CURS 2

ARHITECTURA
MESOPOTAMIEI ANTICE
 MESOPOTAMIA
• se refera la o regiune din Orientul Apropiat, care în
prezent tine partial de Irak, partial de Siria de est si
partial de Turcia de sud.

• nu a existat niciodata o entitate politica sau o tara

numita Mesopotamia, si nici nu exista granite definite;
• numele din cuvintele grecesti mesos „între”
si potamos „râu”,
referindu-se la zona dintre râurile Tigru si Eufrat sau
„Țara dintre ape”.

• „Leaganul civilizatiei omenirii”, aici s-au dezvoltat

primele societati alfabetizate.
ARHITECTURA MESOPOTAMIEI ANTICE

ARHITECTURA SUMERO-AKKADIANĂ

ARHITECTURA BABILONIANĂ

ARHITECTURA HITITĂ

ARHITECTURA ASIRIANĂ

ARHITECTURA NOULUI BABILON

ARHITECTURA PERSANĂ
Programele de arhitectura
semnificative:

Palatul si fortareata / cetatea concentreaza

întreaga activitate a cetatii.
Templele si ziguratele asemanatoare ca
plan sau proportii cu palatul
aspectul grandios si varietatea de forme.
 SUMERIENII
• istoric, primii „mespotamieni” au fost
sumerienii.
• ei au inventat scrierea cuneiforma si roata
• au pus bazele primelor orase civilizate:
Ur, Uruk, Nippur, Kis, Babilon, Ninive si
Assur.

• la 3200 î.Hr. sumerienii aveau deja

dezvoltata o cultura urbana.
• Contributii care au marcat evolutia stiintei
si artei constructiilor:
– inventarea caramizii arse la soare,
– inventarea arcului si a boltii
– folosirea bitumului ca material in constructii si
drumuri, iar in arta ca suport pentru incrustatii
– ca tehnica artistica au inventat mozaicul, cu
conuri de lut ars, policromat.
 ARHITECTURA SUMERO-AKKADIANA
(2800-1850 i.e.n)
• sfarsitul mileniului IV si inceputul mileniului III i.e.n.
corespunde inceputului civilizatiei urbane in
Mesopotamia,

• epoca reprezentata de orasul UR (capitala statului) –

o metropolă importantă pentru civilizația sumeriană,
• cetățile KIS și URUK.

• în centrul orasului UR se afla „orasul interior” sau

„citadela”, în care se gaseau palatul regelui Ur-
Nammu, principalele temple, ziguratul si cladiri
oficiale, iar împrejur se dezvolta orasul, aparat cu
ziduri si cu un mare val de pamant.
Orasul UR, astazi in Irak – reconstituire
se distinge „orasul interior” sau „citadela”
 PALATELE-FORTAREATA („CITADELA”)
• Centru politico-religios al orasului: „orasul interior”,
citadela sau fortareata -> incinta interioara
• Construite din caramizi nearse, pe terase artificiale (cu
umplutura) cu ziduri inalte de 12-15 m, fara usi sau
porti de intrare si fara ferestre, accesul fiind practicat
pe rampe si scari
Citadela orasului UR
Etapa neosumeriana,
cca. 2150-2050 i.e.n.

- doua temple
- ziguratul
- palatul regelui Ur-Nammu
- diverse depozite

extinderea apartine
perioadei
regatului neobabilonian
(Noul Babilon),
cca. sec. VI i.e.n.
Citadela orasului UR – reconstituire
Etapa neosumeriana,
cca. 2150-2050 i.e.n.
 PALATUL PROPRIU-ZIS

• forma dreptunghiulara
• incaperile grupate in jurul unor curti interioare
• aspectul general: incaperi
cu aspect de coridor
alterneaza cu mari
curti deschise

UR, etapa neosumeriana,

cca. 2150-2050 i.e.n.
Palatul regelui Ur-Nammu
UR, etapa neosumeriana,
cca. 2150-2050 i.e.n.
Zidurile palatului regelui Ur-Nammu
 TEMPLELE
• edificii cu caracter sacru
• orientate dupa punctele cardinale
• situate pe terase inalte de peste 10 m
• aveau proportii alungite si fatade ritmate de alternanta
niselor si pilastrilor
• exemplul caracteristic este „Templul Alb” din URUK.
„Templul Alb” din Uruk
etapa sumeriana veche
cca. 2800-2600 i.e.n.
 ZIGURATUL
• forma de piramida in trepte, 3-7 etaje
• fiecare etaj era colorat diferit in exterior, cu ajutorul
unor placi ceramice
• servea ritualului, dar si pentru observatii astronomice
• cai de acces ->
pasarela,
scara continua
perimetrala sau
scari
perpendiculare
pe laturi
UR, etapa neosumeriana,
cca. 2150-2050 i.e.n.

