Ministerul Educaţie, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea Tehnica a Moldovei

Facultatea: Textile și poligrafie
Programul: Desing și Tehnologii Poligrafice

Referat
Disciplina: Istoria și arta designului
Tema: Arta mesopotamiana

A efectuat: gr. DTP – 201

Rachier Olga
A verificat: conf. univ.
Scobioala Viorica

Chişinău 2021

1
Cuprins
Introducere...............................................................................................................................................3
Condiții istorico-geografice.......................................................................................................................3
Arta sumero-akkadiană.............................................................................................................................3
Arhitectura........................................................................................................................................3
Sculptura...........................................................................................................................................4
Bijuteriile...........................................................................................................................................4
Arhitectura........................................................................................................................................4
Sculptura...........................................................................................................................................4
Arta babiloniană........................................................................................................................................4
Arhitectura............................................................................................................................................5

2
 Introducere

Arta mesopotamiană este marcată de o perioadă de progres și prosperitate în cadrul lumii

antice.
În arhitectură, ca material de construcție, se utiliza cărămida nearsă. Ceea ce i-a impresionat
cel mai mult pe călătorii antici în Mesopotamia erau dimensiunile gigantice ale construcțiilor. S-au
construit palate înconjurate de ziduri de apărare, intrarea făcându-se pe rampe, dar interiorul cetății
oferea toate condițiile de trai (apă, hrană). Ca inovație, mesopotamienii au realizat palatul tip zigurat
ce avea formă de piramidă dar în trepte, unde la ultimul etaj se afla un observator, treptele fiind
colorate în diferite tonuri. Numărul treptelor varia între 3-7.
În ceea ce privește sculptura, s-au creat ronde-bosse și basorelief, statui cu figuri ale regilor,
sculpturi cu teme de război, stilizări naive, dar cu valențe pshihologice (ofereau privitorului o stare de
meditație). Dintre basoreliefuri cele mai reprezentative pentru perioada apogeului asirian sunt
„Assurbanipal la vânătoare” și „Leoaica rănită”.
În pictură se atinge apogeul prin inventarea mozaicului.[necesită citare] O formă originală de
mozaic era cel făcut din cuie de argilă arsă înfipte în zid sau în tencuială - conuri cu capete smălțuite,
roșii, albe, negre, fiind o invenție sumeriană.

Condiții istorico-geografice

Mesopotamia, regiunea cuprinsă între Tigru și Eufrat, cunoaște o civilizație contemporană cu

cea egipteană, dar, spre deosebire de aceasta, nu beneficiază de condițiile favorabile formării unui
stat unitar. Așezarea sa pe traseul marilor drumuri comerciale dintre Marea Mediterană și regiunea
Iranului de astăzi este foarte favorabilă schimburilor comerciale, dar și invaziilor străine atrase de
imensele bogății pe care le deține. Datorită prosperității economice, se dezvoltă câteva orașe-stat
precum Ur, Uruk, Lagash ș.a., orașe prin unirea cărora se vor forma temporar state puternice ca
Sumerul, Babilonul s.a.
Perioade de înflorire:
perioada sumero-akkadiană: mileniul al III-lea î.Hr.
perioada asiriană: maxim de înflorire în secolele IX-VII î.Hr.
perioada noului Babilon: secolele VII-Vi î.Hr.
Arta sumero-akkadiană

Orașele Uruk, Akkad, Lagash sunt adevărate focare de cultură. Arta se dezvoltă în strânsa legatură cu
religia politeistă și cu puterea regală, pentru glorificarea ei.
Basorelief reprezentându-l pe zeul sumerian Enki

Arhitectura
Fiind un popor de războinici, cel mai important tip de construcție creat de sumerieni este palatul-
fortăreață. Acesta este bine apărat de ziduri foarte groase și foarte înalte, fără deschideri, cu terase
artificiale și așezate pe înălțimi. De plan dreptunghiular, palatele sunt construcții complexe prin
numărul mare de camere pentru locuit, recepții, dependințe. Aceste camere sunt așezate în jurul
unei curți interioare, centrale, nu au ferestre și sunt acoperite cu tavane drepte și bolți. În cadrul
palatului-fortareață se află:
templul: format dintr-un vestibul și sanctuar în care se află statuia de cult;

3
ziguratul: turn în șapte trepte (etaje suprapuse, terase, scări monumentale) care are la ultimul etaj o
capelă pentru slujbele religioase și cercetări astrologice. Fiecare etaj al ziguratului este diferit colorat,
conform unei simbolistici mistice.
Palatele, templele și ziguratele erau construite din cărămidă uscată la soare, foarte puțin din piatră și
lemn și aceasta deoarece regiunea Tigru - Eufrat era săracă în minerale și păduri. Decorația acestor
construcții este realizată cu cărămidă smălțuită și reliefuri.

