Arta

mesopotamiană

Acest articol sau această secțiune are

bibliografia incompletă sau inexistentă.
Learn more

Arta mesopotamiană este marcată de o

perioadă de progres și prosperitate în
cadrul lumii antice.
 Mesopotamia Antică

Eufrat – Tigru

Asiriologie

Orașe / Imperii

Sumer: Uruk – Ur – Eridu

Kiș – Lagaș – Nippur

Imperiul Akkadian: Akkad

Babilon – Isin – Susa

Asiria: Assur – Ninive

Dur-Șarrukin – Nimrud

Imperiul Babilonian – Caldeea

Elam – Amoriți

Hurieni – Mitanni
 Kasiți – Urartu
Cronologie

Regi ai Sumerului

Regi ai Asiriei

Regi ai Babilonului

Limbă

Scriere cuneiformă

Sumeriană – Akkadiană

Elamită – Hurriană

Mitologie

Enûma Eliș

Ghilgameș – Marduk – Anunnaki

Artă

Stindardul Urului

Lirele de Ur
 Berbecii dintr-un tufiș
Statuia lui Ebih-Il

Ziguratul Urului

În arhitectură, ca material de construcție,

se utiliza cărămida nearsă. Ceea ce i-a
impresionat cel mai mult pe călătorii
antici în Mesopotamia erau dimensiunile
gigantice ale construcțiilor. S-au construit
palate înconjurate de ziduri de apărare,
intrarea făcându-se pe rampe, dar
interiorul cetății oferea toate condițiile de
trai (apă, hrană). Ca inovație,
mesopotamienii au realizat palatul tip
zigurat ce avea formă de piramidă dar în
trepte, unde la ultimul etaj se afla un
observator, treptele fiind colorate în
diferite tonuri. Numărul treptelor varia
între 3-7.

În ceea ce privește sculptura, s-au creat

ronde-bosse și basorelief, statui cu figuri
ale regilor, sculpturi cu teme de război,
stilizări naive, dar cu valențe pshihologice
(ofereau privitorului o stare de meditație).
Dintre basoreliefuri cele mai
reprezentative pentru perioada apogeului
asirian sunt „Assurbanipal la vânătoare”
și „Leoaica rănită”.

În pictură se atinge apogeul prin

inventarea mozaicului. O formă originală
de mozaic era cel făcut din cuie de argilă
arsă înfipte în zid sau în tencuială - conuri
cu capete smălțuite, roșii, albe, negre,
fiind o invenție sumeriană.

Condiții istorico-geografice

O reconstrucție a unui detaliu al curții templului

zeului Eanna din Uruk (mozaic format din conuri de
argilă colorată și din piatră, Epoca sumeriană
arhaică, a treia pătrime a mileniului al IV-lea î.e.n.)
Statuia lui Ebih-Il este
făcută din gips și din șist,
scoici și din lapis lazuli. Ea
se află în prezent în
Muzeul Louvre din Paris,
Franța.
Statuetă sumeriană din Muzeul Vorderasiatisches
din Berlin

Mesopotamia, regiunea cuprinsă între

Tigru și Eufrat, cunoaște o civilizație
contemporană cu cea egipteană, dar,
spre deosebire de aceasta, nu
beneficiază de condițiile favorabile
formării unui stat unitar. Așezarea sa pe
traseul marilor drumuri comerciale dintre
Marea Mediterană și regiunea Iranului de
astăzi este foarte favorabilă schimburilor
comerciale, dar și invaziilor străine atrase
de imensele bogății pe care le deține.
Datorită prosperității economice, se
dezvoltă câteva orașe-stat precum Ur,
Uruk, Lagash ș.a., orașe prin unirea
cărora se vor forma temporar state
puternice ca Sumerul, Babilonul s.a.

Perioade de înflorire:

perioada sumero-akkadiană: mileniul al

III-lea î.Hr.
perioada asiriană: maxim de înflorire în
secolele IX-VII î.Hr.
 perioada noului Babilon: secolele VII-Vi
î.Hr.

