Mesopotamia

Numele Mesopotamia se refera la o regiune din Orientul Apropiat, care în prezent tine partial de Irak, partial
de Siria de est si partial de Turcia de sud. Numele provine din cuvintele grecesti mesos "între" si potamos
"râu", referindu-se la zona dintre râurile Eufrat si Tigru. Suprafata fertila udata de aceste doua râuri este
cunoscuta ca fiind "Leaganul Civilizatiei omenirii", aici dezvoltându-se primele societati alfabetizate. Nu a
existat niciodata o entitate politica sau o tara numita Mesopotamia, si nici nu exista granite definite; numele e
unul conventional, inventat de istoricii greci pentru a se referi la aria geografica larga dintre cele 2 râuri.

Mesopotamia
Mesopotamienii erau un popor dintre cele mai vechi ale omenirii.Primii mespotamieni care au trait au fost
sumerienii. Ei au inventat scrierea cuneiforma, construiau zigurate, au construit primele orase civilizate, printre
care: Ur, Nippur, Kis, Babilon, Ninive si Assur, au facut primele încercari de irigatii sistematizate în agricultura,
au initiat primele schimburi comerciale cu alte popoare, au facut descoperiri în astrologie si astronomie.
Fiecare oras-stat îsi avea propriul rege, dar nu a luat niciodata în stapânire întregul Sumer.
Teritoriul Mesopotamiei este pozitionat în zona Irakului de astazi, tara care se întindea pe o lungime de
aproape 1000 de km si o latime maxima de aproximativ 400 km. Termenul de "civilizatie mesopotamiana" este
un termen generic. În realitate, Mesopotamia a însumat contributiile civilizatorice si culturale a trei popoare
distincte a caror istorie s-a desfasurat pe teritoriul sau.

Arta Mesopotamiei antice

Contemporană cu arta Egiptului antic
- studiată din mileniile V şi IV î.d.C.
- cuprinsă între Tigru şi Eufrat – ŢARA DINTRE FLUVII
- mileniul II.î.d.C.-Babilonul unul dintre cele mai puternice state
- religie politeistă – Marduk – a creat omul sub forma unui dragon cu cap de şarpe
- în numele lui se celebra sărbatoarea Anului Nou și cea a construirii templului care avea semnificația primirii
energiei divine revărsate asupra cetății.
- Iştar - zeiţa fecundităţii şi iubirii ( reprezentată înaripată cu spice în mână, înconjurată de raze cu numeroase
platoșe ieșindu-i din umeri și însoțită de o felină. În alte reprezentări simbolul ei era o stea cu 8 colţuri

Arta Mesopptamiei antice

Babilonul - considerat „Poarta zeilor”, căci pe acolo zeii coborau pe pământ.
Numeroase temple și sanctuare se numeau „Legătura Cerului cu Pământul”. Omul nu era considerat că
trăiește într-o lume închisă, depărtată de zei, de ritmurile cosmice.
Cultul divin se oficia în taina templelor, de către preoți, unde credincioșii nu aveau acces.
Regelui îi era cunoscută dubla descendență: nașterea terestră și dreptul divin de „fiu al zeului”, care îi conferea
dreptul de a fi intermediarul, prin excelență, dintre zei și oameni.
Templele adăposteau prezența sacră a zeului, semnul căruia era focul. În interiorul templului se oficiau riturile
invocatorii, consultările oracolelor și prevestirile.
ARTA MESOPOTAMIEI ANTICE. SUMERO-AKKADIANĂ . BABILONEANA . HITITĂ .ASIRIANĂ. NOUL BABILON.
PERSANĂ
ARTA SUMERO-AKKADIANĂ sfârşitul mileniului IV-începutul mileniului III.î.d-C.

Arta sumero-akkadiană. Arhitectura.

Arhitectura era bazata în special în domeniul apararii, deoarece, sumero-akkadieni erau razboinici, cel mai des
construit fiind tipul de palat-fortareata care este aparat de ziduri înalte, groase, neavând deschideri, terase
artificiale, si asezate foarte sus.
Cele mai vechi monumente – palatele
Palatele erau construite pe plan dreptunghiular , acestea sunt cladiri complicate, cu camere, receptii, bucatarii,
bai etc. Camerele erau localizate pe lânga curtea interioara acestea neavând ferestre, ci fiind acoperite cu
tavane si bolti.
Palatele aveau porti de intrare înalte străjuite de turnuri, accesul pe scări şi rampe,
scari monumentale, turnuri si creneluri. Turnurile erau decorate în relief având scene cu animale reale sau
fantastice. Palatele se întindeau pe suprafete foarte mari, iar între zidurile acestora se gaseau curti interioare
precum si camere de locuit si anexe asezate în grup.
Palatul-fortareata avea două construcții importante: un templu si un zigurat.

