Contents

1. Tarile si presedintii ............................................................................................................ 3

2. In ce an si cine a descoperit america Latina? ..................................................................... 3
3. cine traia in America Latina la venirea colonistilor? ......................................................... 4
4. De ce se numeste America Latina? Ce inseamna America Latina si cum e divizata? ....... 4
5. Perioada coloniala si intitutiile coroanei Spaniole ............................................................. 5
6. Care au fost tarile care au colonizat America Latina? ....................................................... 5
7. Ce este Conul Sud? Sau Diferente si asemanari intre Conul Sud si America Centrala si
Tarile Andine. ........................................................................................................................ 5
8. Independenta ...................................................................................................................... 6
9. Simon Bolivar .................................................................................................................... 6
10. Hugo Chavez .................................................................................................................... 6
11. Razboaiele din secolul al XIX-lea ................................................................................... 7
12. Trei perioade ale secolului al XIX-lea ............................................................................. 7
13. Patru tipuri de economii ................................................................................................... 8
14. Curentele politice in secolul al XIX-lea........................................................................... 8
15. Prezidentialism si parlamentarism ................................................................................... 8
16. Ce este un caudillo ? (+ exemplu).................................................................................... 9
17. Relatiile dintre SUA si tarile din America Latina ............................................................ 9
18. Relatiile SUA - Mexic ................................................................................................... 10
19. Revolutia mexicana ........................................................................................................ 11
20. PRI in Mexic .................................................................................................................. 11
21. Tranzitia la democratie in Mexic ................................................................................... 12
22. Dictaturi Militare ........................................................................................................... 13
23. Relatiile SUA cu zona Americii Centrale ...................................................................... 13
24. Relatia dintre arta si politica .......................................................................................... 14
25. Cine a fost Hugo Chavez si Alberto Fujimori ............................................................... 14
26. Lideri populisti si ce este populismul ............................................................................ 15
27. Efectele crizei din 1929 ................................................................................................. 15
28. Peronism ........................................................................................................................ 16
29. Peron si Varga ................................................................................................................ 16
30. Cand a avut loc Revolutia Cubaneza? ........................................................................... 19
31. Tranzitia intre Fidel si Raul Castro ................................................................................ 19
32. In ce an a devenit Fidel Castro comunist? ..................................................................... 20

1
33. Efectele Revolutiei Cubaneze asupra Americii Latine .................................................. 20
34. Tipuri de gherile ............................................................................................................. 20
33. Doctrina securitatii nationale ......................................................................................... 20
34. Regimul Stroessner ........................................................................................................ 21
35. Salvador Allende ............................................................................................................ 21
36. Alianta Pentru Progres ................................................................................................... 22
37. Razboiul din Falkland .................................................................................................... 22
38. Datele dictaturilor .......................................................................................................... 22
39. Terorismul de stat .......................................................................................................... 22
40. Operatiunea Condor ....................................................................................................... 23
41. Tranzitia in America de Sud .......................................................................................... 23
42. Diferenta intre tranzitia intre Conul Sud si America Centrala ....................................... 24
44. Importanta comisiilor de adevar .................................................................................... 24
45. Un raport al unei comisii de adevar ............................................................................... 25
46. Alberto Fujimori ............................................................................................................ 25
47. Pactul Punto Fijo ............................................................................................................ 26
48. Interventii militare in America Centrala si Caraibe ....................................................... 26
49. America Centrala ........................................................................................................... 27
50. Dinastia Somoza ............................................................................................................ 27
51. Democratii formale in Columbia si Venezuela .............................................................. 27
52. Triunghiul violentei ....................................................................................................... 27
53. Anul 1989....................................................................................................................... 28
54. Noua stanga .................................................................................................................... 28
55. Doua organizatii economice .......................................................................................... 29
56. Asemanari UE si UNASUR ........................................................................................... 29
57. UNSASUR ..................................................................................................................... 29
58. Tarile Andine ................................................................................................................. 30

2
1. Tarile si presedintii
America de Sud:
Conul de Sud
1. ARGENTINA - Buenos Aires - Cristina Fernández de Kirchner
2. CHILE - Santiago de Chile - Michelle Bachelet
3. URUGUAY – Montevideo - Tabaré Vázquez
4. PARAGUAY – Asunción - Horacio Cartes

1. Tarile andine
5. BOLIVIA – La Paz - Evo Morales
6. PERU – Lima - Ollanta Humala
7. ECUADOR – Quito - Rafael Correa

8. BRAZILIA – Brasília - Dilma Roussef

9. COLUMBIA - Bogota - Juan Manuel Santos
10. VENEZUELA – Caracas - Nicolas Maduro

America Centrala:
11. GUATEMALA - Ciudad de Guatemala - Otto Perez Molina
12. EL SALVADOR - San Salvador - Salvador Sanchez Ceren
13. HONDURAS – Tegucigalpa - Juan Orlando Hernandez
14. NICARAGUA – Managua - Daniel Ortega
15. COSTA RICA - San José - Luis Guillermo Solis
16. PANAMA – Panama - Juan Carlos Varela

Marea Caraibilor:
17. CUBA – Havanna - Raul Castro
18. REPUBLICA DOMINICANA - Santo Domingo - Danilo Medina
19. HAITI - Port-au-Prince - Michel Martelly

America de Nord:
20. MEXIC - Ciudad de Mexico - Enrique Pena Nieto

2. In ce an si cine a descoperit america Latina?

La 12 octombrie 1492 Cristofor Columb ajunge in Marea Caribilor. Descoperirea

Americii acopera o perioada de timp de aproape un secol in care europenii cauta cai de fapt
pentru a ajunge in India, in Asia.

3
  În 1492 ajunge în Caraibe si descopera Bahamas, Cuba si Santo Domingo, La
Espaniola.
 În 1943 a re loc o calatorie de confirmare a calatoriilor. Se semneaza Tratatul
de la Tordesillas in 1494 care prevede ca Spania sa opcupe teritoriile d la Vest
si Portugalia de la Est. Se intampla invers.
 În 1498 coasta continentului sud-american a ceea ce numim Venezuela astazi.
 1502 ceea ce numim astazi Panama si descopera aurul.
 În 1500 Pedro Alvarez Cabral ajunge pe Coasta Braziliei de astazi.

3. cine traia in America Latina la venirea colonistilor?

Civilizatia Maya – Penisnula Yukatan, Guatemala

Aztecii – Valea Centrala a Mexicului si Sudul Mexicului
Inca – Ecuador si pana in Nordul Chile, Cuzco (Peru) si Maachu Pichu
Suprapunere a importantei politice si administrative pe acelasi loc.

4. De ce se numeste America Latina? Ce inseamna America Latina si cum e

divizata?

Sintagma de Americana Latina este folosita de Napoleon al III-lea pentru prima data.
Napoleon al III-lea a invadat Mexicul intre 1864-1867 si a numit pe tronul Mexicului un
imparat, Maximilian de Austria. In acest context pentru a marca diferenta acestui teritoriu de
cea a Americii de Nord, Napoleon al III-lea a folosit aceasta sintagma de America Latina.
Napoleon al III-lea spunea ca aceste teritorii sunt diferite si nu SUA trebuie sa le ocupe.
America Latina vrea sa sublinieze aceasta cultura coloniala comuna. Ea s-a consacrat dupa
cel de-al Doilea Razboi Mondial, dar dateaza din secolul XIX.

1) Tarile din America de Sud (in total 12 tari) care fac parte din America Latina:
 Venezuela, Columbia (in N Americii de Sud);
 cele trei tari andine: Ecuador, Peru, Bolivia;
 Brazilia;
 Conul Sud: Chile, Argentina, Uruguay si Paraguay.
2) Din America de Nord avem Mexic.
3) America Centrala este teritoriul care se gaseste intre America de Sud si America de
Nord, intre Columbia si Mexic, care contine 7 state, dar America Latina cuprinde doar
6 dintre acestea (fara Belize): Guatemala, El Salvador, Honduras, Nicaragua, Costa
Rico si Panama.
4) In Marea Caraibilor exista o multitudine de microstate, iar cele dedicate cursului
Americii Latine sunt: Cuba, Republica Dominicana si Haiti (singurul stat care are ca
limba oficiala franceza inclus in America Latina).

4
5. Perioada coloniala si intitutiile coroanei Spaniole

Intre 1519 – 1512 Hernando Cartes cucereste ceea ce numim astazi Mexicul avand
avataje tehnologice, capacitatea de a realiza aliante si avantaje biologice fata de
populatia nativa. 1535 ia nastere Viceregalitatea Nueva Espania.
Intre 1534 si 1532, Francisco Pizzaro si Diego Almagro cuceresc regiunea de astazi a
Peru si ia nastere in 1543 Viceregalitatea Peru.
In 1540 se infiinteaza Santiago de Chile si in 1537 Asuncion.
Alte doua viceregalitati apar mai tarziu, in 1739 Viceregalitatea Nuvea Grenada care
include teritoriul de azi al Columbiei, Venezuelei, Ecuador si Panama, iar in
1776 Viceregalitatea Rio de la Plata care include Argentina, Chile, Uruguay si
Paraguay

Institutiile :

În metropola :

1. Consiliul Indiilor – 1524 – autoritatea maxima – se ocupa de afacerile interne, guvern,

organizarea afacerilor
2. Casa de contratacion – 1503 – comert si imigratie

In colonie :

1. Viceregalitatea
2. Audencias – justitie comuna si criminala
3. Real Hacienda – impozite, trezorerie
4. Guerra – minister al razboiului
5. Cabildos – consiliu municipal
6. Presedinti gobernadores
7. Alcades Mayores & corregidores – primari

6. Care au fost tarile care au colonizat America Latina?

Spania si Portugalia
Marea Britanie, Franta si Olanda

7. Ce este Conul Sud? Sau Diferente si asemanari intre Conul Sud si America
Centrala si Tarile Andine.

Argentia, Chile, Uruguay si Paraguay

- la inceputul secolului al XX-lea - reformism societal si politic – mai devreme decat in alte
regiuni in timp ce in alte parti ale Americii Latina in aceeasi perioada – interventii militare.
Dezvoltare economica mai ales in Conul Sud pana in 1929 – “dansul milioanelor”