Sculptura
Sculptura este reprezentată de statui și basoreliefuri.
Statuile înfățișează regi și personalități importante ale statului, iar basoreliefurile prezintă o tematică
inspirată mai ales din lupte și războaie. Scenele înfățișeaza victorii dobândite împotriva dușmanilor și,
prin aceasta, arta devine o glorificare a statului.
Exemplificări: statuile lui Gudea, Stela vulturilor (o sculptură în piatră ce prezintă o scenă de război a
regelui Iannatom care ține în mână o plasă cu prizonieri; imaginea are un caracter documentar
datorită prezenței elementelor vestimentare și a armelor), Stela regelui Naram-Sin, Stindardul din Ur.

Bijuteriile
Morminte intacte ale unor oameni bogați material sunt rare, deci cele mai multe informații despre
ținutele și accesoriile sumerienilor provin din texte sau din artă. Aceste surse ne-au dezvăluit că
bărbații sumerieni, purtau rochii confecționate din smocuri de lână, numite kaunakesuri, iar femeile
se înfășurau cu robe de lână. Cea mai mare parte a bijuteriilor sumeriene care au supraviețuit
timpului sunt din Cimitirul Regal din Ur.
Arta asiriană
Această artă se dezvoltă în orașe importante ca Assur și Ninive. Datorită expansiunii asirienilor, în
arta lor se regăsesc certe influențe sumero-akkadiene și babiloniene.

Arhitectura
Cea mai importantă construcție este palatul, un edificiu impunător ridicat pe terase artificiale înalte.
Aceste palate se întindeau pe suprafețe mari și aveau porți de intrare impozante, scări monumentale,
turnuri și creneluri. Turnurile erau decorate în relief, cu figuri uriașe de animale reale sau fantastice.
Între zidurile palatului se aflau numeroase curți interioare deschise, în jurul cărora se grupau
camerele de locuit și anexele necesare desfășurării vieții. În mijlocul palatului se ridică ziguratul pe
șapte etaje.

Sculptura
Sculptura este reprezentată de statui impozante de regi, figuri de animale fantastice de 3-4 m
înălțime, cu trupuri de animal, capete de om, aripi și cinci picioare. În afară de aceste statui, relieful
împodobește pereții palatelor, sub forma frizelor. Ele înfățișează mai ales pe regi pe tron, șiruri de
prizonieri, scene de luptă sau vânătoare și zeități înaripate.

Arta babiloniană

Stelă babiloniană executată în bazalt, (secolul al XII-lea î.Hr.), Muzeul Luvru

Civilizația babiloniană cunoaște o mare dezvoltare, în strânsă legătură cu Babilonul care devine -
începând cu mileniul al II-lea î.Hr. - cel mai puternic oraș comercial și militar, regii babilonieni
supunând întreaga Mesopotamie. Babilonul va acumula bogății imense care vor duce la dezvoltarea
unei vieți luxoase și la înflorirea artei.
Arta babiloniană se dezvolta în două etape:
arta Vechiului Babilon: secolele XVIII-XV î.Hr.
arta Noului Babilon: secolele VII-VI î.Hr.

4
 Arhitectura

Cea mai importantă construcție este palatul-fortăreață, bogat decorat cu cărămizi smălțuite
policrome sau cu reliefuri din același material. Motivele decorative erau animaliere, florale sau
geometrice. Deși orașul a fost distrus de nenumărate ori, el a fost reconstruit de către
Nabucodonosor al II-lea care a refăcut vechile fortificații, adăugând în fața lor, la intrare, Poarte zeiței
Iștar din cărămidă arsă și smălțuită. Tot în acea epocă au fost realizate celebrele Grădini suspendate
ale Semiramidei și Templul lui Marduk (sau Turnul Babilonului).
Templele și palatele babiloniene erau construcții masive susținute de contraforturi și prevăzute cu
sisteme de drenare a apei provenită din precipitații. În orașul Ur s-au descoperit vestigiile unui
asemenea sistem de drenaj construit din plumb.
Alte elemente constructive de susținere erau pilaștrii și coloanele. Acestea, ca și pereții, erau frumos
ornamentate cu culori strălucitoare și uneori placate cu aur sau zinc.

5
6