceririle lor i care practicau sacrificarea victimelor, metod extins i-n unele zone Maya. Pictura sub form de fresce s-a pstrat puin, dar descoperirea camerelor pictate ale templului din Bonampak (anexa 11) ofer un documentar pasionant al societii maya i o dovad a talentului pictorilor mayai.

3.

Ceramica Maya

Materia prima din care a fost creata ceramica maya a reprezentat pentru multa vreme o veritabila piatra de incercare pentru cercetatori. Chiar daca analizele geochimice recente au reusit sa aduca o lumina partiala asupra compozitiei acestei ceramici, sursa ingredientelor folosite de misteriasa civilizatie precolumbiana ramine si astazi un mister pentru stiinta, se arata intr-o editie de pe data de 9 decembrie 2007 a publicatiei ScieneNews. Indiciile geochimice arata faptul ca mayasii foloseau la fabricarea ceramicii un amestec de lut si cenusa vulcanica. Analizele microscopice asupra bucatilor de ceramica (anexa 12) descoperite in situl arheologic El Pilar, la granita dintre Guatemala si Belize, demonstreaza ca particulele de cenusa provin dintr-un vulcan inca activ. Cu toate aceste, nu exista niciun indiciu care sa dovedeasca existenta unui vulcan activ in zona populata de mayasi. Misterul care inconjoara ceramica maya este cu atat mai mare cu cat nu se poate pune problema importului acesteia. Civilizatia maya nu avea drumuri si animale de povara care sa permita transportul unei ceramici atat de fragile. Pe de alta parte, ideea ca materia prima ar fi fost importata nu are acoperire. Este greu de crezut ca mayasii transportau anual tone de cenusa vulcanica de la sute de kilometri distanta, declara Brianne Catlin, geoarheolog in cadrul Universitatii din California. Catlin,geoarheolog asemeni la Universitatea din California alaturi de echipa sa, studiaza in prezent compozitia chimica a cenusii vulcanice de la cei mai apropiati vulcani, situati la 350, respectiv 400 de kilometri, de situl de la El Pilar. Primele rezultate nu dovedesc, insa, o legatura intre ceramica maya si cenusa recoltata din aceste locatii.

4.

Limba i scrierea Maya

Limba vorbit de vechii mayai este astzi n bun parte cunoscut. La aceasta au contribuit cele trei manuscrise maya i un dicionar maya-spaniol din primele decenii.

19

Limbile ramurii mayasice a familiei limbilor penutiene20 sunt grupate n dou grupuri principale de limbi: cea nordic, sau yucateca, i cea sudic, fiecare dintre ele avnd anumite particulariti fonetice i lexicale. Dialecte ale yucateicii vorbeau grupurile chol, chontal, tzotyil i tzeltal, situate n lungul malului stng al rului Usumacinta, nspre actualele state mexicane Chiapas i Tabasco. Dintre dialectele sudice, mai rspndite erau cele vorbite n regiunile dinspre Oceanul Pacific ale Guatemalei. La grania celor dou grupuri de dialecte se afl dialectul chuh. Structura fonetic i cea gramatical , precum i cea mai mare parte a lexicului idiomurilor maya sunt astzi cunoscute. Textele de pe diferite monumente ne arat c ideile circulau liber de la un ora la altul, ceea ce dovedete existena unei limbi cvasiunitare. Ctre anul 700, astronomii din Copan, au realizat un calcul precis al anului tropical, pe care l-au notat pe monumente. Amerindienii mayai au fost printre primele popoare ale Lumii noi care au folosit scrierea. Unii oameni de tiin sunt de prere c au motenit scrierea de la un popor mai vechi : toltecii. La prima privire, scrierea maya pare ciudat, glifele bogat ornamentate seamn mai degrab cu o pictur dect cu o scriere.(anexa 8) Principalele materiale primitoare ale scrierii maya erau pielea de cprioar i un material asemntor hritei, confecionat din fibre de agava21. Din pcate numrul manuscriselor originale care au supravieuit conquistei(cuceririi) este foarte redus. Nu sau pstrat dect trei i nici unul nu se mai afl n America Central, n regiunile unde au fost confecionate; ele se gsesc acum la Paris, Madrid i Dresda. Aceste materiale, precum i altele de mai mic nsemntate, au ngduit lingvitilor s ia un prim contact substanial nu numai cu vocabularul vechilor limbi maya, dar i cu scrierea. Actualmente cea mai mare parte a textelor din documentele de la Dresda i Madrid sunt descifrate. Ele trateaz despre cunotinele de astronomie i calculele calendaristice ale vechilor maya, dau amnunte despre ritualuri, consemneaz unele mituri cosmogonice i religioase. S-au fcut, aadar, pai uriai n descifrarea scrierii maya, socotit pn acum cteva decenii ca indescifrabil.

5.

Splendoarea monumentala

Civilizatia maya a creat unele dintre cele mai fastuoase monumente si temple din lume. Astazi arheologii studiaza ruinele ce marcau cele mai mari orase ale Mezoamericii secolului IX: in nordul Guatemalei - Templul Marelui Jaguar(anexa 13), in sudul Mexicului 20 21

Grupare de familii de limb,care include mai multe limbi ale vestului Americii de nord. AGAV, Nume dat mai multor plante ornamentale, cu frunze lungi pn la 2 m, late i groase, cu spini pe margini, originare din America (Agave); din fibrele frunzelor uneia dintre specii (Agave americana) se fac frnghii i diferite esturi.

20

Templul Inscriptiilor(anexa 14), la Uxmal - Casa Magicianului (anexa 15) si multe alte constructii uimitoare ridicate acum mai bine de un mileniu. Pentru a intelege apogeul monumental al civilizatiei maya, este de ajuns o privire asupra vestigiilor ruinate ce inca pastreaza maretia unei societati de mult apuse. Cind zicem piramide, ne gindim la Egipt. Totusi, astfel de monumente, nu au fost descoperite numai acolo.Exista alte citeva piramide mai putin cunoscute, insa la fel de pline de mister construite de populatia maya. Cel mai important este complexul de la Teotihuacan(anexa 16),Mexic. A fost construit din 1,2 milioane de metri cubi de caramida arsa si din piatra. Cu mii de ani in urma,orasul antic Teotihuacan era o metropola prospera, cu o populatie de peste o suta de mii de locuitori. Localnicii au ridicat 15 piramide de-a lungul strazii principale, care se numea Aleea mortilor. Cele mai cunoscute sunt Piramida Sarpelui cu pene, numita astfel dupa zeul orasului. Pe locul secund, Piramidele Maya, din Palenque(anexa 17), Mexic. Peste ruinele orasului Palenque, se ridica o contructie numita Templul Inscriptiilor (anexa 14). Aceasta piramida a servit o data drept templu si a ramas una dintre cele mai vizitate locuri din teritoriile civilizatiei maya. In 1952, arheologii au descoperit o camera ascunsa si o scara in interiorul Templului Inscriptiilor. Mai apoi au descoperit sarcofagul regelui Kinich Janab Pakal al II-lea. In afara de ramasitele regelui, cercetatorii au mai descoperit o masca funerara din jad si alte bijuterii valoroase. Intr-un articol publicat de catre Sara Ficocelli in jurnalul La Repubblica pe data de 23 septembrie 2009 se relateaza urmatoarele Pentru mayasi, piramidele erau instrumente muzicale.Potrivit unui studiu international aparut in New Scientist, scarile piramidelor maiase functionau precum un instrument muzical: proiectate pentru a provoca difractia sunetului pasilor celor care calcau pe ele, reproduceau sunete asemanatoare celor facute de picaturile de ploaie cazand intr-o baltoaca. Destinatarul mesajului muzical era Chaac, Zeul Ploii, venerat in zonele din Mexic unde precipitatiile erau foarte rare. Pentru a ajunge la aceasta concluzie, cercetatorii Jorge Cruz de la Scoala profesionala de Inginerie Mecanica si Electrica din Mexico City si Nico Declercq de la Institutul de Tehnologie, Statele Unite au confruntat frecventele sonore care se produc urcand scarile de la El Castillo (anexa 9), structura piramidala din complexul arheologic Maya de la Chichen Itza, cu cele de la , in centrul Mexicului. In ambele situri, ei au inregistrat sunetele auzite la baza atunci cand cineva urca scarile, remarcand (tot in ambele cazuri) o asemanare cu zgomotul si frecventa picaturilor de ploaie. Potrivit oamenilor de stiinta, aceasta s-ar datora difractiei sunetului provocata de scari, care rupand unda sonora reproduc un efect similar celui facut de ploaie. De capacitatea piramidei El Castillo de a reproduce sunete se discuta de ani de zile, dar nimeni n-a reusit sa clarifice nici mecanismul care provoaca fenomenul si nici eventuala

21

lui utilitate. "Cu putina imaginatie, ne putem imagina piramidele Maya precum niste gigantice instrumente muzicale, de utilizat in moduri diferite", a declarat Cruz. Mai ramane insa sa se demonstreze ca membrii civilizatiei precolumbiene "cantau" la ele cu adevarat.
Palenque - Cetatea Marilor Ape

Pe inaltimile unor munti plini de mister si inconjurat de o jungla foarte deasa, se afla orasul Palenque (anexa 17) vechi oras al civilizatiei maya. Acesta este considerat de majoritatea cercetatorilor ca fiind cel mai impresionant si aerisit sistem de ruine maiase din intregul Mexic. Palenque este situat in apropierea raului Usumacinta, in statul mexican Chiapas, aflat la o distanta de aproximativ 130 de kilometri sud de orasul Ciudad del Carmen. Cu toate ca situl arheologic este unul de dimensiuni medii, fiind mai mic decat siturile de la Tikal sau Copan, el contine unele dintre cele mai bune exemple de arhitectura, sculptura, acoperisuri specific maiase si alte basoreliefuri pe care le-a lasat mostenire civilizatia maya. Orasul Palenque era de mult abandonat in momentul in care spaniolii au debarcat in Chiapas. Primul european care a vizitat locul si a scris si un articol despre acesta a fost parintele Pedro Lorenzo de Nada, in anul 1567. La acea data, localnicii il numeau Otolum, adica Pamant cu case puternice, ceea ce l-a facut pe Lorenzo sa il traduca brutal in spaniola, rezultand astfel Palenque, adica Fortificatie. Noul nume de Palenque va fi preluat si de orasul ce se va inchega la poalele muntelui, peste o parte din ruinele mayase marginase sitului de mai sus. Orasul se numeste astazi Santo Domingo del Palenque. Orasul Palenque a cunoscut mayasilor sub denumirea de Lakam Ha, ceea ce ar insemna Marea Apa, a fost construit intr-un loc foarte dramatic, inconjurat de munti, de cascade puternice si de o jungla deasa. Spre deosebire de celelalte orase mayase, orasul Palenque s-a bucurat de o cantitate mare de apa, care era controlata printr-un sistem elaborat de apeducte. Datorita acestora a luat nastere si denumirea mayasa a orasului. Numele acvatic se leaga bineinteles si de numeroasele izvoare si cascade ce impanzesc zona. Palenque a fost capitala marelui stat mayas clasic numit Baakal sau Baak, nume ce s-ar traduce prin Os. Aceasta reiese din indiciile inscriptionate pe Templul central al orasului. Monumentalele temple din piatra aflata in Palenque sunt renumite in primul rand pentru arhitectura lor sofisticata si pentru sculpturile cu care sunt impodobite. Acestea sunt si mai apreciate de arheologi si istorici pentru cantitatea imensa de informatii aflata in inscriptiile de pe pereti si de pe pietrele decorative. Pe baza acestor inscriptii s-a putut scrie istoria unei lumi de mult uitata.Inceputurile vietii pe aceste culmi muntoase urca in istorie pana la anul 300 i.Hr., de cand avem primele obiecte de ceramica de aici. Istoria de aur a orasului Palenque este situata in Perioada Clasica a civilizatiei Maya, adica intre anii 300-900 d.Hr. In aceasta perioada, orasul devine un important centru ceremonial. Ridicarea orasului Palenque, situata si mai concret intre anii 600 si 700, se datoreaza regelui mayas Pakal si fiului acestuia, Chan-Bahlum, sub care s-au ridicat majoritatea