Arhitectura sumero-akkadiană
Templele aveau forma alungită situate pe terase înalte de cca 13 m erau ridicate pe ruinele unora mai vechi.
Edificiile cu caracter sacru, templele aveau proporții alungite. Templul cuprindea vestibulul si sanctuarul în care
se afla statuia de cult.
Ziguratul este un turn în formă de piramidă construit în 3-7 etaje (ce se afla în mijlocul palatului), fiecare
colorat diferit conform unor simbolouri mistice iar la ultimul etaj are o capela folosita pentru a oficia slujbele
religioase sau pentru cercetările astrologice. Atât palatelele, templele cât si ziguratul, se construiau din
caramidă și foarte puțin din piatră și lemn.
Funcția ziguratelor era legată de observări astronomice și de sărbătorile Anului Nou

Ziguratele
Ziguratele erau temple uriase construite pentru venerarea zeilor. Erau construite din lut si argila si aveau trei
sau patru sectiuni. Erau construite foarte înalte, pentru a ramâne uscate în timpul inundatiilor. Numai ziguratul
din Ur a ramas în picioare, deoarece constructorii din epocile mai târzii au învatat ca arderea caramizilor le va
face mai rezistente. Era o constructie în forma de turn, cu mai multe niveluri în retrageri succesive, încununate
printr-un sanctuar numit "cerul", fiecare etaj al ziguratului fiind altfel colorat.
Ziguratul asigura un loc sigur pentru preoti în caz de inundatie. Deoarece singurul mod de a intra în templu
era pe cele 3 scari, locul era foarte usor de aparat împotriva spionilor care vroiau sa fure ritualurile preotilor.
Aceste ritualuri includeau sacrificarea unor animale si arderea acestora. Fiecare zigurat facea parte dintr-un
complex care includea o curte, locuri de depozitare a hranei si mici locuinte în jurul caruia se construia orasul.

Ziguratele
Ziguratele mesopotamiene nu erau locuri de rugaciune si ceremonie pentru public. Mesopotamienii credeau ca
ziguratele erau locuri sfinte prin intermediul carora zeii intrau în contact cu omenirea.. Fiecare oras avea un
zeu protector. Doar preotii aveau dreptul sa intre în zigurat si aveau responsabilitatea de a le satisface
"nevoile" zeilor. Datorita acestui fapt, preotii au devenit personaje puternice în societatea mesopotamiana.
Complexul religios era format dintr-un Zigurat, un templu, locuri de depozitare a proviziilor,spatii de locuit si o
curte. De obicei complexul religios era amplasat în centrul orasului.
Orice zigurat era o uriasa suprapunere de prisme dreptunghiulare din ce în ce mai mici,al caror numar putea
ajunge pâna la sapte (sumerienii aveau convingerea ca zeii coborau din cer în sapte zile), si care erau legate
între ele prin rampe de acces. Baza unui zigurat avea forma patrata. Se spunea ca în aceste temple zeii
veneau sa se odihneasca,asa ca ziguratele erau luxos împodobite.Ziguratele puteau sa aiba pâna la 100m
înaltime.

Ziguratul din Ur.

Sculptura sumero-akkadiană.
Săracă în privința diversității subiectelor. Se cunosc aproximativ 16 sculpturi în ronde-bosse din diorit (rocă
magmatică foarte dură de culoare închisă) ale lui Gudéa
Analiza artistică a operei de artă?
.
Analiza artistică a operei. Regele Gudéa
În picioare sau pe tron, are uneori pe genunchi un plan
(probabil proiectul orașului sau al unei construcții).
Veșmântul descoperă un umăr gol și coboară cu fustă lungă
până la glezne.
Pe partea inferioară a gleznei sunt incizate inscripții.
Capul acoperit cu o pălărie ci borul întors.
Sculptura mesopotamiană versus cea egipteană
Concepția sculpturii monolit în ambele culturi
Silueta scundă și voinică este lipsită de eleganța proporțiilor anatomiei egiptene.
Musculatura evidentă presupune forța fizică.
Fizionomia cu mandibulă puternică, fixează reperele unei tipologii umane
caracterizată prin acțiuni dinamice, opuse structurii contemplative

Sculptura mesopotamiană versus cea egipteană. Khefren versus Gudea.

