Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi

Facultatea de Geografie şi Geologie

Specializarea Geografia Turismului

O PERSPECTIVĂ ECONOMICĂ ASUPRA

TURISMULUI DIN REPUBLICA MADAGASCAR

Studenți – Iordache Laurențiu-Mihai

Butnaru Marian

Coordonator – Conf. Dr. Butnaru Gina

Iași, 2016
 CUPRINS

CUPRINS ......................................................................................................................................................2

CAPITOLUL 1 ................................................................................................................................................3

1.DATE GENERALE .............................................................................................................................................. 3

1.1.Numele țării ........................................................................................................................................ 3
1.2.Capitala ............................................................................................................................................... 4
1.3.Coordonate geografice ....................................................................................................................... 4
1.4.Suprafața țării ..................................................................................................................................... 4
1.5.Populația ............................................................................................................................................. 4
1.6.Populația urbană și împărțirea administrativă ................................................................................... 5
1.7.Moneda națională............................................................................................................................... 6
1.8.Limba oficială ...................................................................................................................................... 6
1.9.Religia ................................................................................................................................................. 6
2.POZIȚIA GEOGRAFICĂ A ȚĂRII ............................................................................................................................. 6
3.POTENȚIALUL NATURAL .................................................................................................................................... 7
3.1.Relieful ................................................................................................................................................ 7
3.2.Clima ................................................................................................................................................... 9
3.3.Hidrografia .......................................................................................................................................... 9
3.4.Flora și fauna..................................................................................................................................... 10
4.POTENȚIALUL ANTROPIC ................................................................................................................................. 12
4.1.Istoria țării ......................................................................................................................................... 12
4.2.Populația și demografia .................................................................................................................... 13
4.3.Politica generală a țării ..................................................................................................................... 14
4.4.Infrastructura .................................................................................................................................... 15
4.5.Economia........................................................................................................................................... 15

CAPITOLUL 2 .............................................................................................................................................. 18

5.ACTIVITATEA TURISTICĂ A MADAGASCARULUI ..................................................................................................... 18

6.FORMELE DE TURISM PRACTICATE ..................................................................................................................... 21
7.INDICATORII ACTIVITĂȚII TURISTICE PENTRU ULTIMII 3 ANI...................................................................................... 21
7.1.Cererea de turism în ultimii 3 ani ...................................................................................................... 21
7.2.Oferta turistică în ultimii 3 ani .......................................................................................................... 22
7.3.Ocuparea în turism ............................................................................................................................ 23
7.4.Indicatorii efectelor turistice ............................................................................................................. 23
8.RELAȚIILE DINTRE ROMÂNIA ȘI MADAGASCAR ..................................................................................................... 24
8.1.Cadrul juridic existent........................................................................................................................ 24

CONCLUZII ................................................................................................................................................. 25

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................................ 26

LISTA DE FIGURI......................................................................................................................................... 27
 CAPITOLUL 1

1.Date generale
Madagascar, este o țară insulară aflată în Oceanul Indian, în
partea estică a coastei Africii, în emisfera sudică. Insula principală,
denumită de asemenea Madagascar, este a patra insulă ca mărime din
lume. Madagascarul este mediul natural pentru 5% din speciile de
plante și animale, dintre care 80% sunt unice în lume. Printre
exemplele cele mai notabile de biodiversitate se pot enumera
infraordinul de primate al lemurienilor, trei specii de păsări endemice
Fig. 1 Stema Madagascarului
și șase specii de baobabi endemici.
Madagascarul are o forma alungita ce sugereaza la prima vedere urma piciorului drept lasata
de un gigant, daca astfel de dimensiuni sunt posibile la scara planetei noastre. Orientata dupa o axa
NE-SV, aceasta mare insula pastreaza - în desenul formei sale, dar si în configuratia liniilor majore
ale reliefului - o anumita asemanare cu regiunea africana vecina.
Tentativa Franței de a-și impune în secolul al XVII-
lea autoritatea colonială eșuează în față rezistenței autohtone.
Regatul absolutist Merina (Imerina) creat în secolul al XVII-
lea unifică, în timpul suveranului Radama I (1810-1828),
întreaga insulă și adoptă numele oficial de Regatul
Madagascar. În 1885 Franța impune Madagascarului
Fig. 2 Drapelul Madagascarului
protectoratul său, apoi îl proclamă în 1896 colonie.
Madagascarul a devenit republică independentă la 26 iunie 1960. Madagascar este una dintre cele
mai sărace ţări din lume. Economia este dominată de agricultură, culturile importante sunt cele de
orez și cassava, pe langă plantațiile comerciale de cafea, cuișoare și vanilie. Madagascar mai este
recunoscut si dupa numele Marea Insula Rosie (denumire data de culoarea solului) sau Insula
Grafitului, datorita abundentei de resurse de grafit. Principala poarta de intrare in Madagascar este
Antananarivo, capitala sa, situata aproape in inima tarii, intr-un tinut cu o natura extrem de diversa,
dar specifica intregului peisaj malgas. Orasul si imprejurarile sale ne pun in evidenta o lume cu
totul diferita de a noastra : orezarii intinse ocupa campurile din afara orasului, iar raurile se întind
pe colinele ce limiteaza orizontul din toate partile.

