Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui

Capitolul II.
Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice

2.1 Studiul activității antimicrobiene și antifungice

În patologia umană infecțiile septico-purulente, provocate de diverse microorganisme,
ocupă un loc aparte. Este foarte important de observat că microflora devine din ce în ce mai
rezistentă la antibiotice. Din acest motiv cercetătorii trebuie să descopere noi tratamente
pentru a ține pasul cu evoluția microorganismelor.
În 1992, o echipă de cercetători a Institutului Cantacuzino, sub îndrumarea prof. dr.
M. Neguț a realizat multiple studii privind acțiunea bacteriostatică a extractului de
Chelidonium majus pe culturi de: Streptococcus viridans, Streptococcus hemolyticus,
Staphylococcus, Staphylococcus aureus, Streptococcus faecalis, Escherichia coli, Proteus
vulgaris și Pseudomonas aeruginosa.
Activitatea fungistatică și fungicidă a fost evaluată față de fungii: Candida albicans,
Aspergillus niger, Aspergillus fumigatus, Penicilinum.
Streptococii cuprind un număr mare de bacterii unele patogene iar altele condiționat patogene.
Cele mai importante specii implicate în patologia umană sunt: S. Pyogenes, S
Viridians, S. agalactiae, S. faecalis și S. pneumoniae. Streptococii sunt clasificați pe baza
tipului de hemoliză pe care o produc dar și pe baza antigenităţii carbohidratului conținut de
peretele celular – clasificarea Lancefield. Majoritatea speciilor aparțin florei normale ce
colonizează tegumentele şi mucoasele.[14]

A. Steptococcus viridans
Este un streptococ din categoria streptococilor orali, reprezentat de:
- S. salivarius,
- S. sanguis,

26
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui

- S. mutans,
- S. mitis.
Această categorie de streptococi produc alfa-hemoliză sau gama-hemoliză. Sunt streptococi
saprofiți condiționat patogeni, implicați în majoritatea cazurilor de endocardită bacteriană,
apariția cariilor dentare.[14]

B. Streprococcus hemolyticus
Poartă și denumirea de Streptococcus pyogenes, aparține clasei A a streptococilor.
Patogenii de tip A pot genera sindroame postinfecțioase de tipul reumatismului articular acut
sau a glomerulonefritei post streptococice. Streptococii au capacitatea de a elabora o serie de
substanțe importante atât în patogeneza infecției cât și în stimularea răspunsului imun din
partea gazdei invadate. Peretele microbian conține un antigen care va fi eliberat la contactul
cu o substanță acidă; reacția dintre extractele acide și antiserul specific pentru grupul A,
reprezintă fundamentul identificării anumitor tulpini de S. pyogenes. Toți streptococii de tip
A prezintă la suprafață o proteină majoră, denumită proteina M, utilizată pentru stereotiparea
tulpinilor cu ajutorul antiserurilor specifice. Proteina M este ancorată la suprafața peretelui
celular, cu ajutorul unor prelungiri filiforme; secvența amino-terminală a proteinei M este
variabilă; regiunile proximare ale proteinei M rămân în permanență constante. Proteina M,
conferă patogenilor capacitatea de a rezista proceselor de fagocitoză din sângele uman
proaspăt; această rezistență se datorează posibilității legării fibrinogenului plasmatic de
moleculele M de la suprafața streptococilor, astfel este perturbată funcția sistemului
complement și funcția de opsonizare a peretelui bacterian.[14]
Rezistența la fagocitoză a streptococilor este învinsă de organism cu ajutorul
anticorpilor îndreptați împotriva proteinei M; astfel se poate explica de ce gazdele care au
dezvoltat o infecție cu o anumită tulpină vor fi protejate împotriva infecției cu aceeași tulpină
dar nu și împotriva infecției cu o tulpină ce prezintă la suprafața membranei bacteriene o
proteină M diferită. Streptococii de tip A sunt capabili de a forma o capsulă polizaharidică
compusă în mare parte din acid hialuronic. Există tulpini de streptococi, ce aparțin grupului
A, capabile de a elabora mari cantități de acid hialuronic, ce va oferi coloniilor un aspect
mucoid, caracteristic. Polizaharidul capsular are rolul de a proteja bacteria împotriva ingestiei
și distrugerii prin fagocitoză. Comparativ cu proteina A, capsula hialuronică are proprietăți

27
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui

slab imunogene iar anticorpii sintetizați împotriva elementelor capsulare, nu conferă

imunitate, datorită similitudinii structurale dintre acidul hialuronic bacterian și cel din
componența țesutului conjunctiv al gazdei umane.[14]
Streptococii de tip A au capacitatea de a sintetiza un număr crescut de elemente extra-
celulare răspunzătoare de inducerea toxicității locale și sistemice; de asemenea favorizează
diseminarea infecției în organismul bolnav. Cele mai importante toxine elaborate de acești
patogeni sunt streptolizinele S și O care alterează membranele celulare și produc hemoliză.

C. Staphylococcus aureus
Staphylococcus aureus este o bacterie care se găsește în mod normal pe pielea și
mucoasele omului, dar și a altor mamifere și păsări. Este prezent pe mucoasa nazală la peste
30% din persoanele sănătoase. Aceste bacterii supraviețuiesc timp îndelungat pe suprafețe
uscate, transmiterea e poate face direct de la o persoană la alta sau prin intermediul unor
obiecte: prosoape, lenjerie.[14]
Pot determina diferite infecții în organism, cel mai frecvent determinând infecții purulente:
- Infecții ale pielii: furuncule, acnee, foliculite, suprainfecția plăgilor;
- Infecții ale țesutului subcutanat: abcese, mastite;
- Infecții respiratorii: faringite, bronșite;
- Infecții osoase: artrite, osteomielite;
- Infecții generalizate: meningite, septicemii, endocardite;
- Toxiinfecții alimentare;
- Sindromul șocului toxic;
- Sindromul pielii opărite.

În ultimii ani Staphylococcus aureus a dobândit rezistență crescută la cât mai multe
antibiotice, în special la peniciline și cefalosporine, fiind necesară studierea unor noi
tratamente.[14]

28
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui

Fig. 2.1 Staphylococcus aureus – morfologia

[https://paramedicsworld.com/systematic-bacteriology/staphylococcus-aureus]

D. Streptococcus faecalis
Aparține tipului D al streptococilor, populează intestinul omului și al animalelor. Poate
produce:[14]
- Septicemii;
- Endocardite;
- Meningite;
- Infecții neonatale;
- Infecții urinare.

E. Escherichia coli
Este cunoscută sub denumirea de bacilul coli sau colibacil și este responsabilă de producerea
majorității infecțiilor urinare și toxiinfecțiilor alimentare. E. coli împreuna cu toxinele sale
sunt transmise omului prin:[14]
- Consumul cărnii crude sau insuficient preparate termic;
- Consumul de mezeluri;
- Lapte nepasteurizat;
- Suc de mere;
- Apa potabilă contaminată;
- Piscine și bazine contaminate;
- Apa lacurilor și mărilor contaminate;
- Grupuri sanitare contaminate.