22

templelor si cladirilor importante din Palenque.De-alungul secolului al VIII-lea, statul Baakal a trecut printr-o perioada de declin, asemenea si celorlalte state mayase. Dupa anii 800 nu a mai existat o civilizatie de elita in stat, care sa ridice noi edificii sau care sa sustina coloana mayasa.La Palenque, viata a fost continuata inca vreo cateva generatii de o populatie ce se indeletnicea cu agricultura. Dupa aceasta, locul a fost complet abandonat si acoperit usor usor de padurea plina de viata.Districtul a fost populat foarte slab in anul 1520, cand spaniolii au ajuns in aceste locuri. Dupa ani indelungati de zvonuri si ipoteze in legatura cu un oras pierdut din jungla, ruinele acestuia au fost vizitate pentru prima data in anul 1773 de catre fratele preotului Catedralei din San Cristobal. In anul 1786, monarhia spaniola a ordonat ca intregul sit sa fie scotocit de-a binelea in privinta gasirii de aur si comori. Acest lucru a fost realizat cu mana de lucru a localnicilor, fiind folosite tarnacoape. Rezultatele acestei actiuni intristeaza si astazi, mai ales in ce priveste cladirea Palatului mayas.Cand John Stephens a vizitat pentru prima data locul, in anul 1840, ruinele erau in mare parte acoperite de pamantul depus de-alungul secolelor si de bolta groasa a junglei ce le inconjura. Templul central a fost curatat, insa, cu toate acestea, jungla plina de forta inca incojoara locul si multe alte temple neexcavate. Aceste temple nescoase inca la lumina pot fi insa observate printre frunze, sub stratul gros de plante. Palatul, care este mai degraba un intreg complex de cladiri si curti adiacente legate intre ele, a fost construit de-alungul mai multor generatii, pe trepte de relief artificiale. Cladirile Palatului gazduiesc multe sculpturi fine si basoreliefuri. Cel mai apreciat detaliu al Palatului este turnul cu patru etaje. (anexa 17 b,c). Templul Inscriptiilor a fost inceput, probabil, in anul 675, avand drept scop funeraliile regelui. Acesta a devenit monumentul funerar al lui Kinich Janaab Pakal. Structura masiva a Templului pastreaza al doilea dintre cele mai lungi texte scrise vreodata cu hieroglife in lumea mayasa. Cel mai lung ramane textul cu hieroglife din Copan Hieroglyphic Stairway (anexa 18).Templul Inscriptiilor inregistreaza aproximativ 180 de ani din istoria orasului de la al IV-lea la al XII-lea Katun. Dintre acestea, panourile ce descriu arborele genealogic al regelui Pakal, au fost expuse la Muzeul National de Antropologie din Mexic.Punctul central al inregistrarilor narative din templu il constituie ritualurile de la sfarsitul perioadei de domnie a regelui Kinich Janaab Pakals Katun. Acestea puneau accent pe icoana zeitatilor protectoare ale orasului, cunoscute cu denumirea prozaica de Triada din Palenque sau, in mod individual, GI, GII si GIII.In anul 1952 Alberto Ruz Lhullier a indepartat o placa de piatra din podeaua camerei din spate a templului si a gasit un pasaj lung cu multe trepte (umplut sau acoperit de catre mayasi cu putin inainte de abandonarea orasului si redeschis de catre arheologi) care duce la mormantul regelui Pakal. Descoperitorul acestuia este inmormantat de cealalta parte a piramidei.Desi mormantul este inchis publicului, iar o mare parte a acestuia a fost deja mutata in Mexico City, pentru pastrare, acesta ramane remarcabil. Cel mai impresionant detaliu este sarcofagul sculptat si de mari dimensiuni al acestuia. De asemenea, de o inestimabila valoare sunt si bogatele ornamente ce l-au insotit pe Pakal si sculptura in stocatura a peretilor mormantului.Acesta este singurul templu mayas funerar din Mexic. Un detaliu unic aflat la mormantul lui Pakal este psihoduct-ul (the psycoduct), care duce de la mormant de-alungul scarilor, in sus, pana la o mica gaura facuta in placa de piatra ce

23

acoperea intrarea acestuia.Este posibil ca psihoduct-ul sa fie legat de credinta mayasilor in iesirea sufletului din trup. Eshatologia22 mayasa spune ca sufletul iese din trup si se inalta de la acesta, astfel are nevoie de o mica fereastra in mormant sau camera funerara.Iconografia mormintului il infatiseaza pe Pakal investmantat si in pozitia uneia dintre manifestarile zeului Porumb care iese din pantecele lumii de sub pamant. (anexa 17 b)Acestea sunt Templul Crucii, Templul Soarelui si Templul Crucii Infrunzite. Acestea sunt o serie de temple de multumire, ridicate in varful unor piramide de trepte, fiecare dintre ele avand in interior un foarte elaborat sistem de sculptura in relief. Acesta infatiseaza doua figurine inaltand obiecte de ritual si efigii unei icoane centrale.Aceste temple au primit denumirile actuale de la primii exploratori ce le-au cercetat. Cele doua imagini cruciforme din relieful lor infatiseaza de fapt Pomul Creatiei din centrul lumii, descris detaliat in mitologia maiasa.Templul Leului (anexa 13) se afla la o distanta de aproximativ 200 de metri de grupul central de temple. Acesta isi trage numele de la elaboratul basorelief sculptat in care ni se infatiseaza un rege sezand pe un tron in forma de jaguar.Templul Contelui (anexa 19) este un alt templu elegant dintre templele clasice aflate in Palenque. Acesta isi trage numele de la faptul ca primul explorator, Jean Frederic Waldeck a locuit in acesta pentru un timp oarecare. Waldeck se prezenta ca fiind conte.O alta atractie a orasului este apeductul, care este construit din blocuri masive de piatra pe bolti inalte de 3 metri. Acesta poarta riul Otulum pe dedesubtul pietei centrale din Palenque.Pe langa marile temple ale orasului, in Palenque se mai gasesc si multe alte templu mai mici, morminte, case rezidentiale ale localnicilor bogati. In apropierea orasului se mai gaseste si o gradina curte de dimensiuni mari, in care se juca traditionalul joc numit Ballgame. De asemenea, tot in apropiere de oras se gaseste si un pod peste riul Otulum.Palenque este probabil una dintre cele mai studiate si descrise vetre mayase. Aici au fost intrepinse o multime de cercetari si sapaturi de-alungul timpului. Numerosi cercetatori si-au petrecut mare parte a vietii cu gandul si lucrarea la Palenque.Arheologii au estimat ca in Palenque excavarile si cercetarile s-au intins doar pe o proportie de 35% din intregul complex mayas de odinioara. Alti arheologi sunt de parere ca doar 5% din intregul complex Palenque a fost scos la lumina. Restul de temple si cladiri, intinse sub greutatea junglei, asteapta linistite lumina.Intre anii 1949 si 1952, Alberto Ruz Lhuillier a supravegheat si condus lucrarile de excavare si consolidare a locui pentru Institutul National de Antropologie si Istorie al Mexicului. In anul 1970 in vechiul oras s-a deschis si un mic muzeu amenajat de cercetatori. Cea mai mare parte a inceputului istoriei clasice a civilizatiei mayase de aici isi asteapta inca cercetatorii. In orice caz, din informatiile stranse pina la aceasta ora, orasul Palenque a fost mai mult decat se stie si mai mult decat s-a descoperit momentan. Chichen Itza

22

Este o doctrin filosofic i teologic privind posibilitatea existenei individuale dup moarte ("eshatologie individual") i destinul final al lumii ("eshatologie universal").

24

Chichen Itza (din limba maya yucatec: Chi'ch'en itsha' La gura fntnii Itza) este un uria sit arheologic pre-columbian construit de civilizaia Maya i aflat n partea central-nordic a peninsulei Yucatn, n statul Yucatn, Mexic. Chichen Itza a fost un centru regional al cmpiilor mayae din nord din perioada clasic trzie pn n cea clasic terminal i spre nceputul perioadei postclasice. Situl prezint o multitudine de stiluri arhitecturale, de la ceea ce se numete stilul mexicanizat i cu influene din stilurile vzute n centrul Mexicului i pn la stilul Puuc23 din cmpiile nordice. Prezena stilurilor central-mexicane a fost considerat un semn al migraiilor directe a populaiilor din centrul Mexicului sau a unor cuceriri a acestora, dar interpretrile contemporane vd prezena acestor stiluri non-mayae mai mult ca un rezultat al schimburilor culturale. Ruinele Chichen Itza sunt proprietate a guvernului federal mexican, iar situl este administrat de Instituto Nacional de Antropologia e Historia (Institutul Naional Mexican de Antropologie i Istorie, INAH). Pmntul de sub monumente, ns, este n proprietatea privat a familiei Barbachano.
Panteonul mayas Panteonul maya, descifrat de arheologi n picturile, codexurile i sculpturile descoperite n America Central, este format din zei cu amestec de trsturi umane i animale. Mayaii considerau c Universul are trei mari planuri: cerul, pmntul i lumea subteran. Fiecare din planuri avea proprii zei. Acesia erau hrnii cu sngele animalelor i oamenilor sacrificai. Noi studii, efectuate n domeniul religiei mayae, au ajuns la concluzia c majoritatea celor sacrificai erau biei i nu fete, aa cum se credea pn acum, se arat ntr-un material Reuters24. Preoii mayai din Chichen Itza, din Peninsula Yucatan, sacrificau copii pentru a primi ploi i cmpuri fertile din partea zeilor. Acetia erau aruncai n caverne sacre, pline cu ap, numite cenotes. Aceleai caverne erau surse de ap pentru localnici i erau considerate pori ctre lumea subteran. Arheologul Guillermo de Anda, de la Universitatea din Yucatan, a recuperat, n timpul scufundrilor dup rmie i bijuterii mayae, oasele a 127 de schelete descoperite la baza uneia din cavernele sacre din Chichen Itza. Dup studierea lor, a ajuns la concluzia c 80% din ele erau de sex masculin i aparineau unor copii cu vrste cuprinse ntre 3 i 11 ani. Ceilali 20% erau, n general, brbai aduli. Se credea c zeii preferau lucrurile mici, n special zeul ploii, care avea patru ajutoare reprezentate sub forma unor pitici. De aceea erau copiii alei, pentru a comunica direct cu Chaac, zeul ploii, a declarat Guillermo de Anda. Arheologii credeau c femeile erau cele sacrificate, din cauza faptului c rmiele feme23

n nflorirea arhitecturii Puuc (cum ar fi pe sit-ul vechii Maya din Uxmal) cladirile au fost decorate cu atenie i pietrele erau taiate din furnir stabilit ntr-un miez de beton. Partea de jos a faadelor sunt goale, cu o suprafa plan de blocuri dreptunghiulare punctat de usi, n timp ce fatada superioar este bogat decorat cu mozaicuri de piatr complicate, de multe ori alternativ se repetata elemente geometrice, cu mai multe sculpturi figurative.Zeul ploii Chaac se gseste pe multe cldiri Puuc. 24 Reuters Group Limited, Reuters- servicii de tiri i fostul furnizor de pe piaa financiar a datelor care ofer rapoarte din ntreaga lume la ziare i de radiodifuzori.

25

ilor datnd din 850 d.Hr. pn la colonizarea spaniol erau de obicei mpodobite cu bijuterii din jad. Este foarte dificil de stabilit sexul scheletelor umane imature, a declarat de Anda, dar concluziile noului studiu sunt sprijinite i pe dovezi din mitologia maya. Civilizaia Maya a atins apogeul n perioada 300-900 d. Hr. A fost o civilizaie foarte bine dezvoltat, fiind singura din America precolumbian ce beneficia de o limb scris complet. Au avut, de asemenea, arhiteci i pictori care au nlat i mpodobit temple impuntoare i palate n inima junglei periculoase din America Central.

6.

Descoperirile arheologice culturii Mayae

Descoperirile arheologice aparinnd culturii mayae sunt apreciate mai ales din punct de vedere al arhitecturii i ornamentelor. Aceste orae-sate erau centrul puterii regilor-preoi care administrau bazndu-se pe supunerea celor care credeau n ei. Multe orae i centre de ceremonii care au fost descoperite pn acum sunt pe teritoriul Mexicului (statele Campeche i Yucatan) i mai la sud, n Honduras, n America Central. Oraele nu s-au dezvoltat toate n acelai timp. La apogeul culturii, 250-900 d.Ch., zonele joase au fost martorele dezvoltrii oraelor precum Tikal, aezat n mijlocul districtului Peten din Guatemala. Dup ce zonele joase au fost cucerite de orae, s-a ajuns cu construciile pn n peninsula Yucatan, acolo unde oraele n stil Puuc i-au cunoscut momentul de glorie. Fiecare ora maya ofer un stil unic, dei ntre regiuni i epoci au existat unele elemente commune. Ruinele oraelor apar brusc din jungla deas, dar nu poi dect s admiri munca inginereasc de aprovizionare cu ap a locuitorilor acestora, stucaturile etc., realizri care au fost martore tcute la cea mai mare civilizaie. Mayaii aveau cel mai avansat calendar, o reea de drumuri ce acoperea ntreaga zon, pstrnd legturile i permind dezvoltarea comerului ntre orae. Numele vechilor orae nu s-au pstrat. Cele care se folosesc astzi sunt date de ctre exploratori, misionari sau arheologi. Unul dintre puinele nume prehispatice care s-au pstrat este: Chichen Itza (Vrjitorul Apelor). Tikal Uriaa esplanad a oraului cuprinde 3 platforme pe care s-au construit cldirile piramidale, att de des ntlnite n oraele mayae. 10 astlfel de cldiri au fost construite in manier simetric, ctre est i vest. n centru i n sud mai sunt nite platforme care nu fac dect s menin atmosfera maiestuoas. Vzut de la distan, oraul pare c se nal din marea de verdea a pdurii tropicale. Templele se ridic graioase din jungl, cu ziduri aproape verticale, cu baza i coluri modelate, accentuind senzaia de nlime.

26

Muchiile acoperiurilor au ceva specific n Tikal. Scrile care urc pe faada scrilor, fr suport lateral sporete parc nlimea cldirilor. Unele palate au cte dou rnduri de camere doar la primul etaj, dar s-au descoperit i cldiri impozante, cu cinci etaje. Se pare c cei care au construit oraul doreau s ajung mai aproape de cer i de zeii lor. Ei au construit cele mai nalte cldiri din America antic, unul din temple ajungnd pn la 70m nlime (anexa 20). Lespezile de piatr apar foarte des n Tikal. Pn astzi, mai mult de 80 de astfel de lespezi au fost descoperite, patru dintre ele avnd sculpuri n relief reprezentnd figuri umane, hieroglife i numerotarea timpului. Este posibil ca lespezile care nu au fost sculptate s fi fost pictate, dar trecerea nemiloas a timpului s fi ters mesajele comemoralite scrise pe ele.