5
8. Independenta

Independenta se produce in mare parte in intervalul 1810-1830 (Haiti-1804 in raport cu

Franta si Panama -1903 in raport cu Columbia). Pe langa aceste repere majoritatea tarilor si-
au castigat independenta intre 1810-1830. Este o consecinta a a ocuparii de catre Napoleon la
inceputul secolului al XIX-lea a Spaniei (1808) si Portugaliei (1807). Regele Portugaliei
pleaca in Btazilia. Regele Ferdinand al VII-lea organizeaza o juntas de guvernare si trimite
emisari in colonii pentru confirmarea autoritatii, dar si Napoleon trimite la Bunenos Aires,
Caracas si Lima. Primele independente sunt de fapt o afrmare a ramanerii sub administratie
spaniola. Declaratiile de independenta din capitale nu sunt recunoascute la nivelul
provinciilor.
Argentina – Bunenos aires – 1810 – proiect federal vs stat unitar
Columbia – conflict partizan – partidul conservator si cel liberal
Uruguay – colorados (Brazilia) – blancos (Argentina)
Aparitia statelor plurinationale
1. Viceregalitatea Nueva Grenada (1739: Columbiei, Venezuelei, Ecuador si
Panama) – devine Grande Columbia 1819 – 1830
2. Viceregalitatea Peru (1543) – devine Confederatia Peruano – Boliviana 1836 -
1839
3. Viceregalitatea Rio de la Plata (1776: Chile, Argentina, Uruguay, Paraguay si o
parte din Brazilia si din Bolivia) – devine Provinciile Unite ale Rio de la Plata
1810 - 1816
i. 1816 – 1820 Provinciile Unite ale Americii de Sud
4. Viceregalitatea Nueva Spania (1635: Mexic si America Centrala) – devine
Provinciile Unite din America Centrala 1823 – 1839/40

9. Simon Bolivar

Argumenteaza pentru republica si in defavoarea formei monarhice, pentru federalism dar

considera ca federalismul nu este forma potrivita de guvernare in momentul respectiv.
Considera ca este nevoie de un guvern centralizat la nivelul capitalei. Politica monarhilor este
de extindere pe cand americanii au nevoie de pace si centralizare, nu de razboi si despotism.
Vorbeste despre tricameralism in care exista o camera aleasa, una ereditara si o autoritate
morala a cenzorilor. Necesitatea organizarii unei puteri autonome in sensul in care ar trebui
sa existe echilibrul puterilor in interiorul statului. Forma de guvernare sa fie adaptata
conditiilor istorice din acel moment si principiilor locului. A propus proiecte plurinationale,
este initiatorul Grande Columbia 1819 – 1830 si propune proiectul Peruano-Bolivar – 1836 –
1839, dar el moare in 1830.

10. Hugo Chavez

6
A fost presedintele Venezuelei, sub conducerea sa s-a fondat CELAC – Comunitatea Statelor
Americane si din Caraibe care cuprinde toate statele din Americi in afara de SUA si Canada
alaturi de un presedinte mexican si unul brazilian. Continua visul bolivian in secolul al XX-
lea. Felul in care Chavez si-a propus sa continue ideiile lui Bolivar:

 a redenumit Venezuela, Republica Bolivariana a Venezuelei.

 Chavez a exhumat cadavrul lui Bolivar pentru a demonstra ca a fost ucis de o
conspiratie imperialista si ca nu a murit in urma maladiei, asa cum s-a crezut in 1830.
 Chavez a promovat Alternativa Bolivariana pentru America Noastra (ALBA) fondata
in 2004 pe baza coopera rii dintre Venezuela si Cuba care isi doreste un model nou de
cooperare economica care sa nu fie bazat pe principii neo-generale. Exista o folosire
foarte intensa la Bolivar.
 1998 –
 A renuntat la regimul de la Punto Fijo – « partidocratie care a condus prin oligarhie si
a exclus o parte a electoratului » ; a scris o noua constitutie
 Multiplicarea consultarilor populare
 Reprezentant al Noii Stangi

11. Razboaiele din secolul al XIX-lea

Razboiul Pacificului – 1879 – 1883 – Peru si Bolivia

Razboiul Triplei Aliante – 1864 – 1879 - Argentina, Uruguay, Brazilia vs Paraguay
Razboiul delor 1000 de zile 1899 – 1902 – duce la independenta Panama

Instablitate cronica

Rpublici prezidentiale cu exceptia Mexicului care intre 1821 – 1823 (Maximilian de

Austria) si 1864 – 1867 a fost monarhie
Brazilia de la independenta din 1822 pana in 1899 a fost monarhie
Chile devine stabila – diego Portales – republica Chiliana in forma conservatoare.

12. Trei perioade ale secolului al XIX-lea

I. 1830 – 1850
Federalistii vs partizanii unitatii – liberali vs conservatori
Liberalii militeaza pentru limitarea puterii bisericii pe cand conservatorii
pentru mentinerea bunelor relatii cu fosta colonie
Stagnare a exploatarii minere (Peri, Bolivia, Mexic) si apare o economie
bazata pe agricultura si cresterea vitelor – Argentina – duce si la dezvoltarea
drumurilor
II. 1850 – 1870
Tranzitie spre modelul republicii conservatoare dominata de caulillo si republica
oligarhica dominata de elemente liberale
Are loc o inlocuire a elitelor de cei marcati de influente liberale

7
III. 1870 -> 1910
Val de imigranti din Europa
Deschidere a economiei
Apare capitalul din Marea Britanie
Republica oligarhica – puterea politica este detinuta de grupurile economice
dominante care au legatura cu exporturile
Monoproductie si monoexport

13. Patru tipuri de economii

I. in tarile cu clima temperata – crestere de vite – Sudul Americii de Sud : Chile,

Uruguay, Brazilia, Argentina – favorizeaza imigratia si aparitia clasei mijlocii
II. in zonele tropicale - Regiuni de plantatie – cafea, trestie de zahar, bumbac, tutun,
cacao, banane, cauciuc – Brazilia, Columbia, Ecuador, Caraibe, Cuba – America
Centrala – banane
III. exploatarea de minerale si metale : argint, cupru, aur si in a 2-a jumatate a secolului al
XX-lea, petrol si gaze – Peru, Mexic, Bolivia, Chile
IV. productie mixta : Mexic, Venezuela Democratizare timpurie, oligarhii

14. Curentele politice in secolul al XIX-lea

clivaj fundamental intre conservatori si liberali – apare in contextul

independentelor, liberalii doreau federalizare iar conservatorii erau partizanii
unitatii
Columbia : preluau puterea ca rezultat al castigarii razboaielor nu alegerilor,
Razboiul celor 1000 de zile 1899 – 1902 care duce la Independenta Panama
Uruguay – stat tampon – partidul conservator (blancos) si liberal (colorados) –
razboiae cu implicare Argentina si Brazilia
Contraexemplu : Venezuela – taramul caudillos – regim autoritar.

15. Prezidentialism si parlamentarism

Prezidentialismul este o trasatura specifica Americii Latine, este prezent in primele constitutii
dupa independenta.

Sistemul prezidential : intr-un regim prezidential presedintele este seful guvernului cazul
SUA, este ales direct de electori, este ales in mod independent de Parlament si are un mandat
fix.

1. Presedintele latino-american are o putere mai mare comaparativ cu cel al SUA, are
control mai mare asupra economiei.
2. Numeste guvernatori, poate guverna prin decrete-lege si are un control mai mare
asupra bugetului.

8
 3. Exista o limitare a mandatelor prezidentiale, dar prin reforme se poate depasi acest
impas. – Honduras.
4. In America Latina, personalizarea puterii este un pericol de a vedea o deriva catre o
experienta non democratica.
5. In SUA se pune foarte mult accent pe Constitutie, in America Latina se pune accent
pe elementele extraconstitutionale.
6. Experienta pezidentialismului este aliata cu experienta autoritara, experientele
democratice fiind foarte scurte.

Parlamentarisumul sustine regimurile democratice intr-o mai mare masura decat o face
prezidentialismul –Linz. Mainwaring isi propune sa ne demonstreze ca nu prezidentialismul
sau parlamentarisumul sunt cheia acestei ecuatii. Prezidentialismul functioneaza mai bine
acolo unde presedintii au puteri legislative mai slabe, unde partidele sunt mai putin
disciplinate, unde apare o fragmentare mai mica a sistemului de partide.

16. Ce este un caudillo ? (+ exemplu)

Lider capabil sa isi exercite dominatia asupra unor regiuni extinse

Lider militar regional care se afirma prin forta in razboaiele de independenta si care
este specific unei anumite perioade, primei perioade a secolului al XIX-lea pana in
1850
Trebuia sa fie carismatici, bogati pentru a reusi sa isi asigure sustinerea din partea
bandelor de mercenari, personalitate puternica. Personalizarea relatiilot intre caudillo
si cei care il urmeaza, absenta institutionalizarii.
Pentru a detine puterea aveau nevoie de armata, biserica, teritoriile largi si ideologia
factiunilor politice.

1. Chile : Diego Portales – guverneaza prin interpusi, domina politica fara a fi ales
2. Paraguay – Rodriguez Francia – se transforma in dictator, lasa gienrelui guvernarea.
3. Lopez de Santa Anna – presedinte al Mexicului, dar a pierdut puterea imediat

17. Relatiile dintre SUA si tarile din America Latina

Exista 3 niveluri ale relatiilor dintre SUA si America Latina. America Centrala, Mexicul,
zona Caraibilor, au « beneficiat » de o abordare agresiva la sfarsitul secolului al XIX-lea si
inceputul secolului al XX-lea ceea ce nu inseamna ca interventia Nord-Americana nu este
omniprezenta, doar modalitatile de « interventionism » difera. In 1823 este enuntata doctrina
Monroe care devine un principiu definitoriu pentru politica Nord-Americana in America
Latina chiar si azi - America apartine americanilor ceea ce semnifica ca statele europene
trebuie sa-si limimiteze interventia in afacerile interne in statele din America Latina care luau
nastere atunci.

