Arhitectura Civilizaţiilor

Etruscă şi Romană
 Civilizaţia Etruscă
Cadrul General de Dezvoltare

Peninsula italică a fost locuită din cele mai vechi

timpuri de populaţii ce difereau prin origine, caractere
etnice şi civilizaţie. Aceste populaţii au cunoscut
evoluţii inegale.
În sec.VIII îH două grupări etnice ating un nivel ridicat
de civilizaţie:
• Etruscii, în actuala Toscană
• Latinii, în Lazium, în jurul Romei

Etruscii: prima civilizaţie din Europa occidentală

 Istoria civilizaţiei Etrusce
PERIOADA / ARHITECTURA /
EVENIMENTE ISTORICE MONUMENTE SEMNIFICATIVE_____
sec. VIII - sec. II îC Forme de urbanism raţional:
• Viaţă preponderent urbană - oraşul, construit după ritual (libri ritualis)
• Uniune politică de oraşe cu tramă ortogonală, cu axe majore: Cardo
• Tendinţă de expansiune asupra şi Decumanus (Perusia, actuala Peruggia)
întregii Italii, chiar a Romei - dotări edilitare: apă, canalizare, pavaje,
• sec. V îC - semne de declin trotuare, borduri
• sec. II îC - Etruria devine parte Locuinţe cu atrium&bazin de colectare apă
a Republicii Romane Arhitectură funerară dezvoltată, cu tipuri
morminte tumulus şi rupestre în necropole
Temple: Jupiter Capitolinul, Marzabotto
Arcul cu bolţari radiali (Porta Marzia)
- principii compoziţionale: simetrie, axialitate, ierarhizare
- principiul frontalităţii, percepţie statică
Templu etrusc
Templu Jupiter Optimus Maximus
Arhitectura
Funerară
 Roma Antică
• Ultima dintre marile civilizaţii ale antichităţii
• 12 secole de existenţă, de la orânduirea gentilică până
în pragul feudalismului, o dată cu destrămarea
sclavagismului
• La origine, o mică populaţie de latini având ca centru
cetatea Romei
 Roma Antică: Periodizare

• PERIOADA MONARHICĂ (754-509 îC)

• PERIOADA REPUBLICII (509 - 31 îC)

• PERIOADE ALE IMPERIULUI (31 îC - 476)

• Prima perioadă (31 îC - 68 dC)
• Perioada medie 68 – 235
• Perioada târzie 235 – 476
PERIOADA MONARHICĂ (754-509 îC)

PERIOADA / ARHITECTURA /
EVENIMENTE ISTORICE MONUMENTE SEMNIFICATIVE

• Roma, doar pe Palatin şi Capitoliu - influenţă etruscă: arce şi bolţi,

• sinteză etnică, alternanţa regilor ziduri în opus quadratum
etrusci, latini, sabini - zidurile Romei, ale lui
• societate sclavagistă, condusă de Servius Tullius: zidurile serviene
regi, senat şi comitia curiata - templul lui Jupiter Capitolinul,
refăcut de mai multe ori
PERIOADA REPUBLICII (509 - 31 îC)