29
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui

Fig. 3.2 Escherichia coli –Morfologia

[https://paramedicsworld.com/systematic-bacteriology]

F. Proteus vulgaris
Speciile genului Proteus sunt gazde normale ale tubului digestiv și ale urechii externe.
Ocupă locul doi în patologia infecțiilor urinare după Escherichia coli, domină cadrul intestinal
la bolnavii tratați timp îndelungat cu antibiotice cu spectru larg. Poate produce meningite
otogene la nou-născuți, suprainfecții ale plăgilor și arsurilor.[14]
Prezintă caracterele comune ale enterobacteriilor. Sunt bacili gram negativi scurți, cu
capetele rotunjite, cu polimorfism accentuat, foarte mobili, nesporulaţi, necapsulați. Produc
hidrogen sulfurat, urează și secretă fenilalanildezaminază.

G. Pseudomonas aeruginosa
Pseudomonas aeruginosa este bacilul piocianic, are o răspândire foarte mare, este
responsabil de multiple patogenii infecțioase implicând probleme mari în aplicarea terapiei
medicamentoase.
Bacilul piocianic este principalul germene condiționat patogen care determină 5-15% din
totalul infecțiilor nozocomiale. În condiții de igienă precară la om se poate localiza pe
mucoase și piele iar în mediul spitalicesc în alimente, instalații sanitare, obiecte, soluții
medicamentoase, instrumentar medical.[14]

30
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui

H. Candida albicans
Aparține categoriei fungilor fiind principala cauză a candidozei. Afectează ambele sexe
dar este de 10 ori mai întâlnită la femei în perioada de fertilitate.

I. Aspergillus niger
Este o ciupercă care formează punctele negre la plante: ceapă, struguri, alune.
Contaminarea se realizează prin intermediul fructelor și legumelor ingerate sau prin inhalarea
sporilor de cei care lucrează în horticultură. Este responsabilă de producerea otomicozelor.

J. Aspergillus fumigatus
Aspergillus fumigatus este o ciupercă saprofită răspândită în natură, se găsește în sol, are
un rol important în reciclarea carbonului și nitrogenului. Nu afectează persoanele sănătoase
dar are o influență negativă asupra persoanelor bolnave de HIV, leucemie și cancer. Procesul
infecțios este caracterizat de invazia vaselor sanguine, cu apariția unor infiltrate multifocale.
Poate apărea diseminarea la nivelul altor organe, chiar și la nivelul SNC-ului.
La pacienții cu leucemii sau limfoame aspergiloza poate apărea post chimioterapic,
manifestându-se cu febră și infiltrate pulmonare.
Scopul studiului efectuat de Institutul Cantacuzino, în anul 1992, a fost de a cerceta
activitatea antibacteriană și antifungică a extractului fluid și a sucului proaspăt standardizat
din specia Chelidonium majus. Cercetările au fost efectuate în laboratoarele Institutului
Cantacuzino din București, sub îndrumarea Prof. Dr. M. Neguț.
Sucul proaspăt standardizat și extractul fluid au fost obținute din pârțile aeriene de
Chelidonium majus colectate în faza de înflorire și uscate în condiții normale. În produsele
extractive prin metoda HPLC a fost dozată coptizina, ca fiind alcaloidul principal din plantă.
Conținutul de coptizină în suc este de 0,198 mg/ml iar în extractul fluid 1,18 mg/ml. Evaluarea
rezultatelor a fost efectuată vizual.
Activitatea bacteriostatică ( concentrația minimă de inhibiție – CMI ) a fost stabilită în
cazul lipsei creșterii microorganismelor în mediul nutritiv lichid.
Activitatea bactericidă ( concentrația minimă bactericidă – CMB ) a fost stabilită în baza
creșterii microorganismelor după însămânțarea repetată pe geloză peptonată cu termostatarea
ulterioară timp de 24 de ore.

31
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui

Tab. 2.1 Activitatea antibacteriană a produselor extractive din Chelidonium majus

Activitatea antimicrobiana fata de microorganismele test ( dilutiile )
Staphylococcus aureus Streptococcus faecalis Escherichia coli Proteus vulgaris Pseudomonas aeruginosa
tulpina 209 tulpina bolnav tulpina 0-111
Produse extractive CMI CMB CMI CMB CMI CMB CMI CMB CMI CMB
Extract fluid 1:4 1:4 1:2 1:2 1:2 1:2 1:4 1:4 1:4 1:4
Suc proaspat 1:1 1:1 1:2 1:2 1:2 1:2 1:4 1:4 1:2 1:2
Control 1:4 1:2 1:2 1:1 1:2 1:1 1:2 1:1 1:2 1:1

Rezultatele studiului au demonstrat că extractul fluid de Chelidonium majus a manifestat

activitate antimicrobiană față de Staphylococcus aureus, Proteus vulgaris și Pseudomonas
aeruginosa în diluția 1:4, iar față de Streptococcus faecalis și Escherichia coli în diluția 1:2.
Sucul proaspăt obținut din Chelidonium majus a manifestat activitate antimicrobiană față
de Staphylococcus aureus și Escherichia coli în diluția 1:1, față de Streptococcus faecalis și
Pseudomonas aeruginosa în diluția 1:2, iar față de Proteus vulgaris în diluția 1:4. Soluția
apoasă de etanol 96% 1:1, numită soluție de control, manifestă activitate antimicrobiană mai
pronunțată față de Staphylococcus aureus la diluția CMI 1:4 și CMB 1:2, față de restul test-
culturile cercetate, CMI se manifestă la diluția 1:2, iar CMB la diluția 1:1.
Activitatea fungistatică a fost evaluată după lipsa creșterii fungilor în mediul nutritiv
lichid.
Activitatea fungicidă s-a determinat după lipsa creșterii fungilor la o însămânțare repetată
pe geloza Saburo cu incubare timp de 5-7 zile, pentru Candida albicans pe parcursul a 48 de
ore.
Tabel. 2.2 Activitatea antifungică a produselor extractive extrase din Chelidonium majus
Activitatea antifungica fata de ciuperci test ( dilutiile )
Candida albicans Aspergillus niger Aspergillus fumigatus Penicilinum

Produse
extractive CMI CMB CMI CMB CMI CMB CMI CMB
Extract fluid 1:1 1:1 1:1 1:1 1:1 1:1 1:1 1:1
Suc proaspat 1:1 1:1 1:1 1:1 1:2 1:2 1:2 1:2
Control 1:1 1:1 1:1 1:1 1:2 1:2 1:2 1:2