La alt nivel, cel institutional este promovat pan-americanismul care reprezinta dorinta
administratiei de la Washington de cooperare intre toate statele americane. Are loc prima

9
conferinta de la Washington 1889-1890, generata de intentia de a preveni conflictele in urma
Razboiului Pacigicului 1879 – 1883. In 1948 ia nastere OEA – Organizatia Statelor
Americane care include toate statele din Americi in afara de Cuba. Este o traducere
institutionala a atitudinii de dominatie a SUA.

Exista si un al 3-lea nivel, cel economic, care se refera la capitaulul nord-american inlocuind
capitalul britanic ; in secolul al XX-lea, SUA este principalul partener al statelor din America
Latina.

Cazul Cuba si Porto Rico - ultimele posesiuni spaniole in Caraibe si au avut o experienta
comuna ca urmare a unui scurt razboi pe care Spania si SUA l-au purtat in 1898.

In Cuba, inainte de momentul independentei evocat diferit, 1898 sau 1902

spre sfarsitul secolului al XIX-lea a existat in Cuba, ca si Puerto Rico un curent de
opinie care acompania un curent de opinie care exista la Washington care isi dorea sa
faca din Cuba si Puerto Rico teritorii parte din teritoriul SUA. A existat pe de o parte
dorinta de a castiga independenta, de a exista ca stat autonom, iar pe de alta parte era
o parte a elitei cubaneze care isi dorea anexarea Cubei de catre SUA. Exista ambele
curente de opinie si in Cuba si in Puerto Rico.
Momentul independentei in cele doua teritorii a dus la rezultate diferite:
o Cuba=> devine stat
o Puerto Rico=> teritoriu asociat neincorporat SUA, nu este un stat. Cetatenii
din Puerto Rico au cetatenie SUA din 1917, dar nu au dreptul de a vota.

Panama este ultimul stat care isi obtine independenta, in 1903. A fost parte din Columbia. -
Razboiul celor 1000 de zile in Columbia opunea conservatorii liberalilor (1899-1902), -
ocazie favorabila gasita de Administratia nord-americana pentru a pune in practica o dorinta
care exista deja in acesta zona. Mai ales, ca urmare a preluarii Filipinelor prin Tratatul de la
Paris se cauta de catre SUA o cale mai usoara pentru a lega Oceanul Atlantic de Oceanul
Pacific. Declaratia de independenta a Panama este recunoscuta imediat in 1903 de SUA care
semneaza tot in 1903 un tratat cu noul stat care oferea teritoriul canalului, dar si o zona de 10
mile de fiecare parte a canalului SUA. Acest canal Panama a ramas sub control american
pana in 1999.

18. Relatiile SUA - Mexic

In 1835 Texas isi decalara independenta. Exista un conflict intre Texas si Mexic, Lopez de
Santa Ana nu recunoaste independenta Texasului, astfel el ocupa Texas si este invins, asadar
trebuie sa recunoasca independenta Texasului care in 1845 este anexat de Congresul SUA. Ca
urmare a acestei anexarii avem Razboiul Mexicano-American care pune capat controlului
de catre Mexic a acestor state, actualmente parte din SUA. Exista un tratat din 1848 semnat
de SUA si Mexic ca urmare a acestui razboi, iar in 1850 Lopez de Santa Ana vinde Arizona
si New Mexico. In 1850 partea de Nord a Mexicului trece la SUA, iar in Mexic se
cristalizeaza acest sentiment anti-SUA.

10
19. Revolutia mexicana

Revolutia mexicana (1910-1920) poate fi inteleasa plecand de la 2 elemente:

o miscare politica pentu a termina cu acest porfiriato, cu acest control al unei

persoane, a unui lider cvasi-autoritar
o miscare sociala care reclama dreptul taranilor la proprietate privata

Revolutia mexicana contine o avalansa de personaje si de evenimente care trebuie intelese la

cele doua niveluri.

1. Pe de o parte chestiunea politica care ii priveste pe acei reprezentanti ai elitei

mexicane, iar aici il regasim pe primul lider al Revolutiei, Francisco Madero care va cere
reintoarcerea la democratia electiva, la mandatul reprezentativ.

2. Cel de-al doilea manifest care ii apartine lui Emiliano Zapata contine referiri la
drepturile pierdute de tarani. Zapata va fi o referinta importanta prin aceasta dorinta de a
vedea recuperarea drepturilor pentru tarani.

In aceasta perioada 1910-1920 se pun bazele sistemului politic de dupa 1929. In aceasta
perioada revolutionara este scrisa una dintre cele mai importante constitutii din America
Latina, constitutia din 1917,

art. 27 care garanta dreptul la proprietate privata. Va fi baza pe care se va scrie si

legea reformei agrare.
art. 123 care introducea foarte devreme masuri sociale revolutionare (dreptul la greva,
limitarea zilei de munca la 8 h) care vor fi incluse 40 de ani mai tarziu de Peron in
Argentina.
Art. 30 limita puterea bisericii.
Pe plan politic non-realegerea presedintelui era inscrisa in Constitutie lucru care este
continuat mult mai clar mai ales in perioada post-revolutionara de catre Lazaro
Cardenas care va da trasaturile definitorii PRI.

PRI continua efectele revolutiei si isi propune sa instituie un regim care sa blocheze derivele
pe care le vazuse Mexicul in timpul lui Porfirio si chiar in perioada imediat post-
revolutionara. Lazaro Cardenas, in 1938 a introdus o serie de programe de nationalizare
printre care cea mai importanta care acum a fost anulata de actualul presedinte, este cea a
exploatarii petroliere, PEMEX, companie de stat.

20. PRI in Mexic

PRI (Partidului Revoluţionar Instituţional) - guverneaza singur 71 de ani. - PRI a eliminat

mizele competitiei politice. 1929 - 2000

11
 1. Regimul mexican al PRI nu este totalitar pentru ca nu regasim in aceeasi masura
exercitarea violentei de catre stat intr-o forma bazata pe un criteriu ideologic. PRI,
„cameleon ideologic”- capacitatea PRI de a migra de la stanga la dreapta.
2. PRI permite de-a lungul celor 71 de ani aparitia si mentinerea altora actori politici.
Pluralismul limitat.
3. Controlul asupra presei complet ne trimite de cealalta parte, de regim totalitar.
4. Regimul PRI este un regim autoritar care foloseste in acelasi timp represiunea, dar
intr-o masura similara in acest sens cu dictaturile militare din America de Sud. Unul
dintre traumatismele secolului al XX-lea este masacrul studentilor din 1968 de catre
guvernarea PRI si in contextul jocurilor olimpice din Mexic exista acest protest al
tinerilor, in principal, carora li se raspunde cu forta.
5. Regimurile autoritare se bazeaza pe excludere, pe cand cele totalitare pe includere. In
regimul PRIvedem din timplul lui Cardenas o strategie de incluziune, nu de
excludere. Organizarea partidului se face integrand in PRI segmente ale societatii,
muncitori, tarani,cei din administratia statului, militari. Sunt cele 4 segmente ale PRI
pana foarte tarziu care sunt mobilizate de partid, fiind integrate, cooptate in partid.
Toate cererile sociale sunt de fapt anulate prin aceasta strategie de cooptare, de
includere si nu de excludere, asta face din PRI un actor original si un partid care
reuseste sa detina puterea 71 de ani.

PRI este cel care in 1994 instituie NAFTA (Acordul de Liber Schimb al Americii de Nord),
care include pe langa SUA si Mexic, Canada.

21. Tranzitia la democratie in Mexic

PRI este cel care in 1994 instituie NAFTA (Acordul de Liber Schimb al Americii de Nord),
care include pe langa SUA si Mexic, Canada.

Acest acord economic NAFTA promovat de SUA, promova deschiderea granitelor si

eliminarea diferitelor tipuri de taxe care privilegiau produsele mexicane, de exemplu cele
produse in statul Chiapas si inundarea pietei mexicane cu produse mai ieftine venite din
Nord. Cei care sufereau in mod direct in urma NAFTA erau cei mai saraci, precum cei din
Chiapas. Astfel, ei gasesc ca singura modalitate de a se exprima aceasta cale revolutionare
sub conducerea lui Subcomandante Marcos - Liderul EZLN (Armata Zapatista de Eliberare
Nationala) - pentru ca fiind un regim controlat de PRI alte cai politice, canalele institutionale
erau blocate. Astfel, schimbarea pe care o provoaca revolta EZLN este de jos in sus si care
duce si participa la tranzitia la democratie care e validata de alegerile din 2000, tranzitie
electorala, ceea ce separa cazul mexican de celelalte tari din America Latina, aceasta tranzitie
la democratie prin recunoasterea rezultatului alegerilor prezidentiale de catre PRI, asta duce
la tranzitie, recunoasterea pierderii alegerilor de catre PRI.

In 1989 se fragmenteaza PRI, astfel se formeaza PRD (Partidul Revoluției Democratice) sub
conducerea lui Cuauhtémoc Cardenas, fiul lui Lazaro Cardenas, care se situeaza la stanga
spectrului politic si care nu recunoaste desemnarea in interiorul partidului a lui Salinas de

12
Gortari si acest lucru provoaca o prima mare problema pentru PRI, aceasta fractionare. Apoi
acesta face pasi in pierderea controlului pe care il detinea si anume, frauda alegerilor. Alt pas
este aceasta revolta si in cele din urma pierderi electorale importante. Momentul final al
tranzitiei este cel al alegerilor din 2000.

