Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Capitolul II.
Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice
A. Steptococcus viridans
Este un streptococ din categoria streptococilor orali, reprezentat de:
- S. salivarius,
- S. sanguis,
26
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui
- S. mutans,
- S. mitis.
Această categorie de streptococi produc alfa-hemoliză sau gama-hemoliză. Sunt streptococi
saprofiți condiționat patogeni, implicați în majoritatea cazurilor de endocardită bacteriană,
apariția cariilor dentare.[14]
B. Streprococcus hemolyticus
Poartă și denumirea de Streptococcus pyogenes, aparține clasei A a streptococilor.
Patogenii de tip A pot genera sindroame postinfecțioase de tipul reumatismului articular acut
sau a glomerulonefritei post streptococice. Streptococii au capacitatea de a elabora o serie de
substanțe importante atât în patogeneza infecției cât și în stimularea răspunsului imun din
partea gazdei invadate. Peretele microbian conține un antigen care va fi eliberat la contactul
cu o substanță acidă; reacția dintre extractele acide și antiserul specific pentru grupul A,
reprezintă fundamentul identificării anumitor tulpini de S. pyogenes. Toți streptococii de tip
A prezintă la suprafață o proteină majoră, denumită proteina M, utilizată pentru stereotiparea
tulpinilor cu ajutorul antiserurilor specifice. Proteina M este ancorată la suprafața peretelui
celular, cu ajutorul unor prelungiri filiforme; secvența amino-terminală a proteinei M este
variabilă; regiunile proximare ale proteinei M rămân în permanență constante. Proteina M,
conferă patogenilor capacitatea de a rezista proceselor de fagocitoză din sângele uman
proaspăt; această rezistență se datorează posibilității legării fibrinogenului plasmatic de
moleculele M de la suprafața streptococilor, astfel este perturbată funcția sistemului
complement și funcția de opsonizare a peretelui bacterian.[14]
Rezistența la fagocitoză a streptococilor este învinsă de organism cu ajutorul
anticorpilor îndreptați împotriva proteinei M; astfel se poate explica de ce gazdele care au
dezvoltat o infecție cu o anumită tulpină vor fi protejate împotriva infecției cu aceeași tulpină
dar nu și împotriva infecției cu o tulpină ce prezintă la suprafața membranei bacteriene o
proteină M diferită. Streptococii de tip A sunt capabili de a forma o capsulă polizaharidică
compusă în mare parte din acid hialuronic. Există tulpini de streptococi, ce aparțin grupului
A, capabile de a elabora mari cantități de acid hialuronic, ce va oferi coloniilor un aspect
mucoid, caracteristic. Polizaharidul capsular are rolul de a proteja bacteria împotriva ingestiei
și distrugerii prin fagocitoză. Comparativ cu proteina A, capsula hialuronică are proprietăți
27
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui
C. Staphylococcus aureus
Staphylococcus aureus este o bacterie care se găsește în mod normal pe pielea și
mucoasele omului, dar și a altor mamifere și păsări. Este prezent pe mucoasa nazală la peste
30% din persoanele sănătoase. Aceste bacterii supraviețuiesc timp îndelungat pe suprafețe
uscate, transmiterea e poate face direct de la o persoană la alta sau prin intermediul unor
obiecte: prosoape, lenjerie.[14]
Pot determina diferite infecții în organism, cel mai frecvent determinând infecții purulente:
- Infecții ale pielii: furuncule, acnee, foliculite, suprainfecția plăgilor;
- Infecții ale țesutului subcutanat: abcese, mastite;
- Infecții respiratorii: faringite, bronșite;
- Infecții osoase: artrite, osteomielite;
- Infecții generalizate: meningite, septicemii, endocardite;
- Toxiinfecții alimentare;
- Sindromul șocului toxic;
- Sindromul pielii opărite.