Palanke Este situat la nord de Sierra de Chiapas, pe un platou care se ntinde pn spre cmpie. Palanke este unul dintre cele mai vestice oare mayae, excepie fcnd doar Comalcalco. Primele vestigiile descoperite aici arat c aceast zon afost ocupat ncepnd din secolul 4, dar n-a atins culmile dezvoltrii dect trei secole mai trziu. Tavanele cldirilor bolte false amintesc de colibele de stuf n care au locuit multe dintre familiile mayae. Muchiile acoperiurilor sunt spauioase i sunt folosite ca ornamente. De admirat la Palanke, mai mult dect orice altceva, sunt stucaturile, cu caracteristici specifice. Palatul a fost construit pe o platform trapezoidal de 100x75m i cu nlimi care compensau neregularitile reliefului. Bile cu aburi i instalaiile de distribuie a apei care au fost descoperita n palat, conduce la ideea c el a fost folosit ca locuin la vremea sa. Turnul palatului care pare s fi servit i ca turn de observaie, creeaz un profil distinct, dei se crede c forma lui original n-a fost pstrat atunci cnd a fost restaurat. Decoraiunile n relief, modelate n stuc, ating perfeciunea n Palenke. Stucul este o past fin obinut din var amestecat cu puin nisip, care se aplic peste un suport de piatr, atrnat pe un perete sau tavan. Multe interioare au fost decorate cu stucaturi i mai apoi pictate. Cea mai spectaculoas reprezentare este cea a zeului morii, avnd un realism dramatic. Un alt exemplu bun pentru acest fel de ornament a fost gsit ntr-una dintre camerele palatului unde, deasupra pragului de sus al uii a fost modelat un preot maya. n interiorul palatului, trei serii de scri sunt decorate cu hieroglife i diverse reprezentri numerologice. Felul n care acestea au fost lucrate, le situeaz deasupra altor minuni descoperite aici. Uxmal

27

Se pronunta Oosh-mahl, este loc foarte atractiv arheolgic. Uxmal a fost un important oras, fiind foarte neobisnuit ca asezare deoarece nu sunt surse de apa in apropiere si nu exista evidenta sa fi existat candva. La nici 10 mile departare de Uxmal sunt 4 asezari micute precum: Kabah, Sayil, Xlapak, Labna. Impreuna cu Uxmal aceste localitati se numesc Ruta Puuc, nume care a fost dat pentru dealurile ce le inconjoara. Uxmal prezinta piramide, cladiri si temple: Piramida Magicianului (anexa 15) Palatul Guvernatorului (anexa 21) Marea Piramida (anexa 22) Templul de Sud (anexa 23) Oraul a nceput s fie construit n sec. 6 d.Ch., dar efortul a durat 600 de ani. El este cel mai important ora al statului Maya construit n stil Puuc. Acest nume vine de la nite nlimi, coline situate n apropiere pe care yucatanii le numesc Sierra Puuc. Partea de jos a cldirilor din ora este nedecorat, iar cea de sus este ncadrat de mozaicuri elaborate, mti sculptate care l reprezint pe zeul ploii Chac. Cldirile din Uxmal sunt uriale, nu sunt nalte dar au ceva care ofer elegana i sobrietate. Culorile mozaicului din var se armonizeaz cu mprejurimile. Piramida Vrjitorului este un templu cu baza masiv i de form eliptic, cu taluz nclinat. Scara protejat de rnduri de mti sculptate n piatr urc pn n vrful templului, foarte sobru decorat. Aezarea a 4 palate lungi, creazo o curte interioar de 80x70m. Ca s ajungi la ea, trebuie s treci pe sub un arc, situat la jumtatea ctre partea de sud a complexului. n aceast parte se afl o teras nalt de 6 m, la care se ajunge pe o scar solid. Faadele cldirilor care formeaz acea curte interioar sunt decorate cu complicate reprezentri de colibe, mti rectangurale ale lui Chac, cu impuntoare ornamente precum volte scultate, grilaje, mici columne, reprezentri antropomorfe diverse. Palatul guvernatorului a fost construit pe o platform divizat n trei la care se ajunge urcnd o scar. Zidurile sunt terminate cu cornie in form de bucl (capete de erpi). Fiecare dintre cele 3 seciuni sunt divizate cu mti ale lui Chac.decoraiunile includ reprezentri de animale marine, reele i noduri, mti i erpi afrontai. Spre exteriorul terasei, in afara palatului, se afl Casa estoaselor, cu faade simple, frize i mici columne, nconjurate de dantele de piatr i reprezentri ale unor estoase, ancorate de la un acoperi la altul. Sayil Chiar n mijlocul densei jungle guatemaleze, n districtul El Peten, a prosperat unul dintre cele mai mari orae antice mayae: Sayil. Construcia lui se ntinde pe 1200 de ani, din sec.3 pn n sec.9 el definindu-i arhitectura specific: temle i palate cu mai multe etaje. Lintelurile i canaturi fin sculptate sunt desigur gsite n Sayil. Centrul oraului se mndrete cu cteva cldiri n stil Puuc. Folosindu-se de instrumente rudimentare preoii

28

reueau s duc la bun sfrit nsrcinrile, ei dezvoltnd un calendar mai precis dect cel al lui Gregorian pe care noi l folosim astzi. Labna Ceea ce a dat faima oraului a fost arcul care lega dou curi interioare. Acesta a fost primul lucru vzut de norocoii cltori care au ajuns aici. Ctre sfritul esplanadei, Edificiul Columnelor permite astzi, accesul ctre un chultul un rezervor subteran n care era depozitat apa de ploaie, folosit pentru nevoi personale, inclusiv pentru baie. Tulum Tulum, n limba maya nseamn zid i este oraul modern construit pe locul vechiului ora Zama (rsrit). El a fost construit pe un promontoriu aproape de Chetumal, capitala statului Quintana Roo, pe coasta mexican la Marea Caraibelor. Oraul este protejat de ziduri puternice, nalte de 6m. el a atins apogeul pe la 1200 d.Ch. i nc mai prospera cnd au sosit spaniolii. Ei au fost uimii de frumuseea i de durabilitatea oraului. Trebuie s fi fost un important nod comercial templele i cldirile administrative sunt situate n interiorul fortreei.

Profeia Maya
Maya ramine in continuare o civilizatie misterioasa, aparuta din neant si cu o origine inca nedeslusita, la fel ca in cazul Sumerului, Indului sau Egiptului Antic. O civilizatie cu un calendar inexplicabil de asemanator cu cel al dacilor, cu date cosmice calculate pana la milioane de ani in trecut, deci avand cunostiinte astronomice extraordinar de avansate. O dovada in acest sens este si calendarul, de o exactitate demna de secolul XX. Anul mayas avea 365,242129 zile, in conditiile in care actualele calcule dimensioneaza anul la 356,242198 zile. Pentru comparative, sa retinem un amanunt: calendarul Gregorian indica 365,2425 zile. Desi extraordinar de exact, calendarul mayas se opreste in 22 decembrie 2012! Aceasta data obsedeaza omenirea de cateva secole si i s-au cautat diverse explicatii, majoritatea de esenta religioasa, mai ales ca unele pasaje ofera argumente in acest sens. Vom vedea, insa, ca Sfarsitul Timpului nu este si Sfarsitul Lumii, cum gresit s-a inteles si transmis prin Biblie. Schimbarile care se asteapta in 2012 vor modifica total viata pe Terra si omenirea insasi.25 Academia Nationala de Stiinte din Siberia anunta ca multiplele schimbari din sistemul solar se datoreaza intrarii acestuia in Centura Fotonica, o zona cosmica cu o energie mult mai intensa. Aceasta energie este preluata de Soare si apoi raspindita in intreg sistemul solar.

25

Istoria Secreta a Omenirii - vol II, aparuta in mai 2006, de Eugen Delcea

29

Centura Fotonica este formata din mai multe benzi fotonice care emana din centrul Galaxiei si sunt asociate cu spiralele Caii Lactee. Centrul Galaxiei se afla in Constelatia Pleiadelor, fiind marcat de steaua Alciona, Soarele central al Pleiadelor, aflat la 400 de ani lumina de noi. Centura Fotonica incercuieste Constelatia Pleiadelor. Sistemul nostru solar trece prin aceasta Centura de doua ori in 25.920 ani, perioada considerata Anul Galactic (numit de antici Anul Mare), iar trecerea Centurii dureaza 2000 de ani. Se crede ca Soarele nostru a intrat deja in Centura, inca din 1998, si se estimeaza ca Terra va intra in 2012. Intalnirea cu Centura Fotonica pare sa duca la transformarea omului profetita de Biblie, la o teribila experienta spirituala. Se presupune ca oamenii cu un comportament egoist si, deci, cu vibratii scazute in aura energetica nu vor supravietui radiatiei de inalta frecventa existenta in Centura Fotonica. Cu alte cuvinte, va avea loc o mare selectie naturala pe baza spirituala amintita. Orice fiinta este alcatuita in primul rand din energie. Iar energia este informatie, si invers. Corpul material este doar invelisul altor corpuri energetice. Omul se incadreaza si el, fireste, in organizarea universala. Animal cu ratiune, fiinta umana a fost inzestrata cu capacitatea de a avea o paleta larga de trairi, sentimente si ginduri. Dovada ca acestea sunt energii in stare pura ne este oferita de constatarile de-a lungul timpului si cercetarile stiintifice din ultimile doua secole. Trairile si sentimentele negative creeaza energia negativa, nefasta, iar gandurile se pot chiar si materializa, dupa cum s-a reusit in proiectul Montauk26. Ca orice energie, sentimentele, trairile si gandurile umane au o anumita vibratie. O energie negativa nu poate avea, evident, decat o vibratie joasa, pe principiul universal al evolutiei. In Univers, nimic nu este intamplator iar totul este subordonat unui singur scop: perpetuarea si evolutia vietii. Materia insasi este inzestrata cu o inexplicabila capacitate de a crea viata! Exista legi universale chimice, fizice, astronomice si chiar juridice. Ele nu sunt insa stricte, pentru ca Universul nu este Armata Poporului iar cuvantul de ordine este diversitatea. Viata trebuie sa evolueze prin forte proprii, fara dirijari cazone, sa se confrunte cu cele mai dificile situatii. Cine invinge merita sa mearga mai departe. Chiar si razboaiele au rolul lor in programul universal. Nu sunt de dorit, in general, dar determina unitatea unei natii, planete sau chiar unei galaxii si evolutia stiintifica, aducand o presiune si o urgentare sporita in acest sens. Tot ele, aduc un examen energetic major, o separare intre baiatii buni si baietii rai dupa gandirea simplista americana. Fiindca totul este energie, nici Universul nu face exceptie de la regula. Asa cum el a fost creat prin explozia colosala a unui atom, tot asa exista surse de energie pozitiva ce alimenteaza

26

Proiectul Montauk: experimente n timp expune cele mai uimitoare si secrete proiecte de cercetare din istoria omenirii.

30

galaxiile iar de la acestea, prin sori, sistemele solare. Aceste energii sunt de frecventa foarte inalta, pentru a putea strabate distanele imense, pana la sorii captatori. Pe de alta parte, planetele, sistemele solare si galaxiile se afla intr-o continua miscare, parca pentru a beneficia toate de aceste izvoare de energie a evolutiei. Miscarea are insa si un reflux: catastrofismul periodic. Nu intamplator, galatenii Ioan Farcas si Ilie Ghetu au devenit subiect pentru Discovery TV, teoria lor fiind cu adevarat revolutionara. Conform acestora, la 180-200 milioane ani, Galaxia noastra sufera, permanent, transformari radicale iar sistemul solar de trei ori in acest interval. O data la 60-70 milioane de ani, modificarile de pe Terra sunt atat de radicale incat, spun cei doi, pana si istoria nu poate fi considerata o observatie continua. Toate aceste modificari sunt ciclice si obligatorii si se datoreaza permanentei miscari a galaxiei si sistemului solar. Doar izvoarele de energie pozitiva par a avea o anumita stabilitate.

1.

Calendarele Maya

Astronomia nu a avut taine pentru ei, iar Apocalipsa insasi si-a anuntat la nivel de minut venirea in calendarele pe care le-au sfredelit in piatra. Mayasii sunt un trend al momentului, prezent pe buzele tuturor, dar despre al caror stil de viata oamenii stiu putine lucruri. Pentru ca unii mistici alarmisti au descifrat din calculele acestei civilizatii misterioase ca sfarsitul lumii ne asteapta fix in data de 21 decembrie 2012, merita sa incercam o intelegere mai riguroasa a metodelor folosite de populatia Maya in masurarea timpului. Mezoamericanii si-au inceput scrierea la mijlocul perioadei pre-clasice, intre anii 2.000 iHr. si 300 d.Hr. Mayasii au fost insa primii ocupanti ai acestei regiuni care au pastrat registre istorice si care au pus bazele unei forme complexe de masurare a timpului. Ei se foloseau de stele sau masive monumente de piatra, pentru a-si sculpta evenimentele sociale, cunostintele astronomice si calendarele. De asemenea, si-au inscriptionat credintele religioase si mitologia pe ceramica (anexa 24). Mayasii nu au fost primii oameni care au intrebuintat calendarul, diferite variante existand in uz in toata lumea in acea perioada, dar ei, spre deosebire de alte popoare, au realizat patru versiuni diferite. In functie de nevoi, mayasii foloseau un calendar sau altul pentru a-si inregistra diversele evenimente. Att vestigiile monumentale aflate n marile aezri maya din esul Yucatanului i de pe platourile nalte ale Guatemalei, ct i bogata motenire ce se gsete actualmente n colecii arheologice din ntreaga lume, stau mrturie pentru nivelul relativ dezvoltat al vechii culturi maya.