22. Dictaturi Militare

In ceea ce priveste primele intruziuni ale fortelor armate in politica latino-americana, exista
mai multe tipuri de interventie.
golpe de estado sau golpe militaro – lovitura de stat sau lovita de stat militara, aceasta
conspiratie a sefii fortelor armate si in favoarea unui reprezentant al opozitiei. Acesti
sefi organizeaza o punta de guvernare, nealeasa, isi asuma puterea prin vot si apoi se
intorc in cazarmi si lasa puterea partidelor politice.
pronunciamento ( revolta) vine de a se pronunta contra. Este manifestul prin care un
corp de armata se pronunta impotriva unui presedinte ales si in favoarea accesului la
putere a unui general.
cuartelazo – cartel in spaniola inseamna cazarma. Revolta unei garnizoane in cazarma
proprie si de la aceasta revolta se produce o ocupare strategica a puterii politice
paralizand guvernul ales si care declara mai apoi preluarea puterii de catre un
reprezentant al fortelor armate.
la nivel local si in acest sens vedem acest exemplu de macetismo – cutit foarte lung.
Preluarea puterii politice la nivel local.
hunta – sefii statelor armate. – lovitura de stat secreta (54)
Trasaturi comune:
Seful statului controla intreaga societate prin diferite mijloace
Politie secreta care ii raspundea in mod direct
Cult al personalitatii
Puterea politica era folosita pentru imbogatirea proprie
Controla si armata
Coruptie pronuntata, nepotism
Exemplu: cea mai lunga perioada in Venezuela – 1830 – 1935, ultimul Juan Vicente Gomez
– profit din petrol
Peru – Geraldo Machiato

23. Relatiile SUA cu zona Americii Centrale

La inceputul secolului XX sunt 5 state care au fost ocupate de SUA: Cuba, Panama,
Republica dominicana, Haiti si Nicaragua
SUA dar si GB doreau sa construiasca inca din sec al XIX-le un canal pe teritoriul Nicaragua
care sa uneasca Oceanul Pacific cu Marea Caraibilor. William Walker – la jumatatea sec XIX
ocupa puterea si cu sprijinul SUA voia sa organizeze un Guvern pentru intreaga America
Centrala.

13
interventia si ocuparea militara de catre SUA intre 1912-1933 cu un singur an de pauza intre
1925-1926 intr-o traditie de interventionism ca urmare a cererilor elitelor din Nicaragua.
1910 – Nicaragua era obligata sa semeneze un tratat care acorda SUA drepturi extinse asupra
tarii printre care: dreptul de a numi presedintele si vice-resedintele. Pentru ca acest tratat nu a
fost respectat de cei din Nicaragua, si mai curand ce reprezentanii celor doua partide, liberal
si consevator, SUA vin in 1912 si ocupa Nicaragua. Doi ani mai tarziu, in 1914, este impus
un alt tratat, de aceasta data avand o prezenta militara a SUA pe teritoriul Nicaragua.
In 1914 – Tratatul Bryan – Chamorro acorda SUA drepul perpetual asupra oricarui canal
construit in Nicaragua. O baza militara era acordata in Golful El Fonseca pentru 99 de ani in
urma unei chirii la fel de penibile pentru cea pentru Baza Guntanamo. Acest tratat a fost
mentinut pana la revolutia din 1979, cea sandinista. Tot in timpul acestei ocupatii, SUA au
creat o garda nationala pentru a inlocui armata, pregatindu-si prima retragere.-1925 Aceasta
garda nationala va fi baza de putere a unui regim non democratic de foarte lunga durata. Seful
garzii nationala, Anastasio Somoza va fi cel care va prelua puterea si va organiza dinastia
Somoza. Se vor afla la putere si alti membrii ai familiei sale. – 1936 – 1979

24. Relatia dintre arta si politica

Diego Rivera 1933 fresca pentru Rockfeller i-a cerut care sa ilustreze opozitia dintre
capitalism si socialism. Diego realizeaza fresca, dar in partea care ilustra socialismul l-a
pictat si pe Lenin. In urma unui articol publicat de New York World Telegram este acuzat de
propaganda, fresca fiind distrusa in 1934. Diego a reprodus-o in Mexic introducandu-l de
aceasta data si pe Marx, si pe Engels si pe Trotski iar in portiunea capitalismului pe tatal lui
Rockefeller cu o bacterie de sifilis deasupra capului. :) Fresca a devenit un simbol politic
pentru libertatea de exprimare. La nivelul Americii Latine, rol educativ.

25. Cine a fost Hugo Chavez si Alberto Fujimori

POPULISM NEOPOPULISM
Tintire a grupurilor Tintire a indivizilor

Mase, legitimare, legatura directa lider – popor Tinte probabile, cazuri exemplare
Manifestari directe si de amploare Mijloace media, legitimare prin sondaje

Alberto Fujimori a fost presedinte in Peru intre 1990 – 2000 si a fost ales in 1990,
1995, 2000
Higo Chavez – presedintele Venezuela
Neopolismul nu a produs lideri si miscari care sa serveasca ca punct de referinta din
perspectiva politica in natiunile lor pentru o durata lunga de timp.
Chavez spre deosebire de altii a creat o miscare care s identifica cu el.

14
Au in comun: succes la clasele marginalizate ale populatiei, discurs anti-elite, slabirea
legislativului, a sistemului judiciar, partidelor; organizarea muncii si a societatii civile.
Discurs si stil – anti-politic – outsideri, sectoare marginalizate, democratie participativa.
Fujimori – situatia indienilor din Peru, imaginea unui om care reuseste singur fara sustinerea
institutiilor de stat si a elitelor economice. Chavez este indian si negru.
Diferente:
Fujimori are o viziune tehnocratica, munca grea, intiative individuale, valori asociate
cu Japonia, lipsa de interes in construitrea unor partide, sustinerea pedepsei capitale.
Chavez: bunastarea claselor de jos, absenta tehnocratiei, nu va orodna niciodata
trupelor sa traga in popor

26. Lideri populisti si ce este populismul

Populismul – ca stil de guvernare, nu ca un regim specific

In perioada clasica populismul este acompaniat de un regim semi-autoritar sau autoritar -
guverne care folosesc o strategie populista nu mai folosesc represiunea directa, ci aceste
strategii de integrare societala a acelor segmente vizate.
Tot in perioada clasica, populismul latino-american e bazat pe un discurs oficial demagogic
care adesea inlocuieste actiunea propriu-zisa, discurs marcat de nationalism si de evidenta
aparare a intereselor poporului.
Poporul este referinta liderilor populisti, acest construct ideologic mai degraba, nu cetatenii.
Populistii au un discurs nationalist, anti-parlamentarist, anti-institutii politice in aceasta
perioada clasica si intr-o buna masura anti-comunist, desi exista o migratie ideologica foarte
importanta a populistilor, ei nu se plaseaza la dreapta sau la stanga.
Exista o dificultate in a plasa populismul la stanga sau la dreapta, desi in aceasta perioada
clasica Vargas si Peron se plaseaza mai degraba la dreapta spectrului politic.
Politicile protectioniste si nationalismul economic definesc populismul mai ales in aceasta
perioada clasica. Cel mai adesea, si se vede cel mai clar in cazul Argentinei si a Partidului
Justitialist, a existat un partid unic si un sindicat unic.
Exemplele pentru perioada clasica sunt:
Brazilia- Vargas (1930-1945)
Argentina- Peron (1946-1955; 1973-1974)
Mexic- Cardenas (1934-1940)
Ecuador- Jose Maria Velasco Ibarra (1930-1970= de mai multe ori la putere)

27. Efectele crizei din 1929

Efecte economice:

15
 pe termen scurt: incetarea dependentei – ISI, implicarea statului ine conomie,
nationalizari
pe termen lung: adoptarea unui nou model ISI – import substitution industrilation –
substituirea importurilor sau crearea unei industrii nationale pentru a nu mai exista
dependenta de industriile straine; presupune implicarea statului in economie, credite,
pe termen lung criza datoriilor din “80 – vezi Brazilia si Argentina
Mexic – PEMEX – Petroleos de Mexico
Chile – CORFO – Corporatia de dezvoltare a
Exista efecte si in societate:
pe termen scurt/mediu: sunt legate de cresterea somaj acompaniata de o mobilizare a
muncitorilor foarte importanta
pe termen lung: din 1929 pana in 1960 Brazilia, Argentina, Mexic isi dubleaza
poplatia - migratie europeana. Incepe migratia latino-americanilor catre alte zone –
SUA.
Migratie interna – din zonele rurale spre cele urbane – crestere urbana necontrolata. –
orase paralele – favelas (Brazilia) – ceea ce duce la cresterea somajului – exclusi si
favorizeaza aparitia populismului; se accentueaza cresterea diferentelor sociale.
Exista si efecte politice:
pe termen scurt: efectele politice imediate sunt legate de aparitia fortelor armate pe
scena politica, urmeaza o succesiune de lovituri de stat organizate de militari in
America Latina; schimbari violente de regim, uneori episodica, alte ori insa schimbari
fundamentale.
pe termen lung efectul politic principal este legat de aceasta deriva autoritara a
Americii Latine ca urmare a crizei, dictaturi militare de durata foarte lunga.