În ultimii ani Staphylococcus aureus a dobândit rezistență crescută la cât mai multe
antibiotice, în special la peniciline și cefalosporine, fiind necesară studierea unor noi
tratamente.[14]
28
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui
D. Streptococcus faecalis
Aparține tipului D al streptococilor, populează intestinul omului și al animalelor. Poate
produce:[14]
- Septicemii;
- Endocardite;
- Meningite;
- Infecții neonatale;
- Infecții urinare.
E. Escherichia coli
Este cunoscută sub denumirea de bacilul coli sau colibacil și este responsabilă de producerea
majorității infecțiilor urinare și toxiinfecțiilor alimentare. E. coli împreuna cu toxinele sale
sunt transmise omului prin:[14]
- Consumul cărnii crude sau insuficient preparate termic;
- Consumul de mezeluri;
- Lapte nepasteurizat;
- Suc de mere;
- Apa potabilă contaminată;
- Piscine și bazine contaminate;
- Apa lacurilor și mărilor contaminate;
- Grupuri sanitare contaminate.
29
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui
F. Proteus vulgaris
Speciile genului Proteus sunt gazde normale ale tubului digestiv și ale urechii externe.
Ocupă locul doi în patologia infecțiilor urinare după Escherichia coli, domină cadrul intestinal
la bolnavii tratați timp îndelungat cu antibiotice cu spectru larg. Poate produce meningite
otogene la nou-născuți, suprainfecții ale plăgilor și arsurilor.[14]
Prezintă caracterele comune ale enterobacteriilor. Sunt bacili gram negativi scurți, cu
capetele rotunjite, cu polimorfism accentuat, foarte mobili, nesporulaţi, necapsulați. Produc
hidrogen sulfurat, urează și secretă fenilalanildezaminază.
G. Pseudomonas aeruginosa
Pseudomonas aeruginosa este bacilul piocianic, are o răspândire foarte mare, este
responsabil de multiple patogenii infecțioase implicând probleme mari în aplicarea terapiei
medicamentoase.
Bacilul piocianic este principalul germene condiționat patogen care determină 5-15% din
totalul infecțiilor nozocomiale. În condiții de igienă precară la om se poate localiza pe
mucoase și piele iar în mediul spitalicesc în alimente, instalații sanitare, obiecte, soluții
medicamentoase, instrumentar medical.[14]
30
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui
H. Candida albicans
Aparține categoriei fungilor fiind principala cauză a candidozei. Afectează ambele sexe
dar este de 10 ori mai întâlnită la femei în perioada de fertilitate.
I. Aspergillus niger
Este o ciupercă care formează punctele negre la plante: ceapă, struguri, alune.
Contaminarea se realizează prin intermediul fructelor și legumelor ingerate sau prin inhalarea
sporilor de cei care lucrează în horticultură. Este responsabilă de producerea otomicozelor.
J. Aspergillus fumigatus
Aspergillus fumigatus este o ciupercă saprofită răspândită în natură, se găsește în sol, are
un rol important în reciclarea carbonului și nitrogenului. Nu afectează persoanele sănătoase
dar are o influență negativă asupra persoanelor bolnave de HIV, leucemie și cancer. Procesul
infecțios este caracterizat de invazia vaselor sanguine, cu apariția unor infiltrate multifocale.
Poate apărea diseminarea la nivelul altor organe, chiar și la nivelul SNC-ului.
La pacienții cu leucemii sau limfoame aspergiloza poate apărea post chimioterapic,
manifestându-se cu febră și infiltrate pulmonare.
Scopul studiului efectuat de Institutul Cantacuzino, în anul 1992, a fost de a cerceta
activitatea antibacteriană și antifungică a extractului fluid și a sucului proaspăt standardizat
din specia Chelidonium majus. Cercetările au fost efectuate în laboratoarele Institutului
Cantacuzino din București, sub îndrumarea Prof. Dr. M. Neguț.
Sucul proaspăt standardizat și extractul fluid au fost obținute din pârțile aeriene de
Chelidonium majus colectate în faza de înflorire și uscate în condiții normale. În produsele
extractive prin metoda HPLC a fost dozată coptizina, ca fiind alcaloidul principal din plantă.