32
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui

Rezultatele studiului au demonstrat că extractul fluid din Chelidonium majus posedă

activitate antifungică față de toate culturile test.
Sucul proaspăt extras din Chelidonium majus are activitate antifungică în diluție 1:1
față de Candida albicans și Aspergillus niger; față de Aspergillus fumigatus și Penicilinum
diluția 1:2, aceeași ca la soluția de control – alcool etilic 96%.
Un alt studiu, privind activitatea antimicrobiană a extractelor din Chelidonium majus,
a fost realizat de către o echipă de cercetători din Belgrad, prin lucrarea publicată în Revista
de cercetări biologice din cadrul Institutului de Cercetări Plante Medicinale din Belgrad,
Serbia, „Chemical analysis and antimicrobial activity of methanol extracts of celadine, plants
growing in nature and cultured in vitro” (Analize chimice și activitatea antimicrobiană a
extractelor de rostopască cultivate în mediu natural și în vitro). Din această echipă au făcut
parte: Ana Ciric, Branka Vinterhalter, Katarina Savikin, Marina Sokovic și Dr. Josif
Pancic.[17]
Studiul a fost realizat pe:
- Agrobacterium rhizogenes;
- Agrobacterium tumefacians;
- Bacillus subtilis;
- Candida albicans;
- Escherichia coli;
- Micrococcus luteus;
- Proteus mirabilis;
- Salmonella enteridis;
- Sarcinia lutea;
- Staphylococcus aureus.
În cadrul acestui studiu s-a urmărit în special acțiunea bacteriostatică a alcaloidului –
chelidonina – din părți diferite ale plantei ( frunze și inflorescențe ), în natură și în vitro (
lăstari și embrioni somatici).
Prin metoda HPLC s-au calculat alcaloizii totali exprimați în chelidonină conținuți în
fiecare parte a plantei Chelidonium majus, astfel:
- Frunze – 1,40 mg/g;

33
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui

Tab.2.3 Activitatea antibacteriană a produselor extractive din Chelidonium majus

Microorganism Frunze-natură Inflorescențe Embrioni Lăstari Control

natură In vitro In vitro
Agrobacterium 80 80 40 20 10
rhizogenes
Agrobacterium 80 80 80 40 10
tumefacians
Bacillus subtilis 80 80 80 40 10
Candida albicans - - - 80 80
Escherichia coli 80 80 80 80 80
Micrococcus luteus 40 80 80 80 10
Proteus mirabilis - - - - -
Sarcinia lutea 80 80 80 80 10
Salmonella enteridis 80 - 80 80 80
Stafilococcus aureus 80 80 80 80 10
- Inflorescențe – 1,17 mg/g;
- Embrioni – 1,58 mg/g;
- Lăstari – 1,53 mg/g.
Cercetătorii au constatat existenta unor cantități mai mari de chelidonină in vitro decât
în planta dezvoltată în natură.
Analiza acțiunii antimicrobiene a extractului metanolic extras din Chelidonium majus,
a fost realizată după următoarea metodă:
- Extractul metanolic din rostopască a fost dizolvat în bulion nutritiv;
- Recipientele ce aveau în componență culturile au fost incubate 24 ore la 370 C, pentru
Candida albicans la 280 C timp de 48 ore;
- Peste recipientele ce aveau în componență culturile au fost adăugate pe 4 rânduri
extractele din părți diferite ale plantei și substanță de contrast;
- Rezultatele au fost interpretate după 7 zile, prin citirea gradațiilor din recipiente;
- S-au folosit substanțe de control: pentru Candida albicans – bifonazol, pentru celelate
bacterii – streptomicină.

34
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui

Acest studiu demonstrează o activitate antimicrobiană semnificativă împotriva

bacteriilor gram pozitive și negative dar și pentru Candida albicans.
Extractele cât și substanțele de control bifonazol și streptomicină nu au influențat
Proteus mirabilis, acesta demonstrând rezistentă. În cazul Escherichia coli, Salmonella
enteridis şi Candida albicans extractele au avut aceeași activitate ca și substanțele de
control. Studiul mai demonstrează că pe timpul iernii plantele Chelidonium majus
cultivate in vitro pot înlocui pe cele cultivate în natură.

35
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui

2.2 Studiul acțiunii citotoxice și a activității antivirale

Pentru studiul acțiunii citotoxice și a activității antivirale am luat în considerare rezultatele

testelor efectuate de cercetătorii SC Plantavorel S.A. în anul 1994. Evaluarea posibilei acțiuni
citotoxice a fost efectuată pe mediul de cultivare a culturilor celulare Eagle MEM. Extractul
fluid și sucul proaspăt de Chelidonium majus au fost diluate de la 1:5 până la 1:320 şi testate
pe cultura de celule HEp-2. Pentru testarea acțiunii antivirale s-au folosit diluții de 1:320 care
nu au demonstrat efect citopatic.
Acțiunea antivirală a produselor cercetate a fost evaluată utilizând în calitate de tulpină
virală de referință, virusul poliomielitic vaccinal ( P ) tip 3, ( Leon 12ab ), reprezentant al
virușilor cu ARN.
Testarea cu utilizarea virusului poliomielitic vaccinal s-a efectuat în cultura de celule HEp-2.
În scopul excluderii efectelor nespecifice, testarea s-a efectuat folosind diferite procedee:

Tab. 3.4 Evaluarea in vitro a acțiunii citotoxice a produselor extractive din Chelidonium
majus
Dilutiile
Denimirea produsului 1:5 1:10 1:20 1:40 1:80 1:160 1:320
extractiv Efectul citotoxic
Extract fluid 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 2-3+ 0
Suc proaspat 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 2-3+ 0
Control, celule 0 0 0 0 0 0 0

unde:
- 4+ = acțiune citotoxică evidentă
- 3+ = acțiune citotoxică
- 2+ = acțiune citotoxică mai puțin semnificativă
- 0 = lipsă acțiune citotoxică.
Produsele extrase din Chelidonium majus au dovedit puternică acțiune citotoxică la diluții
mici, dar la diluții mari s-a constatat lipsa acțiunii.

36
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui

Produsele citotoxice acționează prin stoparea sau încetinirea creșterii celulelor

tumorale. Produsele extrase din Chelidonium majus pot reprezenta o sursă importantă în
dezvoltarea de noi medicamente citostatice.
În medicina populară se folosea extractul de Chelidonium majus – rostopască pentru
cancer de ficat, de pancreas.

Tab. 3.5 Evaluarea acțiunii antivirale a produselor extractive din Chelidonium majus față de
virusul poliomielitic de tip B
Denumirea Dilutiile Dilutiile virusului poliomielitic tip 3 - Ig ECP 50/ml Control produse
produsului produsului -1 -2 -3 -4 -5 -6 -7 -8 -9 -10 1 2
1:40 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+
Extract fluid 1:80 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+
1:160 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+
1:320 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 2+ 0 0 0 0 0
1:40 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+
Suc proaspat 1:80 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+
1:160 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+
1:320 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 2+ 0 0 0 0 0
Martor P.3 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 2+ 0 0 0
Martor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
monostrat
de celule
intacte
unde:
- 4+ = efect citopatic
- 2+ = efect citopatic nesemnificativ
- 0 = lipsă efect citopatic.
Virusul poliomielitic de tip B provoacă poliomielita – paralizia infantilă - o afecțiune
epidemică, contagioasă care afectează mai ales copii. Se transmite pe cale orală, prin ingerarea
alimentelor sau a apei contaminate cu materii fecale sau pe cale aeriană.[14]

37
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui

Studiile efectuate de SC PLANTAVOREL SA pot fi o sursă importantă pentru fabricarea

de medicamente inovative ce pot trata sau preveni poliomielita.

