Sunteți pe pagina 1din 15

FAPD

COPACUL
VIEȚII
Grumeza Erica, gr. 304 AD
Copacul Vieții - Semnificație & Simbol
Copacul Vieții, cunoscut și sub denumirea Pomul
Vieții, Arborele Vieții sau Arborele Cosmic este un
simbol religios universal și creștin, unul dintre cele
mai bogate și răspândite simboluri. Văzut ca un
simbol sacru, arborele are semnificații semnificative
atât în filozofiile religioase, cât și în cele spirituale.
Având rădăcinile înfipte în pământ şi crengile înălţate
spre cer, arborele este socotit ca un simbol al
raporturilor ce se stabilesc între pământ şi cer. În
toate civilizațiile lumii, arborelui îi sunt atribuite
simboluri fundamentale: copacul vieții, pomul
cunoașterii, copacul axă a lumii, arborele revelator al
misterelor vieții, arborele de naștere, arborele vieții,
copacul de nuntă, arborii-totem, arborele fertilizator,
pomul de Crăciun, arborele genealogic, etc.
Originea și semnificația Arborelui
Vieții
Încă din perioada preistorică, copacii au fost respectați și
venerați, strămoșii noștri fiind probabil entuziasmați de
ciclul de viață al acestora. Modul în care copacii înfloresc
primăvara, fac fructe vara și apoi încep să se ofilească
pentru a înmuguri din nou anul următor prezintă un ciclu
al vieții ce poate fi asemănat cu evoluția omului de când se
naște, crește, îmbătrânește și apoi moare.
Cel mai vechi exemplu cunoscut a fost găsit în săpăturile
Domuztepe din Turcia, care datează din jurul anului 7000
î.Hr. Se crede că simbolul s-a răspândit de acolo în diferite
moduri.
O descriere similară a copacului a fost descoperită în
Acadieni, care datează din 3000 î.Hr. Simbolurile înfățișau
un pin și, deoarece pinii nu mor, simbolurile sunt
considerate a fi primele reprezentări ale Arborelui Vieții.
Originea și semnificația Arborelui Vieții
Pentru celții antici, Arborele Vieții reprezenta armonia și echilibrul și era un simbol important în cultura
celtică. Ei credeau că are puteri magice, așa că, atunci când își curățau pământurile, lăsau un singur
copac în mijloc. Își organizau adunările lor importante sub acest copac care nu era tăiat niciodată.
Culturi multiple au mitologii diferite care implică Arborele Vieții. Referințe la simbol au fost găsite în
Egiptul antic, Iranul antic, Mesopotamia antică și Urartu și multe alte locuri. Simbolul a fost recunoscut
pe scară largă și utilizat în culturile antice, astfel încât sunt dificil de identificat originile sale exacte și
modul în care s-a răspândit în întreaga lume.
Simbolistica generală
Simbol al vieții în continuă evoluție, în ascensiune
spre cer și cu puternice implicații spirituale care
exprimă armonia dintre Divin și lumesc, dintre Cer și
Pământ, dintre Creator și Creație, Arborele Vieții este
simbolul care exprimă cel mai bine sintagma “precum
în cer așa și pe pământ”. Avându-și rădăcinile înfipte
în pământ și crengile înălțate spre cer, arborele este
socotit ca un simbol al raporturilor ce se stabilesc
între pământ și cer și are caracterul unui centru de
armonizare și echilibru.
Copacul Vieții este ca un plan al ființei umane, o
reflectare a ceea ce se întâmplă în interior. Așa cum
alegem să alimentăm natura noastră interioară, în
acest fel vom sădi “semințele” unui viitor mai bun
pentru noi înșine și lumea noastră acționând cu un
bun echilibru, cu dragoste, hotărâre și compasiune.
Simbolistica generală
Arborele Vieții simbolizează uniunea și îți demonstrează că nu
ești niciodată singur sau izolat, ci ești conectat la tot ceea ce se
întâmplă în jurul tău. Rădăcinile arborelui sunt adânc înfipte în
pământ și se răspândesc în subsol primind hrana subterană, în
timp ce ramurile sale ajung la cer, căpătând energia de la soare
și lună.
Un alt simbol al Arborelui Vieții este acela al conexiunii cu
familia și strămoșii. Are o rețea complicată de ramuri care
reprezintă modul în care o familie se naște, crește și evoluează
de-a lungul multor generații.
Faptul că toți copacii sunt unici simbolizează și individualitatea
fiecărei ființe umane. Ramurile cresc în direcții și puncte
diferite, la fel cum omul își croiește drumul în viață diferit de al
celor de lângă el.
Arborele Vieții în Mesopotamia
Antică
Simbol religios important, arborele asirian al vieții a
fost reprezentat cu o serie de noduri și linii care se
încrucișează. Apare adesea sub forma unor genii
înaripați umani sau cu cap de vultur, sau de Regele în
sine.
În vechiul Urartu (Regatul Vanului, actuala Armenia),
Arborele Vieții era un simbol religios și era desenat
sau sculptat pe pereții cetăților și gravat pe armura
războinicilor. Ramurile copacului erau împărțite în
mod egal pe laturile din dreapta și stânga ale tulpinii,
fiecare ramură având o frunză la vârful ei. Slujitorii
stăteau de fiecare parte a copacului cu una dintre
mâini în sus, ca și cum ar avea grijă de copac.
Copacul Vieții în Budism
Arborele Bo, numit și copacul Bodhi, conform tradiției budiste, este pipalul (Ficus religiosa) sub care
Buddha s-a așezat când a atins iluminarea (Bodhi) la Bodh Gaya (lângă Gaya, statul Bihar, vest-central,
India). Se spune că un canal de viață la Anuradhapura, Ceylon (acum Sri Lanka) a crescut dintr-o tăiere
din arborele Bo trimis în oraș de regele Ashoka în secolul al III-lea î.e.n.
Conform tradiției tibetane, când Buddha a mers la sfântul lac Manasorovar împreună cu 500 de călugări, a
luat cu el energia lui Prayaga Raj. La sosirea sa, a instalat energia Prayaga Raj lângă Lacul Manasorovar,
într-un loc acum cunoscut sub numele de Prayang. Apoi a plantat sămânța acestui copac etern de banyan
lângă Mt. Kailash pe un munte cunoscut sub numele de „Palatul Medicamentului Buddha”.
Arborele Vieții în Mitologia Chineză
În mitologia chineză, o sculptură într-un copac al
vieții prezintă un fenix și un dragon; balaurul
reprezintă adesea nemurirea. O poveste taoistă spune
despre un copac care produce o piersică de nemurire
la fiecare trei mii de ani, iar oricine mănâncă fructul
primește nemurirea.
O descoperire arheologică din anii 90, o groapă de
sacrificiu la Sanxingdui, în Sichuan, China, datând de
la aproximativ 1200 î.e.n., conținea trei copaci de
bronz, unul dintre ei înălțime de 4 metri. La bază era
un balaur, iar fructele atârnau de ramurile inferioare.
În partea de sus se află o creatură asemănătoare unei
păsări (Phoenix) cu gheare. De asemenea, a mai fost
găsit în Sichuan, din dinastia Han târzie (c. 25 – 220
e.n.), un alt copac al vieții. Baza ceramică este
străjuită de o fiară cu coarne, cu aripi. Frunzele
copacului reprezintă monede și oameni. La vârf este
o pasăre cu monede și Soarele.
Copacul Vieții în Mitologia Nordică