31

Primii arheologi care au ntreprins cercetri n vechile orae au observat c populaia maya aduga cu regularitate, la fiecare 52 de ani, o nou cma de piatr sau de stuc vechilor piramide. Durata anului era stabilit la 365, 242 129 zile. Nici un popor din vechime n-a obinut n calculele sale o cifr mai apropiat de durata anului astronomic, care este de 365, 242 198 zile. Data stabilit de vechii mayai cu circa dou milenii n urm conine o eroare de numai 0,000 069 zile, adic ceva mai mult de o jumtate de secund ntr-un an. Preoii mayai utilizau metode de o precizie uimitoare i pentru a calcula eclipsele de soare. Un monument cu arhitectura ciudat din Chichen-Itza, de un tip necunoscut n celelalte pri ale lumii noi, este caracolul, sau ,,melcul, cum l-au numit arheologii. Este o cldire circular aezat pe dou terase suprapuse, avnd patru deschizturi spre cele patru puncte cardinale. n peretele unui coridor circular se afl alte patru deschizturi mai mici orientate spre N-V, N-E, S-V, S-E .n centrul celui de-al doilea coridor circular se afl pilonul central al cldirii: axul ,,melcului de la Chichen-Itza. Aceast cldire servea preoilor mayai din epoca noului imperiu drept observator astronomic; aici se realiza studiul atrilor i calculele calendarului.(anexa 9) Despre studii relativ avansate de astronomie st mrturie i faptul c mare parte a construciilor, i ndeosebi stelele comemorative au o anumit orientare n raport cu diferii atrii sau cu constelaii. Un loc deosebit de important l ocup Venus, pe care vechii mayai l identificau cu Quetzalcoatl- Kukulcan . Sistemul calendarului este destul de complicat n adaptarea calculelor la varietatea micrilor aparente ale atrilor. Cercettorii moderni au reuit s descifreze semnele acestui calendar i sistemele folosite. Primul calendar folosit de populatia Maya a fost Tzolkin, ce cuprindea o perioada ciclica de 260 de zile. Referitor la acest lucru, o teorie sustine ca, de vreme ce numarul de 260 de zile reprezinta durata unei sarcini, calendarul s-ar fi bazat tocmai pe acest lucru, in timp ce alte ipoteze propun durata cultivarii porumbului ca element de referinta. Cel mai probabil, calendarul se baza pe numere. Acestea jucau un rol foarte important in cultura Maya, iar numerele 20 si 13 erau esentiale pentru calendarele lor. Cel dintai semnifica numarul total al degetelor unei persoane, iar numarul 13 se referea la punctele importante din corpul uman unde mayasii credau ca bolile actioneaza asupra organismului: un gat, doi umeri, doua coate, doua incheieturi, doua solduri, doi genunchi si doua glezne. De asemenea, in cultura Maya, Edenul de unde lorzii sacri conduceau lumea numara 13 niveluri spirituale. Aceste doua numere au fost folosite pentru realizarea calendarului Tzolkin. In calendarul Gregorian, avem sapte zile ale saptamanai si, in functie de luna, intre 28 si 31 de zile. Calendarul Tzolkin este format din 20 de zile cu nume diferite si 13 numere. Zilele sunt numerotate din 13 in 13, iar numele sunt reluate secvential din 20 in 20. Calendarul Tzolkin incepe cu ziua Imix si cu numarul unu. Zilele continua pina cind toate

32

cele 13 numere sunt folosite. Apoi, numerele incep din nou de la 1, dar zilele continua cu cea de-a 14-a denumire. Odata ce se ajunge la 13 Ben, se va continua cu 1 Ix, 2 Men 3 Kib si tot asa pana la a 20-a denumire Ajaw. In acest punct, numele zilelor incep iarasi, dar numerele continua, 8 Imix, 9 Ik, 10 Akbal si asa mai departe. Din acest motiv, calendarul Tzolkin prezenta 260 de zile unice. Functiona pe principiul combinatoriu a doua grupe. Una mai mare, de 20 de nume, si una mai mica, de 13 cifre. Daca se incepe de la corespondenta 1 si Imix, prin rotire, pana la urmatoare alipire a acelorasi doua elemente, se vor fi consumat 260 de posibilitati unice. Pe langa intrebuintarea sa conventionala, mayasi dadeau calendarului si o semnificatie oculta, asemanatoare cu cea pe care noi o avem astazi. Ei credeau ca data nasterii unei persoane determina caracteristicile personalitatii acesteia, asa cum cred oamenii prezentului despre semnele zodiacale. Mayasii foloseau, de asemenea, calendarul pentru a-si stabili programul de cultura agricola. Dura un ciclu de 260 de zile pentru a pregati pamantul in vederea plantarii porumbului si alte 260 de zile erau necesare pentru a creste si a-l recolta. Preotii foloseau calendarul pentru a determina momentele in care anumite evenimente urmau sa aiba loc pe parcursul anului. La inceputul fiecarui uinal, o perioada de 20 de zile, un shaman facea anumite calcule pentru a determina cand vor avea loc evenimentele religioase si ceremoniale. Apoi stabilea datele cele mai prospere sau norocoase pentru comunitate. Al doilea este Calendarul Sferic care precede Marea Numaratoare. (anexa 24) In timp ce Tzolkin servea eficient acestor activitati, el nu putea fi folosit in toate scopurile necesare mayasilor. De exemplu, nu putea masura un an solar, adica perioada necesara Pamantului sa faca o miscare completa de revolutie. Din acest motiv, mayasii aveau nevoie de un calendar mai precis, ca sa masoare ceea ce noi numim astazi an, necesitate care a condus la realizarea calendarului Haab. Acesta era foarte asemanator cu cel Gregorian pe care il folosim astazi. Se baza pe rotatia Pamantului in jurul Soarelui si era folosit pentru agricultura, economie si activitati contabile. Asemeni calendarului Tzolkin, era format din uinali, iar fiecare zi isi avea propriul numar si o glifa unica. Spre deosebire de Tzolkin, care folosea 13 uninali, pentru a reprezenta 260 de zile, Haab continea 18 uinali, ca sa intruneasca un numar total de 360 de zile unice. Astronomii au remarcat insa ca 360 de zile nu ii ajung planetei sa faca un ciclu complet in jurul Soarelui, asa ca au mai inserat cinci zile nedenumite, in ciuda afinitatii pentru sume rotunde. 27 Totusi, desi acest calendar dura mai mult decat Tzolkin, mayasii au vrut sa creeze unul care sa inglobeze o perioada si mai mare, asa ca s-au gandint sa combine cele doua metode de gestionare cronologica in reprezentarea Calendarului Sferic. In cadrul acestuia, cele 260 de zile din Tzolkin au fost imperecheate cu cele 365 ale calendarului Haab. Cele doua erau combinate dupa aceeasi metoda in care erau corelate numerele si numele in calendarul Tzolkin. In acest fel, Calendarul Sferic avea 18.890 de
27

"Structure of Tzolk'in Almanacs in Maya Glyph Books" de Michael Finley.

33

zile unice, pentru o perioada de 52 de ani. Era cel mai cuprinzator calendar din Mezoamerica de pana atunci, dar astronomii mayasi aveau dorinta sa cartografieze timpul peste generatii. Astfel, ei au pus bazele unui calendar capabil sa-i poarte peste sute si chiar mii de ani, pe care l-au denumit Marea Numaratoare. Durata pe care o reprezinta se numeste Marele Ciclu (anexa 24) si consta din aproximativ 5.125 de ani si patru luni. Acest ultim calendar s-a dovedit insa mai greu de inteles, fiind mai complex decat combinarea a doua calendare pentru obtinerea unuia nou. Cercetatorii zilelor noastre s-au ambitionat totusi sa descifreze si aceasta tehnologie ultima a mayasilor si au concluzionat ca pentru a gasi o corespondenta cu zilele calendarului Gregorian, este necesara numerotarea zilelor de la inceputul Marelui Ciclu al Marii Numaratori.28 O coinciden curioas: n calendarul solar egipten, creat cu peste 6.000 de ani n urm, anul era alctuit din dousprezece luni de cte treizeci de zile, la care se adugau cinci zile complementare la sfritul anului; acest calendar este folosit i astzi de cretinii copi, descendeni, precum i n Etiopia. Un spaiu ,,golde peste treizeci i ase de veacuri, pe care arheologii i istoricii urmeaz s-l umple cu ajutorul cercettorilor ce se ntreprind actualmente pe ntregul teritoriu aparinnd vechii civilizaii maya. Bineneles c s-a emis i ipoteza c acea zi veche de aproape 5.300 de ani nu marcheaz nici un eveniment nsemnat n istoria maya, c este pur i simplu o dat oarecare. Concepiile de via ale vechilor mayai au fost puternic influenate de conceptul timpuriu, care este cu totul strin gndirii mediteraneene i occidentale.Marea tem a preoilor, arhitecilor i artitilor mayai era scurgerea timpului, largul concept al misterului eternitii i al diviziunii lui, n termeni echivaleni secolelor, anilor, lunilor, zilelor. Multe dintre textele nscrise pe monumente se refer la calcule care duc foarte departe n trecut sau n vitor. n privina vechii civilizaii maya oamenii de tiin nu i-au spus ultimul cuvnt. Dup arheologi, istorici i lingviti, a venit acum rndul astronomilor i matematicienilor s cerceteze vestigiile acestei culturi, cu ciudeniile i contradiciile ei.

2.

Sfritul lumii,potrivit civilizaiei Maya

n urma cu circa 70 de ani, celebrul Albert Einstein spunea: Doua lucruri sunt infinite: universul si prostia umana si totusi, n privinta universului nu sunt chiar att de sigur. Schimbarea climei si ncalzirea globala ce ne ameninta din ce n ce mai puternic vin si ntaresc pe ct posibil afirmatia plina de cinism a dragului nostru fizician. Cu mii de ani in urma, mayasii preconizau ca, in data de 21.12.2012, lumea noastra se va sfrsi prin foc.
28

Articol de Bruce Bower in revista Science news

34

Apoi, pntecele cosmic Hunab Ku va da nastere unui nou soare, numit Cel de-al Saselea Soare, o alta lume mai evoluata urmnd sa se nasca. Oamenii de stiinta, inclusiv Pentagonul, raspund afirmativ la toate acestea. n ultimul timp, de ctiva ani ncoace, tot auzim diverse speculatii pe tema anului 2012 sau mai precis a datei de 21.12.2012. Asistam la discutii aprinse pe aceasta tema prin cafenele, baruri. Ce mai spune lumea ? Timpul s-a scurtat traind 16 ore n loc de 24, ADN-ul uman este reprogramat modificndu-si structura de la 2 spirale la 12, vom patrunde n dimensiunea a patra si a cincea, creste nivelul vibrational al oamenilor, se schimba polii magnetici, axa pamntului o ia putin razna si se schimba, soarele nostru nu are ce sa faca si se aliniaza cu stelele din centrul Caii Lactee, ne ndreptam cu pasi vertiginosi catre centura fotonicasi cte si mai cte. Si parca la o asemenea avalansa de informatii mai cati vine a spune: mai lasa-ma cu prostiile tale!. Dar nainte de a judeca si de a trage linie, hai sa vedem ce spun mayasii si Pentagonul! Calendarul mayas, considerat drept cel mai exact si bine calculat calendar din istoria civilizatiilor, ia sfrsit n data de 21.12.2012. Ei spun ca pe 21.12. 2012 va culmina alinierea soarelui nostru cu stelele din centrul Caii Lactee! La aceasta data, lumina si umbra l vor proiecta pe Sarpele cu pene cobornd pe treptele piramidei Chichen Itza, care are la baza un cap mare de sarpe sculptat n piatra (anexa 25). In fiecare an turistii de pe toate continentele vin in penisula mexicana Yucatan pentru a fi martorii unui fenomen straniu,si anume aceasta aliniere a umbrei si luminii soarelui pe treptele piramidei Kukukan. Doctor si profesor de antropologie Arien F. Chase - Universitatea Central Florida relata Cind priviti la miscarile valuroase a sarpelui,in minte apar diferite asocieri. Poate acest sarpe coboara din cer si intra in lumea noastra paminteana si apoi dupa sfirsitul lumii intra in adincul pamintului. Poate ca acest fenomen vizual este ceva mai mult decit un simbol religios. Unii arheologi cred ca sarpele este una din avertizarile pe care Maya ne-au transmis despre reala catastrofa globala.Noi nu stim ce anume simbolizeaza aceasta umbra a sarpelui,un lucru este cert, trebuiau cunostinte largi in stiinta si astronomie pentru a obtine astfel de efecte. Piramida a fost construita 1000 de ani in urma si desigur nu cu scopul de a atrage turistii. Multi considera ca in acest fenomen este o avertizare a lui Kukulkan29 despre sfirsitul lumii. Steve Alten autorul cartii Domain pe 21.12.2012, n jurul orei 11.11, coada sarpelui proiectata din vrful piramidei va tinti exact nspre constelatia Pleiadelor, ntr-o aliniere asemanatoare celei pe care o au piramida lui Quetzalcoatl din Teotihuacan. Atunci, cred mayasii, odata cu revenirea pe pamnt a lui Quetzalcoatl30 (anexa 30), lumea noastra se va sfrsi prin foc, iar pntecele cosmic Hunab Ku31 va da nastere unui nou soare, numit de mayasi Cel de-al Saselea Soare, o alta lume mai evoluata urmnd sa se nasca. Iar daca va ntrebati ce e
29

Kukulkan ("arpele cu pene") este un zeu major din panteonul mitologiei mayae. n limba maya Yucatec numele folosit este K'uk'ulkan, iar n limba Tzotzil K'uk'ul-chon. n perioada clasic maya era zeul arpe cu pene al rzboiului. 30 Quetzalcoatl ("arpele naripat") este zeul suprem n mitologia aztec. El este ntlnit ns i n celelalte mitologii din Mezoamerica i este nfiat de cele mai multe ori ca un gigantic arpe cu pene, dup cum ne arat i numele. 31 Hunab Ku-care se traduce ca "Unic Dumnezeu" sau "Numai Dumnezeu" apare n secolul al 16-lea, "Hunab-ku" este
identificat ca "unicul Dumnezeu adevrat , de asemenea si ca cel mai mare dintre zei din Yucatan.Termenul, de asemenea, apare n Cartea lui Chilam Balam de Chumayel,scrisa dup cucerirea spaniol, Hunab Ku a fost asociat ndeaproape cu un Dumnezeu, Creatorul autohton, Itzamna, ntr-un efort de a face uz de sincretism religios. O afirmaie c Hunab Ku era zeul ridicat de catre popotul Mayas pot fi gsit n cartea lui Morley Sylvanus Ancient Maya (1946).