Sculptura sumero-akkadiană.
Sculptura pune în evidență:
1. Statuile ce înfatisau regi si personalitati importante ale statului;
2. Relieful avea tematică inspirată din lupte si razboaie. Prin prezentarea victoriilor obtinute împotriva
dusmanilor relieful prezenta de fapt gloria statului. Exemple pot fi: Statuile lui Gudéa, Stela regelui Naram Sim,
Stindardul din Ur, Stela regelui Eannatun (Stela Vulturilor sau Stela Victoriei).
Arta asiriana se întâlneste si înfloreste în orase importante ca Assur si Ninive. Aceasta arta are influente
sumero-akkadiene si babiloniene datorita extinderii teritoritoriilor ocupate de asirieni.

Stela regelui Naram Sim

Valoare documentară și artistică față de reliefurile sumeriene.

Pare o completare a ideii de cucerire războinică. Regele Naram Sin, ajuns în vârful muntelui este susținut de
armata sa, infanteria ușoară, soldații mergând răzleț, fără scut, înarmați cu arcuri și săgeți, apărați de coifuri.
Compoziția, încearcă aici o soluție de amplasare în peisaj, în cadrul naturii montane, armata urcând prin
pădure spre vârful muntelui. Integrarea omului în natură este înregistrată cu ocazia reliefului akkadian, printre
excepționalele apariții în arta mesopotamiană.
Prințul imaginat mai înalt decât celelalte personaje, îmbrăcat cu o haină ușoară, care îi lasă dezgolite picioarele
încălțate cu sandale.
Ca și Eannatum poartă barbă și bucle. Pe cap are cască metalică cu brațe curbate în formă de coarne
Stela regelui Naram Sim

Stângăcii evidente cu privire la soluțiile plastice, atenuate prin organizarea compozițională, ritmarea oblică a
șirurilor de personaje, dispuse astfel, să sugereze ascensiunea plantelor etajate ale urcusului.
Deasupra muntelui cele 2 stele stilizate încununează compoziția piramidală.
Detaliile vestimentare și de modă ale timpului oferă un spectacol estetic modest comparativ cu eleganța și
rafinamentul societății egiptene din același mileniu III.
Stindardul din Ur
Stindardul din Ur. Detaliu
Relief decorat pe ambele feţe cu scene de luptă şi sărbătorirea victoriei.
Soluţie compoziţională desfăşurată pe registre orizontale
Este un relief decorativ, descoperit în unul din mormintele regale du UR. Panoul este decorat pe ambele fețe,
fiecăreia corespunzându-i câte o temă războinică. Una este o scenă de luptă cu un grup de prizonieri, cealaltă
prezintă sărbătorirea victoriei la care participă regele și demnitarii, soldații prezentând ofrande de război.
Regele distins prin dimensiunea mai mare, fiind gata să iasă din cadru.
Stela vulturilor (Stela lui Eannatun) sau Stela victoriei
Reprezentarea simbolică a unui oraș de către regele Eannatun și armata sa. Acesta are în mâna stângă plasa
cu grupul învinșilor, dominată de vultur, iar în mâna cealaltă ține sceptrul.
Pe cealaltă fațetă infanteria sumeriană ce înaintează în falangă cu săgețile îndreptate, soldații fiind apărați de
scuturi imense concepute ca o platoșă.

SCULPTURA SUMERO-AKKADIANĂ
– monolit , lipsită de eleganţa rasată a proporţiilor egiptene
- stilizări decorative – elemente modul de tipul cochiliilor spiralate în formă de melc - reliefurile – cu valoare
documentară mai mare decât cea artistică

Stela vulturilor
reprezentarea simbolica a unui oraş de către Eanatum şi armata sa
- regele are în mână plasa cu grupul învinşilor
- cealaltă faţă- infanteria grea sumeriană înaintează cu suliţe îndreptate înainte
Stela lui Naram Sin
- gresie roşie , 2 m înălţime , valoare artistică
- prinţul victorios ajuns în vârful muntelui
- amplasare în peisajul muntos
- stângăcii în ce priveşte soluţiile plastice,alternate de preocuparea pentru compoziţie
- în vârful piramide cele două astre stilizate