Ziguratul
Altarul (Capela) lui Nanna
Curtea lui Nanna
 REGATUL BABILONIAN VECHI
Etapa primei dinastii babiloniene (1850-1530)
• la confluenta dintre Tigru si
Eufrat, Babilonul putea controla
intregul sistem de irigare al tarii
si traficul comercial
• cultul zeului Marduk, declarat
capetenia a zeilor
• majoritatea regilor Babilonului,
inclusiv Hammurabi, au urmarit
consolidarea statului despotic si
a proprietatii particulare. „Codul
lui Hammurabi”, gravat pe o
stela de bazalt, prevedea si o
legislatie pentru constructii.
• arta babiloniana se situaza la un
nivel superior de cea sumero-
akkadiana
 HITIŢII (cca. 1650-700 i.e.n.)
• civilizatia hitita se cristalizeaza, in prima jumatate a
mileniului al II-lea i.e.n.
• au format o confederatie de orase-state (NEŞA,
KUSSAR, HATTUŞA sau HATTUŞAŞ) situate in
regiunea sudica a podisului anatolian
• trei etape distincte:
– Vechiul Regat hitit (c. 1650-1450)
– Imperiul si Noul Regat hitit (1420-1200)
– Regatul neohitit (1200-700).
• arta nu exceleaza in maiestrie, compozitie si expresie
artistica -> exprima o anumita asprime si brutalitate
 CONTRIBUŢIA HITIŢILOR IN
ARHITECTURA
• structura cu schelet de lemn şi umplutură
de cărămidă, ridicată pe un soclu de piatră sau
prevazuta cu ORTOSTAŢI decorati (cu reliefuri)

• compoziţia de tip BIT-HILANI

• porţile duble in cadrul fortificaţiilor,
cu intrarea din doi megaliţi în formă de arc,
decorati prin sculptare
• soclurile din piatra ale coloanelor cu perechi
de animale
CONTRIBUŢIA HITIŢILOR IN
ARHITECTURA
MATERIALE FOLOSITE:
- PIATRA – pentru fundaţii şi incinte fortificate.
- CĂRĂMIDA şi LEMNUL – pentru execuţia zidurilor
clădirilor de locuit şi a templelor, imbracate
ulterior in lemn sau caramida smaltuita

TEHNICA ORTOSTAŢILOR
baza zidurilor de cărămidă crudă era protejată în
exterior de lespezi de piatră aşezate în poziţie verticală
(ORTOSTAŢI) sau printr-un SOCLU.
CONTRIBUŢIA HITIŢILOR IN ARHITECTURA
BIT-HILANI
Tip de construcţie utilizat în arhitectura palatelor,
alcătuit din:
o sală dreptunghiulară alungită, precedată de
un vestibul
înconjurată din trei părţi de
spaţii de importanţă secundară
accesul în vestibul
se face pe mijlocul
părţii lungi, printr-un
portic cu coloane,
prins între două
masive de zidărie
în formă de turnuri
SAKÇAGÖZÜ, palatul
palatul includea o construcţie de tip BIT-HILANI,
cu un portic al cărui unică coloană era rezemată pe
o bază reprezentând o pereche de sfincşi.
SAKÇAGÖZÜ, palatul.
ortostati decorati, secolul 8 i.e.n.
SAKÇAGÖZÜ
ortostati decorati
de colt
secolul 8 i.e.n.
 HATTUŞAŞ / BOGAZKOY TURCIA.
Cetatea, sec. XV-XIII î.Hr.
metropola religioasa
si capitala politica
Amplasament:
pe o colină înaltă,
la confluenţa a 2 râuri

Dezvoltare:
pe un teren accidentat,
cuprinzând succesiv
patru zone
despărţite prin ziduri
intermediare
HATTUŞAŞ / BOGAZKOY TURCIA.
Cetatea, sec. XVI-XIV î.Hr.
CITADELA CU
PALATUL

MARELE TEMPLU

POARTA
LEILOR

POARTA
SFINCSILOR
HATTUŞAŞ / BOGAZKOY TURCIA
Cetatea, sec. XVI-XIV î.Chr.
Poarta Leilor
părţile anterioare ale porţii aveau
forma unor lei,
ciopliţi direct în megaliti.
HATTUŞAŞ / BOGAZKOY TURCIA
Cetatea, sec. XVI-XIV î.Chr.
Yer Kapi (intrarea subterana)
intrarea subterană era acoperită cu o boltă „în arc frânt” –
bolta „falsa” – en encorbellement, înaltă de 3 m.
bolta „falsă” –
en encorbellement
HATTUŞAŞ / BOGAZKOY TURCIA
Cetatea, sec. XVI-XIV î.Chr. Poarta dubla
si sistemul defensiv
 ASIRIENII
Arhitectura regatului asirian (1850-605 i.Hr.)