1.1.Numele țării
Denumirea insulei de Madagascar aparţine lui Marco Polo care o dă dupa numele
baştinaşilor “ madegaşi” şi înseamnă “ţara malgaşilor”.
3
 1.2.Capitala
Antananarivo, cu o populație de 1,918,117 locuitori, este capitala Madagascarului, în
provincia Antananarivo. Acesta este situat în centrul insulei, într-o zonă stâncoasă și greu
accesibilă la aproximativ 1.600 de metri altitudine. Este cel mai mare oraș din insula Madagascar
și este centrul administrativ, economic și comunicațional al insulei. Principalele industrii din
capitală sunt procesarea alimentelor, tutunul și textilele. Capitala Antananarivo a fost fondat în
anul 1625. În anul 1797 a fost declarat capitala regilor Merina. Cuceririle regelui Radama I au
făcut din Antananarivo capitala întregii insule. Orașul a fost capturat de catre francezi în anul 1895
și încorporat în protectoratul Madagascar. Antananarivo este gazda Universității Madagascar și al
Collège Rural d'Ambatobe. Antananarivo înseamna "Orașul Miei" (arivo înseamnă o mie). În
perioada colonială și în primii ani de la independență a fost folosită denumirea Tananarive.

1.3.Coordonate geografice
Ca și poziție geografică, insula Madagascar se află localizat la 20°00' latitudine sudică și
47°00' longitudine estică.

1.4.Suprafața țării
Teritoriul insulei Madagascar însumează 587.040 kilometri pătrați. (pe locul 46 in lume
comparat cu celelate țări, fiind după Botswana). Din suprafata totala, 587.040 kilometri pătrați
reprezintă suprafața de uscat si 5.501 kilometri pătrați reprezintă suprafața de apă.

1.5.Populația
Populaţia estimată în iulie 2010: 22.005.222 locuitori (locul 52 în lume). În ultimii 50 de ani
populația Republicii Madagascar a crescut cu o medie cuprinsă între 2 și 3%. Grupuri etnice:
Malayo-indoneziana (Merina si conexe Betsileo), Cotiers (amestecat origine africana, Malayo-
indoneziana, si arabe – Betsimisaraka, Tsimihety, Antaisaka, Sakalava), franceza, indiana, creol,
Comoran. Malgaşi în proporţie de 90%. Densitate: 35.2 loc/km² . Vârsta medie a populaţiei: 18.3
ani (vârsta medie a populaţiei de sex masculin este 18 ani, vârsta medie a populaţiei de sex feminin
este 18.3 ani). Speranța de viața a locuitorilor este în medie de 65,9 ani (64,4 ani la bărbați și 67,4
la femei). Rata de crestere a populatiei este de 2.68% conform anului 2012 (rata natalitatii este 34
nasteri/1.000 oameni (conform anului 2012), rata mortalitatii este 7.3 morti/1.000 oameni
(conform anului 2012). Populația din Madagascar este în majoritate de origine afro-asiatică. Un
studiu recent a lăsat să se înțeleagă că insula era nelocuită până în secolul I, când, probabil au
debarcat călători de origine indoneziană. Ultimele cercetări în materie de ADN arată că materialul
genetic al majorității unui malgaș este constituit aproximativ în masură egală din gene

4
austroneziene și gene din Africa de Est, deși
genetica unor comunități arată o predominanță
din genetica austroneziană sau de origini
africane sau unele de origine arabe, indiene sau
europene. Cele mai mari grupuri etnice din
republică sunt Bersimisaraka constituind
aproape 14.9 % , Tsimihety și Sakalava cu 6 %
fiecare. În Madagascar sunt prezente circa 65 de
naționalități, iar cele ce formează minoritatea
sunt naționalitățile chineze, indiene, comoriene
(Comore este o țară insulară din Oceanul Indian,
localizată în largul coastelor Africii în partea de
nord a Canalului Mozambic între Madagascar și
Mozambic), dar și unele europene, dar în mare
parte franceză. În mijlocul lui 1980 numărul de Fig. 3 Grupurile etnice din Madagascar (sursa:
https://en.wikipedia.org)
minorități au fost estimate la 25.000 de
comorieni, 18.000 de francezi, 17.000 de indieni și 9.000 de chinezi