35

adevarat din toate acestea, ei bine, oamenii de stiinta, inclusiv Pentagonul (pentru ca noi masuram totul numai prin stiinta, si nu prin spiritualitate) raspund afirmativ la toate acestea.La data solstitiului de iarna 2012, soarele se va afla n aliniamentul galactic, adica va fi pe aceeasi linie cu Ecuatorul Galactic (linia care mparte n doua Calea Lactee, divizind-o n doua emisfere). Binenteles ca, n ceea ce priveste Sarpele cu pene si toata descrierea simbolica prezentata mai sus, trezeste ris si ironie din partea acestei civilizatii att de ancorate n materialism, vanitate si infinit, vorba lui Einstein. Calendarului mayas calendarul de 360 de zile este un ciclu de 1,872,000 de zile ce numara zilele incepind de la creatie (12 sau 14 august 3114 I.Hr, anul 0.0.0.0.0). Al 13-lea baktun al Marelui Ciclu va avea loc in 21, 23 decembrie 2012 (13.0.0.0.0). Incepe in 11 august 3114 I.Hr si se termina in 21 decembrie 2012. Marea numaratoare mayasa este de 5125 de ani. Este 1/5 din ciclul de 26.000 de ani, acesta fiind divizat la rindul lui in 13 parti (baktun sau 394 de ani), 20 de parti (katun) si 260 de parti (19.7 ani sau mica numaratoare). 13 katunuri reprezinta 256 de ani si baza Ciclului profetic al Profetiilor lui Katun denumit si Piatra Soarelui. Centrul reprezinta al cincilea soare, zeul Tonatiuh. Ce se va intampla in momentul intrarii in Centura Fotonica, in 2012 sau in alt an, este pur si simplu de neinchipuit: intreaga planeta, inclusiv omenirea, va trece intr-o alta dimensiune! Inca neclar? Mai concret: 24 de ore vor fi 0 ore efective, deci timpul terestru nu va mai exista!!! Iar pentru ca o nenorocire nu vine niciodata singura, in acel Punct Zero se vor inversa si Polii Magnetici ai Pamantului. Veste buna este, ca Sfarsitul Timpului nu inseamna Sfarsitul Lumii . Semn ca momentul este relativ aproape, intensitatea plasmei stralucitoare de la marginea sistemului solar a crescut recent de 10 ori. Prin intermediul Soarelui, planetele au primit si ele o energie sporita. Mayasii ne retransmit si ei informatiile primite de la zei despre schimbarile ce vor urma - intregul sistem solar se va sincroniza cu Galaxia si intregul Univers, cu efecte benefice; - vom depasii tehnologia actuala si ce cunoastem despre Timp si Spatiu; - banii vor disparea ca necesitate; - vom intra in Dimensiunea a 5-a; - ADN-ul uman va fi reprogramat, ajungand la 12 spirale, de la 2 in prezent. Cei care cred in profetie prezinta inca o paralela dintre intimplarile galaxiei in 2012 si cultura Maya si anume jocurile practicate de ei. Jocul de pelot, care avea un rol important n prevestiri i n preocuprile mayailor, poate fi pus n legtur direct cu activitile astronomice. S-a observat, ntr-adevr, caracterul religios al acestui joc care se contopea cu ritmul ghicitului: preoii, n calitate de intermediari ai puterilor sacre, aveau sarcina s interpreteze viitorul dup modul de desfurare al partidei. Putem considera practicarea acestui joc de pelot ca una din trsturile cele mai caracteristice ale civilizaiei mezoamericane. Cu toate c ele au variat n timp i n spaiu, regulile generale de joc ne-au

36

fost transmise de primii cronicari spanioli care au avut ocazia s urmreasc astfel de reprezentaii" sau partide. De altfel,Popol-Vuh32 este singura surs american care menioneaz originea foarte veche i simbolismul solar al jocului. Codexuri mexicane (Vindobonensis, Magliabecchi...) ne-au pstrat, de asemenea, cteva reprezentri desenate ale acestui joc sacru.Terenul antic pentru jocurile cu mingea Ballgame(anexa 26) in Chichen Itza era cel mai mare din toate care se aflau pe teritoriile in care locuiau Maya. Jucatorii trebuiau sa nimereasca cu mingea in inelul intarit(anexa 27) ,dar numai cu ajutorul genunchilor si a soldurilor. Echipa care deschidea scorul cistiga. Unele surse afirm c eful nvingtorului era decapitat la sfritul partidei, deoarece realizrile lui i ddeau privilegiul s ajung n lumea cosmic; altele, din contr, arat c se executa pe teren cpitanul echipei nvinse. Jacques Soustelle afirm c nu-i omorau, nu fceau dect s-i dezbrace i poate c se dedau la simulri de sacrificii simbolice. Important este c acest joc violent mbrca aspecte metafizice: totui, se tie c el a dat, n perioada final, ocazia unor mize i a unor pariuri foarte profane ntre spectatori; i se miza mult: bijuterii, bunuri, cas... La fel ca n Lumea Veche, de la sacru i religios la origine, teatrul a devenit i el, treptat, o distracie laic i profan. n teritoriul maya, jocul de pelot a fost rar n perioada clasic, apoi se pare c oamenii din Tuia i-au artat un mare interes. S-au numrat cincizeci de terenuri n oraele din nordul Yucatanului, ceea ce demonstraez caracterul sacru ar acestui joc. Doar n oraul Chichen Itza erau ase! Terenul de joc vechi din Copan, cu cele ase statui de aras33 aezate pe treptele laterale, ne confirm caracterul solar al jocului: n gndirea maya, ntr-adevr, ara reprezint travestirea zeului solar.Acest joc se baza, fr ndoial, la origine, pe concepiile cosmice simboliznd lupta dintre Lumin i ntuneric mingea personifica Soarele , dintre Iarn i Var, dintre Via i Moarte: treptat, a cptat un caracter mai puin sacru, mai sportiv" i mai militar. O friz lung n basorelief, la Chichen Itza, pare s demonstreze c n timpul itzailor se desfurau practici sngeroase la terminarea partidelor; se poate vedea unul din actori mpodobit cu pene, innd ntr-o mn capul tiat al nefericitului su adversar i n mna cealalt un pumnal din ob-sidian. n faa lui, ase erpi cu limba bifurcat simboluri ale fecunditii i un uria lotus nesc din gtul rivalului decapitat, nc ngenuncheat. Aceasta este ceva mai mult decit un simplu joc. Nu simboliza oare jocul cu mingea reprezentari a fenomenelor cosmic din 2012 si sfirsitul? Unii spun ca da. Simbolismul jocului cu mingea este foarte interesant din punct de vedere al alianiamentului din 2012. Terenul de sport reprezinta Calea Lactee, iar cercul este centrul galaxiei. Ne amintim ca aliniamentul din 2012 este al soarelui cu central galaxiei. Deci mingea este soarele, iar cercul este centul galaxiei. Cind mingea intra in cerc,este sfirsitul epocii. Igor ikin, scriitor si istoric. Terenul de joc avea forma unui H alungit, nconjurat de trepte sau de ziduri n pant, cu nclinare foarte puternic. Adesea, orientat de la nord la sud, suprafaa terenului de joc reprezenta Cosmosul, n timp ce mingea de cauciuc plin,
32

Popol Vuh (Popol-Vuh sau Pop Wuh), literal Cartea Sfatului sau Cartea Comunitii, este documentul cel mai important de care dispunem referitor la miturile civilizaiei maya, fiind cel mai vechi mit Maya care s-a pstrat n totalitate. Popol Vuh a fost scris de un indian necunoscut din Guatemala imediat dup cucerirea spaniol, dar se bazeaz pe tradiii nescrise mult mai vechi. Popol Vuh este o cronic a regilor i a luptelor purtate ntre acetia sau cu vecinii lor. Tema sa mitologic principal este efortul continuu al zeitilor din America pre-columbian de a crea o fiin uman evoluat care s aib capacitatea de a -i cunoate i a-i venera creatorul. Eroii Gemeni, Hun-Ahpu (Vntorul) i Xbalanque (Pruncul jaguar) sunt figurile centrale din aceast naraiune.
33

papagal mare din America de Sud, cu coada lung i pene viu colorate

37

tare i grea simboliza Soarele, n unele cazuri, trebuia s-o faci s treac prin inele de piatr, n form de erpi (puterile telurice) sau de capete de psri (puterile cereti), fixate n zidurile laterale, la cinci metri nlime sau mai jos, pe pantele nclinate ale zidului. Regulile amintesc oarecum de cele de la baschet modern si fotbal! Inelele puteau materializa rsritul si apusul astrului solar. O echip reprezenta umbra, cealalt lumina i fiecare juctor se identifica cu o divinitate distinct purtndu-i, n timpul jocului, atributele simbolice. Fiecare echip apra o zon i juctorii nu puteau atinge mingea dect cu oldul, piciorul (genunchiul) i cotul drept; Popol-Vuh, din contr, interzice folosirea capului, a picioarelor i a braelor! Cderile, obinuite, puteau fi mortale, att de violent era jocul. Pe de alt parte, juctorul care reuea s treac mingea prin inel putea s ia hainele spectatorilor pe care-i putea prinde. Specialisti in astronomie, este probabil c mayasii au proiectat stiintific calendarul pentru a se sfirsi la 21.12.2012. La aceasta data,axa Pamintului incheie o rotatie completa,iar soarele se misca spre centrul Caii Lactee. Credeau oare mayasii ca acest fenomen cosmic va provoca o catastrofa? Poate ca au lasat indicii in textele lor sacre sau pe terenul de joc,dar un raspuns cert nu se poate da. Nu stim cum s-au gindit mayasii la sfirsitul Numaratorii Lungi. Nu putem sta de vorba cu nici unul dintre ei. Dar stim ca ii interesau sfirsiturile perioadelor. Ii interesau atit de mult incit le-au dat si nume. Deci este logic ca sfirsitul Numaratorii Lungi sa aiba mare importanta si sa i se acorde o mare atentie.Poate ca cheia intelegerii sensului profetiei apocaliptice nu se afla in cosmos,mai degraba aici,jos,pe Pamint. Daca este asa, prabusirea civilizatiei Maya poate furniza informatiile cele mai elocvente si mai tulburatoare. Bruce Scofield, cercetator al astrologiei Maya. Mayasii au prezis ca Apocalipsa va avea loc pe 21 decembrie 2012. Ce anume se va intimpla in acea zi? Parabusirea civilizatiei Maya poate fi un semn de rau augur. In 900 e.n., orase intregi din depresiunile sudice au fost brusc abandonate, iar cunostintele tehnice s-au pierdut. Mayasii isi vor repopula orasele abia dupa sute de ani. In depresiunile nordice ale peninsulei Yucatan,civilizatia Maya atinsesera un nou apogeu,intii la Chichen Itza,ulterior la Mayapan,apoi in multe alte locuri. Cind au venit spaniolii,au gasit o populatie numeroasa.Aceasta populatie a tinut piept spaniolilor pina in 1542.Ce a cauzat aceasta prabusire brusca a mayasilor de la sud? Aceasta este intrebarea. Si nimeni nu poate raspunde.Eu sunt convins ca motivele disparitiei sunt legate de ideologie si de schimbarea politica. Ei si-au dat seama ca vor avea loc schimbari in ce priveste calendarul lor numeric. Mayasii au realizat ca nu pot face fata evenimentelor viitoare. Dr. Arien F. Chase ,profesor de antropologie- Universitatea Central Florida .Oare mayasii si-au prezis propria prabusire? Se apreciaza ca pierirea a avut loc in katunul 10 al ciclului calendaristic. Conform textelor preotului Chilam Balam, profetia pentru acest katun avertizeaza asupra vremurilor sumbre. Din nou sunt tulburari pe Pamint. Acest katun aduce seceta si foamete. E vremea ocupatiei straine,a schimbarii si a tristetii. Profetia acestui katun s-a repetat si pe parcusul ciclului de 20 de ani ce a curpins al Doilea Razboi Mondial,o epoca de tulburari,ocupatie si mare tristete. Daca mayasii s-au bazat pe ideea ca istoria se repeta in