Conținutul de coptizină în suc este de 0,198 mg/ml iar în extractul fluid 1,18 mg/ml. Evaluarea
rezultatelor a fost efectuată vizual.
Activitatea bacteriostatică ( concentrația minimă de inhibiție – CMI ) a fost stabilită în
cazul lipsei creșterii microorganismelor în mediul nutritiv lichid.
Activitatea bactericidă ( concentrația minimă bactericidă – CMB ) a fost stabilită în baza
creșterii microorganismelor după însămânțarea repetată pe geloză peptonată cu termostatarea
ulterioară timp de 24 de ore.
31
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui
Produse
extractive CMI CMB CMI CMB CMI CMB CMI CMB
Extract fluid 1:1 1:1 1:1 1:1 1:1 1:1 1:1 1:1
Suc proaspat 1:1 1:1 1:1 1:1 1:2 1:2 1:2 1:2
Control 1:1 1:1 1:1 1:1 1:2 1:2 1:2 1:2
32
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui
33
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui
34
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui
35
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui
Tab. 3.4 Evaluarea in vitro a acțiunii citotoxice a produselor extractive din Chelidonium
majus
Dilutiile
Denimirea produsului 1:5 1:10 1:20 1:40 1:80 1:160 1:320
extractiv Efectul citotoxic
Extract fluid 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 2-3+ 0
Suc proaspat 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 2-3+ 0
Control, celule 0 0 0 0 0 0 0
unde:
- 4+ = acțiune citotoxică evidentă
- 3+ = acțiune citotoxică
- 2+ = acțiune citotoxică mai puțin semnificativă
- 0 = lipsă acțiune citotoxică.
Produsele extrase din Chelidonium majus au dovedit puternică acțiune citotoxică la diluții
mici, dar la diluții mari s-a constatat lipsa acțiunii.
36
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui
Tab. 3.5 Evaluarea acțiunii antivirale a produselor extractive din Chelidonium majus față de
virusul poliomielitic de tip B
Denumirea Dilutiile Dilutiile virusului poliomielitic tip 3 - Ig ECP 50/ml Control produse
produsului produsului -1 -2 -3 -4 -5 -6 -7 -8 -9 -10 1 2
1:40 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+
Extract fluid 1:80 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+
1:160 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+
1:320 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 2+ 0 0 0 0 0
1:40 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+
Suc proaspat 1:80 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+
1:160 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+
1:320 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 2+ 0 0 0 0 0
Martor P.3 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 4+ 2+ 0 0 0
Martor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
monostrat
de celule
intacte
unde:
- 4+ = efect citopatic
- 2+ = efect citopatic nesemnificativ
- 0 = lipsă efect citopatic.
Virusul poliomielitic de tip B provoacă poliomielita – paralizia infantilă - o afecțiune
epidemică, contagioasă care afectează mai ales copii. Se transmite pe cale orală, prin ingerarea
alimentelor sau a apei contaminate cu materii fecale sau pe cale aeriană.[14]
37
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui
38
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui
Toxicitatea acută a sucului proaspăt din Chelidonium majus a fost evaluată cu metoda
bazată pe răspunsuri cuantale prevăzută în Farmacopeea Romana ediția a X a. Conform acestei
metode, reacția unui lot de animale căruia i s-a administrat o anumită doză dintr-un preparat
se exprimă prin procentul animalelor care răspund pozitiv – în acest caz, mor – la această
doză.[18]
Dozele au fost selectate astfel încât să se evite procentele de răspuns 0% și 100%.