• cele mai vechi dovezi despre civilizatia asiriana

dateaza din mileniul III i.Hr.
• statul asirian atinge apogeul puterii politice si militare,
si al infloririi culturale in secolele IX-VII i. Hr.
• orasele importante ASSUR, NIMRUD, NINIVE.
• arta asiriana este bogata in opere sculpturale
(refliefuri sculptate) si decoruri ceramice pe fatade
• programele reprezentative:
palate, temple, zigurate, sanctuare
 MATERIALE SI TEHNICI DE CONSTRUCTIE
• principalul material -> lutul,
• caramizile crude si arse
• pentru stabilitate si durabilitatea fundatiile se executau
din piatra
• partea inferioara a zidurilor era protejata adesea, prin
placare cu „ortostaţi” (ca si la hitiţi)
• acoperirea spatiilor se facea cu grinzi de lemn
• asirienii cunosteau arcul si bolta (atat bolta numita
falsa „en encorbellement”, dar si cea cu boltari dispusi
radial) -> la gangurile portilor de acces in cetati si la
constructii utilitare (canale pentru ape reziduale)
ARHITECTURA ASIRIANA
• sanctuarele
• palatul-fortareata
elementul dominant al cetatii (orasului)
• templul si ziguratul.
• sistemele de irigatii
• drumuri “strategice”
DUR ŞARRUKIN (KHORSABAD, Irak)
• oras pe plan prestabilit realizat intre 721-705 (de
Sargon II si fiul sau Sennacherib)
• fortareata cupinde:
– platforma cu resedinta regala,
– templele si ziguratul
– cartierul aristocratiei
cu palate pentru demnitari
DUR SARRUKIN. Palatul lui Sargon al II-lea
(KHORSABAD)
LAMASSU
DUR SARRUKIN. Palatul lui Sargon al II-lea
(KHORSABAD) Cartierul sacru
• trei temple orientate diferit
• au plan similar:
– o anticella dispusa transversal
– o cella longitudinala
– un sanctuar
• importanta axei longitudinale
in compozitia templului
• ziguratul are o baza de 42 mp;
s-au pastrat 4 gradene inalte
de 24 de m (4 x 6 m fiecare),
accesibile printr-un plan inclinat
dispus perimetral
 REGATUL BABILONIAN NOU
Arhitectura Regatului nou babilonian (605-538)
• cultura asiriana intra in declin dupa moartea lui
Assurbanipal
• Nabucodonosor II (605-562) - intemeietorul
statului neobabilonian (regatul nou babilonian)
• Noul Babilon a existat 68 de ani, pana la
cucerirea persana (Cirus)
• Nabucodonosor si-a imaginat Babilonul ca un
oras stralucit, expresie a dorintei sale de a
domina lumea.
• „calea procesiunilor” -> inscriptia cuneiforma:
„Eu, Nabucodonosor, regele Babilonului, am
pavat drumul babilonian pentru procesiunile
marelui stapan Marduk cu placi de piatra.
Marduk, stapane, daruieste-mi viata vesnica!”
=> „pavarea” căii spre eternitate

• Babilon -> era un important centru religios si

comercial, dar si o puternica fortareata
 MATERIALE SI TEHNICI DE CONSTRUCTIE

• lutul continua sa fie materialul principal de

constructie; caramida cruda sau uscata la
soare, si caramida arasa.
• pentru platforme se folosesc centuri de ziduri
din caramida arsa
• caramida arsa este folosita si pentru fundatii
• piatra se foloseste pentru dotarile edilitare:
drumuri, poduri, taluzurilor
• se foloseau stalpi masivi pentru sustinerea
tavanelor unor incaperi cu deschideri mari
• invelitorile in terasa: straturi alternative de paie
si argila sau bitum
• zidurile de lut se placau cu caramida arsa.
utilizarea caramizilor smaltuite policrom ->
efecte decorative
• ornamentatia ceramica -> motive figurative si
abstracte
decoratiuni din
caramida
smaltuita