38

cicluri cosmice,este posibil ca prabusirea lor se va datora unei catastrofe cosmice? Teoria unui om de stiinta sugereaza posibiliatea ca un numar de pete solare sa fi provocat incalzirea climei,cea ce a dus la seceta si foamete. Pina cind aceasta teorie va fi dovedita,savantii,arheologii,antropologii si istroicii avanseaza alte posibile cause ale prabusirii: suprapopularea,gestionarea proasta a resurselor naturale si razboaiele. Declinul civilizatiei Maya s-a datorat unei combinatii de cauze. Pe atunci se apropiau de sfirsitul uneia din perioadele Baktun34,deci este posibil sa fi fost Apocalipsa ce fusese prevestita. Pe de alta parte, lacomia dusese la proliferarea regatelor. Acesta este mesajul pentru noi, cei de azi: acela ca lacomia poate precede prabusirea unei civilizatii. John Major Jenkins,autorul cartii Maya 2012. Astfel, profetia Apocalipsei, in ciuda cunostintelor astronomice de o sustin, poate fi uimitor de simpla. Toate civilizatiile se nasc, infloresc si pier. Dupa prabusire, apare o noua ordine. De fapt,mayasii chiar sugereaza in calendarul lor ca,dupa 2012, o noua era s-ar putea naste. Dar care anume este aceasta ramine un mister. Dupa 2012 se va repeat katunul 2. Poate ca profetia scrisa de Chilam Balam ofera indicia despre lucrurile la care sa ne asteptam. Pentru jumate dintre oameni va fi hrana; pentru altii, nenorocire. Este perioada cind cuvintul Domnului se va sfirsi. Este vremea unirii pentru o cauza. Poate ca are legatura cu faptul ca trebuie sa ne oprim se sa ne gindim la ce am facut in trecut, la felul cum facem lucrurile in prezent si poate ca ne sugereaza cum trebuie sa facem lucrurile in viitor.Singurul lucru care ne separa de mayasi,in special de cei prehispanici,este timpul. Trebuie sa analizam si sa invatam din profetiile mayase cum sa ne intelegem mai bine societatea si lumea . Acesta este doar un mod de interpretare a profetiei apocaliptice. Rafael Cobos ,profesor de arheologie la universitatea din Yucatan. Este doar un singur mod de interpretare a sfirsitului lumii. Unii o vad ca pe o perioada de reflective, altii vad altceva. Pentru ei, profetia este un avertisment care, daca este ignorat,poate duce la adevarate dezastre. Calendarul avanseaza. Fortele galactice se aliniaza. Profetia Maya se apropie. Ce se va intimpla in ziua fatidica de 21 decembrie 2012 ? Raspunsul, conform invatatilor care l-au descifrat, se gaseste in ulima pagina a Codexului de la Dresda. In Codex sunt prevestite o serie de fenomene astronomice. Se vorbeste despre ciclul lui Venus, despre cicluri lunare si de eclipse . Apoi, in ultima pagina este descrisa distrugerea lumii cu apa. Astfel si-au conceput mayasii scenariul Apocalipsei. Dr. Arien F. Chase. (anexa 28) Aceasta ilustratie grafica reda distrugerea Pamintului de inundatii. Valuri tisnesc din gura balaurului ceresc. Alte ape se revarsa din simbolurile soarelui si lunii de pe partea ventrala a monstrului. O zeita batrina toarna si ea apa dintr-un vas. In partea de jos a desenului,se ghemuieste un conducator al Lumii de Jos. Deasupra desenului, jumatate din hieroglife au fost distruse, dar cele ramase se refera la pamintul negru si negru pe inaltimi. 35 In 2012 pamintul va fi distrus de o mare inundatie ca cea reprezentata in Codexul de la
34 35

Calendarul lor ncepe n anul 3114 .e.n i este mprit n perioade de 394 de ani, numite Baktun

A Commentary on the Dresden Codex de J. Eric Thompson,1972.

39

Dresda ? Ne vom incalzi in zorii unei noi ere ? Sau va fi o zi obisnuita? Sunt tot atitea pareri despre ce se va intimpla pe 21.12.2012 cite laturi are marea piramida Kukulcan. Daca mayasii au vazut apocalipsa ca avind loc in 2012 este doar o chestiune de interpretare. Eu cred ca nu se va intimpla nimic in 2012. In cultura noastra,2012 este vazut ca sfirsitul unui ciclu. Daca privim hieroglifele mayasilor,ei l-au vazut ca trecerea la urmatorul Baktun ce nu va fi 0 ci 14.Calendarul continua si nu se sfirseste in 2012. Dr. Arien F. Chase. In 2012 se vor alinia mai multe planete,iar unele profetii Maya spun ca, la alinierea planetelor,va fi sfirsitul lumii. Dar asta este perspectiva mayasilor. Trebuie sa intelegem ca perspectiva lor era una speciala. Modul in care perspectiva lor este inteleasa si interpretata este diferit de modul nostru actual de a vedea lumea.Rafael Cobos. In timp ce scepticii neaga Apocalipsa, pe buna dreptate,altii adopta profetia si vad evenimentele catastrofale din 21.12.2012 ca pe o renastere.Mayasii care au alcatuit acest calendar cu mii de ani in urma ar fi spus ca anii din jurul lui 2012 vor fi marcati de mari schimbari,mari transformari. Daca privim in jur, vedem ca asta se si petrece: uraganele mari, devastari terestre si schimbari socio-politice. Lucrul care trebuie inteles este cum reactioneaza oamenii la aceste schimbari devastatoare. Profetia mayasilor pentru 2012 se refera la transformare si reinnoire. John Major Jenkins,autorul cartii Maya 2012. Lucrurile se vor schimba fara indoiala. Dar nu este realist sa stabilim o zi anume. Peste timp, cind istoricii se vor gindi la perioada din jurul lui 2012,plus sau minus 1-2 decenii, vor spune ca a fost o epoca de mari schimbari,cind umanitatea a trebuit sa se impace cu sine insasi. Cum traim impreuna? Cum ne purtam cu planeta noastra? Cum ne vom cladi viitorul? Bruce Scofield, cercetator al astrologiei Maya. In timp ce unii vad profetiile Maya ca pe un catalizator al transformarilor pozitive, altii le iau ca avind consecinte grave. Dupa ei, crizele provocate de om si dezastrele natural prezise acum 200 de ani sunt semen care,ignorate, ne duc la pieire. Este usor sa fii sceptic in privinta unei profetii vechi de 200 de ani. Noi,oamenii,avem tendinta de a ignora avertismentele pina la producerea catastrofei. Un exemplu perfect ar fi uraganul ce a devastat orasul New Orleans.Ar putea incalzirea globala provoca uragane mai puternice sau o epoca de gheata? Nu stim sigur. Dar razboiul nuclear? Ne confruntam cu sfirsitul crizei petrolului. Societatea de azi nu este pregatita sa ramina fara petrol. Nu am studiat sursele de energie alternative si nu avem solutii. Vedem deja superputerile lumii cum isi pun piesele pe table de sah a Orientului Mijlociu. Oare omenirea ar putea fi stearsa de pe fata Pamintului pe la 21 decembrie 2012? Mai importanta este sa ne intrebam ce sa facem sa prevenim acest eveniment..Steve Alten autorul cartii Domain. Felul cum raspundem la aceasta intrebare depinde de alegerea noastra sa credem sau nu in profetie. O ignoram ca fiind o superstitie a unei culture stravechi care nu a supravietuit? Sau o consideram un avertisment al unei civilizatii ale carei cunostinte despre univers le intrec pe ale noastre ? numai timpul ne va spune. Dar timpul, asa cum mayasii stiau prea bine, se scurge

40

3.

ntelepii mayai anun c s-a amnat sfrsitul lumii

Cu toate ca previziunile sumbre din calendarul mayas anunta anul 2012 drept sfarsitul lumii, un batrin lider mayas ne linisteste in privinta datei fatidice de 21 decembrie 2012. Intr-o publicatie in revista Telegraph pe 11 Oct 2009 Apolinario Chile Pixum (anexa 29), un mayas din Guatemala contrazice tot curentul actual de opinie declarind ca teoria apocalipsei mayase este o idee catastrofala occidentala care nu ar avea acoperire totala in stravechile surse ale civilizatiei maya. Entuziastii pro-apocalipsa sunt insa convinsi ca alinierea planetelor din anul 2012 se va concretiza intr-o catastrofa de proportii gigantice care se manifesta ciclic pe Terra o data la 25.800 ani. Batranul mayas declara ca este singur in fata avalansei de filozofi New Age36, anunturi ultimative care impinzesc Internetul si producatori de televiziune care in cautare de senzational amesteca in mod voit predictiile lui Nostradamus cu textele mayase. "In plus, mult anuntatul film "2012" nu face decat sa sporeasca isteria mondiala", comenteaza Chile Pixum. De aceeasi parte a baricadei cu inteleptul mayas se situeaza numerosi specialisti care se declara ingrijorati de proportiile isteriei in masa care cresc pe masura ce ne apropiem de asa zisa data fatidica. "Situatia este foarte grava, deoarece primim din ce in ce mai multe e-mailuri de la copii de 7-10 ani care ne scriu ca sunt prea mici sa moara, ca nu au facut pacate si ca le este frica de viitor. Dramele personale ale oamenilor nu se opresc aici, am avut spre exemplu cazul emotionant al unei mame cu doi copii mici care se declara sfasiata la gandul ca nu va trai sa-si vada copiii crescuti mari", anunta Ann Martin, cercetatoare in cadrul Cornell University din Statele Unite. Descoperite in anul 1960, in mijlocul unor ruine obscure din sudul Mexicului, textele cu pricina descriu ca se va intampla ceva anume in anul 2012, un eveniment care il va avea in prim plan pe Bolon Yotke, un misterios zeu mayas al razboiului si creatiei. Din nefericire, eroziunea si unele crapaturi in pietrele pe care erau gravate textile, fac ca ultimul pasaj sa fie imposibil de descifrat. Arheologul mexican Guillermo Bernal este de parere ca fragmentul erodat contine mesajul: "El va veni din Cer".
36

New Age este un curent spiritual, rspndit mai ales n Vest. Adepii acestui curent pretind o apropiere mai mare de spiritualitate, ei susinnd c acest lucru este necesar pentru ca omenirea s poat intra intr-o "nou vrst", n care va domni armonia universal. Alii vd n New Age o renviere a gnosticismului.

41

4.

Lumea dupa 21 decembrie 2012

Sunt voci care sustin ca mayasii nu au mai inregistrat nimic dincolo de aceasta data fatidica, insa exista documente care par sa contrazica acest lucru. Anumite ramasite ale culturii mayase vorbesc si despre alte evenimente care au loc dupa 2012. Multe dintre acestea sunt prezentate sub forma unor date foarte indepartate. Intr-una dintre tablitele inscriptionate de la Palenque, apare o alta data a calendarului, 1.0.0.00.8 5 Lamat 1 Mol, echivalentul datei de 21 octombrie 4772, cu aproape 3 000 de ani in viitor. Regele Pakal din Palenque a prezis ca la aceasta data un important eveniment mayas isi va sarbatori a 88-a aniversare, sugerand astfel ca acesta nu credea ca lumea se va termina in 2012. In ciuda imensei publicitati si discutiilor care se desfasoara pe seama acestui eveniment ce se apropie, Susan Milbrath, curator la Muzeul de Istorie Naturala din Florida, a declarat in numele comunitatii arheologice ca nu a fost descoperit, pana in prezent, vreun document care sa ateste ca maya credea ca lumea se va sfarsi in 2012, ci doar ca in acel moment se va incheia un mare ciclu calendaristic, care fara indoiala va avea si urmari la nivel planetar, dar nu neaparat apocaliptice. "Pentru vechii maya, data reprezinta o mare sarbatoare de incheiere a unui intreg ciclu", declara Sandra Noble, director executiv la Fundaia pentru Progresul Studiilor mesoamericane din Florida. In viziune acesteia, intreaga isterie mediatica declansata in jurul acestui eveniment, nu este decat o ocazie de castig pentru anumite parti. Parerea acestora este sustinuta si de E. Wyllys Andrews, director la Universitatea Tulane:"Va fi un alt ciclu. Stim cu siguranta ca civilizatia maya stia ca mai fusese un astfel de ciclu inainte, ceea ce implica si faptul ca stiau ca va urma un altul." Unii oameni de stiinta sunt de acord asupra faptului ca, in ciuda metodelor si mijloacelor stiintifice de care dispunem, nu putem prevedea viitorul intocmai. Pentru acestia, mesajul profetiilor este ca trebuie sa ne pastram o atitudine optimista in ceea ce priveste viitorul. Tot timpul oamenii s-au gandit ca sfarsitul lor este aproape, l-au anticipat si l-au asteptat. Pana in prezent, insa, s-au inselat de fiecare data.