Pentru testarea toxicității acute a fost folosit sucul proaspăt de rostopască, care apoi a
fost evaporat până la conținutul de coptizină de 1.0 mg/ml pentru experiențele pe șoareci și de
1,735 mg/ml pentru șobolani. După evaporare sucul proaspăt formează o suspensie,
administrată intraperitoneal în funcție de masa corporală a animalelor de laborator. Studiul a
fost efectuat pe 2 specii de animale: șoareci albi și șobolani. Au fost utilizați 50 de șoareci albi
și 50 de șobolani, câte 25 femele și 25 de masculi, cu masa corporală cuprinsă între 25-30
grame. Animalele au fost întreținute conform regulilor igienico-sanitare.[18]
În experiențele efectuate pe șoarecii albi au fost folosite următoarele doze e coptizină:
- 22 mg/kg
- 25 mg/kg
- 28 mg/kg
- 30 mg/kg
- 32 mg/kg
Primele semne de intoxicații s-au putut determina la administrarea sucului în doză de 20
mg/kg. Pe baza observațiilor efectuate tabloul clinic al intoxicației acute poate fi divizat în trei
etape:
- Etapa prodomală
- Etapa convulsivă
- Etapa paralitică
Modificările apărute în prima și a doua etapă sunt reversibile dar etapa paralitică nu, în
urma acestei etape s-a constatat decesul animalelor.
39
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui
40
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui
Acțiune spasmolitică
Conform unor studii efectuate de S. Piacente și colaboratorii în 1997[16], coptizina,
protopina, chelidonina, berberina și alocriptina din extractul hidroalcoolic al părților aeriene
din Chelidonium majus, in vitro, au demonstrat acțiune spasmolitică intensă asupra
intestinului iliac izolat şi fundului de stomac al cobaiului şi șobolanului.
Protopina extrasă din părțile aeriene a Chelidonium majus, în concentrație de 25-100
μg/ml a fost eficientă în cazul ileonului izolat de șobolan provocate de noradrenalină, conform
studiilor efectuate de F.N. Ko şi colaboratorii în 1992.
Berberina şi coptizina, în concentrație de 0,1 nmol au avut acțiuni antagoniste
contracțiilor mușchiului izolat al fundului de stomac de la șobolan, induse de carbacol.
Berberina a avut o acțiune de relaxare de 60%, coptizina de 5%.[16]
Folosind ileonul izolat de la cobai, în diferite modele, K.O Hiller şi colaboratorii în
1998, au observat un efect spasmolitic de 50% a extractelor uscate ale părților aeriene de
Chelidonium majus cu conținut de 250-500 μg/ml de alcaloizi.
Spasmele provocate de carbacol au fost înlăturate de acțiunea coptizinei, chelidoninei
şi protopinei. În experiențele privind stimularea intestinului iliac sub influenta clorurii de
bariu, chelidonina şi protopina au avut acțiune miotropă, asemănătoare papaverinei, coptizina
a fost ineficientă, în acest caz. Toți 3 alcaloizii au fost eficienți in cazul contracțiilor provocate
de carbacol şi câmpul electric.
S. Boegge şi colaboratorii în 1996, au demonstrat acțiunea spasmolitică a extractului
hidrometanolic ( 3:2 ), obținut din părțile aeriene a plantei Chelidonium majus, prin înghețare,
în concentrație de 200 mg/ml, aspra ileonului izolat de șobolan, contracțiile căruia au fost
provocate de acetilcolină.[18]
41
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui
Acțiune hepatoprotectoare
Echipa formată din cercetătorii S. Mitra, M. Gole şi R.K. Sur în anul 1992 au publicat
în Jurnalul Internaţional de Farmacologie o lucrare „ Acțiunea antihepatotoxică a
Chelidonium majus” în care extractul hidro-etanolic obținut din părțile aeriene de
Chelidonium majus cu un conținut de 41-45% etanol, a manifestat in vivo, proprietăți
hepatoprotectoare însemnate față de toxicitatea provocată de tetraclorura de carbon la
șobolani.[24]
Studiul histopatologic al celulelor hepatice a confirmat o micșorare considerabilă a
celulelor necrozate. Ridicarea nivelului de bilirubină, cât şi sporirea activității amino-
transferazei, amino-transferazei aspartat, dehidrogenazei lactat, alaninei şi fosfatazei alcaline,
indusă de acțiunea tetraclorurii de carbon, au fost cu mult diminuate sub acțiunea extractului.