38
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui

2.3. Studiul toxicității acute a extractelor din Chelidonium majus

Toxicitatea acută a sucului proaspăt din Chelidonium majus a fost evaluată cu metoda
bazată pe răspunsuri cuantale prevăzută în Farmacopeea Romana ediția a X a. Conform acestei
metode, reacția unui lot de animale căruia i s-a administrat o anumită doză dintr-un preparat
se exprimă prin procentul animalelor care răspund pozitiv – în acest caz, mor – la această
doză.[18]
Dozele au fost selectate astfel încât să se evite procentele de răspuns 0% și 100%.
Pentru testarea toxicității acute a fost folosit sucul proaspăt de rostopască, care apoi a
fost evaporat până la conținutul de coptizină de 1.0 mg/ml pentru experiențele pe șoareci și de
1,735 mg/ml pentru șobolani. După evaporare sucul proaspăt formează o suspensie,
administrată intraperitoneal în funcție de masa corporală a animalelor de laborator. Studiul a
fost efectuat pe 2 specii de animale: șoareci albi și șobolani. Au fost utilizați 50 de șoareci albi
și 50 de șobolani, câte 25 femele și 25 de masculi, cu masa corporală cuprinsă între 25-30
grame. Animalele au fost întreținute conform regulilor igienico-sanitare.[18]
În experiențele efectuate pe șoarecii albi au fost folosite următoarele doze e coptizină:
- 22 mg/kg
- 25 mg/kg
- 28 mg/kg
- 30 mg/kg
- 32 mg/kg
Primele semne de intoxicații s-au putut determina la administrarea sucului în doză de 20
mg/kg. Pe baza observațiilor efectuate tabloul clinic al intoxicației acute poate fi divizat în trei
etape:
- Etapa prodomală
- Etapa convulsivă
- Etapa paralitică
Modificările apărute în prima și a doua etapă sunt reversibile dar etapa paralitică nu, în
urma acestei etape s-a constatat decesul animalelor.

39
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui

Etapa prodomală apare în 5-16 minute de la administrarea sucului și se caracterizează prin

dereglarea comportamentului animalelor. Se stabilește o inhibiție a stării generale a șoarecilor
care se manifestă prin:
- somnolență,
- hipodinamie,
- dereglarea coordonării mișcărilor,
- animalele ocupă o poziție semi-culcată pe coapsa dreaptă sau stângă,
- dereglări de respirație: dispnee, respirație superficială.[18]
După 5-6 minute apar convulsiile tonice al cozii șoarecilor. Reacțiile la lumină sau durere
lipsesc, reflexele sunt diminuate.
Etapa convulsivă apare peste 10-22 minute de la injectarea intraperitoneală a sucului de
rostopască, se manifestă prin perioade de convulsii tonice ale cozii, musculaturii capului și
gâtului cu intervale de remisie. Accesele de convulsii pot dura 1-2 minute.
Etapa paralitică, șoarecii nu se mai pot mișca, nu reacționează la excitanții fiziologici (
lumina, zgomot), respirația devine tot mai rară, tegumentele capătă o culoare pală, cianotică.
În 2-3 minute survine decesul animalelor.
În 1996 la spitalul Sfântul Ioan din Iași, a fost înregistrat un caz deosebit de grav de
intoxicație cu rostopască. O pacientă în vârstă de 56 de ani a fost internată de urgență după ce
a consumat un litru de ceai din rădăcini de rostopască, timp de 3 luni, pentru tratarea unor
afecțiuni hepatice. Rostopasca era culeasă din gradina pacientei. Pacienta avea transaminazele
foarte mari, trombocitele foarte scăzute, 6.000, valorile normale fiind între 150.000 și
450.000. Cu valori așa de scăzute ale trombocitelor, pacienta putea face o hemoragie puternică
în urma căreia putea sa-și piardă viața. Inițial, medicii au diagnosticat hepatită acută datorită
transaminazelor crescute dar analizele de laborator nu au indicat prezența virusului hepatic.
Diagnosticul final a fost intoxicație cu alcaloizi proveniți din rădăcinile de rostopască.
Pacienta a consumat doze mari de ceai de rostopască, produs nestandardizat, cules aleatoriu
din gradină.

40
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui

2.4 Acțiunea farmacologică a produselor extrase din Chelidonium majus

Acțiune spasmolitică
Conform unor studii efectuate de S. Piacente și colaboratorii în 1997[16], coptizina,
protopina, chelidonina, berberina și alocriptina din extractul hidroalcoolic al părților aeriene
din Chelidonium majus, in vitro, au demonstrat acțiune spasmolitică intensă asupra
intestinului iliac izolat şi fundului de stomac al cobaiului şi șobolanului.
Protopina extrasă din părțile aeriene a Chelidonium majus, în concentrație de 25-100
μg/ml a fost eficientă în cazul ileonului izolat de șobolan provocate de noradrenalină, conform
studiilor efectuate de F.N. Ko şi colaboratorii în 1992.
Berberina şi coptizina, în concentrație de 0,1 nmol au avut acțiuni antagoniste
contracțiilor mușchiului izolat al fundului de stomac de la șobolan, induse de carbacol.
Berberina a avut o acțiune de relaxare de 60%, coptizina de 5%.[16]
Folosind ileonul izolat de la cobai, în diferite modele, K.O Hiller şi colaboratorii în
1998, au observat un efect spasmolitic de 50% a extractelor uscate ale părților aeriene de
Chelidonium majus cu conținut de 250-500 μg/ml de alcaloizi.
Spasmele provocate de carbacol au fost înlăturate de acțiunea coptizinei, chelidoninei
şi protopinei. În experiențele privind stimularea intestinului iliac sub influenta clorurii de
bariu, chelidonina şi protopina au avut acțiune miotropă, asemănătoare papaverinei, coptizina
a fost ineficientă, în acest caz. Toți 3 alcaloizii au fost eficienți in cazul contracțiilor provocate
de carbacol şi câmpul electric.
S. Boegge şi colaboratorii în 1996, au demonstrat acțiunea spasmolitică a extractului
hidrometanolic ( 3:2 ), obținut din părțile aeriene a plantei Chelidonium majus, prin înghețare,
în concentrație de 200 mg/ml, aspra ileonului izolat de șobolan, contracțiile căruia au fost
provocate de acetilcolină.[18]

G.Z. Shi şi colaboratorii în 1992, recunosc la chelidonină o acțiune antispastică diferită

de cea a atropinei care se manifestă prin paralizia receptorilor colinergici iar la chelidonină
prin intermediul unui punct de atac muscular complet diferit.
A fost studiată acțiunea extractelor din Chelidonium majus pe broaște, șoareci,
șobolani. S-a observat că alcaloizii conținuți în plantă determină o ușoară acțiune senzorială,

41
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui

fără narcoză pronunțată, acțiune antispastică pe mușchii bronhiali, acțiune hipotonică pe

intestinul subțire şi creșterea contracțiilor uterine. Din acest motiv este recomandată evitarea
produselor ce conțin rostopască pe toată perioada sarcinii.
Pe uterul izolat de broască extractul uscat de rostopască produce o contracție durabilă,
chelidonina provoacă o reacție total opusă. Pe intestinul subțire izolat de la șobolan, extractul
uscat de rostopască cât şi chelidonina manifestă o acțiune hipertonică. Pe intestinul gros
chelidonina determină o diminuare a tonusului iar extractul uscat imprimă o acțiune
paralizantă.