Decderea i dispariia imperiului Maya

1. Inceputul declinului
Razboaiele dezlantuite s-au adaugat altor presiuni - suprapopulare, distrugerea mediului, seceta, extravaganta - care au impins civilizatia maya clasica la decadere treptata si colaps. Intr-o buna zi din anul 800, linistitul oras maya Cancun a fost cuprins de haos si devalmasie. Regele Kan Maax trebuie sa fi stiut ca se apropie dezastrul, caci incercase sa construiasca parapete improvizate in avanposturile palatului sau cu 200 de incaperi. Nu le-a terminat la timp. Atacatorii au trecut rapid prin zona marginasa a orasului si au navalit in inima ritualica a Cancunului.

42

Au luat 31 de ostatici. Bijuteriile si ornamentele gasite langa ramasitele acestora arata ca erau nobili, probabil membri ai familiei largite a lui Kan Maax sau oaspeti regali din alte orase lovite de necaz. Toti acestia au fost condusi in curtea palatului destinata ceremoniilor si executati sistematic. Ucigasii aveau topoare si sulite, decapitandu-si sau tragandu-si in teapa victimele. Cadavrele au fost asezate in rezervorul de apa al palatului. Kan Maax si regina sa nu au fost crutati. Au fost ingropati la 90 m distanta, in 60 cm de material pentru constructii destinat modificarii palatului. Regele purta inca podoaba sa de cap foarte elaborata si un lant din sidef, care il identificau ca fiind Domnul Sfant al Cancunului. Nimeni nu stie cine au fost ucigasii sau ce cautau. Se pare ca nu-i interesa prada. Aproximativ 3.600 de obiecte din jad, inclusiv cateva blocuri de jad nesculptate, au ramas neatinse. Dar pentru arheologii care au dezgropat marturiile ultimilor cativa ani, mesajul atacatorilor e clar. Depozitand trupurile in rezervorul de apa, "au otravit izvorul" - spune arheologul Arthur Demarest, de la Universitatea Vanderbilt. De asemenea, ei au mutilat fetele tuturor chipurilor sculptate pe monumentele de piatra din Cancun si le-au rasturnat cu fata in jos. "Acest loc - spune Demarest - a fost ucis ritualic." Cancunul a fost una dintre ultimele piese de domino importante care au cazut in valea Raului Pasin, parte a vechiului centru maya, aflat in prezent in Guatemala. Civilizatia care dominase regiunea timp de 500 de ani aluneca intr-un declin prelungit si inevitabil. In vreme ce razboaiele stersesera de pe fata pamantului cateva orase-stat puternice, altele au disparut pur si simplu. Kuhul ajaw-ii, sau Domnii Sfinti, care isi proslavisera toate faptele in picturi murale, sculptura si arhitectura, nu mai comandau noi opere. Scrierea hieroglifica devenise tot mai rara in locuri publice si datele din Calendarul Lung aproape ca disparusera de pe monumente. Populatia scazuse drastic. Nobilii abandonau palatele, iar in ele se mutau intrusi, care faceau focul in vechea sala a tronului si construiau soproane langa peretii sfaramati. Apoi, pana si intrusii au plecat si jungla a revendicat ce ramasese in urma lor. In alte parti, in zona de ses Petn, din Guatemala, si in sudul Mexicului, prabusirea a durat mai mult. Chiar pe cand Cancunul cadea, conducatorii marelui oras-stat Tikal, din nordul Petnului, construiau structuri ceremoniale. 30 de ani mai tarziu insa populatia Tikalului a inceput sa scada vertiginos. Ultimul sau monument datat a fost inscriptionat in 869. Pana in anul 1000, civilizatia maya clasica incetase sa existe. O intrebare fascineaza oamenii de stiinta, in secolul al XIX-lea, exploratorii au inceput sa descopere "orasele pierdute" din Petn: Cum a putut una dintre marile civilizatii ale lumii antice sa dispara pur si simplu? Speculatiile initiale s-au axat pe o catastrofa brusca, probabil eruptia unui vulcan, un cutremur sau un uragan ucigator. Sau poate a fost vorba de o boala misterioasa ale carei urme s-au pierdut.

43

Insa cercetatorii contemporani au demontat teoriile unui singur eveniment, intrucat colapsul s-a intins pe o perioada de cel putin 200 de ani. Oamenii de stiinta au luat in calcul, in schimb, o combinatie de flageluri care au afectat diverse parti ale lumii maya, printre care suprapopularea, distrugerea mediului, foametea si seceta. De asemenea, ei s-au concentrat pe singurul lucru care pare sa se fi intamplat peste tot in timpul declinului prelungit: pe masura ce resursele se epuizau, kuhul ajaw-ii isi pierdeau puterea divina si, odata cu aceasta, si increderea supusilor. La randul lor, instabilitatea si disperarea alimentau si mai multe razboaie distrugatoare. Timp de mai bine de un mileniu, populatia maya isi incredintase prosperitatea religioasa si laica in mainile regilor-zei. Sistemul a prosperat - este adevarat ca excesele sale au creat arta si stiinta care definesc cultura maya ca fiind una dintre marile culturi ale antichitatii - atata vreme cat pamantul putea satisface nevoile de baza ale oamenilor. La inceput era usor, cand orasele erau mici si resursele erau relativ abundente; cu timpul insa populatiile in crestere, nobilimea in expansiune si rivalitatile dintre orasele-stat au depasit capacitatile mediului. Astazi, Petnul, cea mai mare provincie din Guatemala din punct de vedere geografic, are o populatie de 367.000 de oameni, care traiesc in orasele izolate, risipite prin salbaticia impadurita. In secolul al VIII-lea, dupa unele estimari, zece milioane de oameni populau cimpiile maya. Peisajul era o tesatura aproape compacta de ferme cultivate intensiv, gradini si sate, legate de o retea de carari si drumuri pietruite care uneau orasele-stat monumentale. Agricultorii maya cunosteau tehnici sofisticate de obtinere a unui maxim de recolta dintrun sol tropical delicat. Dar, incepand cu secolul al IX-lea, studiile facute pe sedimentele din albiile lacurilor arata ca o serie de secete prelungite au afectat tinuturile maya, lovind greu orase precum Tikalul, care depindeau de apa de ploaie atat pentru baut, cat si pentru a revigora terenurile mlastinoase, unde agricultorii isi cresteau recoltele. Porturile riverane, precum Cancunul, au scapat, probabil, de criza de apa, dar in mare parte din regiunea maya, sedimentele de pe fundurile lacurilor arata, de asemenea, straturi antice de sol erodat, marturie a despaduririlor si a folosirii excesive a terenurilor. Cand au aparut vremurile grele, au existat putini kuhul ajaw-i care sa-si poata ajuta oamenii. Monocultura nu putea fi practicata in padurile tropicale. In schimb, fiecare oras-stat producea cantitati mici de produse alimentare diferite - porumb, fasole, dovlecei, cacao. Erau suficiente, cel putin la inceput, pentru a hrani regatul, dar putine ramaneau stocate. Intre timp, societatea maya devenea periculos de numeroasa la varf. De-a lungul vremii, poligamia37 elitelor si casatoriile intre familiile regale au umflat clasa conducatoare. Traditionala rivalitate dintre state nu facea decat sa inrautateasca lucrurile. Kuhul ajaw-ii dintr-un stat nazuiau sa-i depaseasca pe vecini, construind temple si mai mari, palate si mai elegante, punand in scena spectacole publice si mai elaborate.
37

POLIGAMIE Form de cstorie aprut o dat cu sclavia patriarhal, ntlnit i astzi la unele popoare de religie mahomedan, n care un brbat are dreptul s se cstoreasc n acelai timp cu mai multe femei; situaie n care se gsete un poligam.

44

Toate acestea presupuneau si mai multa munca, ceea ce necesita populatii si mai mari si, probabil, si mai multe razboaie pentru a cere tribut in munca fortata prestata de inamicii invinsi. Suprasolicitat, sistemul politic maya a inceput sa se clatine.38

2.

Caderea i dispariia culturii Imperiului Maya

La sfritul perioade de nflorire, oraele mayae, procesul de decadere a fost destul de subit; munca nceteaz att de brusc, nct platforme a cror construcie se terminase nu i-au mai primit cldirile, iar la Uaxactun zidurile ultimei cldiri sunt ridicate numai pe jumtate. Datele nscrise pe ultimele stele ne ngduie s situm n timp aceast stagnare, care se produce treptat. n unele orae destul de timpuriu (la Copan puin dup anul 800) ; n anul 987, construciile ncetaser pe ntreg teritoriul locuit de mayai. Cauzele stagnrii n-au gsit pn astzi o explicaie mulumitoare. Mai rspndit este prerea c metodele de agricultur (defriarea pdurilor prin foc, cultur vreme de doi sau trei ani, apoi prsirea pmntului lsat iar n voia pdurii) cereau eforturi prea mari, creterea populaiei ducnd la o subalimentaie cronic, astfel c oamenii au fost constrni s emigreze. Explicaia nu este pe deplin satisfctoare, deoarece n unele regiuni, de pild la Quirigua, pmntul este fertil, inundaiile periodice ale rului Motagua asigur recolte bogate; i cu toate acestea Quirigua a fost unul dintre primele orae care ia ncetat activitatea, ceea ce pune sub semnul ntrebrii o asemenea explicaie. Unii oameni de tiin au emis prerea c nfloritoarele orae ale Vechiului Imperiu au fost prsite din pricina unor epidemii i nclinau s cread c este vorba de paludism39 i de anchilostomiaz boal provocat de un parazit intestinal care constituie pn n zilele noastre o problem destul de serioas n aceast regiune. Cercetri recente au dus ns la concluzia c, dup toate probabilitile, aceste boli au aprut n perioada postcolonial, c nici hematozoarul palustru i nici viermele (pe care parazitologii l numesc Ankilostoma duodenale) nu se cunoteau nainte de apariia spaniolilor n America Central (iat deci o alt binefacere adus de conchistadori, aceti aventurieri care n numele civilizrii popoarelor amerindiene au nscris o pagin dintre cele mai negre n istoria umanitii). n afar de aceasta, asemenea epidemii implic o ncetinire lent, progresiv a activitii lor, zidurile ridicate numai pe jumtate la Uaxactun sugereaz un eveniment survenit pe neateptate, o catastrof. O ipotez interesant aduce, ntre alii, arheologul american J. E. S. Thompson, anume c prin anii 900-950 au izbucnit o serie de revolte rneti mpotriva minoritii teocratice (preoii i nobilii), revolte provocate de ctre abuzurile n cererea de mn de lucru i de necesitatea de a hrni un numr crescnd de oameni neproductivi. De asemenea, este posibil ca la izbucnirea acestor revolte s fi contribuit i cauze religioase, de pild
38 39

The Rise and Fall of Maya Civilization de John Eric S. Thompson

PALUDISM Boal contagioas provocat de un hematozoar, introdus n organism prin neptura narului anofel, i manifestat prin temperatur nalt i prin frisoane repetate la intervale regulate ; friguri; malarie

45

adoptarea de ctre ierarhia conductoare a unor elemente de cult toltece. Dup prerea arheologului american, conductorii oraelor au fost alungai, poate chiar ucii de ctre rani, rscoala ntinzndu-se, pe rnd, de la un ora la cellalt. Puterea a trecut n minile efilor rscoalei i a preoilor din micile aezri. Marile construcii au ncetat astfel n mod subit; poporul a continuat s frecventeze centrele ceremoniale pentru anumite servicii religioase i pentru trguri, fr ns a mai ridica alte edificii de cult; ncetul cu ncetul, cele vechi nefiind ntreinute, au czut n ruin, vegetaia a nceput s le invadeze. n ciuda numeroaselor teorii emise de istoricii i arheologii americaniti, misterul prsirii oraelor din Vechiul Imperiu maya nu este nici pn astzi pe deplin lmurit. O catastrof natural de pild, un cutremur n aceast regiune bogat n activitate seismic trebuie exclus, deoarece oraele au fost prsite treptat i nu s-au gsit urme ale unor asemenea cataclisme. Timp de 1 200 de ani, Maya au dominat America Centrala. La apogeul lor, in jurul anului 900 d.Hr., orasele mayase aveau o densitate demografica mai mare de 1 300 de locuitori pe kilometru patrat comparabila cu aceea a oraselor medii de astazi. Chiar si in zonele rurale, Maya numara intre 150 si 250 locuitori pe kilometru patrat. Dar dintr-o data, s-a asternut linistea. O liniste care atesta unul dintre cele mai cumplite dezastre demografice din antichitatea umana - sucombarea candva vibrantei societati mayase. Ce s-a intamplat? Unii dintre cercetatorii NASA cred ca detin cateva raspunsuri bune. "Si-au facut-o cu mana lor", sustine arheologul veteran Tom Sever. "Mayasii sunt adesea reprezentati ca niste oameni ce traiau intr-o completa armonie cu mediu lor. Dar la fel ca multe culturi de dinainte si de dupa ei, au sfarsit prin a despaduri si a-si distruge peisajele intr-un efort de adaptare pe timpuri grele", a mai adaugat el. O seceta majora s-a manifestat cam in acelasi timp cu momentul in care Maya a inceput sa cunoasca declinul. Iar la data colapsului lor, mayasii defrisasera deja majoritatea copacilor de pe suprafete intinse pentru a elibera campurile in vederea cultivarii porumbului necesar hranirii populatiei crescande. Au taiat, de asememenea, lemenele pentru foc si pentru obtinerea materialelor de constructii. "Trebuiau sa arda douazeci de copaci pentru a incalzi calcarul necesar realizarii unui metru patrat din mortarul pe care il foloseau la construirea impunatoarelor lor temple, lacuri de acumulare si monumente", explica Sever. Specialistul si echipa sa de cercetare sunt de parere ca dezvoltarea fulminanta si haotica a mayasilor a impiedicat repopularea cu vegetatie a pamanturilor. Agricultura exagerata pare sa le fi adus sfarsitul. Iar seceta nu a facut dificila doar productia suficienta de mancare, dar a impiedicat si depozitarea unei cantitati de apa necesare supravietuirii in sezonul secetos. Seceta prelungita si schimbarea climatului pot fi cauze posibile ale disparitiei civilizatiei Maya, anunta cercetatorii implicati in monitorizarea mediului Americii Centrale prin intermediul unui nou program dezvoltat. Programul de monitorizare prin satelit, numit SERVIR, a fost lansat in 2005 de catre o