Arta sumero-akkadiană
Orașele Uruk, Akkad, Lagash sunt
adevărate focare de cultură. Arta se
dezvoltă în strânsa legatură cu religia
politeistă și cu puterea regală, pentru
glorificarea ei.

Basorelief reprezentându-l pe zeul sumerian Enki

Arhitectura …
Fiind un popor de războinici, cel mai
important tip de construcție creat de
sumerieni este palatul-fortăreață. Acesta
este bine apărat de ziduri foarte groase
și foarte înalte, fără deschideri, cu terase
artificiale și așezate pe înălțimi. De plan
dreptunghiular, palatele sunt construcții
complexe prin numărul mare de camere
pentru locuit, recepții, dependințe. Aceste
camere sunt așezate în jurul unei curți
interioare, centrale, nu au ferestre și sunt
acoperite cu tavane drepte și bolți. În
cadrul palatului-fortareață se află:

templul: format dintr-un vestibul și

sanctuar în care se află statuia de cult;
 ziguratul: turn în șapte trepte (etaje
suprapuse, terase, scări monumentale)
care are la ultimul etaj o capelă pentru
slujbele religioase și cercetări
astrologice. Fiecare etaj al ziguratului
este diferit colorat, conform unei
simbolistici mistice.

Palatele, templele și ziguratele erau

construite din cărămidă uscată la soare,
foarte puțin din piatră și lemn și aceasta
deoarece regiunea Tigru - Eufrat era
săracă în minerale și păduri. Decorația
acestor construcții este realizată cu
cărămidă smălțuită și reliefuri.

Sculptura …
Sculptura este reprezentată de statui și
basoreliefuri.

Statuile înfățișează regi și personalități

importante ale statului, iar basoreliefurile
prezintă o tematică inspirată mai ales din
lupte și războaie. Scenele înfățișeaza
victorii dobândite împotriva dușmanilor
și, prin aceasta, arta devine o glorificare a
statului.

Exemplificări: statuile lui Gudea, Stela

vulturilor (o sculptură în piatră ce prezintă
o scenă de război a regelui Iannatom
care ține în mână o plasă cu prizonieri;
imaginea are un caracter documentar
datorită prezenței elementelor
vestimentare și a armelor), Stela regelui
Naram-Sin, Stindardul din Ur.

Poarta lui Nimrod, capodoperă a artei asiriene

(Metropolitan Museum of Art, New York)
 Bust de femeie

Discul lui Enhedunna

 Basorelief ce înfățișează o zeiță ce stă în
picioare, posibil Nanshe.

Figurină feminină

Bijuteriile …
Morminte intacte ale unor oameni bogați
material sunt rare, deci cele mai multe
informații despre ținutele și accesoriile
sumerienilor provin din texte sau din artă.
Aceste surse ne-au dezvăluit că bărbații
sumerieni, purtau rochii confecționate din
smocuri de lână, numite kaunakesuri, iar
femeile se înfășurau cu robe de lână. Cea
mai mare parte a bijuteriilor sumeriene
care au supraviețuit timpului sunt din
Cimitirul Regal din Ur.

Opere importante ale artei

sumeriene și akkadiene
…
Stindardul Urului

Lirele de Ur
Berbecii dintr-un tufiș
Colierul sumerian cu frunze de la
Metropolitan Museum of Art
Cercei sumerieni cu inscipții cuneiforme.
Acești cercei sunt un exemplu extrem rar
de inscripție cuneiformă în metal,
acestea fiind cel mai des în lut.
Pendante sumeriene de la Tell Asmar din
circa 2900 î.e.n. - 2350 î.e.n.,
confecționate din lapis lazuli, argint și
carneol
 Figurină sumeriană de la Tell Asmar,
făcând parte din grupul celor 12 statui
descoperite la Tell Asmar
Statuia lui Ebih-Il
 Una dintre statuile de diorit ce îl
înfățișează pe Gudea din Lagaș, aceasta
fiind expusă la Muzeul Luvru din Paris,
Franța
 Leul din Mari

Capul lui Sargon I

Vasul Warka de la Uruk

Taurul de Cupru
Cilindru de la Uruk, expus în Muzeul Luvru
din Paris, Franța

Ziguratul Urului
 Jocul Regal din Ur

Arta asiriană
Această artă se dezvoltă în orașe
importante ca Assur și Ninive. Datorită
expansiunii asirienilor, în arta lor se
regăsesc certe influențe sumero-
akkadiene și babiloniene.