Acțiune hepatoprotectoare
Echipa formată din cercetătorii S. Mitra, M. Gole şi R.K. Sur în anul 1992 au publicat
în Jurnalul Internaţional de Farmacologie o lucrare „ Acțiunea antihepatotoxică a
Chelidonium majus” în care extractul hidro-etanolic obținut din părțile aeriene de
Chelidonium majus cu un conținut de 41-45% etanol, a manifestat in vivo, proprietăți
hepatoprotectoare însemnate față de toxicitatea provocată de tetraclorura de carbon la
șobolani.[24]
Studiul histopatologic al celulelor hepatice a confirmat o micșorare considerabilă a
celulelor necrozate. Ridicarea nivelului de bilirubină, cât şi sporirea activității amino-
transferazei, amino-transferazei aspartat, dehidrogenazei lactat, alaninei şi fosfatazei alcaline,
indusă de acțiunea tetraclorurii de carbon, au fost cu mult diminuate sub acțiunea extractului.
Nivelul colesterolului, care inițial se micșora sub influenta tetraclorurii de carbon, a crescut
semnificativ sub acțiunea extractului de Chelidonium majus.
Aceste studii au fost efectuate în cadrul Universității de Științe şi Tehnologie din
Calcuta, India.[24]

Acțiune asupra sistemului nervos central

Z. Kleinrok, W.E. Jagiello şi M. Feldo în lucrarea „ Studii privind acțiunea alcaloizilor
din Chelidonium majus asupra sistemului nervos central”, publicată în Revista de
Farmacologie , în 1992, au observat acțiunea analgezică a extractului obținut din Chelidonii
herba, în doză de 9,5mg/kg al fracțiunii sumare de alcaloizi, fiind administrat la șoareci
intraperitoneal.

42
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui

În 1992, echipa formată din W.E. Jagiello şi colaboratorii au demonstrat că alcaloizii

extrași din rostopască amplifică acțiunea opiaceelor, administrați intraperitoneal, la șoareci,
sub formă de extract, în doză de 19,5 mg/kg.
M.L Colombo şi E. Bosisio[20], în 1996, au studiat acțiunea chelidoninei, în paralele
cu cea a morfinei. Conform studiilor efectuate au demonstrat acțiunea chelidoninei asupra
centrilor nervoși superiori, producerea de narcoză, fără a fi reduse reflexele, indicând
sensibilitate şi anestezie atribuită paraliziei similare provocată de morfină, fără faza de
excitabilitate.

Acțiunea anticonvulsivă a extractului din Chelidonium majus, a fost demonstrat din

experimentele pe șobolani în doză de 9,5 mg/kg.
A fost cercetată acțiunea de inhibiție a monoaminoxidazei MAO de tip A şi tip B a
coptizinei pe creierul de șobolan. Coptizina manifestă o inhibiție de 54,3% al MAO de tip A,
în doză de 2 μM. Coptizina nu inhibă activitatea MAO de tip B. Coptizina își asumă funcția
de reglare a conținutului de catecolamină.
Chelidonina, de asemeni, este un inhibitor al MAO de tip A, având o acțiune puternică
antidepresivă.

Acțiune antioxidantă
A fost studiată acțiunea derivaților tiofosforici din alcaloizii extrași din Chelidonium
herba asupra funcției antioxidante a ficatului şi intensitatea oxidării peroxidice a lipidelor la
șobolani. În urma studiilor s-a observat:
- micșorarea conținutului de glutation,
- diminuarea acțiunii antioxidante,
- micșorarea capacitații de rezistență a reacțiilor de peroxidare,
- micșorarea acțiunii catalitice a glutation-peroxidazei.
În fracțiunea post mitocondrială a ficatului la șobolani activitatea reductazei GSH a sporit
cu 43% față de grupa de control.
Folosind metoda FRAP ( ferric reducing and antioxidant power ) a fost confirmată
activitatea antioxidantă a extractului etanolic ( 20%; 40% ) din părți aeriene de rostopască. S-
a dovedit că această acțiune nu depinde de conținutul de alcaloizi pe faze de vegetație ci de

43
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui

conținutul de elemente al metalelor de tranziție ( Ca, Cu, Fe, K, Mg, Mn, Na, P, Zn ). Extractul
etanolic 20% cu un conținut total de alcaloizi de 0,172%, manifestă activitate antioxidantă de
90,6 μmol/l iar extractul etanolic 40% cu un conținut total de alcaloizi de 0,380%, manifestă
aproximativ aceeași activitate antioxidantă de 91,4 μmol/l.[20]

Acțiune antimicrobiană
Fracțiunea cromatografică a părților aeriene din Chelidonium majus L. a manifestat
acțiune asupra:
- Candida albicans, CMI=50 μg/ml pe placa de agar
- Escherichia coli, CMI=250 μg/ml
- Streptococcus specis, CMI=10-20 μg/ml
- Staphylococcus aureus, CMI=5 μg/ml.
Au fost experimentate extractele apoase de Chelidonium pe cobai infectați cu bacili Koch,
s-a descoperit că perioada medie de supraviețuire la cobaii netratați a fost de 10 zile iar la cei
tratați cu extract apos de Chelidonium a fost de 29 zile.
A fost studiată acțiunea in vitro a extractului de Chelidonium majus asupra fungilor
fitopatogeni: Botrytis cinerea izolat de pe Dahlia pinnata şi Scleroticum tuliparum izolat de
pe Tulipa gesueriana. Acțiunea fungicidă a extractelor vegetale asupra celor două ciuperci a
fost evidențiată la concentrația minimă de alcaloizi de 250 μg/ml.

Acțiune antivirală
Echipa condusă de A. Mlinaric[16], în anul 2010, a stabilit acțiunea de inhibiție a
transcriptazei reversibile HIV-1 sub influența extractului hidro-metanolic 10% ( 1:1 ) obținut
din părți aeriene uscate de rostopască. Sub influenta extractului apos 6% obținut din flori şi
frunze uscate de Chelidonium introdus intraperitoneal la șoareci albi s-a constatat acțiune față
de encefalita virală provocată de căpușe.
Latexul proaspăt de culoare galbenă obținut din rostopască are acțiune antivirală. În
medicina tradițională se aplică pe buze pentru tratarea herpesului.