Nivelul colesterolului, care inițial se micșora sub influenta tetraclorurii de carbon, a crescut
semnificativ sub acțiunea extractului de Chelidonium majus.
Aceste studii au fost efectuate în cadrul Universității de Științe şi Tehnologie din
Calcuta, India.[24]
42
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui
Acțiune antioxidantă
A fost studiată acțiunea derivaților tiofosforici din alcaloizii extrași din Chelidonium
herba asupra funcției antioxidante a ficatului şi intensitatea oxidării peroxidice a lipidelor la
șobolani. În urma studiilor s-a observat:
- micșorarea conținutului de glutation,
- diminuarea acțiunii antioxidante,
- micșorarea capacitații de rezistență a reacțiilor de peroxidare,
- micșorarea acțiunii catalitice a glutation-peroxidazei.
În fracțiunea post mitocondrială a ficatului la șobolani activitatea reductazei GSH a sporit
cu 43% față de grupa de control.
Folosind metoda FRAP ( ferric reducing and antioxidant power ) a fost confirmată
activitatea antioxidantă a extractului etanolic ( 20%; 40% ) din părți aeriene de rostopască. S-
a dovedit că această acțiune nu depinde de conținutul de alcaloizi pe faze de vegetație ci de
43
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui
conținutul de elemente al metalelor de tranziție ( Ca, Cu, Fe, K, Mg, Mn, Na, P, Zn ). Extractul
etanolic 20% cu un conținut total de alcaloizi de 0,172%, manifestă activitate antioxidantă de
90,6 μmol/l iar extractul etanolic 40% cu un conținut total de alcaloizi de 0,380%, manifestă
aproximativ aceeași activitate antioxidantă de 91,4 μmol/l.[20]
Acțiune antimicrobiană
Fracțiunea cromatografică a părților aeriene din Chelidonium majus L. a manifestat
acțiune asupra:
- Candida albicans, CMI=50 μg/ml pe placa de agar
- Escherichia coli, CMI=250 μg/ml
- Streptococcus specis, CMI=10-20 μg/ml
- Staphylococcus aureus, CMI=5 μg/ml.
Au fost experimentate extractele apoase de Chelidonium pe cobai infectați cu bacili Koch,
s-a descoperit că perioada medie de supraviețuire la cobaii netratați a fost de 10 zile iar la cei
tratați cu extract apos de Chelidonium a fost de 29 zile.
A fost studiată acțiunea in vitro a extractului de Chelidonium majus asupra fungilor
fitopatogeni: Botrytis cinerea izolat de pe Dahlia pinnata şi Scleroticum tuliparum izolat de
pe Tulipa gesueriana. Acțiunea fungicidă a extractelor vegetale asupra celor două ciuperci a
fost evidențiată la concentrația minimă de alcaloizi de 250 μg/ml.
Acțiune antivirală
Echipa condusă de A. Mlinaric[16], în anul 2010, a stabilit acțiunea de inhibiție a
transcriptazei reversibile HIV-1 sub influența extractului hidro-metanolic 10% ( 1:1 ) obținut
din părți aeriene uscate de rostopască. Sub influenta extractului apos 6% obținut din flori şi
frunze uscate de Chelidonium introdus intraperitoneal la șoareci albi s-a constatat acțiune față
de encefalita virală provocată de căpușe.
Latexul proaspăt de culoare galbenă obținut din rostopască are acțiune antivirală. În
medicina tradițională se aplică pe buze pentru tratarea herpesului.
44
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui
Acțiune colagogă
U. Vahlensieck şi colaboratorii săi, în 1995 au demonstrat acțiunea colagogă a
extractului hidro-metanolic de Chelidonii herba ( 5:1, 70% ). Rezultatul acestui studiu a
demonstrat că în 40 minute de la administrare cantitatea de bilă s-a dublat, având o creștere în
volum de 20%.