Arhitectura …
Cea mai importantă construcție este
palatul, un edificiu impunător ridicat pe
terase artificiale înalte. Aceste palate se
întindeau pe suprafețe mari și aveau porți
de intrare impozante, scări monumentale,
turnuri și creneluri. Turnurile erau
decorate în relief, cu figuri uriașe de
animale reale sau fantastice. Între
zidurile palatului se aflau numeroase curți
interioare deschise, în jurul cărora se
grupau camerele de locuit și anexele
necesare desfășurării vieții. În mijlocul
palatului se ridică ziguratul pe șapte
etaje.

Sculptura …
Sculptura este reprezentată de statui
impozante de regi, figuri de animale
fantastice de 3-4 m înălțime, cu trupuri de
animal, capete de om, aripi și cinci
picioare. În afară de aceste statui, relieful
împodobește pereții palatelor, sub forma
frizelor. Ele înfățișează mai ales pe regi
pe tron, șiruri de prizonieri, scene de luptă
sau vânătoare și zeități înaripate.

Exemplificări: Statuia regelui

Assurnasirpal II, Assurbanipal la
vânătoare, Leoaica rănită, Leu agonizând.

Arta babiloniană
Stelă babiloniană executată în bazalt, (secolul al XII-

lea î.Hr.), Muzeul Luvru

Civilizația babiloniană cunoaște o mare

dezvoltare, în strânsă legătură cu
Babilonul care devine - începând cu
mileniul al II-lea î.Hr. - cel mai puternic
oraș comercial și militar, regii babilonieni
supunând întreaga Mesopotamie.
Babilonul va acumula bogății imense care
vor duce la dezvoltarea unei vieți luxoase
și la înflorirea artei.

Arta babiloniană se dezvolta în două

etape:

arta Vechiului Babilon: secolele XVIII-

XV î.Hr.
arta Noului Babilon: secolele VII-VI î.Hr.

Arhitectura …

Cea mai importantă construcție este

palatul-fortăreață, bogat decorat cu
cărămizi smălțuite policrome sau cu
reliefuri din același material. Motivele
decorative erau animaliere, florale sau
geometrice. Deși orașul a fost distrus de
nenumărate ori, el a fost reconstruit de
către Nabucodonosor al II-lea care a
refăcut vechile fortificații, adăugând în
fața lor, la intrare, Poarte zeiței Iștar din
cărămidă arsă și smălțuită. Tot în acea
epocă au fost realizate celebrele Grădini
suspendate ale Semiramidei și Templul
lui Marduk (sau Turnul Babilonului).

Templele și palatele babiloniene erau

construcții masive susținute de
contraforturi și prevăzute cu sisteme de
drenare a apei provenită din precipitații.
În orașul Ur s-au descoperit vestigiile unui
asemenea sistem de drenaj construit din
plumb.

Alte elemente constructive de susținere

erau pilaștrii și coloanele. Acestea, ca și
pereții, erau frumos ornamentate cu
culori strălucitoare și uneori placate cu
aur sau zinc.

Legături externe
ro Mesopotamia

en 1902Encyclopedia

en Encyclopedia Britannica

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Arta_mesopotamiană&oldid=12281295

Ultima modifi care efectuată acum 2 ani de către 188.26.40.137.

Conținutul este disponibil sub CC BY-SA 3.0 ,
exceptând cazurile în care se specifică altfel.