44
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui

Acțiune protectoare gastric

Coptizina şi 8-oxocoptizina manifestă activitate de protecție a membranei mucoasei
gastrice în doză de ED50 de 0,1 mg/kg, fiind mai ridicată decât activitatea cimetidinei şi
sucralfatului. Au fost efectuate studii care au demonstrat că extractul hidro-etanolic al părților
aeriene de Chelidonium majus ( 1:1 ) are acțiune anti ulceroasă, administrat intra stomacal la
șobolani masculi în doză de 2,5 ml/kg.

Acțiune colagogă
U. Vahlensieck şi colaboratorii săi, în 1995 au demonstrat acțiunea colagogă a
extractului hidro-metanolic de Chelidonii herba ( 5:1, 70% ). Rezultatul acestui studiu a
demonstrat că în 40 minute de la administrare cantitatea de bilă s-a dublat, având o creștere în
volum de 20%.

Acțiune antiinflamatoare
Echipa formată din T. Tanaka şi colaboratorii săi, în anul 1993, a studiat inhibarea
elastazei din sputa umană şi a elastazei pancreatice la porcine sub influența alcaloizilor din
părțile aeriene de Chelidonium. Alcaloizii au manifestat acțiune de inhibare a elastazei în
diferite concentrații, astfel:
- Sanguinarina – 6,2 μmol (ESU), 16 μmol (EPP);
- Coptizina – 2,5 μmol (ESU), 16 μmol (EPP);
- Berberina - 3,2 μmol (ESU), 22 μmol (EPP);
C. Vavreckova16 şi colaboratorii au studiat in vitro acțiunea alcaloizilor
benzofenantridinici din rostopască asupra inhibiției 5, 12-lipooxigenazei prin mecanisme non-
redox. A fost cercetat sucul proaspăt din plantă şi alcaloizii: chelidonina, berberina,
cheletridina şi sanguinarina. Cel mai activ inhibitor, față de ambii fermenți, s-a dovedit a fi
sanguinarina, în concentrații de inhibiție de 0,4 μmol pentru 5-lipoxigenază şi 13 μmol pentru
12-lipoxigenază. Următorul alcaloid, după activitate, a fost cheletridina, 0,8 μmol şi 33 μmol.
Chelidonina şi berberina, nu au manifestat activitate antiinflamatoare.

16
“Benzophenanthridine Alkaloids of Chelidonium majus L. – Inhibition of 5 and 12 Lipoxygenase by a Non
Redox Mechanism”, C. Vavareckova, Planta Medica, Oct. 1996.

45
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui

Cercetările efectuate de J. Jang şi colaboratorii, în 2004, au demonstrat că alcaloidul

stilopina, componentul principal al frunzelor de rostopască, are acțiune de suprimare a
prostaglandinei E2, conferind acțiune antiinflamatoare.

Acțiune antitumorală
Cercetătorii Universității din Columbia, Statele Unite al Americii, au observat sporirea
acțiunii antitumorale a macrofagilor sub influenta derivaților tiofosforici ai alcaloizilor din
părțile aeriene de rostopască în concentrație de 2,5 μmol.
G. Z. Shi şi colaboratorii, în 1992, au efectuat studii referitoare la acțiunea de blocare
a inducerii cancerului şi mutagenezei provocate de substanțele cancerigene: furapromid,
zengdingmicin, metilnitronitrozoguanidin, metilmetansulfonat, sub influenta principiilor
biologic active din Chelidonium majus L. şi Glycyrrhiza uralensis.
C. Vavrecova, în 1996, a stabilit un efect potențial de inhibare a keratinocitelor umane
sub influenta alcaloizilor benzofenantridici din rostopască.
Inhibarea cancerogenezei în stomacul șobolanilor sub influenta extractului apos
fierbinte de Chelidonii herba, adăugat în concentrație de 0,1% la hrana animalelor, a fost
stabilită de echipa D.J. Kim şi colaboratorii săi în anul 1997.
N. Ahmad, în anul 2000 a observat la alcaloidul sanguinarină, extras din Chelidonium
majus L., un răspuns antiproliferativ şi apoptozic la celulele canceroase față de cele normale.
La coptizină s-au constatat efecte citotoxice bune, in vitro, asupra celulelor canceroase.
Chelidonina, cheletridina şi sanguinarina manifestă acțiune antineoplazică şi apoptozică,
sporesc rezistența celulelor cervicale. La cheletridină s-au descoperit funcții antagoniste BCL-
XL antiapoptozice, cât şi de inhibiție similară cu omologul structural sanguinarina.
Alcaloizii din rostopască cu conținut de atom de azot cuaternar încărcat pozitiv, cum
ar fi: cheletridina, sanguinarina, berberina şi coptizina, manifestă o inhibare semnificativă în
respirația mitocondrială.
E. Debiton şi colaboratorii săi, în 2003, au înregistrat capacitatea sanguinarinei de a
induce apoptoza în asociere cu o evacuare prematură a glutationei celulare.
B.S. Jyoti şi K.B. Rahman, în 2004, in vivo, au stabilit acțiunea antitumorală la diferite
grupuri de șoareci sub influenta produselor homeopate obținute din părțile aeriene de
Chelidonium, în două microdoze: C30 şi C200.

46
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui

C.C Lin, în 2014, a demonstrat o acțiune severă de inhibiție a proliferării celulelor în

caz de hepatom şi leucemie, de către berberină şi coptizină.
Coptizina inhibă proliferarea celulelor mușchilor vasculari netezi. Cu toate că
berberina are structură chimică asemănătoare coptizinei, există diferențe mari în activitatea
lor antitumorală. Coptizina este unicul alcaloid, care manifestă acțiune dublă de blocaj al
proliferării ciclului celular a mușchilor vasculari netezi.

Acțiune antidiabetică
E. Wielosz şi E. Jagiello în 2003, în cadrul unui studiu efectuat pe șoareci cu diabet
provocat de streptozotocină, au observat că urmarea administrării derivaților tiofosforici din
Chelidonii herba, se mărește considerabil nivelul de insulină din plasmă. Derivații tiofosforici
administrați influențează creșterea nivelului polipeptidei vasoactive intestinale care la rândul
ei stimulează eliminarea insulinei, reducând astfel disfuncția hormonală.
Chelidonium majus, posedă o importanță farmacologică deosebită fiind indicată în
următoarele afecțiuni:
- Afecțiuni hepatobiliare
- Afecțiuni tumorale
- Afecțiuni broho-pulmonare
- SIDA
- Afecțiuni virale
- Afecțiuni ginecologice şi urinare
- Afecțiuni ale pielii.

