Istoria artei în România

AP-AD 2022-2023

Curs 1

Arta medievală în
Transilvania, Moldova și
Țara Românească
(secolele X-XVI)

Lect. dr. Ioana Rus

ioana.rus@uad.ro
 Nașterea stilului romanic în arta transilvăneană Cadru istoric, politic

• Stilul romanic apare în Transilvania odată cu epoca cuceririi maghiare și

consolidarea regalității în această zonă (sec. XI-XIII), fiind adus de coloniști.

• Cucerirea maghiară – etape succesive – frontiera stabilită pe linia naturală a lanțului

carpatic.

• Pentru consolidarea graniței - regalitatea maghiară invită coloniști:

– sași în SE Transilvaniei [Géza II (1141-1161)], N Transilvaniei.

– în 1211, în Țara Bârsei sunt instalați cavalerii ordinului teuton, alături de cel
de-al doilea val de sași în S-E Transilvaniei
[Andrei II (1205-35)]

– cca. 1213, pe frontiera de E

sunt instalați secuii.
 Castre regale, cetăți nobiliare, cetățile din jurul bisericilor
Pentru consolidarea
autorității, asigurarea
ordinii și siguranța căilor
de comunicație =
construirea de fortificații
numite castre regale
(Cetatea Dăbâca, jud.
Cluj și Castrul de la
Hunedoara).
După invazia mongolă
din 1241 = ridicarea de
fortificații pentru refugiu
și reședință nesupuse
direct controlului regelui
= cetățile nobiliare
(cetatea din Colțești (AB),
ridicată de familia
Thoroczkay)
La înc. sec. XIII (c. 1200)
apar cetățile din jurul
bisericilor romanice
(Cisnădioara și prima
curtină din jurul bisericii
parohiale Sibiu din Sibiu,
azi Piața Huet)
Stilul romanic în Transilvania – Arhitectura ecleziastică, sculptura

Bis. Cisnădioara (SB) / Cat. Alba Iulia (AB) / Bis. Șieu Odorhei (BN)
 Spolia în arhitectura medievală

Bis. din Densuș (HD) / Bis. din Strei (HD) / Bis. din Ostrov (HD)
 Nașterea stilului gotic în arta transilvăneană

• În anul 1301 se stinge dinastia Arpadiană, în 1305 urcă pe tronul Ungariei

Carol Robert de Anjou.

• În secolul al XIV-lea arta gotică se diversifică datorită multiplelor influențele

venite dinspre Europa Centrală și Italia.

• Se formează trama stradală a principalelor centre urbane (Cluj, Sibiu,

Brașov, Sighișoara); începe ridicarea primelor fortificații în jurul centrelor
orașelor (Sibiu, Cluj).

• În arhitectura ecleziastică planul bazilical (cu nave de înălțimi diferite) este

înlocuit de planul de tip hală (cu navele de înălțimi egale (Sebeș, Cluj,
Brașov).

• Pe lângă arhitectură se afirmă tot mai mult sculptura, pictura (în frescă, dar
și pe suport mobil) și artele minore (orfevrăria, țesăturile).
 Stilul gotic timpuriu și matur în Transilvania (sec. XIV-XV)

Mănăstirea Biserica
cisterciană, Cârța evanghelică, Sebeș
(SB), sec. XIV (AB), sec. XIV-XV

Biserica Sfântul Mihail, Cluj, sec. XV

Stilul gotic târziu în Transilvania (sec. XV-XVI)

Biserica fortificată, Biertan (SB)

Altarul poliptic, 1483-1515
 Moldova și Țara Românească în secolele XIV-XVI
Cadru istoric, politic

• Principatul Moldovei se afirmă ca stat independent în anul 1359, când cneazul

maramureșan Bogdan vodă îi alungă pe urmașii voievodului Dragoș, vasalii
Ungariei, de pe tronul Moldovei.

• Țara Românească își câștigă independența în anul 1330 prin bătălia de la Posada
contra Carol I. de Anjou, regele Ungariei.

• Manifestările de cultură din Țările române au fost, în marea majoritate, inițiate și

sprijinite material de către voievozi, boieri, Biserică.

• Sub patronajul lor, în Moldova se desfășoară o activitate constructivă de mare

amploare: cetățile, mănăstirile (locuri de desfășurare a vieții monahale de tradiție
bizantină, au fost gândite și ca puncte de apărare şi refugiu pe care se bizuia
independența țării), bisericile de curte sau de mânăstire (la adăpostul lor,
călugări caligrafi, cronicari, miniaturiști, zugravi de biserici și pictori de icoane)
au dat naștere unei arte ce îmbină tradiția bizantină cu influențele occidentale.
 Arta în Moldova secolelor XIV-XVI

Mănăstirea
Siret, ctitorită Mănăstirea Voroneț, ctitorită
de Sas-voievod, de Ștefan cel Mare, 1488,
sec. XIV pictată în 1547
 Arta în Țara Românească în secolele (XIV-XVI)

Biserica Sf. Nicolae Domnesc (Curtea de

Argeș), ctitorită de Basarab I., c. 1340 Mănăstirea Dealu, ctitorită de Radu cel
Mare, 1501