28. Peronism

Argentina: lunga istorie a peronismului, a liderului Juan Domingo Perón, care instituie
aceasta miscare extrem de personala, de politica personalizata din anii 1940, Peron dominand
politica argentiniana pana la moartea sa in 1974 si ramanand un lider foarte influent chiar si
dupa disparitia sa fizica in interiorul acestui Partid Justitialist care e mult mai bine cunoscut
drept partidul peronist.
Vorbim de populism ca stil de guvernare si nu ca regim politic.
1. justitie sociala
2. suveranitate nationala
3. independenta economica

29. Peron si Varga

16
Brazilia traieste in anii 1930 ceea ce pentru unii este o revolutie politica, iar pentru altii este o
schimbare fundamentala a sistemului politic.
In 1930 Getulio Vargas profita de succesiunea prezidentiala din Brazilia Primei Republici
(Prima Republica Braziliana cunoscuta si sub numele Republicii Marilor Proprietari de
Pamant din cele doua state care domina aceasta Prima Republica Braziliana inaugurata in
1889), el fusese ales deputat in 1922, devenise ministru al finatelor in 1926 si apoi guvernator
al Rio Grande. Din pozitia de guvernator el va incerca sa preia puterea in 1930. Ulterior va fi
ales si presedinte in 1951, dar se sinucide si nu isi incheie mandatul.
Preia puterea intr-un context de instabilitate politica, nu este ales si in prima perioada a
guvernului sau si pana la scrierea Constitutiei in 1934 el va guverna autoritar prin decrete in
ceea ce este de fapt o dictatura, va numi guvernatorii alesi cu interventores, cei care ii
raspundeau direct lui.
In aceasta prima perioada Vargas introduce unele reforme importante pentru Brazilia, precum
diferite masuri de modernizare a statului, de extindere a puterii centrale si scrie o prima
Constitutie in 1934 prin care extinde drepturile politice, in principal dreptul de vot, 25 % din
populatia Braziliei capata dreptul de a vota, analfabetii nu au drept de vot.
Peisajul politic al Braziliei era dominat de partide aflate la ambele extreme ale spectrului
politic, atat o miscare de inspiratie fascista, Miscarea Integralista, cat si o miscare comunista
foarte importanta deja reusise sa se organizeze in Brazilia. Vargas se va apropia mai mult de
aceasta miscare fascista si in aceasta prima perioada in care se instituie si statul nou (estado
novo) in 1937 vedem o influenta fascista foarte importanta in cadrul regimului Vargas, atat a
regimului lui Mussolini, cat si a lui Salazar din Portugalia (Salazar este cel care instituie
pentru prima data statul nou in 1933 in Portugalia).
Pentru ca exista acest orizont al alegerilor din 1938 si pentru ca Vargas fusese ales doar
pentru un mandat in 1937 a avut loc auto-lovitura de stat pentru ca Vargas este artizanul
acestei lovituri de stat impotriva propriei guvernari. In 1937, pentru ca urmau a fi alegeri in
1938 si pentru a-si mentine guvernarea, Vargas face aceasta auto-lovitura de stat care instituie
estado novo, statul nou, direct inspirat din Portugalia.
Estado novo instituit in 1937 este un stat autoritar inspirat de acest model corporatist
salazarian, precum si de modelul corporatist mussolinian, in mod explicit nedemocratic,
estado novo a vazut o guvernare prin decrete legi a lui Vargas, dupa ce atat Congresul, cat si
Adunarile Legislative ale statelor braziliene au fost dizolvate.
Partidele politice, printre care si cel comunist au fost interzise si represiunea a fost organizata
de regimul lui Vargas. Regimul a fost marcat si de o importanta propaganda, cenzura a presei,
represiune. Propaganda era organizata de o agentie a statului brazilian care furniza stirile
ziarelor oficiale care existau in timpul lui Vargas.Vargas instituie Carnavalul de la Rio.
Acesti lideri populisti promoveaza politici populiste, in acest sens Vargas instituie politici
populiste pentru a proteja cultivarea cafelei din Brazilia prin organizarea unui Consiliu
National al Cafelei, redenumit Departament National al Cafelei care asugura un pret fix
pentru producatori. Politici de favorizarea a industrializarii, crearea unui sindicat unic pentru
fiecare profesie fac parte din masurile luate de Vargas.

17
In ceea ce priveste politica externa a guvernului Vargas, este interesanta pentru ca rezuma
tipul de pozitionare a Braziliei chiar si in perioada recenta. Brazilia este una dintre putinele
tari care a raspuns rapid si favorabil (in 1942) SUA pentru a intra razboi impotriva Germaniei
naziste.
Pana in decembrie 1941 aliatul Braziliei era mai degraba Germania nazista, dar exista aceasta
schimbare fundamentala care se produce si Brazilia se pozitioneaza mereu astfel incat sa
poata sa migreze catre o putere sau alta.
In 1945 Vargas permite reorganizarea Partidului Comunist, dupa ce acesta a fost unul dintre
destinatarii principali ai represiunii in timpul regimului.
Argentina
Peron ajunge la putere in 1946.
In 1943 tineri ofiteri, printre care Peron, reuniti in Grupul Ofiterilor Reuniti, dau o lovitura de
stat, iar ca urmare a acestei interventii, Peron va fi numit ministru al muncii. Astfel, el va
acorda privilegii muncitorilor, ii va recompensa pe descamisados, cei foarte saraci care
munceau fara camasa pe ei. Lor li se va adresa Peron, pe ei doreste sa ii vada participand la
aceasta justitie sociala, justitialismul fiind esenta miscarii politice propuse de Peron si
continuata astazi de Cristina Fernández de Kirchner. Pentru ca el a capatat o pozitie
privilegiata in perioada in care s-a aflat la guvernare de ministru al muncii este inlaturat din
guvern, a fost demis, iar in octombrie 1945 are loc de fapt mitul fondator al peronismului
pentru ca si cu ajutorul Evei Peron, Juan Domingo Peron a fost chemat inapoi de popor. La
17 octombrie 1945 poporul argentinian l-a chemat inapoi pe Peron la putere, iar aceasta este
baza organizarii regimului mai apoi.
Masurile pe care le luase : un regim de pensii pentru muncitori, concedii platite, case foarte
ieftine construite pentru muncitori, o saptamana de lucru de 5 zile.
Primul mandat al lui Peron, 1946-1951 a fost unul in care cresterea economica era foarte
importanta si aceste recompense au putut fi continuate.
In ceea ce priveste politicile sociale, simbolul acestora a devenit sotia lui Peron care a devenit
mai puternica decat el, Eva Peron era responsabila fundatiei care ii recompensa pe muncitori.
Cel de-al doilea mandat a vazut crearea unei opozitii din ce in ce mai puternice, din interiorul
regimului, fractiuni ale armatei s-au organizat impotriva sa, biserica a devenit din ce in ce
mai opusa lui Peron, el a fost chiar excomunicat pentru ca introdus legea divortului. Opozitia
bisericii la regim este de evitat in Argentina.
El a fost ales in cel de-al doile amandat si printr-un vot feminin foarte important pentru ca in
1947 femeile au capatat drept de vot.
pleaca in exil in 1955, renunta la mandatul sau, perioada urmatoare fiind a exilului si in care
peronismul a fost interzis, permis cateodata, peronistii castigau, dar militarii reorganizau
alegeri pentru a anula victoria peronistilor.

18
30. Cand a avut loc Revolutia Cubaneza?

Batista a organizat un regim de dictatura care era sustinut economic de guvernul nord-
american; el promisese alegeri libere in 1952 dar apoi s-a razgandit. Fidel Castro se
mobilizeaza pt aceasta promisiune ratata inca din 1953. Evenimentul fondator al miscarii lui
Castro e 26 iulie 1953 – revolta de la Moncada
1. 26 iulie 1953 – Revolta de la Moncada. In contextul unor greve studentesti, are loc
acest atac la care participa Castro impreuna cu 165 de tineri impotriva unei cazarmi la
Moncada. Atacul tinerilor a fost un fiasco dar a fost data la care incepe aventura lui
Castro de a prelua puterea detinuta de Batista, Castro e arestat dupa acest atac dar e
eliberat destul de repede. Acest prim episod revolutionar a fost urmat de un exil. Deci
fratii Castro pleaca in Mexic, acolo unde are loc o intalnire a revolutionarilor. In
Mexic are loc al doiea episod revolutionar; expeditia s-a dorit glorioasa dar a esuat.

2. Decembrie 1956 – Granma in Cuba. La bordul unei barcute, numite Granma

(Bunica), 81 de revolutionari pleaca sa elibereze Cuba. E un al treilea esec (au fost
prinsi de reprezentanti ai lui Batista si au fost nevoiti sa fuga in muntii Sierra Maestra.
Apoi urmeaza cei doi ani de gherile, de lupta in munti, in aceasta miscare de
insurectie.

3. manifestul pe care il lansa M-26 din Sierra Maestra in 26 iulie 1957. Se cerea o
democratie: alegeri libere, libertatea presei si reforma agrara.

4. Lucrurile s-au schimbat in mod dramatic in 1958 pt ca SUA care sustinusera pana
atunci guvernul Batista, declara embargo asupra furnizarii de arme de catre Cuba si
deci isi retrageau sustinerea. In 1958 are loc o greva generala in Cuba, iar Batista
promite iar alegeri. In 1958, Batista paraseste Cuba.

31. Tranzitia intre Fidel si Raul Castro

1. Reforme introduse de Raul:

Legalizarea economiei paralele (cuenta propismo) si amendarea modelului socialist;
deschiderea unor nise capitaliste - deschiderea unui restaurant in sufrageria
proprie.legalizarea acestei ec paralele a avut ca scop obtinerea unor beneficii
materiale.
Incepand cu 2008, cubanezii au obtinut drepturi care nu le aveau (de a detine un hotel,
telefon, computer). Asta a dus la crearea unei inegalitati in Cuba.
Congres PCC in 2011(al 6-lea)
2. Opozitie
Proiectul Varela 2003: (75 membri) – 2003 a fost unul din proiectele critice din
regimul Castro; ei incercand sa realizeze in cadrul regimului o schimbare de reforma.
Cei din Varela au facut o petitie. Raspunsul a fost pozitiv din partea Guvernului dar
mai tarziu li s-a inscenat o fuga.

19
 2010 – greva foamei ca protest extrem: Orlando Zapata Tamayp, Guillermo Farinas.
Damas de blanco
Comunitatea din Miami
3. Reluarea relatiilor diplomatice cu SUA

32. In ce an a devenit Fidel Castro comunist?

In ianuarie 1961 declara ca revolutia sa este una socialista iar in Decembrie 1961 se declara el
insusi ca fiind marxist-leninist.