1. Afecțiuni hepatobiliare
Încă din cele mai vechi timpuri este cunoscută rostopasca.
Infuzia din părțile aeriene de rostopască – 0,50-1,00% - este recomandată în tratarea
hepatitei cronice şi a colicilor hepatobiliare.
Extractul hidro-etanolic de Chelidonii herba, cu un conținut de alcaloizi totali de 24 mg,
în doză de 700 mg administrat zilnic, timp de 6 luni, a fost administrat la 60 de pacienți cu
disconfort şi spasme ale căilor biliare. La majoritatea pacienților s-a observat o ameliorare sau
dispariția simptomelor.

47
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui

În 1991, cercetătorul H. Ardjah face un studiu clinic cu 206 de pacienți care sufereau de
disconfort epigastric după rezecția vezicii biliare sau cu pietre biliare. Se administrează două
preparate pe bază de Chelidonii majus: extract hidro-etanolic şi suc proaspăt, ambele preparate
fiind standardizate. Preparatele au fost administrate zilnic, astfel: 125 mg extract hidro-
etanolic – corespunzător 0,675 mg chelidonină şi 3 x 20 picături suc proaspăt – corespunzător
0,15 mg chelidonină. La toți pacienții s-a constatat ameliorarea simptomelor: de flatulență,
diaree, constipații, algii abdominale, intoleranța alimentelor.
T.V. Sologub, în 2003, a administrat la 75 pacienți cu hepatită cronică de tip C, intravenos
derivați tiofosforici ai alcaloizilor din rostopască în doze unice 0,5 mg, 2,5 mg, 5, mg şi 7 mg.
Grupa de control în număr de 25 de pacienți au folosit interferon uman recombinat. Rezultatele
au confirmat că derivații tiofosforici ai alcaloizilor din Chelidonium majus sunt mai eficienți
decât monoterapia cu interferon uman recombinat, iar dozele mai mici sunt mai eficiente.

2. Afecțiuni tumorale
Produsul acid tiofosforic-alcaloid derivat din Chelidonium majus L. a fost obținut în 1978
de către Wassyl J. Nowicky. Studiile efectuate au demonstrat că acest preparat are efecte
terapeutice în maladiile canceroase prin modularea sistemului imunitar. Studiile au fost
efectuate în cadrul companiei Now Pharm AG, în Ucraina. Compania a fost propus pentru
aprobare la Agenția Europeană a Medicamentelor, în data de 6 februarie 2007, pentru tratarea
cancerului pancreatic.[21]
Agenția Europeană a Medicamentului nu a aprobat medicamentul cerând companiei mai
multe studii privind toxicitatea produsului.
Ukrain conține 0,0303 mg alcaloizi totali exprimați în chelidonină pe mililitru de soluție,
este destinat administrării intra-musculare. Produsul a fost obținut din rădăcinile Chelidonii.

48
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui

Fig. 2.3 Structura trimerică a moleculei Ukrain [21].

Formula moleculara C66H72N6O15PS

A fost evaluată in vitro posibilitatea preparatului Ukrain de a influența limfocitele

subpopulat izolate de la donatori sănătoși. În cadrul cercetărilor preclinice s-a dovedit că
preparatul Ukrain are efect citostatic selectiv asupra celulelor tumorale fără efecte secundare
asupra celulelor normale şi țesuturilor, induce apoptoza celulelor cancerului de pancreas, al
cancerului de prostată şi al carcinomului epidermic. Preparatul s-a dovedit eficient în
protejarea fibroblaştilor umani normali de efectul citotoxic al radiației ionizante.

3. Afecțiuni bronho-pulmonare
În 2003, O. Zahriychuk a efectuat un studiu pe 38 de copii cu patologie bronho-pulmonară
recidivantă, din aria contaminată după accidentul de la Cernobîl. A fost administrat intra venos
un preparat derivat al alcaloizilor din Chelidonii herba cu acidul tiofosforic. La pacienți s-a
observat o acțiune antiinflamatoare semnificativă, exprimată prim mărirea rapidă a numărului

49
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui

de globule albe ale sângelui, creșterii vitezei de sedimentare a eritrocitelor precum şi un efect
puternic imunomodulator.

4. Virusul HIV - SIDA

Produsul Ukrain a fost testat în cadrul pacienților suferinzi de SIDA. Preparatul a fost
administrat intravenos. Studiile au prezentat o îmbunătățire a stării imun hematologice, o
creștere a leucocitelor, a limfocitelor.

5. Afecțiuni virale
Preparatul Ukrain are acțiune împotriva adenovirusilor tip 12 şi 5, virusul herpes simplex.

6. Afecțiuni ginecologice şi urinare

Au fost efectuate studii privind eficiența preparatelor pe bază de rostopască pentru tratarea
colecistitelor, colelitiazelor. În China produsul se folosește pentru tratarea menstruațiilor
neregulate dar şi contraceptiv.

7. Afecțiuni ale pielii

Cea mai largă utilizare a extractului de rostopască este tratarea negilor, de unde vine şi
denumirea populară a plantei negelariță.
Toxicologia
Simptomele intoxicației cu planta Chelidonium majus sunt:
- tulburări nervoase,
- tulburări digestive: greață, vărsături, gastralgii, diaree,
- hematurie,
- comă,
- moartea prin paralizia centrilor respiratori.
Pulberea obținută prin presarea plantei uscate este iritantă pentru ochi, poate fi inhalată pe
căile respiratorii provocând fenomene toxice.
Sucul plantei – latexul – este iritant pentru ochi, prin ingerare provoacă stomatită şi
gastroenterite.

50
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui

După utilizarea pe cale externă a părților aeriene au apărut reacții alergice la nivelul pielii:
dermatită de contact, balanopostită alergică şi parafimoză.
Protopina provoacă bradicardie, inițial contribuie la creșterea presiunii sanguine, care ulterior
scade cu posibilitatea de afectare inimii şi centrului vasomotor.
Cheletridina este componentul toxic principal, poate provoca paralizie şi spasme musculare.
Chelidonina şi homochelidonina au acțiune asemănătoare morfinei.
Administrarea preparatelor pe bază de Chelidonium majus sunt contraindicate pe perioada
sarcinii şi la copii sub 12 ani.

51
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui

2.5 Forme farmaceutice

In farmacii, se pot intalni diferite forme medicamentoase pe baza de rostopasca, cum ar fi:

A. Preparate magistrale pe bază de Chelidonium majus

a. Macerate
Macerarea constă în tratarea produsului vegetal mărunțit cu cantitatea de lichid
prescrisă şi menținerea lor în contact la temperatura camerei un timp de 30 de minute.
Rp.
Chelidonii herba...................20g
Apă distilată........până la 200 ml
Preparat farmaceutic magistral sub formă de macerat, la rece indicat în tratamentul icterului
hepatic.[13]

b. Infuzii
Infuzarea este o metodă care se aplică la extragerea produselor vegetale care au țesuturi
friabile: flori, ierburi.
Extracția produselor vegetale care conțin alcaloizi se face cu apă acidulată cu acid
citric, acid tartric sau acid clorhidric în cantitate egală cu conținutul de alcaloizi din produsul
ce urmează a fi extras.[13]
Rp. – preparat Meyer
Menthae folia..........20 g
Melissae folia..........20 g
Agrimoniae folia.....10 g
Rhei radicus.............15 g
Frangulae cortex......15 g
Chelidonii herba.......20 g
Preparat magistral sub formă de infuzie, destinat administrării interne.
Mod de administrare: 1 linguriță la 150 ml apă
Întrebuințări:

52
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui

Gastrite, enterite, afecțiuni biliare şi hepatice, febră tifoidă, dizenterie.

