Arhitectura în Roma Antică

Autor:Colibaba Ariadna
Grupa SHTA 2201
 Introducere
Arhitectura din Roma Antică este remarcabilă pentru realizările
sale semnificative, care au avut o influență puternică asupra
evoluției arhitecturii în lumea occidentală. Perioada Romei Antice
a acoperit aproximativ 1.000 de ani, începând cu fondarea orașului
Roma în jurul anului 753 î.Hr. și terminând cu căderea Imperiului
Roman în 476 d.Hr. În această perioadă, arhitectura romană a
experimentat o evoluție notabilă, îmbinând influențe etrusce,
grecești și ale altor culturi cu inovații proprii.
 Descriere
Roma a lăsat moștenire posterității opere de artă de o valoare
inestimabilă. Monumentele numeroase, rămase din timpul civilizației
romane, arată marea varietate de forme construcțiilor romane. Scara și
proporțiile monumentale, impresionantele concepții ale bazilicilor, ale
termelor și monumentelor funerare, noua tehnică constructivă a arcurilor
și bolților, construcțiile rezervoarelor, a podurilor, a apeductelor și
viaductelor, a șoselelor, a arcurilor de triumf, fac din arhitectura romana
"o enciclopedie morfologică a arhitecturii". sculptura romană are o
valoare neprețuită, lăsînd moștenire societății zilelor noastre adevărate
opera de artă, o cultură artistică deosebită și contribuie la dezvoltarea
artei contemporane.
• Tipuri de construcţii specifice arhitecturii romane:
Construcţii comemorative
• Arcuri de Triumf -exemple: Arcul lui Constantin, Arcul lui Titus, Arcul lui Septimius Severus – Roma;
Arcul lui Augustus – Rimini;
• Coloane comemorative – exemplu: Columna lui Traian – Roma;
• Mausolee –exemplu: Mausoleul lui Hadrian – Roma Construcţiile religioase:
• Temple – exemple: Panteonul, Templul lui Hercule, Templul lui Venus şi al Romei – Roma;
• Edicule (sanctuare mici). Construcţii publice:
• Bazilici – exemplu: Bazilica lui Constantin şi Maxentiu – Roma;
• Băi publice – exemple: Termele lui Diocleţian, Termele lui Caracalla – Roma;
• Teatre, Amfiteatre – exemple: Teatrul lui Marcellus, Colosseum – Roma;
Alte construcţii complexe cu rol administrativ sau comercial – exemplu: Mercati di Traiano – Roma.
Construcţii domestice:

Domus -casă mai mare – exemple: Domus Aurea, Domus Augustana, Domus Flavia în Palatin –
Roma; diverse case – Pompeii;
• Villa -reşedinţă la ţară – exemplu: Villa Adriana – Tivoli;
• Insula – bloc de locuinţe închiriate – exemplu: Insula romana – Roma
Arhitectura este dominată de construcții masive și severe:
catedrale, manăstiri, castele, fortificații, realizate mai ales din
piatră, cu ziduri groase, turnuri înalte și ferestre
înguste.Principalele caracteristici ale acestor construc ții sunt
bolta în semicerc și forma de arc în plin centru a pu ținelor
deschideri practicate în ziduri: ferestre, portaluri și
arcade.Bisericile cu planul în formă de cruce sunt greoaie, cu
bolți, cupole și coloane rotunde. Catedralele copleșesc prin
monumentalitate și măreție .Iar pe locurile înalte, greu
accesibile s-au construit castele
 Concluzii
 În concluzie, sculptura romană are o valoare neprețuită, lăsînd moștenire societății
zilelor noastre adevărate opera de artă, o cultură artistică deosebită și contribuie la
dezvoltarea artei contemporane.
 În manifestările cele mai vechi ale artei romane se regăsesc elemente ale artei
celorlalte popoare italice cu care romanii au venit în contact. Prima fază deci a artei
romane se prezintă ca o sinteză a contribuțiilor acestor populații italice. Ideosebi
aportul etrusc a fost fundamental în arhitectura templeror și în scluptura în bronz.
Încat, începind cu sec VI ien creația artistică a romanilor va evolua timp de 4 secole
paralel cu arta etruscilor. În sec II ien. arta romană începe însă să-și definească
personalitatea: numai din acest secol încolo se poate vorbi de o ,,artă romană'.
Arhitectura a oferit forme de manifestare particulare, impuse de cerințele vieții
publice și de stat ale societății Romei antice. Piețele publice, bazilicile, amfiteatrele,
templele, termele, locuințele particulare, magazinele, ofereau ansambluri incluse în
concepția urbanismului roman, care trasa rețeaua străzilor și a arterelor de circulație,
între zona centrală și zidurile de incintă.
 Așadar, arta romană au avut o contribuție deosebită la dezvoltarea artei nu doar
pentru acele timpuri, ci au pus baza formării și dezvoltării artei contemporane.
 Surse bibliografice
Cărți, monografii:
• Drimba Ovidiu. Istoria culturii și civilizației, Editura Științifică și Enciclopedică, vol. I, București,
1984.
• Dumitru Tudor, Andrei Aricescu Enciclopedia civilizației romane, Editura Științifică și
Enciclopedică, 1982
• Hanga V. Istoria Romei Antice, Chişinău, 1992.
• P. Cousin, R. Bloch, Destinul Romei, Ed. Meridiane, 1988
• Smochină A., Istoria universală a statului şi dreptului. Vol. I, II, Chişinău, 2002
• Vlad Gh. Nistor, Redefinind sfârşitul. Cetate şi Imperiu, Ed. Nemira, 2000
Surse web:
• Arhitectura romană. Disponibil la https://ro.wikipedia.org/wiki/Arta_roman%C4%83
• Arhitectura romană. Disponibil la http://www.scritub.com/arta-cultura/Arta-
romana2058181622.php
• Arhitectura civilă a Romei Antice. Disponibil la
http://www.referatele.com/referate/istorie/online5/Arhitectura-civila-a-Romei-Antice-referat
ele-
com.php