33. Efectele Revolutiei Cubaneze asupra Americii Latine

1. Miscari de gherila - preluarea puterii prin arme

a. Rurale: FARC in Columbia, FAR in Guatemala (in America Centrala, Tarile
Andine adica Bolivia, Peru).
b. Urbane: Montoneros in Argentina, MIR in Chile iar in Conul Sud: Tupamaros
(Uruguay).
2. Lovituri de stat preventive
3. Alianta pentru progres si reforme (1961)
4. Integrare economica regionala (CEPAL)

34. Tipuri de gherile

1. Rurale: FARC in Columbia, FAR in Guatemala (in America Centrala, Tarile Andine
adica Bolivia, Peru).
2. Urbane (rapesc cetateni - oameni politici, bogati - si cer rascumparare pt acestia.):
Montoneros in Argentina, MIR in Chile iar in Conul Sud: Tupamaros (Uruguay).

33. Doctrina securitatii nationale

Reprezinta baza ideologica pentru dictaturile din anii “70.

Scoala Superioara de Razboi din Brazilia fondata in 1949.
Scoala Americilor din Panama in 1949 – 64.000 de soldati latino-americani,
instrument al SUA pentru a raspandi ideologia anti-comunista
A avut doua tipuri de strategii:
1. strategie represiva foarte dura care viza eliminarea din corpul national pericolul
marxist leninist care reusise sa se infiltreze in toate sferele sociale

20
 2. coordonata dezvoltarii economice – militarii isi propun o strategie care sa acorde
cetatenilor suficiente argumente pentru a nu cadea prada ideilor marxiste
Este sustinuta intr-o buna parte de un fundament religios – apararea valorilor crestine
occidentale. Era fondata pe un nationalism integral. Un razboi impotriva unui inamic intern.

34. Regimul Stroessner

Paraguay
Alfredo Stroessner (1954-1989) - este cel mai lung
Dictatura personala dominta de Stroessner care se declara profund anti-comunist, cult
al personalitatii
Exista un partid politic, Partidul Colorado 1947 – 2008, 2013 -> detinerea calitatii de
membru pentru a putea avea acces la o functie publica
Stroessner domina Partidul Colorado si fortele armate
Preocuarea pentru a organiza o fatasa democratica in scopul obtinerii legitimitatii
internationale, ajutor din partea SUA
A permis existenta pluripartidismului – partide mici
rutinizarea a represiunii, nu mai este nevoie de o represiune directa.
Amploarea sistemului de supraveghere
Stare de asediu
Rasa paraguaiana

35. Salvador Allende

Chile 1970 - 1973
In 1970 in Chile ajunge la putere in urma alegerii democratice fiind liderul unei
coalitii de centru stanga – Unitatea Populara
Guvernul SUA a incercat sa convinga un numar important de membri ai Congresului
Chilian sa voteze impotriva confirmarii lui Allende – au esuat
s-a ajuns la o radicalizare a fortelor politice in urma deciziilor pe care le-a luat
Allende – nationalizari – inclusiv companii straine, nord-americane, apropiere de
URSS si de regimul Castro
Guvernarea Allende a fost una bazata pe o victorie electorala si Allende era el insusi
impotriva miscarilor de extrema stanga precum MIR, Miscarea Stangii Revolutionare,
gherila urbana fondata in Chile in anii 1970, Allende era pro-democratie, pro-
constitutionalitate
duce la implozia sistemului politic din Chile - polarizarea extrema a fortelor impotriva
lui Allende sau pentru Allende care va fi continuata de-a lungul dictaturii militare a
lui Pinochet, de aceasta data pro-guvernare militara, pro-Pinochet sau anti-.
Allende face apel la militarii constitutionalisti si ii introduce in guvern, dar nu va fi de
ajuns pentru ca exista o aripa a fortelor armate care cu ajutorul SUA au pus in practica
aceasta conspiratie.
11 septembrie 1973 – lovitura de stat
In primul moment se organizeaza o junta de guvernare care e formata din sefii fortelor
armate care guverneaza impreuna, iar acestia se vor alterna la putere.

21
 de la aceasta junta se ajunge la o dictatura personala, cea a generalului Augusto
Pinochet (1973-1989) care reuseste se se impuna in fata celorlalti sefi ai aviatiei,
marinei si devine dictator incepand cu 1973.

36. Alianta Pentru Progres

Alianta pentru Progres era un program al administratiei Kenndy menit tocmai sa incurajeze
guvernele democrate din America Latina, sa stopeze o deriva de tipul celei cubaneze, sa se
elimine sursele problemelor. Una dintre tarile alese de Alianta pentru Progres initiata in 1961
de Kennedy a fost Chile si deci reforma a fost organizata in timpul lui Eduardo Frei, dar el nu
a mers foarte departe, nu au fost foarte multi improprietariti, reforma fiind accelerata in
timpul guvernarii Allende.

37. Razboiul din Falkland

Regimul argentinian a fost cel care a pus accentul pe represiune si mai putin pe strategia
economica, desi incepand cu 1976-1977 vedem intentia de a organiza reforme inspirate de
Chicago Boys, dar nu au avut succes si este o delegitimare completa a regimului militar ceea
ce duce la o solutie pe care nu o gasim in celelalte dictaturi si anume, razboiul pe care il
initiaza militarii, Razboiul Insulelor Malvine (sau Falkland-care apartin MB si pe care
argentinienii in martie si iunie 1982 au incercat sa le puna in posesia lor, pentru ca au fost ale
Spaniei si ar fi trebuit sa le preia argentinieni).

38. Datele dictaturilor

Din cele 10 tari ale Americii de sud doar 2 nu erau dictaturi in 1970, Venezuela si Columbia
care erau democratii formale, nu consolidate. Militarii guverneaza in mod direct iar
dictaturile sunt de lunga durata. Regim birocratic-militar. Aceste dictaturi, mai ales cele din
conul sud au in comun o politica bazata pe aceleasi principii ideologice, aceasta politica este
cunoscuta sub numele de terorism de stat – strategie represiva care vizeaza eliminarea din
corpul societal a acelor elemente care devenisera indezirabile: acele elemente erau militantii
de extrema stanga, de stanga. Dictaturi militare de tip nou.
1. Chile 1973 – 1989 – au reusit sa transforme societatea
2. Uruguay 1973 – 1985
3. Argentina 1976 – 1983
4. Brazilia 1964 – 1985 – cea mai lunga
5. Paraguay 1954 – 1989
6. Bolivia 1964 – 1982 (in mod special `71-`78)
7. Peru 1975 – 1980
8. Ecuador 1972 – 1979

39. Terorismul de stat

Principalul fenomen care duce la instalarea unor dictaturi in anii 1960-1970-1980 (din cele 10
tari ale Americii de Sud in 1970 doar 2 nu erau dictaturi: Venezuela si Columbia-democratii

22
formale, nu consolidate). Aceste dictaturi care unele dintre ele se stabilesc in anii 1960, altele
in 1970, au ca motiv al instalarii unui guvern militar de lunga durata organizarea pe teritoriul
national ori a unei miscari revolutionare de stanga care ajunge la guvernare, ori au ca motiv
eliminarea de pe teritoriul national a acelor miscari insurectionale, de gherila care se
organizeaza sub influenta regimului de la Havana si cu ajutorul direct al acestuia. Militarii
guverneaza in mod direct, iar dictaturile sunt de lunga durata.
Au ca baza ideologica doctrina securitatii nationale si lupta este impotriva unui inamic intern.
Din aceasta cauza se numeste terorism de stat.

40. Operatiunea Condor

Alianta a serviciilor secrete care viza eliminarea inamicilor statului.

Aparuta in 1970, un sistem operational al serviciilor secrete, prin care regimurile
militare ale Americii Latine prin care si-au coordonat operatiunile pentru a tortura si
executa opozantii politici, apeland la operatiuni ce depaseau limitele granitelor.
Membrii cheie ai operatiunii au fost Argentina, Chile, Uruguay, Paraguay, Bolivia si
Brazilia, iar apoi s-a alaturatsi Peru si Ecuador.
Dizidentii au fost urmariti peste granite si au fost torturati si executati pentru opiniile
lor politice si nu pentruca ar fi comis ilegalitati.
Formal a aparut in 1975 si a luat numele de Operatiunea Condor, dar avea activitate
cu mult timp inainte. In 1992, un educator din Paraguay, Martin Almada, a descoperit
arhivele politiei din Paraguay, cunoscute ca si Arhivele Terorii. Documentele aratau
ca Brazilia a oferit pregatire pentru a tortura, iar serviciile secrete braziliene au luat
parte la lovitura de stat chiliana din 1973 impotriva lui Salvador Allende.
oficialii americani au considerat Operatiunea Condor drept o organizatie contra
teroare legitima si faptul ca fortele armate si serviciile secrete americane au incurajat
si asistat operatiunea.
Sediul a fost stability la Santiago si fiecare stat a contribuit cu un numar egal de
agenti, agenti ce au fost implicati in rapiri si asasinari.
CIA a platit 35 000 USD gruparea terorista Patrya y Libertad pentru a-l rapi si asasina
pe generalul chilian Shneider, care statea in calea loviturii de stat impotriva lui
Slavadore Allende. Aceasta actiune a fost justificata din motive umanitare. Generalul
Prat si-a urmat lui Shneider, a fost fortat sa demisioneze in 1973 si a plecat in exil in
Argentina unde a fost de asemenea asasinat. Datorita acestor asasinari, Pinochet a
urmat la comanda si a putut organiza lovitura de stat din 1973.
In 1974 s-a cerut aprobarea de a deschide un sediu la Miami, dar cererea a fost
respinsa de catre CIA. In 79 s-a stabilit totusi un centru de operare la Miami.
Operatiounea Colombo – 119 chilieni au fost rapiti (1974-1975), torturati si execuati.
Corpurile le-au fost gasite peste granite, in special in Argentina.Condor a falsificat
dovezi pt a parea ca a fost o razbunare intre grupurile de stanga.