Acțiune antiinflamatoare
Echipa formată din T. Tanaka şi colaboratorii săi, în anul 1993, a studiat inhibarea
elastazei din sputa umană şi a elastazei pancreatice la porcine sub influența alcaloizilor din
părțile aeriene de Chelidonium. Alcaloizii au manifestat acțiune de inhibare a elastazei în
diferite concentrații, astfel:
- Sanguinarina – 6,2 μmol (ESU), 16 μmol (EPP);
- Coptizina – 2,5 μmol (ESU), 16 μmol (EPP);
- Berberina - 3,2 μmol (ESU), 22 μmol (EPP);
C. Vavreckova16 şi colaboratorii au studiat in vitro acțiunea alcaloizilor
benzofenantridinici din rostopască asupra inhibiției 5, 12-lipooxigenazei prin mecanisme non-
redox. A fost cercetat sucul proaspăt din plantă şi alcaloizii: chelidonina, berberina,
cheletridina şi sanguinarina. Cel mai activ inhibitor, față de ambii fermenți, s-a dovedit a fi
sanguinarina, în concentrații de inhibiție de 0,4 μmol pentru 5-lipoxigenază şi 13 μmol pentru
12-lipoxigenază. Următorul alcaloid, după activitate, a fost cheletridina, 0,8 μmol şi 33 μmol.
Chelidonina şi berberina, nu au manifestat activitate antiinflamatoare.
16
“Benzophenanthridine Alkaloids of Chelidonium majus L. – Inhibition of 5 and 12 Lipoxygenase by a Non
Redox Mechanism”, C. Vavareckova, Planta Medica, Oct. 1996.
45
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui
Acțiune antitumorală
Cercetătorii Universității din Columbia, Statele Unite al Americii, au observat sporirea
acțiunii antitumorale a macrofagilor sub influenta derivaților tiofosforici ai alcaloizilor din
părțile aeriene de rostopască în concentrație de 2,5 μmol.
G. Z. Shi şi colaboratorii, în 1992, au efectuat studii referitoare la acțiunea de blocare
a inducerii cancerului şi mutagenezei provocate de substanțele cancerigene: furapromid,
zengdingmicin, metilnitronitrozoguanidin, metilmetansulfonat, sub influenta principiilor
biologic active din Chelidonium majus L. şi Glycyrrhiza uralensis.
C. Vavrecova, în 1996, a stabilit un efect potențial de inhibare a keratinocitelor umane
sub influenta alcaloizilor benzofenantridici din rostopască.
Inhibarea cancerogenezei în stomacul șobolanilor sub influenta extractului apos
fierbinte de Chelidonii herba, adăugat în concentrație de 0,1% la hrana animalelor, a fost
stabilită de echipa D.J. Kim şi colaboratorii săi în anul 1997.
N. Ahmad, în anul 2000 a observat la alcaloidul sanguinarină, extras din Chelidonium
majus L., un răspuns antiproliferativ şi apoptozic la celulele canceroase față de cele normale.
La coptizină s-au constatat efecte citotoxice bune, in vitro, asupra celulelor canceroase.
Chelidonina, cheletridina şi sanguinarina manifestă acțiune antineoplazică şi apoptozică,
sporesc rezistența celulelor cervicale. La cheletridină s-au descoperit funcții antagoniste BCL-
XL antiapoptozice, cât şi de inhibiție similară cu omologul structural sanguinarina.
Alcaloizii din rostopască cu conținut de atom de azot cuaternar încărcat pozitiv, cum
ar fi: cheletridina, sanguinarina, berberina şi coptizina, manifestă o inhibare semnificativă în
respirația mitocondrială.
E. Debiton şi colaboratorii săi, în 2003, au înregistrat capacitatea sanguinarinei de a
induce apoptoza în asociere cu o evacuare prematură a glutationei celulare.