46

echipa de cercetatori de la centrul de zbor spatial Marshall din Huntsville, Alabama. Scopul monitorizarii este combaterea incendiilor, imbunatatirea utilizarii pamanturilor si interventia rapida in cazul dezastrelor naturale. De curand, aparatul a identificat urme din trecutul civilizatiei Maya, care indica o calamitate agricola ca fiind cauza disparitiei populatiei. Cercetatorii isi propun sa invete din lectiile trecutului pentru a proteja populatiile din aceasta zona care se confrunta, in prezent, cu problema adaptarii la incalzirea globala. Tom Sever si Daniel Irwin, doi dintre initiatorii proiectului sustin ca SERVIR va oferi informatii importante guvernelor din America Centrala si de Sud, legate de zonele care vor fi cele mai afectate de schimbarea climatului si de modul in care acesta afecteaza ecosistemele si biodiversitatea. Daca aceste informatii vor fi utilizate corect, acest nou program implementat ar putea cu adevarat sa salveze vieti. Asupra disparitiei civilizatiei Maya au existat, pana in prezent, sute de ipoteze, printre care si cele care puneau uraganele, suprapopularea, bolile, razboaiele sau revoltele maselor pe seama extinctiei. In cadrul unei conferinte care a avut loc in Boston, Tom Sever, arheolog in cadrul N.A.S.A., vine cu o noua explicatie care se sprijina pe observatiile facute de SERVIR, sustinand o noua ipoteza. In ciuda faptului ca Maya s-a extins catre pamanturi mai fertile, avand la indemana mijloace destul de avansate pentru practicarea agriculturii, care le permiteau obtinerea hranei necesare unei populatii de aproximativ 60 000 de oameni, se pare ca seceta prelungita si neadaptarea la noile conditii climatice au fost mai puternice. Desigur, un singur factor nu ingenuncheaza o intreaga civilizatie, dar probabil ca despaduririle aducatoare de seceta au condus la exacerbarea unor alte probleme precum agitatie civica, razboi, foamete si boli in vechea societate mayasa. Aceste elemente ar fi putut avea natura sa duca la disparitia infloritoarei civilizatii. In ciuda faptului ca fiecare teorie are la baza dovezi care vin in sprijinul acesteia, nici una nu a fost acceptata pana in prezent ca fiind explicatia reala a disparitei acestei mari civilizatii. 40

Incheiere
Mayaii au fost cea mai importanta civilizatie din cultura popoarelor din America de Nord, att n gradul lor de civilizaie i n populaie, i a resurselor, anterior ocupnd un teritoriu de circa 60.000 de mile ptrate, inclusiv ntregul teritoriu din peninsula Yucatan, Mexic de Sud, , mpreun cu partea adiacenta din Nordul Guatemalei, i nc mai constituie
40

The Rise and Fall of Maya Civilization de John Eric S. Thompson.

47

populaia principala din aceeai regiune n afara oraelor mai mari, care a atins punctul culminant ntre de ani de 250 i 900, i n acest timp a fcut multe avansuri, cum ar fi: crearea ciocolatei, calendarul precis i avansatul sistem de scris i numere. Ei a prosperat din comerul a culturilor lor, animale, precum i alte bunuri cu popoare, cum ar fi Aztecii (care a avut loc o dorina puternic de cacao), precum i averea lor, au trit n mare orae, cum ar fi Palenque, Chichen Itza, Tulum, Tikal, i care Mayapan care au avut piramide grandioase i arene sportive. Ei au fost foarte religiosi; au practicat ceremonii si sacrificii zeilolr i zeielor naturii. Stilul lor de via i credina semna foarte mult cu cea a vechilor egipteni, dar ciudat aceste doua civilizatii nu au intrat n contact reciproc. Civilizaia Maya nu a fost un imperiu unificat, ci mai degrab o multitudine de entiti separate, cu un fond cultural comun. Similar cu grecii, acestia au fost religiosi si artistici o naiune, dar si un stat suveran din punct de vedere politic. Au trit n marele oraele n care au avut festivaluri, ceremonii religioase, i alte festiviti dedicate zeilor i altor lucruri, de exemplu:, eventual, un festival de recolt. n fiecare zi persoana Maya a fost un agricultor care a ridicat mai multe culturi i a fost tratat doar cu un pic mai mult respect dect ceea ce privete un sclav sau criminal. Scara social Maya a avut rege i a lui nobili n partea de sus, birocrai, artizani, i negustori, i apoi n partea de jos au fost agricultori i de un pic mai mic rang au fost sclavi si criminali. Femeile , de asemenea, a avut loc un loc de respect n societate, care a fost un rar lucru pentru perioada de data. n anumite cazuri, ele chiar au a servit ca Mah Kina, sau de conductor de sex feminin al unui stat suveran . Fiinele n cultura Mayan vreodat educate in scoli au fost preoii, lideri de rzboi, lideri de trib sau alti nobili. Toate tipurile de nvmnt a fost adoptate doar prin gospodriile nobililor de ctre prini i bunici. Maya a avut o cultura si o societate foarte interesanta i au avut clase avansate dup cum se arat mai sus. Sistemul lor social l-au nflorit i lucra ca ceasul, exemplu: clasa de jos, fermierii, au servit societatii prin vnzarea culturilor lor. Acesta nsemna c toat lumea, n civilizaie (cu doar o cteva excepii) a fost de folos ntr-un fel i servea societatii. Ei a avut, de asemenea, cultura exotica i vamala,ca si ideea de sacrificiu fiind un nobil datornic i practicarea de religie. n ciuda invaziei de turism strin, cultura Maya a rmas uimitor de intacta. Multi dintre mayai din Yucatan ai cror strmoi erau vntori, fermieri i pescari acum au locuri de munc n hoteluri i alte domenii turistice legate de afaceri. Mai mult de 350,000 mayai care triesc n Yucatan vorbesc limba maya si parial mai vorbesc spaniola ca a doua limb,nvata la coal in clasele primare. mbrcminte purtat este aa cum era n trecut. Aceasta este relativ uor s se determine satul n care a fost fcut haina dupa tipul de broderie, dupa culoare, design si forma. Femeile mayae poat fi vazute purtand huipiles (anexa 31), rochii de bumbac simplu decorate cu broderii. Desenele i modelele n broderiele lor i esuturi pot fi urmrite napoi la perioada pre-columbiena. Dei mayaii n alte pri ale Americii Centrale aleg pentru a limita contactul cu influente din afara, mayaii care lucreaz n industria turismului, n general, sunt deschisi la conversaii politicoase cu strinii i, dac este cerut ii vor nva o fraz in limba Maya sau

48

dou. n comunitile indiene, aa cum a fost cu strmoii lor Maya, dieta de baz discontinua este de porumb. Dialecte Maya din Qhuche, Cakchiquel, Kekchi, i Mam sunt nc vorbite astzi, dei majoritatea de indieni, de asemenea, vorbesc spaniola.

a)

Concluzii

Toate civilizatiile Se nasc, infloresc si pier,dar Maya mereu va ramine o civilizatie inflorita prin cultura sa,religia sa,faptul cum aveau loc casatoriile,prin arhitecttura,sculptura si ceramica,prin splendoarea monumentala,prin calendarele lor cu o precizie uimitoare si desigur disparitia lor. Civilizatia Maya , cultura nativa-americana antica, reprezenta una din cele mai avansate civilizatii din emisfera vestica, inainte de sosirea europenilor . Cultura lor era inca a pietrei, desi stiau sa lucreze cu carbunii si aurul. Popoarele maya i-au dezvoltat nencetat cultura, ajungnd pe o treapt nalt, ei au participat la dezvoltarea scrierii hieroglifice i a calendarului olmec care au fost preluate de ctre mayai, mbuntindu-le fcnd din el cel mai exact calendar din lume. Desigur orice civilizatie poate uimi prin traditiile lor, religie si desigur cultura Insa Maya este cunoscuta ca o civilizatie ce au avut calendare foarte exacte, cu date cosmice calculate pana la milioane de ani in trecut, asemanator cu cel al dacilor si mai precis decit calendarul Gregorian. Faptul cum calendarele maya stabilesc evenimente importante este uimitor. Nu stim cum s-au gindit mayasii la sfirsitul Numaratorii Lungi. Nu putem sta de vorba cu nici unul dintre ei. Dar stim ca ii interesau sfirsiturile perioadelor. Ii interesau atit de mult incit le-au dat si nume. Deci este logic ca sfirsitul Numaratorii Lungi sa aiba mare importanta si sa i se acorde o mare atentie.Poate ca cheia intelegerii sensului profetiei apocaliptice nu se afla in cosmos,mai degraba aici,jos,pe Pamint. Daca este asa, prabusirea civilizatiei Maya poate furniza informatiile cele mai elocvente si mai tulburatoare. Poate ca are legatura cu faptul ca trebuie sa ne oprim se sa ne gindim la ce am facut in trecut, la felul cum facem lucrurile in prezent si poate ca ne sugereaza cum trebuie sa facem lucrurile in viitor.Singurul lucru care ne separa de mayasi,in special de cei prehispanici,este timpul. Trebuie sa analizam si sa invatam din profetiile mayase cum sa ne

49

intelegem mai bine societatea si lumea . Acesta este doar un mod de interpretare a profetiei apocaliptice. Mayasii care au alcatuit acest calendar cu mii de ani in urma ar fi spus ca anii din jurul lui 2012 vor fi marcati de mari schimbari,mari transformari. Daca privim in jur, vedem ca asta se si petrece: uraganele mari, devastari terestre si schimbari socio-politice. Lucrul care trebuie inteles este cum reactioneaza oamenii la aceste schimbari devastatoare. Profetia mayasilor pentru 2012 se refera la transformare si reinnoire. Pentru jumate dintre oameni va fi hrana; pentru altii, nenorocire. Este perioada cind cuvintul Domnului se va sfirsi. Este vremea unirii pentru o cauza. . Anume acest katun semnifica incheierea a unui intreg ciclu,si nu sfirsitul lumii. Daca mayasii au vazut apocalipsa ca avind loc in 2012 este doar o chestiune de interpretare. In cultura noastra,2012 este vazut ca sfirsitul unui ciclu. Daca privim hieroglifele mayasilor,ei l-au vazut ca trecerea la urmatorul Baktun adica o noua perioda.Calendarul continua si nu se sfirseste in 2012. Potrivit civilizatiei Maya anume in 2012 va avea loc o selectie naturala ceea ce este confirmata si de stiinta. Mesajul profetiilor este ca trebuie sa ne pastram o atitudine optimista in ceea ce priveste viitorul. Tot timpul oamenii s-au gandit ca sfarsitul lor este aproape, l-au anticipat si l-au asteptat. Pana in prezent, insa, s-au inselat de fiecare data.Numai timpul ne va spune,dar timpul, asa cum mayasii stiau prea bine, se scurge

BIBLIOGRAFIE
1) ,, Mayasii de Horia Matei, 1967. 2) ,, Istoria culturii si civilizatiei de Ovidiu Drimba, editura SAECULUM I. O.

si Vestala,2003.
3)Istoria Secreta a Omenirii - vol II, de Eugen Delcea,editura Obiectiv,2006. 4) Dicionarul explicativ al limbii romne, Academia Romn, Institutul de

Lingvistic "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, 1996.

5) Relatri despre Yucatan de Fray Diego de Landa. 6) Codexul Dresda, Cartea lui Chilam Balam, Popol Vuh. 7) The Rise and Fall of Maya Civilization de John Eric S. Thompson. 8) World of the Maya de Victor von Hagen.

50

9) The Book of Chilam Balam de Ralph L. Roys 1967. 10)

"Structure of Tzolk'in Almanacs in Maya Glyph Books" de Michael

Finley.
11) 12)

A Commentary on the Dresden Codex de J. Eric Thompson,1972. Articole din revistele Terradaily, TheTelegraph, La Repubblica

si ScienceNews.

Anexe
Anexa 1. Anexa2.

51

Anexa 3.

Anexa 4.

52

Anexa

5.

53

Anexa 6.

Anexa 7.

Anexa 8.

54

Anexa 9.

55

Anexa 10.

Anexa 11.

Anexa 12.

Anexa 13.

56

Anexa 14.

Anexa 15.

Anexa 16.

57

Anexa 17.

58

Anexa 18.

Anexa 19.

Anexa 20.

59

Anexa 21.

Anexa

60

22.

Anexa 23.

61

Anexa 24.

62

Anexa 25.

Anexa

63

26.

Anexa 27.

Anexa 28.

64

A nexa 29.

65

Anexa 30.

Anexa 31.