UMANISMUL CIVIC &

RENAŞTEREA ARTISTICĂ
R A
A R A TU
E UR U A C
A PT IC
Ţ R AT Z ITE
IIN T U
E R UL U RH
ŞT IC T SC M A
P LI
 SURSA DE APARIŢIE
ITALIA (SEC XIV-XVI)
FLORENŢA/VENEŢIA /
ROMA /MILANO

• INSPIRAŢIA: ANTICHITATEA & EVUL MEDIU

• RĂSPÂNDIRE: FRANŢA/GERMANIA/ŢĂRILE DE JOS (începând cu sec XVI)

ANGLIA (începând cu sec XVII)
ROMÂNIA (începând cu sec XVII) – instalare târzie din cauza influenţelor bizantine din punct de vedere spiritual şi
politic

• REALIZĂRI: OMUL UNIVERSAL, MULTILATERAL, ARMONIOS DEZVOLTAT,

EDUCAT, PASIONAT IUBITOR DE CUNOAŞTERE ŞI FRUMOS,
OM DE ACŢIUNE (preţuire a valorilor umane = UMANISM)
Evoluţia generală a stilului a fost de la simplitate (sec. 15) spre fast şi măreţie (sec. 16).
 • FLORENTA – VENETIA-ROMA -MILANO

• Filippo Brunelleschi (1377-1446), cel mai însemnat

constructor al Renașterii, descoperă perspectiva liniară -
caracteristică artei din această perioadă - și realizează
cupola Domului din Florența (1436)

• Lorenzo Ghiberti (1378-1455) devine cunoscut prin

realizarea porților de bronz ale Baptisteriului din fața
Domului
• Donatello (1386-1466), statuia de bronz a
lui David, prima sculptură care, ca în timpurile
antichității, prezintă din nou corpul omenesc gol,
fără veșminte.

• Masaccio (1401-1428), cu motivele
sale naturaliste și aplicarea perspectivei în desen,
este socotit deschizătorul de drum în pictura din
perioada timpurie a Renașterii. 

• Leonardo da Vinci (1452-1519) Milano,

fresca Cina cea de Taină pentru biserica Santa
Maria delle Grazie.
Centrul de greutate al artei se mută la Roma, la curtea
papei Iuliu al II-lea, care încurajează realizarea unor
proiecte ambițioase înăuntrul și în afara Vaticanului.

Domul "Sfântul Petru" (San Pietro), este construit după

planurile lui Donato Bramante (1444-1514), în "Capela
Sixtină" Michelangelo pictează plafonul și fundalul
("Judecata de Apoi"). 

Rafael Sanzio (1483-1520) decorează camerele (Le

Stanze di Raffaello) din palatul Vaticanului - printre alte
motive, celebra "Școală din Atena", în care sunt figurați
diverși filozofi ai antichității.
 • FRANTA
• Leonardo da Vinci și Benvenuto Cellini, prezenți
la curtea regelui Francisc I și participanți la
proiectarea decorării palatului din Fontainebleau
• GERMANIA
• Arta germană - stilul gotic. 
• Konrad Witz (ca.1400-1445) pictează peisaje sub influența
artei flamande. Cu opera lui Albrecht Dürer (1471-1528),
pictor, desenator și gravor, se realizează legătura cu arta
Renașterii, după modelul celei italiene.
 ARHITECTURA
Se folosesc ca elemente de construcție coloanele, pilaștrii, capitelurile, frontonul triunghiular, arcadele,
preluate din tratatul de arhitectură al lui Vitruviu (scriitor roman sec I IH). În sec. 16 s-a dezvoltat tema planului
central cu elevaţie piramidală (D. Bramante, Michelangelo), desăvârşindu-se compoziţia ritmică a faţadelor
(ex. Palatul Pitti din Florenţa).