B.S. Jyoti şi K.B. Rahman, în 2004, in vivo, au stabilit acțiunea antitumorală la diferite
grupuri de șoareci sub influenta produselor homeopate obținute din părțile aeriene de
Chelidonium, în două microdoze: C30 şi C200.
46
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui
Acțiune antidiabetică
E. Wielosz şi E. Jagiello în 2003, în cadrul unui studiu efectuat pe șoareci cu diabet
provocat de streptozotocină, au observat că urmarea administrării derivaților tiofosforici din
Chelidonii herba, se mărește considerabil nivelul de insulină din plasmă. Derivații tiofosforici
administrați influențează creșterea nivelului polipeptidei vasoactive intestinale care la rândul
ei stimulează eliminarea insulinei, reducând astfel disfuncția hormonală.
Chelidonium majus, posedă o importanță farmacologică deosebită fiind indicată în
următoarele afecțiuni:
- Afecțiuni hepatobiliare
- Afecțiuni tumorale
- Afecțiuni broho-pulmonare
- SIDA
- Afecțiuni virale
- Afecțiuni ginecologice şi urinare
- Afecțiuni ale pielii.
1. Afecțiuni hepatobiliare
Încă din cele mai vechi timpuri este cunoscută rostopasca.
Infuzia din părțile aeriene de rostopască – 0,50-1,00% - este recomandată în tratarea
hepatitei cronice şi a colicilor hepatobiliare.
Extractul hidro-etanolic de Chelidonii herba, cu un conținut de alcaloizi totali de 24 mg,
în doză de 700 mg administrat zilnic, timp de 6 luni, a fost administrat la 60 de pacienți cu
disconfort şi spasme ale căilor biliare. La majoritatea pacienților s-a observat o ameliorare sau
dispariția simptomelor.
47
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui
În 1991, cercetătorul H. Ardjah face un studiu clinic cu 206 de pacienți care sufereau de
disconfort epigastric după rezecția vezicii biliare sau cu pietre biliare. Se administrează două
preparate pe bază de Chelidonii majus: extract hidro-etanolic şi suc proaspăt, ambele preparate
fiind standardizate. Preparatele au fost administrate zilnic, astfel: 125 mg extract hidro-
etanolic – corespunzător 0,675 mg chelidonină şi 3 x 20 picături suc proaspăt – corespunzător
0,15 mg chelidonină. La toți pacienții s-a constatat ameliorarea simptomelor: de flatulență,
diaree, constipații, algii abdominale, intoleranța alimentelor.
T.V. Sologub, în 2003, a administrat la 75 pacienți cu hepatită cronică de tip C, intravenos
derivați tiofosforici ai alcaloizilor din rostopască în doze unice 0,5 mg, 2,5 mg, 5, mg şi 7 mg.
Grupa de control în număr de 25 de pacienți au folosit interferon uman recombinat. Rezultatele
au confirmat că derivații tiofosforici ai alcaloizilor din Chelidonium majus sunt mai eficienți
decât monoterapia cu interferon uman recombinat, iar dozele mai mici sunt mai eficiente.
2. Afecțiuni tumorale
Produsul acid tiofosforic-alcaloid derivat din Chelidonium majus L. a fost obținut în 1978
de către Wassyl J. Nowicky. Studiile efectuate au demonstrat că acest preparat are efecte
terapeutice în maladiile canceroase prin modularea sistemului imunitar. Studiile au fost
efectuate în cadrul companiei Now Pharm AG, în Ucraina. Compania a fost propus pentru
aprobare la Agenția Europeană a Medicamentelor, în data de 6 februarie 2007, pentru tratarea
cancerului pancreatic.[21]
Agenția Europeană a Medicamentului nu a aprobat medicamentul cerând companiei mai
multe studii privind toxicitatea produsului.