Concluzii Arta sumerienilor

Au marcat evoluția științei conctrucțiilor:
înălțarea clădirilor până la 7 etaje, în jur de 90 m.,
inventarea cărămizii arse la soare, a arcului și a bolții,
folosirea bitumului (substanță neagră folosită în obț. asfaltului, lacurilor ) ca material în construcții și drumuri,
iar în artă ca suport pentru incrustații
În tehnicile artistice au inventat mozaicul
Sumerienii au lăsat scrierea cuneiformă 550-600 semne
ARTA BABILONIANĂ
- apare la sfârşitul mileniului II. când Hamurabi (1792-1750) uneşte toate regatele mesopotamiene.
Control sever din partea statului, supravegherea activităților economice, amestecul suveranului și în plan
juridic, deoarece urmărea consolidarea legală a proprietății particulare.
Codul lui Hammurabi
Incizat pe o stelă de bazalt, găsit la Susa
- Hamurabi în faţa zeului Samaş aşezat pe tron,acesta îi înmânează regelui codul de legi.
Cei doi se află într-un moment de ceremonial solemn, care stabilește relația de subordonare a regelui față de
zeu.
Hammurabi așteaptă respectuos comunicarea oficială a acestuia
- Regele cu mantie lungă cu pliuri, are capul acoperit cu o calotă, poartă barbă ca și zeul

Concluzii Arta Babiloniană

Departe de evoluata știință a formei și compoziției din arta egipteană, cea babiloniană se situează la nivel
superior față de cea sumero-akkadiană prin grija stilizării și prezența sintezei, prin observarea ritualului solemn
și atmosfera vieții aristocratice de la curtea regală.
Așezat pe malul Eufratului Babilonul a moștenit tradițiile sumero-akkadiene, conferindu-le rigoare
compozițională.
Codul lui Hammurabi- marchează un moment important în cunoașterea și organizarea Babilonului,
subordonarea regelui față de divinitate
ARTA HITITĂ
– Mijlocul mil.II.îdC ,când noi populaţii se afirmă,venind din Anatolia şi Iran,
populația din munți: hitiți, piriți, casiți.
Descoperire arheologice au dat loa iveală:
- oraşul Hattusha (Bogazcale, Turcia), metropola religioasă și capitala politică, împrejmuit cu ziduri şi turnuri
de observare
- cinci temple cu curte interioară mărginită de stâlpi și cu sanctuar retras la capătul edificiului, luminat prin
ferestre exterioare, fapt excepțional în arhitectura zonei.
- palatul (incinta fortificată) cu o circumferinţă de 6 km
Porțile de pătrundere – dimensiuni uriașe, decorate cu sculpturi zoomorfe (lei).
- o anumită asprime şi brutalitate se degajă din ansambluri.
Fortificațiile construite din blocuri mari de piatră, nefățuită (tehnica zidurilor ciclopice), specifică artei
miceniene

ARTA ASIRIANĂ mileniul III.îdC

perioadă de maximă înflorire în centre ca Assur,Nimrud,Ninive, apageul puterii politice și militare. Bogată în
opere de sculptură, monumente, palate, temple, zigurate, sanctuare

Arhitectura ASIRIANĂ
Centrul orașelor - Sanctuarele – în jurul lor se structurează viaţa socială şi economică
Palatul fortăreaţă – concentrează viaţa industrială a societăţii
Palatul lui Sargon II
– nu au rămas decât temeliile, putem face o renstituire, 4 etaje, fără ferestre ,uşi sau porţi , accesul fiind
asigurat pe rampe înclinate şi scări
- Ziduri foarte groase, aveau înălțimea a 8 etaje
- Poarta asigura intrarea în palat și în curtea interioară –de ambele părţi avea turnuri de pază dominate de
sculpturi uriaşe – animale,himere,tauri sau lei înaripaţi ( înalți de 3-4m), cu chipuri de bărbați puternici, cu
bărbi buclate și cercei în urechi, pe cap purtând tiara monarhică.
Uneorii leii înaripați aveau 5 picioare sugerând mișcarea în desfășurare.
Templul și ziguratul – rămân construcții care păstrează caracterul tradițional aș arhitecturii ,mesopotamiene

Palatul lui Sargon II

Sculptura
Assurnasirpal al II lea - reprezentat în picioare, cu sceptrul în mână,cu bucle,barbă,veşmânt lung cu dantele şi
pliseuri
- aminteşte de soluţia frontalităţii din arta egipteană
- sculptură monolit,fără goluri,cu intervenţii ornamentale a suprafeţei
- este un ronde –bosse plin de robusteţe şi asprime. Severitatea masculină sunt trăsăturile statuarei asiriene

Assurnasirpal al II-lea
Sculptura.
Relieful propune subiecte total diferite de cele egiptene.
Teme preferate – vănătoarea animalelor sălbatice și războiul.
Assurbanipal, unul din marii regi asirieni în cele mai multe reliefuri.
Suveran instruit, plin de stralucire a întemeiat biblioteca de la Ninive
Ce conținea cel puțin 5000 de lucrări.
Reliefurile din timpul domniei lui sunt cele mai realizate pe care le-a lăsat arta asiriană.