 în Franța, aripa de vest a palatului Luvru  Germania, castelul din Heidelberg și primăria

din Paris (1550-1558), realizată de Pierre Lescot;  din Augsburg, construită de Elias Holl
 ALTE MARTURII ale RENASTERII

ANGLIA - Shakespeare, a cărui operă oglindeşte dramatic atât crepusculul societăţii medievale cât şi tensiunile
embrionare ale societăţii moderne

GERMANIA - umanismul Renaşterii (Ulrich von Hutten, Hans Sachs) s-a dezvoltat şi sub haina reformei religioase în
luptă cu Biserica catolică, impunându-se prin spiritul său pronunţat popular şi prin ideea unităţii naţionale.
Cărţile populare care au circulat în sec. 15-16 („Burghezii din Schilda”, „Doctor Faust” şi „Till
Eulenspiegel”) au contribuit la răspândirea în mase a spiritului Renaşterii.

CENTRUL ŞI RĂSĂRITUL EUROPEI - stilul Renaşterii se manifestă mai ales în arhitectură.

POLONIA -Castelul Wawel din Cracovia (1507-1563), capela funerară a Iagellonilor, capodoperă a Renaşterii polone
si loggia primăriei din Poznań etc.
CEHIA - prin Pavilionul Belvedere din Praga.
UNGARIA - vestigiile palatului lui Matei Corvin de la Buda.
RUSIA - prin unele elemente integrate unor construcţii din Kremlinul Moscovei, ca Palatul cu faţete după modelul
Palatului diamantelor din Ferrara.
 Ţările Române - Renaşterea s-a manifestat prin umanismul transilvănean (sec. 15-16), iar mai târziu în
Moldova şi în Țara Românească, prin marii cărturari din sec. 17 şi începutul sec. 18,
umanismul românesc având trăsături specifice, generate de caracterul său mediat şi tardiv.

- Prin mijlocirea înaltului cler şi a marii nobilimi, aflate în strânse relaţii cu Roma,
Renaşterea a influenţat puternic arhitectura transilvăneană.

- Caracteristic stilului Renaşterii este capela Lazoi a catedralei Sf. Mihail din Alba
Iulia. În acelaşi stil au fost transformate, în sec. 16, şi castele nobiliare. S-au construit pe
plan dreptunghiular, cu curte interioară, castelele din Vinţu de Jos, Criş şi Sânmiclăuş,
cel din urmă având două loggia suprapuse, formate din arcade în semicerc.

- Casele burgheze din oraşe au adoptat formele noi în special în decoraţia porţilor şi a
ferestrelor (casa Göllner din Sibiu, casa Halphard din Cluj)
 EFECTE :

ISTORICII RENAȘTERII RENUNȚĂ LA PERIODIZAREA ISTORIEI DUPĂ CRITERII

RELIGIOASE (CREAȚIA, NAȘTEREA LUI IISUS ȘI AȘTEPTAREA JUDECĂȚII DE APOI);

NOUA GENERAȚIE A RENAȘTERII ERA PLINĂ DE ADMIRAȚIE FAȚĂ DE CIVILIZAȚIA

ANTICHITĂȚII ȘI CONDAMNA PERIOADA SECOLELOR CE I-AU URMAT CA FIIND
IGNORANTĂ, BARBARĂ, ÎNTUNECATĂ. PROPRIUL LOR TIMP ÎL CONSIDERAU EPOCĂ
A LUMINII.

CLERUL, ÎN SPECIAL CEL ÎNALT, ÎȘI SCHIMBĂ MODUL DE VIAȚĂ, RENUNȚÂND LA

PREOCUPĂRILE EXCLUSIVE DE CULT ȘI ASPIRÂND LA O PARTICIPARE ACTIVĂ ÎN
POLITICĂ. PAPI, CARDINALI ȘI EPISCOPI NU SE MAI DEOSEBESC ÎN ACEASTĂ
PRIVINȚĂ DE NEGUSTORI SAU CONDUCĂTORI POLITICI. CREȘTINISMUL RĂMÂNE,
TOTUȘI, ELEMENTUL PREPONDERENT AL CULTURII
MULTUMESC PENTRU ATENTIE!