PERIOADA / ARHITECTURA /
EVENIMENTE ISTORICE MONUMENTE SEMNIFICATIVE
- fuziunea de elem. de arhitectură
• cucerirea treptată a peninsulei italice, etrusco-latine cu greco-elenistice
a Galliei, Spaniei,Greciei,Egiptului etc. - apare combinaţia arcadă/ordin
• uriaşe bogăţii - apare coloana angajată pe pilă
• aparat administrativ paramilitar - continuarea şi dezvoltarea
• difuzarea civilizaţiei romane în teritorii tradiţiilor urbanistice etrusce:
• contacte cu civilizaţii evoluate - stabilirea programelor de arh.:
• criza instituţiilor republicane duce locuinţa cu atrium, cu peristil;
la încoronarea lui Augustus ca terme, teatre, amfiteatre (Pompei)
împărat în 31 îC - tipologiile de temple romane
- sanctuare (Hercule din Tivoli)
PRIMA PERIOADĂ A IMPERIULUI
(31 îC - 68) dinastia Iulio - Claudia
PERIOADA /
EVENIMENTE ISTORICE
• consolidare, expansiune a imperiului
• cultură: Titus Livius, Tacitus (istorici),
Horaţiu, Virgiliu, Ovidiu (poeţi),
Cicero (orator), Vitruviu (arhitect)
“Zece cărţi despre Arhitectură”
ARHITECTURA /
MONUMENTE SEMNIFICATIVE
- în Roma se construieşte intens,
preluând modele greco-elenistice
- Forum-ul lui Augustus (2 îC)
- teatrul lui Marcellus
- locuire în: domus tradiţional
in oraşe, vile
- castre, şosele, poduri, apeducte,
Arce de triumf (Aosta)
PERIOADA MEDIE A IMPERIULUI (68-235)
dinastia Flaviilor, Antoninilor, Severilor
PERIOADA /
EVENIMENTE ISTORICE
• sec. II - Traian: întindere maximă
a imperiului
• cultura romană pătrunde în provincii
şi este influenţată de alte culturi
ARHITECTURA /
MONUMENTE SEMNIFICATIVE
- Forum Ulpium şi Traian
- Arcele lui Titus şi Severus
- Terme: Titus, Traian, Caracalla
- Colosseum, Roma
- Pantheon, Roma
- Vila lui Adrian de la Tivoli
- arh. Apollodor din Damasc
 PERIOADA TÂRZIE A IMPERIULUI
(235-476)
PERIOADA /
EVENIMENTE ISTORICE
• creştinismul: 313 “Edictul de la Milan”
• 330 Constantin mută capitala la Bizanţ
• 375 dezmembrarea imperiului
(apar Imperiul de Răsărit şi de Apus)
• 476 Odoacru demite pe împărat
(Romulus Augustus)
ARHITECTURA /
MONUMENTE SEMNIFICATIVE
- apar ansambluri remarcabile în
provincii: Baal-Bek, Timgad
- palatul lui Diocliţian la Spalato
- bazilica lui Maxenţiu, Roma
- termele lui Diocliţian, Roma
- vechea biserică San Pietro,Roma
- Mausoleul Santa Constanza,Roma
 Factori definitorii pentru fenomenul
arhitectural Roman

• Întinsele teritorii cucerite au creat necesitatea unor activităţi

constructive de amploare;
• Contactul cu diverse civilizaţii au dus la continua modificare a
sistemelor constructive;
• Influenţe puternice etrusce şi greco-elenistice;
• Caracterul predominant urban al civilizaţiei romane au dus la
dezvoltarea construcţiei oraşelor şi ansamblurilor urbane;
• Afirmarea prin arhitectură a autorităţii era o necesitate;
• Raţiunea, echilibrul, ordinea şi pragmatismul, caracteristice
pentru mentalitatea romană se reflecta în arhitectură;
• Tehnici de construcţie excepţionale.
Înainte de 33îC
33-18 îC
19-9 îC
9îC-4dC
Clinţii Romei

Imperiul sub Augustus

Întinderea maximă a Imperiului sub Traian
 Urbanismul Roman
se caracterizează prin:
• Îmbinarea ştiinţei cu practica intervenţiilor urbane;
• Continuarea tradiţiilor etrusce; Roma însăşi a fost fundată după
tradiţii etrusce;
• Introducerea rapidă a sistemului roman în teritoriile ocupate prin:
• Creerea de aşezări militare stabile (Castre)
• Fondarea de oraşe noi (Colonii)
• Mod de viaţă urban cu servicii publice (de tradiţie etruscă):
• Alimentare cu apă şi canalizare
• Aprovizionare
• Construcţia şi întreţinerea de clădiri publice etc.
• Legi şi prescripţii urbanistice continuu adaptate;
• Organizarea oraşului în cartiere având reprezentanţi aleşi;
 Tipuri de Acţiuni Urbanistice
• Sistematizarea teritoriului;
• Fondarea de noi aşezări;
• Intervenţii în ţesut urban existent;
• Compunerea de mari ansambluri;
• Inserarea de construcţii noi în cadrul construit
existent;
Principiul comun, prezent la toate nivelele de
organizare urbanistică: prezenţa celor două axe,
Cardo & Decumanus
 Intervenţii urbanistice în noile
teritorii
• Construcţia de aşezări militare temporare sau stabile
(castre);
• Construcţia de colonii;
• Transformarea, uneori radicală, a centrelor urbane
existente;