Sala Tronului
lui Nabucodonosor
Babilon

descoperite de
Robert Koldewey
la inceputul
secolului XX
pictura arheologica reprezentand un taur,
realizat din caramida smaltuita, care impodobea
Poarta zeitei Ishtar din Babilon (1902)
pictura arheologica reprezentand un leu, realizat
din caramida smaltuita, care impodobea Calea
Procesiunilor din Babilon (1900)
 Orasul Babilon (la 85 de kilometri de Bagdad, Irak)
• este reconstruit de Nabucodonosor II.
• zidurilor lungi de 18 km,
• circa 200000 locuitori
• impartit de Eufrat in 2 parti inegale
• inconjurat de doua centuri de ziduri si un sant cu apa:
– ambele ridicate pe terasamente taluzate si intarite
cu turnuri inalte de 15 m
• avea 8 porti de intrare, fiecare cu numele unui zeu.
• la N, celebra Poarta a zeitei Ishtar, decorata cu placaj
din ceramica zmaltuita, policroma.
 Orasul Babilon. „calea procesiunilor”
• complexul E-Sa-Gil-La
Babilon, Poarta Zeitei Ishtar
Macheta, Pergamon Museum, Berlin
Orasul Babilon. Palatul regal (Palatul “de sud”)
• ridicat pe o platforma inalta de 30 m
• ocupa un teritoriu gigantic, adiacent zidului de
incinta
• pe directia E-V o succesiune de 5 curti in
anfilada, organizarea dupa 5 functiuni: a garzii
palatului, a locuintelor slujitorilor, a salii tronului,
a haremului si a apartamentelor regale.
• formula constructiva asemanatoare cu cea
straveche, intalnita si la Dur-Sarrukin insa,
legaturile sunt net deosebite fata de circulatiile
frante de la Dur-Sarrukin -> compozitie axiala
pe directia E-V o succesiune de 5 curti in
anfilada, cu 5 functiuni: a garzii palatului, a
locuintelor slujitorilor, a salii tronului, a
haremului si a apartamentelor regale.
PALATUL LUI NABUCODONOSOR
Zidurile reconstruite de Saddam Hussein
Zidurile reconstruite de Saddam Hussein
 Calea Procesiunilor
Sala Tronului

BABILON. Palatul Regal si Poarta Ishtar

Reconstituire de Robert Koldewey 1913
Orasul Babilon. „Gradinile suspendate”
in apropierea palatului
• una dintre minunile lumii antice
• erau amenanjate pe terase sustinute de coloane si
arcade masive.
• o suprafață de 15000 m²
• patru terase până la 77 metri înălțime.
• pe terase erau plantați arbori, unii dintre ei fiind înalți
de 24 metri.
• pentru irigare se foloseau masini hidraulice,
• sub terase erau amenajate camere răcoroase pentru
familia regală.
IMPERIUL PERSAN
Arhitectura Iranului antic in perioada dinastiei
ahemenide
 IMPERIUL PERSAN
Arhitectura Iranului antic in perioada dinastiei
ahemenide
• perioada de maxima inflorire a artei persane incepe in
secolul VI i.Hr.
• între anul 600 si 330 i.Hr., cand Alexandru cel Mare
cucereste Persia si arde Persepolisul
• Imperiul se destrama treptat, formand Satrapiile
Seleucide, iar in 600 d.Hr. are loc ruperea Regatului
Dinastiei Sassanide, si incep primele forme de
răspândire ale Islamului
• marile ansambluri arhitecturale -> in orasele:
PASARGADE, SUZA, EKBATANA si PERSEPOLIS.
 PASARGADE
Iran, mijlocul secolului al VI-lea i.Hr.
• „tabara persilor”, prima capitala a Regatului ahemenid
• fundat de Cirus
• un platou inalt, inconjurat de munti
• construit dupa modelul Ecbatanei
• lipsit de fortificatii
• dotat cu o citadela, care proteja palatele de la poalele
ei si locuintele dispuse in vale.
• orasul avea structura cu reminiscente ale unei tabere
militare, de unde si numele
 PASARGADE. Platoul palatelor
• asociat cu dispunerea unor paviloane intr-un parc, ca
si o tabara nomada, dar din piatra
• ansamblul cuprinde:
– sala de audiente / receptii („sala cu coloana” – dupa
unica coloana pastrata – „Palatul S”),
– Palatul regal (resedinta regala, „sala cu stalp” –
„Palatul P”),
– doua paviloane
– poarta
• cele doua edificii (sala si palatul) pregatesc
cristalizarea unui tip specific de constructie
-> APADANA, care se va manifesta in cadrul marilor
ansambluri de la Susa si Persepolis.
„Palatul P”. Palatul lui Cirus pavilioane