Copacul Vieții era denumit Arborele Viking al Vieții.


Oamenii nordici din vechime în numeau Arborele
Yggdrasil. Era un arbore masiv care a ieșit din
Fântâna Urd. Această fântână era un bazin nesfârșit
ce deținea înțelepciunea universală și alte forțe
cosmice puternice. Rădăcinile și ramurile arborelui
au ținut împreună cele nouă lumi ale cosmosului.
Întreaga lumea depindea de bunăstarea copacului.
Acesta este un simbol important pentru cultura
celtică și el reprezintă echilibrul dar și armonia.
Oamenii credeau că atunci când lăsau un singur
copac în mijloc și își curățau pământurile, el începea
să dețină puteri magice.
Copacul Vieții în șamanism
Mircea Eliade în lucrările sale despre istoriile religiilor, ne
amintește că șamanismul cuprinde filosofii foarte vechi despre
viață și spirit. Pomul Vieții în șamanism are următoarea
semnificație:
Rădăcinile sunt lumea de jos, cunoscută ca tărâmul spiritelor
naturii, plantelor aliate, animalelor totem, cu alte cuvinte
reprezintă mintea subconștientă.
Trunchiul este lumea de mijloc, care se referă la viața
cotidiană sau mintea conștientă.
Coroana este lumea de sus, care reprezintă spiritele celeste,
ghizii spirituali, divinitatea, lumea ce este echivalentul
pentru mintea supraconștientă.
Arborele cosmic în Creștinism - Crucea Răstignirii
Arborele vieții apare pentru prima dată în Geneza ca sursă a
vieții veșnice în Grădina Edenului, de unde accesul este revocat
atunci când omul este izgonit din grădină. Apare apoi în ultima
carte a Bibliei, Cartea Apocalipsei și, mai ales, în ultimul capitol
al acestei cărți, ca parte a noii grădini a paradisului.
În tradiția creștină arborele cosmic este Crucea Răstignirii lui
Iisus Hristos. Crucea, lucrată din lemnul arborelui binelui și
răului, se substituie arborelui cosmic. Pomul vieții este asociat
cu manifestarea divină. Aceasta întrucât se observă o reluare de
simboluri între arborele primului legământ (pomul vieții) despre
care vorbește Facerea, și arborele crucii, sau arborele noului
legământ, care mântuiește omul.
Astfel, crucea, înălțată pe muntele Golgota (în centrul lumii),
reia în totalitate străvechea imagine a arborelui cosmic sau al
lumii. De altfel în iconografia creștină apare frecvent imaginea
crucii cu frunze sau a arborelui-Cruce, unde regăsim în
despărțirea primelor două ramuri simbolistica furcii și a
reprezentării ei grafice (litera "Y") sau a unicului și a dualului.
Mulțumesc pentru atenție!

S-ar putea să vă placă și