SCULPTURA. Assurbanipal la vânătoare

- relief în alabastru
- gesturi impetuoase şi sigure
- dinamica ritmurilor,diversitatea gesturilor,sugerarea mişcării oamenilor

SCULPTURA. Assurbanipal la vânătoare

Impresionează reliefurile dispuse în frize.
Scenele narează întâmplări, situații, momente în goana luptei sau vânătorii.
Violența și curajul impresionează, mânuirea arcului, săgeții și suliței.
Triumful forței fizice a omului asupra animalelor puternice, dar mai slabe în raport cu iscusința omului.
Urmat de suită se află în galop nestăvilit.
Măiestrie artistică a artiștilor asirieni.
Leoaică rănită
- relief în alavastru găsit la Ninive
- simbolul durerii și disperării,silueta coborâtă în oblică abruptă-diagonala tragică-împarte compoziţia în două
jumătăţi.
Dispunerea în diagonală tragică. Partea activă cea din față, este vie și se sprijină pe labe implantate în unghi.
Partea pasivă, posterioară este inertă, traversată mortal de săgeți.
- diagonală majoră trasată de coloana vertebrală a
trupului leoaicei
- oblice secundare,inverse ca sens,ale săgeţilor înfipte
în coloană
- este una dintre capodoperele sculpturii universal
Leul în agonie
Leul în agonie situează relieful asirian la nivelul realizărilor artistice excepționale în ceea ce privește tratarea
plastică și tensiunea expresivă.
Concluzii arta babiloniană
Marchează apogeul cunoștințelor plastice mesopotamiene în domeniul sculpturii și reliefului.
Particularități stilistice ce accentuează vitalitatea
și forța fizică, spiritul dinamic.
În inginerie- preocupați de construirea
drumurilor pietruite, indiguirilor și rezervoarelor de apă.
Taur inaripat
ARTA NOULUI BABILON
Babilonul atinge apogeul în sec VII îdC
Nabucodonosor II (605-562îdC) – lucrări de mare importanţă
- reconstruiește incinta fortificată (2500-1500m),cu ziduri de 25 m
- Poarta zeiţei Iştar – intrare din cărămidă arsă, pereții acoperiți cu frize de ceramică smălţuită,policromată
- Acordul tonurilor de galben auriu,alb şi albastru,orange,alb şi albastru cobalt

Poarta Zeiței Iștar

Grădinile suspendate ale Semiramidei
Printre cele 7 minuni ale lumii.

Concluzii Arta Noului Babilon.

Caracter pregnant decorativ, aspect cromatic somptuos.
Poarta zeiței Iștar veritabila metropola a lumii orientale.
Ziduri decorate cu animale fantastice și grațioase, himere, tauri ofera spectacol inedit și poetic
Acordul cromatic, complementaritatea tonurilor, dozajele cromatice oferă armonii estetice.
Babilonul – apogeu, simbol, admirație
Știința irigațiilor, realizarea construcțiilor etajate la înălțimi remarcabile, lucrari gigantice de înfrumusețare.

ARTA PERSANĂ
Atinge maximă înflorire în sec VI îdC,domină Asia occidentală şi Egiptul
-Persepolis-una din marile capitale întemeiate de Darius şi ridicată de fiul său Xerse
- clădire aşezată pe o terasă aşezată la baza muntelui,acces printr-o scară largă,cu rampe simetrice
- coloane cu baza campaniformă,fusul decorat cu caneluri,capitelul zoomorf,decorat cu 2 capete de taur
Artele decorative demonstrează înalte soluţii tehnice şi artistice
Persepolis
Palatul lui Darius
Au rămas urme ale sălilor de recepție,
Visterii și morminte hipogee urme din sala tronului lui Xerxe, numita Sala celor o suta de colane
Artele decorative
Demonstrează înalte cunoștințe tehnice și artistice, îndeosebi în ceramica smalțuită.
Cromatica strălucitoare, preocupare pentru armonii somptuoase
Friza arcaşilor din Susa
– probă de măiestrie şi rafinament ,stilizare în arta decorării
- compoziţia apelează la modulul uman
- arcaşul persan păşeşte în suită anunţând frizele de mai târziu din Grecia, Roma, Bizanţ

Friza arcaşilor din Susa

Concluzii
Cultura mesopotamiană - a creat alfabetul,dreptul,astronomia,matematica
- constructorii au creat arcul şi bolta
- artele decorative – au creat ceramica smălţuită,policromă,mozaicul
- în matematică cele 4 operaţii,rădăcina pătrată,cubică,suprafaţa,dreptunghiul,cercul,volumul
Hamurabi – crează calendarul cu 12 luni,30 zile,săptămîna de 7 zile , ziua de 12 ore.