„Palatul S”.
Sala de receptii / audiente
PASARGADE. Ansamblul de constructii,
vedere dinspre fortareata Tall-i Takht
PASARGADE.
Sala de recepții și palatul (cca. 550 i.Hr.)
• fundatii din blocuri mari de piatra
• ziduri din caramida nearasa
• soclul, ancadramentele si coloanele din piatra
fasonata
• tavanele din lemn
• compuse simetric dupa o axa
• au dominanta o sala hipostila dispusa median,
suprainaltata fata de celelalte spatii ale cladirii si
luminata lateral
• fatadele prezentau porticuri cu coloane
• decor cu reliefuri figurative
PASARGADE.
„Palatul P”
Palatul lui Cirus
„APADANA”
PASARGADE. „Palatul P”. Palatul lui Cirus
„Palatul P”. Palatul lui Cirus pavilioane

„Palatul S”.
Sala de receptii / audiente
PASARGADE. Reconstituire
„Palatul S”. Sala de recepții / audiențe
PASARGADE.
„Palatul S” sau
Sala de recepții /
audiențe
PASARGADE.
Platoul palatelor
ZENDAN

un fel de altar;

nu se cunoaste
destinatia /
functiunea precisa
PASARGADE. Citadela Tall-i Takht
sau „Dealul Tronului”
Mormântul lui Cirus (cel Mare,590-529
i.Hr., fondatorul Imperiului Persan)
în apropiere de PASARGADE (530 i.Hr.)
purta inscripția în limba
persană
,,Omule, eu sunt Cyrus, fiul
lui Cambyses,
întemeietorul Imperiului
persan şi, odinioară,
stăpanul Asiei. Nu ai de ce
mă invidia pentru acest
mormânt.”
PERSEPOLIS
• una dintre marile capitale ale Imperiului
Persan
• Persepolis era a 3-a capitala a Imperiului;
• nu avea fortificatii si nu indeplinea functii
militare; avea un caracter deschis si festiv.
• intemeiata de Darius I (516-513 i.Hr.)
• fiul sau Xerxes continua lucrarile
• era resedinta festiva de o zi
 PERSEPOLIS Palatul de o zi
• majoritatea cladirilor se aflau pe o terasa 300x 400 m
amenajata la baza muntelui, cu o inaltime de 15 m
• PROPILEELE (poarta triumfala a lui Xerxes I), „Poarta
tuturor popoarelor”,
• APADANA LUI DARIUS – sala pentru audiente,
festivitati si ceremonii
• SALA CELOR O SUTA DE COLOANE (75x75 m,
10x10 coloane), precedata de un portic hipostil (dublu
sir de 8 coloane, prinse intre ante) – sala tronului lui
Xerxes I.
• între ele era un TRIPILON, cade deschide accesul la
ANSAMBLUL DE PALATE DE LOCUIT, la TEZAUR
si SALA TRONULUI LUI DARIUS (99 coloane 11x9)
PROPILEELE (poarta triumfală, Xerxes I)
„Poarta tuturor popoarelor”

reconstituire
ALEEA DE PROCESIUNI. vedere dinspre PROPILEE
APADANA LUI DARIUS I
APADANA LUI DARIUS I
scările
SALA CELOR 100 DE COLOANE
Palatul „Hadish”

Palatul „Tachara”
Palatul „Tachara” al lui Darius I (522/1-486)
Reconstituire de Charles Chipiez - 1884
 Palatul „Hadish” al lui Xerxes I (485-465)

Palatul Hadish are un plan similar cu Palatul Tachara,

dar este de doua ori mai mare.
 Mormintele regale hipogee
ale regilor Artaxerxès II (404-359)
și Artaxerxès III (358-338)
Kuh-e Rahmat, la Persepolis

amplasamentul de lângă Persepolis, din apropierea ansamblului

palatelor e o excepție; asemănătoare celor de la Naqsh-i Rustam
Mormintele regale hipogee
Naqsh-i Rustam / Naqsh-e Rustam,
lângă Persepolis
Mormântul lui Darius I
Mormântul lui Darius I, registrul superior
Mormântul lui Xerxes I