Fiecare acţiune de fondare se realiza de către un preot, Augur,

care marca cele 2 axe (Cardo şi Decumanus) cu plugul tras de
boi.
 Castrul roman

Schema unui
castru roman
1. Comandament
(Pretoriu)
2. Decumanus (E+V)
3. Cardo (N+S)

Porţile
4. Principală dreaptă
5. A pretoriului
6. Principală stângă
7. Decumana
Viminacium, Moesia, iniţial un castru, Legiunea VII Claudia.
Construită în 86, distrusă în 440, Supr. 17 Ha. Astăzi în Serbia.
Novaesium , cel mai vechi
castru militar din Germania
Inferioară, construit în 16îC
şi distrus în 70. Suprafaţă de
24 Ha. Azi în Olanda.
 Oraşele construite după un
plan prestabilit
• Apărate de ziduri trasate după ritual etrusc;
• Concepţia după care spaţiul interior, protejat de zei,
e opus celui ostil exterior;
• Existenţa unei zone non edificandi în jur;
• Forme ordonate:
• Contur rectangular
• Tramă rectangulată formând insule;
• Ocuparea intensivă a terenului la sol şi pe înălţime
(Roma: locuinţe de 18-20 m înălţime).
Oraşele erau diferenţiate după geneza lor:
• Castru transformat în oraş (de ex. Viena)
• Colonie (de exemplu Torino)
• Oraş pe traseu comercial
• Oraş lângă un sanctuar (de exemplu Baal Bek)

Structurile urbane vechi romane se văd până azi

(ex. Florenţa, Cluj Napoca)
Arles, Franţa
Colonia Ulpia Traiana, Germania
 N

Timgad
Algeria
Florenţa
Florenţa

Cluj Napoca
Programe de arhitectură
 Ansambluri urbane - Forul

• Forul, cel mai important ansamblu urban roman,

program major al arhitecturii romane
• Forul are rol: - funcţional
- de reprezentare
• Amplasat la intersecţia arterelor majore:
• traversat de acestea
• adiacent acestora
• întrerupând una din axe
Forul
În jurul spaţiului central, a pieţii, apar edificii publice:
• Templul principal, alte temple, altare
• Bazilica (judecăţi, adunări, tranzacţii comerciale)
• Curia, dedicată vieţii politice
• Construcţii administrative
• Spaţii comerciale
• Terme
• Biblioteci
• Construcţii comemorative etc.
Curs istoria arhitecturii – Sanda Voiculescu
Roma: Forul Roman (Republican)

• Amplasat la intersecţia unor drumuri, fiind deci

traversat de căi comerciale;
• S-a dezvoltat spontan;
• A suferit adăugiri şi transformări;
• S-a format o direcţie principală ce se îndreaptă
spre dealul Capitoliului.
Republican Rome: red; Imperial Rome: black
 Forurile imperiale

• Tendinţa ca Forul să fie un spaţiu urban închis bine

definit apare încă de la sfârşitul republicii;
• Forurile imperiale glorificau împăratul;
• Forma forului evoluează:
• Forme geometrice simple, rectangulare, definind un ax
longitudinal (Forul lui Cezar)
• Apariţia unor exedre defineşte axe secundare (Forul lui
Augustus)
• Spaţii complexe, cu axe multiple şi succesiuni de imagini
controlate (Forul lui Traian)
Forum Cezar, templul lui Venus
Forum Augustus, templul lui Marte
 Forul din
Pompei
În provincii
Forul reprezenta
autoritatea
Romei
COMPOZIȚIA ANSAMBLULUI – FOR

• FOR GEOMETRIC SIMPLU CU AX LONGITUDINAL PUTERNIC ACCENTUAT

• FOR GEOMETRIC COMPLEX – MAI MULTE DEZVOLTĂRI ALE SPAȚIULUI
CENTRAL PRIN EXEDRE (forul lui Augustus)
• FOR COMPLEX CU AXE MULTIPLE ȘI SUUCESIUNI DE IMAGINI CONTRO –
LATE DE- A LUNGUL AXULUI PRINCIPAL – EFECTE SCENOGRAFICE