Ukrain conține 0,0303 mg alcaloizi totali exprimați în chelidonină pe mililitru de soluție,
este destinat administrării intra-musculare. Produsul a fost obținut din rădăcinile Chelidonii.
48
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui
3. Afecțiuni bronho-pulmonare
În 2003, O. Zahriychuk a efectuat un studiu pe 38 de copii cu patologie bronho-pulmonară
recidivantă, din aria contaminată după accidentul de la Cernobîl. A fost administrat intra venos
un preparat derivat al alcaloizilor din Chelidonii herba cu acidul tiofosforic. La pacienți s-a
observat o acțiune antiinflamatoare semnificativă, exprimată prim mărirea rapidă a numărului
49
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui
de globule albe ale sângelui, creșterii vitezei de sedimentare a eritrocitelor precum şi un efect
puternic imunomodulator.
5. Afecțiuni virale
Preparatul Ukrain are acțiune împotriva adenovirusilor tip 12 şi 5, virusul herpes simplex.
50
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui
După utilizarea pe cale externă a părților aeriene au apărut reacții alergice la nivelul pielii:
dermatită de contact, balanopostită alergică şi parafimoză.
Protopina provoacă bradicardie, inițial contribuie la creșterea presiunii sanguine, care ulterior
scade cu posibilitatea de afectare inimii şi centrului vasomotor.
Cheletridina este componentul toxic principal, poate provoca paralizie şi spasme musculare.
Chelidonina şi homochelidonina au acțiune asemănătoare morfinei.
Administrarea preparatelor pe bază de Chelidonium majus sunt contraindicate pe perioada
sarcinii şi la copii sub 12 ani.
51
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui
In farmacii, se pot intalni diferite forme medicamentoase pe baza de rostopasca, cum ar fi:
a. Macerate
Macerarea constă în tratarea produsului vegetal mărunțit cu cantitatea de lichid
prescrisă şi menținerea lor în contact la temperatura camerei un timp de 30 de minute.
Rp.
Chelidonii herba...................20g
Apă distilată........până la 200 ml
Preparat farmaceutic magistral sub formă de macerat, la rece indicat în tratamentul icterului
hepatic.[13]
b. Infuzii
Infuzarea este o metodă care se aplică la extragerea produselor vegetale care au țesuturi
friabile: flori, ierburi.
Extracția produselor vegetale care conțin alcaloizi se face cu apă acidulată cu acid
citric, acid tartric sau acid clorhidric în cantitate egală cu conținutul de alcaloizi din produsul
ce urmează a fi extras.[13]
Rp. – preparat Meyer
Menthae folia..........20 g
Melissae folia..........20 g
Agrimoniae folia.....10 g
Rhei radicus.............15 g
Frangulae cortex......15 g
Chelidonii herba.......20 g
Preparat magistral sub formă de infuzie, destinat administrării interne.
Mod de administrare: 1 linguriță la 150 ml apă
Întrebuințări:
52
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui
c. Tincturi
Tincturile sunt preparate farmaceutice lichide obținute prin extracția produselor
vegetale. Prepararea tincturilor se face prin macerare, macerare repetată sau prin percolare.
Pentru tinctura de rostopască cea mai eficientă metodă de extracție este metoda de repercolare
Squibb.[13]
Rp. Tinctură colagogă fortis
Oleum menthae ............1 g
Tinctura Belladonae......4 g
Tinctura Chelidonii.......30 g
Tinctura Cardui m.........30 g
Preparat farmaceutic magistral sub formă de tinctură destinată administrării interne.
Mod de administrare:
40 picături de 3 ori pe zi, înainte de masă.
Întrebuințări:
Diskinezii biliare, litiaze biliare.
Mod de conservare:
În recipiente de capacitate mică, bine închise, ferit de lumină.
53
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui
54
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui
c. Tincturi
56
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui
d. Unguente – creme
57
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui
58
Capitolul II Acțiunea farmacotoxicologică și forme farmaceutice Mohamed Iheb Metoui
59