Rp.
Cardui marinae fructus .............20 g
Chamomillae flores....................30 g
Calendulae flores........................15 g
Chelidonii herba.........................15 g
Echinaceae herba......................10 g
Frangulae cortex.......................10 g
Preparat magistral sub formă de infuzie, destinat administrării interne.
Mod de administrare: 1 – 2 linguri la 200 ml apă
Întrebuințări:
Afecțiuni hepato-biliare şi pancreatice.

c. Tincturi
Tincturile sunt preparate farmaceutice lichide obținute prin extracția produselor
vegetale. Prepararea tincturilor se face prin macerare, macerare repetată sau prin percolare.
Pentru tinctura de rostopască cea mai eficientă metodă de extracție este metoda de repercolare
Squibb.[13]
Rp. Tinctură colagogă fortis
Oleum menthae ............1 g
Tinctura Belladonae......4 g
Tinctura Chelidonii.......30 g
Tinctura Cardui m.........30 g
Preparat farmaceutic magistral sub formă de tinctură destinată administrării interne.
Mod de administrare:
40 picături de 3 ori pe zi, înainte de masă.
Întrebuințări:
Diskinezii biliare, litiaze biliare.
Mod de conservare:
În recipiente de capacitate mică, bine închise, ferit de lumină.

53
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui

B. Preparate industriale ce conțin Chelidonium majus

a. Comprimate:
Hepatofalk – Dr. Falk, Germania

Fig. 3.4 Hepatofalk – produs de Compania Dr. Falk, din 1960

Grupa farmacoterapică: Medicamente pentru terapia bilei şi lipotrope

Compoziție:
- Extract uscat de armurariu – Silybum marianum
- Extract uscat de rostopască – 2-2,2% alcaloizi totali, calculați în chelidonină
- Extract uscat de turmeric – Javanese curcuma.
Indicații:
- Tratamentul hepatitei toxice, cronice şi cirozei hepatice;
- Tratamentul colicilor biliare şi gastrointestinale;
- Tratamentul tulburărilor dispeptice.

Hepatobil V – Plantavorel, România

Fig. 3.5 Hepatobil V, Plantavorel

54
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui

Compoziție: sunătoare, anghinare, rostopască, conuri de hamei, valeriană.

Acțiune:
- Coleretică
- Antispastică
- Sedativă la nivelul sistemului nervos vegetativ.
Colesterol, Fares, România

Fig. 3.6 Colesterol comprimate, Fares

Compoziție: rostopască, păpădie, pătlagină, frunze de măslin, anghinare.

Acțiune:
- dizolvă depozitele de colesterol şi lipide ( rostopasca, măslin )
- metabolizarea colesterolului la nivel hepatic ( anghinare, păpădie )
- scade absorbția grăsimilor la nivel intestinal ( pătlagina ).

Hepatofit 1, Fares, România

Fig. 3.7 Hepatofit 1, Fares

55
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui

Compoziție: anghinare, rostopască, armurariu, păpădie, sulfină.

Actiune:
- eliminarea toxinelor,
- reduce transaminazele.
b. Ceaiuri

Fig. 3.8 Ceaiuri ce au în compoziție Chelidonium majus

c. Tincturi

Fig. 3.9 Tincturi ce au în compoziție Chelidonium majus

56
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui

d. Unguente – creme

Fig 3.10 Crema Aur D – Chelidonium majus

e. Soluții pentru uz extern

Fig.3.11 Kolodium forte

Soluție de uz extern, folosită pentru tratarea negilor, bătăturilor şi a keratozelor.

Compoziție: rostopască, thuja, ulei volatil de terebentină.

C. Medicamente homeopate ce au în compoziție Chelidonium majus

Chelidonium – Homaccord – sub formă de picături sau soluție injectabilă, se comercializează

în diluții: D10, D30, D200, producător Biologische Heimittel Heel GmbH, Germania.
Indicații:
- Afecțiuni hepato-biliare: hepatită acută şi cronică, colecistită, diskinezie biliară.
Hepar compositum - producător Biologische Heimittel Heel GmbH, Germania, sub formă
de soluție injectabilă.

57
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui

Compoziție: silimarină, păpădie, rostopască, anghinare.

Indicații: stimularea funcțiilor de dezintoxicare ale ficatului.
Hepeel - producător Biologische Heimittel Heel GmbH, Germania, sub formă de soluție
injectabilă sau comprimate.
Compoziție: rădăcinile plantei Chelidonium majus.
Indicații: tulburări ale funcțiilor hepatice.
Injeel-chol - producător Biologische Heimittel Heel GmbH, Germania, sub formă de soluție
injectabilă, în diluții: D10, D30, D200.
Compoziție:
Chelidonium majus 2,2 mg
Atropa Belladonna 2,2 mg
Silybum marianum 1,1 mg
Cychona pubscens 1,1 mg
Calcium carbonicum 1,1 mg
Lycopodium clavatum 1,1 mg
Taraxacum officinale 1,1 mg
Veratrum album 1,1 mg
Indicații: colecistită, hepatită cronică.
Atropinum compositum - producător Biologische Heimittel Heel GmbH, Germania, sub
formă de soluție injectabilă sau supozitoare.
Indicații: colici abdominale, renale, ombilicale la copii, dismenoree.
Sedalia – sub formă de comprimate, în diluție C6, producător Laboratoarele Boiron, Franța.
Indicații: nervozitate, stres.

Hepato-drainol – sub formă de soluție buvabilă, producător Laboratoarele Boiron, Franța.

58
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui

Fig. 3.12 Hepato-drainol, Laboratoarele Boiron

Compoziție:
Hydrastis canadensis 6 CH
Silybum marianum 3 CH
Juglans regia 3 CH
Chelidonium majus 3 CH
Leptandra virginica 3 CH
Berberis vulgaris 3 CH
Indicații: afecțiuni hepato-biliare.
Dolisos Headache – sub formă de granule, în diluție C4, producător Dolisos Belgia-Boiron,
Franța.
Dolisos Ingestion & Flatulence - sub formă de granule, în diluție C4, producător Dolisos
Belgia-Boiron, Franța.
Galstena – sub formă de picături, în diluție C200, producător Richard Bittner, Austria.
Zhechevom – sub formă de granule, în diluție C200, producător Materia Medica, Rusia.
Belacholum - sub formă de granule, în diluție C200, producător Alkoy, Rusia.
Gepatonorm - sub formă de granule, în diluție D6, producător Alkoy, Rusia.

59