Sunteți pe pagina 1din 2

curs general introductiv ISTORIA ARTEI EUROPENE drd.

Cosmin Ungureanu

EVUL MEDIU ROMANIC ȘI GOTIC

Epoca romanică (circa sec. X-XIV)


- Antichitatea târzie – sec. V-VIII (perioada invaziilor) – declin rapid al civilizației
urbane și ruptură cu tradiția clasică; infuzia de elemente specifice artelor popoarelor
migratoare (ostrogoți, vizigoți, longobarzi, vandali, gepizi etc.) – în special orfevrăria
- Epoca carolingiană – sec. IX-X – reîntoarcerea la calitatea monumentală & emulația cu
Imperiul Bizantin (în anul 800, Carol cel Mare – încoronat la Roma)
- ex: capela palatină de la Aachen (modelul San Vitale din Ravenna); mănăstirea din
Lorsch
- anumite elemente ale arhitecturii carolingiene sunt păstrate în arhitectura romanică
și chiar în cea gotică (deambulatoriul, dublul transept, turnurile din fațada de Vest
etc.)
- depășirea anului 1000 (milenarismul) – metamorfozarea Europei – dezvoltarea, în
interiorul civilizației feudale și monastice, a unei civilizații urbane și negustorești
- arhitectura romanică – tentativa de a recupera/resuscita tehnica, metodele, formele
arhitecturii antice (romane)
- trăsăturile esențiale ale unei construcții (biserici) romanice – masivitatea zidăriei
(excesivă), proporții aleatorii, decorație limitată la anumite zone (arhivoltă, timpanul
portalului, capiteluri, etc.); decorația sculpturală – adaptată (prin deformare)
suprafeței ocupate

Epoca gotică (circa sec. XII-XV)


Terminologie:
- conceptul de „gotic” – multiple înŃelesuri cu implicaŃii estetice, politice şi sociale;
capătă, în Italia secolelor XIV şi XV, dimensiuni notabile;
- ca judecată de valoare, eticheta de „gotic” are o nuanŃă peiorativă – de la indicarea
unei contaminări şi chiar ruinări a culturii clasice mediteraneene la desemnarea
„prostului gust” în general;
- arhitectura gotică – originea presupusă este una vegetală, prin urmare mai puŃin
armonioasă şi lipsită de proporŃii;
- epoca în care se construieşte în manieră „gotică” (germană, deci barbară) – este
considerată un lung mileniu întunecat (sec. V – XV d.Chr.); în realitate, „stilul” gotic
ocupă un interval mai restrâns – cca. sec. XII-XV; supravieŃuieşte, izolat, în paralel

UAUIM, Facultatea de arhitectură de interior, an I

1
curs general introductiv ISTORIA ARTEI EUROPENE drd. Cosmin Ungureanu

cu formulările stilului clasic (Baroc, Rococo, Neoclasicism, Eclectism), până în sec.


XIX
- în sec. XV-XVI, umaniști precum Antonio Manetti, Antonio Filarete, Giorgio Vasari
etc. consideră arhitectura gotică ca fiind „tedesca” (germană) și modernă – ei
contribuie, astfel, la fixarea unei atitudini care se va amplifica intr-o tradiŃie
(academismul; reacŃii în sec. XIX – John Ruskin, Viollet-le-Duc, istorismul);
- arhitectura gotică ca expresie a naŃionalismului (opus francigenum, deutsche
Architektur)
Arhitectura – ipoteze, direcŃii de abordare:
- catedrala ca încununare (şi întrupare) a unui efort colectiv (Victor Hugo, Emile
Male); catedrala ca realitate şi „proces” de o complexitate remarcabilă – prelungirea
șantierului pe mai multe secole;
- meşteşugul „ermetic” – loje de pietrari, secrete de breaslă, iniŃiere etc.; de aici va
deriva, în sec. XVII-XVIII, Francmasoneria;
- treptată autonomie a arhitectului; colaborarea sa cu comanditarul – Hugues
Libergier, Pierre de Montreuil, Villard de Honnecourt; chestiunea anonimatului
arhitectului în Evul Mediu are o anumită relativitate;
- cultura din ce în ce mai largă a arhitectului – scolastica ca modus operandi
- „personalitatea” arhitecturii religioase (Catedrala din Amiens – mesianism;
Catedrala Notre-Dame de Paris – biserica Fecioarei; Catedrala din Laon – erudiŃie;
Catedrala din Chartres – misticism; Catedrala din Reims – naŃionalism, etc.)

Definiri ale arhitecturii gotice:


• arhitectură „membrologică” – relaŃia dintre parte şi întreg (Paul Frankl);
• arhitectură a structurii (Viollet-le-Duc) – edificiul „dinamic”;
• arhitectură a spaŃiului – articularea, divizarea, orientarea etc;
• arhitectură a reprezentării – spaŃiul-lumină, prototipul Ierusalimului celest, simbolismul
etc;
• imitația „atipică” – pădurea pe de o parte, obiectele de cult (Antonio Filarete, sec. XV –
arhitectura gotică derivată din orfevrărie) pe de altă parte
• catedrala ca Summa, Speculum – discursivitatea ei – textul scolastic [cele trei principii
regulatoare, alcătuirea sa (partes, membra, articuli), schema hegeliană teză-antiteză-
sinteză], enciclopedia (reprezentări prin intermediul sculpturii, picturii şi artelor minore
a „oglinzilor medievale” – speculum morale, historiae, theologiae)

UAUIM, Facultatea de arhitectură de interior, an I