41. Tranzitia in America de Sud

23
 I. Tranzitia la democratie in Conul Sud este mai degraba o tranzitie negociata, pact al
elitelor (fortele armate si reprezentanti ai opozitiei) – Brazilia, Uruguay, Chile dar in
mai mica masura Argentina si Paraguay.
II. In Tarile Andine nu e vorba de un acord explicit ci de acroduri informale, au loc in
cadrul comisiilor Adunarii Constituante, ceea ce a dus la instabilitate si violenta.
Democratie care esueaza in mare masura.
III. Exista o democratie procedurala la inceputul anilor “80 dar nu este veritabila. In
America Centrala – doar cu interventia ONU si semnarea acorduri de pace, la
inceputul anilor “90. Tranzitia a presupus.
1. Demilitarizarea, demobilizarea fortelor de gherila si reducerea fortelor armate
2. Acodurile de pace au continut mentiuni legate de Reforme institutionale care
sa favorizeze democratizarea
3. Masuri luate pentru reconciliere nationala: comisii de adevar si discutii de
tranzitie
Probleme
Nevoia de a negocia legi – diferenta intre promisiunea electorala si realitatea
sistemului politic
Instabilitate politica, clientelism, nepotism, coruptie
Experienta democratica precedenta este minima sau absenta
Crize economice succesive

 Argentina 1983
 Chile 1989
 Paraguay 1989
 Uruguay 1984/1985
 Brazilia 1985
 Peru 1980
 Bolivia 1982
 Ecuador 1979

42. Diferenta intre tranzitia intre Conul Sud si America Centrala

I. Tranzitia la democratie in Conul Sud este mai degraba o tranzitie negociata, pact al
elitelor (fortele armate si reprezentanti ai opozitiei) – Brazilia, Uruguay, Chile dar in
mai mica masura Argentina si Paraguay.
II. Exista o democratie procedurala la inceputul anilor “80 dar nu este veritabila. In
America Centrala – doar cu interventia ONU si semnarea acorduri de pace, la
inceputul anilor “90.

44. Importanta comisiilor de adevar

24
O parte importanta a procesului de tranzitie, descoperirea a ceea ce s-a intamplat, prima etapa
urmata de justitia necesara si de reconcilierea nationala.
Este un proces care inca nu s-a incheiat. Acest lucru este foarte important pentru ca in aceste
societati din America de Sud pentru o parte a societatii din America de Sud, democratizarea
nu este veritabila pentru ca aceasta democratizare nu a dus la aflarea, la stabilirea, la
trimiterea in justitie a celor care se fac vinovati.

45. Un raport al unei comisii de adevar

Comisie de adevăr – Argentina Comision Nacional de la Desaparicion de Personas

CONADEP 1983
Raportul mentioneaza 9.000 de disparuti
Organizatia drepturilor omului estimeaza 30.000 de morti si disparuti
investiga violentele petrecute intre anii 1976-1983, in perioada dictaturilor militare.

 Raporul “Nunca mas” precizează că dictatura militara a produs cea mai mare tragedie
din istorie. Alfonsin a ordonat ca vechii comandați ai armatei să fie urmăriți în justiție,
pentru că au plantat durere, teroare și moarte.
 CONADEP a avut de infruntat multe dificultati, cum ar fi colaboratori care isi
abandonau munca, coplesiti de ororile la care fusesera supuse victimele.
 Intalniri cu exilati din SUA, Franta, Elvetia, Spania, Mexic, dar cum acestia avansau
in investigatii, erau insultati si amenintati de agenti ai represiunii care i-au acuzat de a
fi reactivat ura si resentimentele.
 Au strans peste 50.000 de pagini de denuntari si marturisiri
 1984 au publicat raportul care spunea ca in Argentina existau aproximativ 340 de
centre clandestine de detentie, dirijate de Fuerzas Armadas y de Seguridad,
 victimele stând in conditii inumane si fiind torturate, metodele fiind exportate si in
alte tari. Mii de persoane au fost exterminate, corpurile lor distruse, CONADEP
descoperind ca FA semnau un Pacto de Sangre, iar cand unul dintre ei nu-si
indeplinea misiunea, devenea una dintre victime.
CONADEP a dat niste recomandari precum:
1. continuarea investigatiilor pe cale juridica,
2. ajutor financiar catre cei care au suferit,
3. burse de studiu si asistenta pentru familiile disparutilor,
4. invatamant obligatoriu al drepturilor omului in centrele educative ale statului,
5. sprijinirea organizatiilor de drepturi ale omului.
Multe recomandari inca trebuie puse in practica.

46. Alberto Fujimori

lider nedemocratic care insa a fost ales de 3 ori – Alberto Fujimori a fost presedinte in Peru
intre 1990 – 2000 si a fost ales in 1990, 1995, 2000. El este cel carep e baza concluziilor
25
comisiei de adevar a fost condamanat la randul sau in 2009 la 25 de an ide inchisoare si cazul
lui Fujimori este tratat impreuna cu celelalte cazuri nationale in aceste politici de gestiune a
trecutului si de trimitere in justitie. Fujimori a fost condamnat intr-un process care a durat 2
ani mai ales pentru masacrele pe care le-a comandat la inceputul anilor ’90. In 1991 si 1992
fortele de securitate peruane se aflau sub directa comanda a lui Fujimori si el este cel care
comanda aceste masacre, cel din Barrios Altos si La Cantuta – era o universitat,e care erau
populate de cetateni fara nicio vina. Cetatenii sunt ucisi fiind acuzati ca apartinand miscarii
de guerilla El Sendero Luminoso. Concluziile raportului comisiei de adevar sunt importante
si pentru ca in cazul peruan, peste 50% din victimele care au fost aproape 70.000 apartin
miscarii de guerilla, lucru ce nu este intalnit in alte regimuri non democratice din America de
S unde majoritatea victimelor sunt ca urmare a actiunii fortelor statului. In cazul peruan,
aceasta miscare de guerilla foarte atipica este si artizanul unui numar foarte mare al
victimelor. Deci in Peru avem o concluzie pozitiva in ceea ce priveste acest proces de justitie
care acompaniaza actiunea de aflare a adevarului, numai ca in cazul peruan exista diferenta
intre ceea ce este discutat de aceasta comisie de adevar.

47. Pactul Punto Fijo

Acord politic la sfarsitul anilor “50.

Semnat intre cele 2 partide principale din Venezuela, Action Democratica de centru
stanga si COPEI, crestin democrat de centru dreapta.
Acord pentru terminarea dictaturii lui Perez Jimenes
Prevedea respecarea rezultatului alegerilor care urmau a fi realizate
Participarea la jocul constitutional
Consultarea intre reprezentantii celor 2 partide
Desemneaza perioada 1958 – 1998
s-a transformat intr-o partidocratie, partidele de stanga au fost excluse
Pierderea legitimitatii “regimului” de la Punto Fijo, momente de criza:
1. 1983 “vineri neagra” – masuri economice drastice -> proteste importante februarie
1983
2. februarie 1989 - revolta urbana din cauza reformelor introduse de guvern. A fost
nevoie de interventia militarilor si uciderea unor manifestanti.
3. februarie 1992 cand Hugo Chavez apare pentru prima data pe scena politica printr-o
lovitura de stat esuata.
Chavez este ales in 1998 presedinte. Prima lui decizie a fost cea a anula orice trasatura a
acordului Punto Fijo. Chavez e cunoscut ca reprezentant al noii stangi.

48. Interventii militare in America Centrala si Caraibe

Panama – decembrie 1989 eliberare a Panama “Operation Freedom”

Haiti – ultima interventie a avut loc in 2004 – (1994 – 2004)
Nicaragua – anii “80
Cuba -
Republica Dominicana - 1965

26
SUA a jucat un rol important in evolutia acestor tari. Interventionsim.
Doctrina Monroe 1923: America apartine americanilor, dreptul unic de interventie a
SUA
Mexic – Razboiul Mexic – Texsas, Mexic – SUA 1846 -1848 + teritorii cumparate
Ultimele independente Cuba 1902, Panama 1903
Planuri pan-americane – OAS – 1948
Ocupari militare
1. Nicaragua – 1912 – 1925, 1926 - 1933
2. Haiti – 1915 – 1934
3. Republica Dominicana
4. Cuba
5. Panama

49. America Centrala

Independente, istorie coloniala comuna (1830)
Tari de suprafata mai mica
Populatie indigena
Saracie, subdezvoltare economica – de data lunga, zone care se hiperspecializeaza,
economie de enclava: secolul al XIX-lea – cafea si secolul al XX-lea – banane.
Dezastre naturale
in America centrala nu e permisa niciun fel de revolutie sau o transformare in regimul
politic. Incercarile de reformare sunt blocate intern si extern de SUA.
Oligarhii care nu renunta la putere in America Centrala care le impiedica dezvoltarea

50. Dinastia Somoza

Nicaragua 1936 – 1979
Seful garzii nationale – Ansatasio Somoza. Dupa moartea sa, fii sai au guvernat in
continuare.
Regimul s-a organizat cu sprijinul SUA
Regim anti-comunista – asociere cu Stroessner din Paraguay
Dictatura personala care primesc sprijin pentru orientarea ideologica
Sistemul politic era blocat
Apar miscari de gherila inca din anii “60 – singura forma de opozitie (FSLN)

51. Democratii formale in Columbia si Venezuela

Democratii formale – prin excluderea actorilor de stanga.

Formale, limitate, nu consolidate.
Duce la aparitia unor actori violenti – preluarea puterii prin atacuri, forta
1899-192 Razboiul de 1000 de zile in Columbia – se finalizeaza cu Independenta Panama

52. Triunghiul violentei

27
 1. Miscarile de gherila FARC, M19 – rapiri de persoane, actioneaza prin forta
2. organizatiile de trafic de droguri – carteluri - Pablo Escobar – liderul celei mai
importante carteluri de droguri, cartelul din Medellin pana in 1983. Suprematia a fost
preluata de o alta organizatie criminala. Transformare si reorganizare.
3. Organizatiile paramilitare sau de auto-aparare – se creaza aceste trupe de auto-aparare
pentru protectie, cei mai violenti actori din acest context, prima miscare fondata de
Pablo Escobar, 1982 – MAS – Moarte Rapitorilor, ACCU 1983 -> AUC Fortele de
Autoaparare ale columbiei 1997
Formeaza trimunghiul violentei. Interactiunea dintre acesti 3 actori a dus la un nivel de
violenta nemaintalnit in America Latina. S-a vorbit in cazul columbian despre disparitia
statului in anii “80.

53. Anul 1989

Este diferit, tranzitia la democratie este aproape incheiata in timp ce in Europa de Est atunci
incepe. Vezzi 41.

54. Noua stanga

Noua stanga e eticheta care apare in contextul alegerilor din 2005-2006 si care desemneaza
guverne de stanga radicale. Urmand definitia lui Steve Ellner Noua stanga e caracterizata de:
1. frecventa alegerilor (creste)
2. e noua forma de democratie (democratie radicala) - refuza unele trasaturi ale
democratiei liberale. – mizeaza sa acorde mai multe drepturi majoritatii iar
democratia liberala da drepturi minoritatii
3. mobilizare populara si participarea directa sub diverse forme
4. Lideri carismatici care intaresc puterea executiva sunt specifici: Chavez, Morales,
Correa.
5. In aceste regimuri, democratia electorala si competitia partizana continua sa existe.
Deci, pentru Ellner, e vorba de un hibrid in care gasim trasaturi ale democratiei reprezentative
cu aceste noi metode de interactiune care sunt specifice unei democratii radicale.
Noua stanga promoveaza modele de cooperare diferita, adica ALBA. Socialismul de secol
21, asa cum se mai numeste Noua stanga / Valul roz (pt ca nu e rosu ca al socialismului
traditional) vede mai ales in cazul acestor 3 state (Venezuela, Bolivia, Ecuador) un model
economic care se bazeaza pe exploatarea resurselor naturale (petrol, gaz) pentru export. In
acelas timp, pe langa aceste trasaturi comune, exista si trasaturi specifice: Bolivia: vedem o
ideologie etnicistica (care pune accent pe etnic). Morales, primul presedinte de origine
indigena, promoveaza aceasta ideologie. In Venezuela si Ecuador nu avem acest caracter
etnic.
Bolivia, Ecuador, Venezuela, Nicaragua, Cuba – in anumite momente Republica
Dominicana, Honduras

28
55. Doua organizatii economice
NAFTA Acordul Nord American de liber schimb 1994 3 Canada, United States, Mexico
MERCOSUR Piaţa comunã a sudului 1991 Argentina, Brazil, Paraguay, Uruguay, Venezuela
(associated countries: Bolivia, Chile, Colombia, Ecuador, Peru)

56. Asemanari UE si UNASUR

Asemănată cu Uniunea Europeană prin prisma mijloacelor comune şi a scopului
integraţionist avansat, UNASUR îşi doreşte semnarea unui tratat de liber schimb cu UE. De
asemenea, inspirându-se din modelul european, UNASUR doreşte instituirea unei monede
unice, sucre şi consolidarea unei cetăţenii comune, sud-americane. Cooperarea ţărilor
membre priveşte şi domeniul cultural aşa cum arată recentul anunţ de a organiza o Bienală de
artă UNASUR în 2017 pentru a sublinia caracterul regional, sud-american al creaţiei artistice.
În acelaşi timp, UNASUR inovează în raport cu UE căci acordă un rol mai important
cooperării militare şi are un Consiliu de Apărare sud-american. Voce unică în faţa
ameninţărilor interne aşa cum s-a costatat în Bolivia în 2008, în Ecuador în 2010, sau în
Veenezuela în 2014, UNASUR a reacţionat în bloc şi împotriva agresiunilor externe. Cel mai
recent caz de acest tip este cel al sancţiunilor aprobate de SUA împotriva guvernului Maduro
din Venezuela după ce l-a considerat o ameninţate la securitatea SUA în martie 2015.

57. UNSASUR
Uniunea Natiunilor din America de Sud
UNASUR adică Uniunea Naţiunilor din America de sud este cel mai ambiţios proiect de
cooperare regională din America de sud. Uniunea, creată în 2008, dar activă doar începând cu
2011 are 12 state membre: Argentina, Bolivia, Brazilia, Chile, Columbia, Ecuador, Guyana,
Paraguay, Peru, Suriname, Uruguay şi Venezuela. Integrare regională în America latină
Integrarea regională este în America latină un deziderat ce datează de la începutul secolului
19 când Simon Bolivar, unul din liderii independenţei sud-americane, evoca ”marea patrie” şi
propunea la Congresul din Panama (1826) uniunea statelor devenite independente.
Concretizarea ideilor bolivariene în secolul 20 s-a făcut sub forma unor proiecte de cooperare
regională. Integrarea regională sud-americană a înregistrat două valuri, unul în anii 1960 şi un
al doilea odată cu tranziţiile la democraţie din anii 1980. Principalele organizaţii economice
de pe continentul sud-american sunt Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR) care reuneşte
Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay şi Venezuela şi Comunitatea Ţărilor Andine (CAN)
care include Bolivia, Columbia, Ecuador şi Peru. De fapt, UNASUR reuneşte aceste două
organizaţii de integrare economică regională (cărora li se adaugă Chile, Guyana şi Suriname)
şi vrea sa aproundeze integrarea politică.
Tratatul care instituie UNASUR a fost semnat în 2008 (intrând în vigoare în 2011) şi o
defineşte ca o organizaţie interguvernamentală eminamente politică, un mecanism de
management al crizelor regionale care susţine integrarea economică, socială, politică şi
culturală. Organizaţia s-a pus destul de greu în mişcare şi are încă dificultăţi în anumite
domenii, în timp ce în altele se văd deja efectele sale pozitive. Sediul său a fost inaugurat de
abia în 2014 şi se află în apropierea capitalei ecuadoriene, Quito. Parlamentul UNASUR îşi
are sediul în Cochabamba, în Bolivia. Banca Sudului care ar fi trebuit să aibă sediul la
Caracas conform tratatului din 2008 se pregăteşte de inaugurare luna aceasta, dar la Buenos

29
Aires. Secretarul General al UNASUR este ales pentru un mandat de 2 ani şi în prezent
funcţia este deţinută de Ernesto Samper, fost preşedinte al Columbiei care a fost acuzat la
mijlocul anilor 1990 că ar fi luat mită în valoare de 6 miloane de dolari din partea cartelului
din Cali!

58. Tarile Andine

Importanta populatie indigena – relevante politic
Se bazeaza pe exploatarea resurselor naturale: Bolivia – gaz; Peru – minerit; Ecuador
– petrol
Peru - Ecuador – 1995 razboi – frontiera
Extinderea dreptului de vot e tardiva, intarziata
Anii “70 regimuri de dictatura militara dar exista o prezenta politica a militarilor ca un
actor politic fundamental de-a lungul secolului al XX-lea.
Regimuri marcate de instabilitate cronica

1. Efectele crizei din 1929

2. Dictaturi Militare
3. Dictatori
4. Relatiile dintre SUA si Mexic

5. Lideri populisti si ce este populismul?

6. Cand a avut loc Revolutia cubaneza?
7. Doua tipuri de guerrile; exemple de tari
8. UNASUR
9. Tranzitia intre Fidel si Raul
10. Regimul Stroessner
11. Importanta comisiilor de adevar
12. ce inseamna un raport al unei comisii de adevar, un exemplu
13. Tarile andine
14. Terorismul de stat
15. Triunghiul violentei
16. ce inseamna democratia formala in Columbia si Venezuela, de ce era aceasta numita
"de fatada"? Despre problemele fundamentale ale Columbiei, ce includea Triunghiul
Violentei, cum actiona
17. Doctrina Securitatii Nationale
18. Cine au fost Alberto Fujimori si Salvador Allende

30
19. Razboiaele dintre 1970 - 1880 si razboiul de 1000 de zile
20. Alianta Progresului
21. Razboiul din Falkland
22. Dinastia Somoza
23. De ce este Uruguay-ul diferit in America latina?
24. Pactul Punto Fijo
25. Operatiunea CONDOR - tari membre, politici ale miscarii
26. Datele independentelor

27. Peronism
28. Organizatii economice in secolul 19

29. Semnificatia anului 1989 in America Latina, e aceeasi ca in Europa?

30. Relatia dintre arta si politica
31. Diferente intre UE si UNASUR
32. Diferenta dintre tranzitia la democratie dintre Conul Sud si America Centrala
33. In ce an a devenit fidel castrol socialist?
34. Interventii militare in America Latina(cazul America centrala si Caraibe)
35. In ce an s-a declansat socialismul?
36. Peron si Varga
37. Anul revolutiei pe care a facut-o Che Guevara.
38. Explicati tranzitia in Conul Americii
39. Doua organizatii economice din America Latina
40. De ce e important Jimmy Carter pentru America Latina?
41. Ce miscare sociala a avut loc in 2000 in America Latina?
42. Tratatul de la Washington - masuri neolibarele impuse tarile din America Latina?
43. Strategia militara ideologica – importanta.
44. Cum au facut fata tarile din Sud tranzitiei?
45. Trecerea de la democratie a fost dificila?
46. Deceniul pierdut al americii de sud
47. Modelul cultural (predat la ultimul curs)?
48. Care sunt trasaturile populatiei latino-americane?

49. Trasaturile sistemului poltic mexican comparativ cu altele

50. Care sunt cele 5 state ocupate de SUA, relatiile SUA cu zona centrala a Americii
Latine
51. Noua Stanga
52. Politici legate de comunitatile indiene
53. Cuba si Revolutia Cubaneza (cand a avut loc, cum a afectat restul Americii Latine,
tranzitia fratilor Castro - consecinte ; gherilele - de cate tipuri erau acestea)

31
54. Integrare economica - UNASUR plus alte organizatii regionale - ce inseamna si care
sunt caracteristicile principale?

32