1.6.Populația urbană și împărțirea administrativă

Fig. 4 Provinciile Madagascarului (sursa:
https://en.wikipedia.org)
Atsinanana, Ihorombe, Menabe, Atsimo-Andrefana, Androy, Anosy.
Populatie urbana este de 30% din populatia
totala ( conform anului 2010). Rata de urbanizare
este dată de procentajul de 3.9% rata anuala de
urbanizare (conform anului 2010). Teritoriul
insulei Madagascar din punctul de vedere al
diviziunilor administrative este reprezentată de
șase provincii (faritany): Antananarivo,
Antsiranana, Fianarantsoa, Mahajanga,Toamasina,
Toliara. Republica Madagascar este împărțită
administrativ în 22 de regiuni, fiind subdivizate in
119 districte. Regiuni: Diana, Sava, Itasy,
Analamanga, Vakinankaratra, Bongolava, Sofia,
Boeny, Betsiboka, Melaky, Alaotra Mangoro,
Atsinanana, Analanjirofo, Amoron'i Mania, Haute-
Matsiatra, Vatovavy-Fitovinany, Atsimo-
5
 1.7.Moneda națională
În Republica Madagascar moneda națională este ariary (MGA). 100 MGA= 0,13 RON= 0,03
EUR.

1.8.Limba oficială
Limbiile oficiale în Republica Madagascar sunt: Malgașa și Franceza. Limba malgașă este
o limbă malaio-polineziană din familia limbilor austroneziene. Este vorbită de aproximativ 17
milioane de oameni și are statut de limbă oficială, alături de franceză, în Madagascar. În această
țară este vorbită de practic întreaga populație, în timp ce franceza este limba uzuală doar pentru
persoanele cu nivel de educație mai ridicat. Limba franceză este o limbă indoeuropeană din familia
limbilor romanice

1.9.Religia
Cultele în Republica Madagascar sunt reprezentate de: 52% din populaţie care practică culte
tradiţionale specifice ritualurilor famadihana, 41% reprezentate de creştini și 7% reprezentate de
către musulmani.

2.Poziția geografică a țării

Madagascar este o insulă situată în
largul coastei de est a Africii de Sud, în
Oceanul Indian. Fiind a patra cea mai mare
insulă din lume, Madagascar este un pic mai
mare decât Franţa, dar puţin mai mică decât
Texas. Madagascar a fost izolat de Africa de
peste 150 de milioane de ani. Din acest
motiv, cea mai mare parte a plantelor şi a
animalelor găsite pe insulă există nicăieri
altundeva pe Pământ. Din cauza distanţei,
Madagascar, nu a fost soluţionat de oameni
până la aproximativ 2.000 ani în urmă.
Malgaşe - numele oamenilor de pe insula - Fig. 5 Poziția geografică a Republicii Madagascar (sursa:
https://en.wikipedia.org)
sunt descendenţii indonezienilor care şi-au
făcut drumul peste Oceanul Indian. Arabi şi africani au ajuns mai târziu şi au adus contribuţii
importante la practicile culturale unice găsite pe insulă. După o perioadă marcată de prezenţa de

6
piraţi de-a lungul coastei de est, Madagascar a fost colonizat de francezi la sfârşitul secolului al
19-lea. Madagascar şi-a câştigat independenţa în 1960, şi astăzi este un stat democratic.

3.Potențialul natural

3.1.Relieful
Cu cei 594.180 kilometri pătrați,
Madagascarul este cea de-a patra cea mai
largă insulă de pe glob. Teritoriul
Madagascarului are diferențe puternice
climatice și fizice în centru se află
regiuni înalte care coboată treptat către
est și către nord cu ploi tropicale, iar în
sud păduri spinoase și deșert.
Madagascarul ocupă întreaga suprafaţă a
Fig. 6 Muntele Tsaratanana (sursa:
unei insule din Oceanul Indian, la Sud –
http://www.wildmadagascar.org/)
Est de Africa, separată, la o distanţăde
aproximtivă de 400 kilometri, de continent prin canalul Mozambic. Este a patra insulă din lume.
Insula este alcătuită din trei diviziuni naturale: în centru, se află un platou granitic înalt, cu masive
vulcanice ce au altitudini de 760 - 1216 metri, platoul coboară brusc spre Est, într-o câmpie litorală
lagunară strâmtă de 48 kilometri, care este împădurită. Cel mai mare munte este Tsaratanana, care
are înălțimea de 2892 metri aflată în Nord, din lanţul muntos ce se întinde de la Nord la Sud. În
Vest există platouri şi coline sedimentare calcaroase şi din gresie, care coboară în terase către
canalul Mozambic. Apele estice sunt scurte şi cu torenţi, iar apele vestice sunt mai mari: Betsiboka
(450 kilometri, din care 72 kilometri navigabili), Mangoky, Manabolo. Insula are numeroase
lacuri: Alaotra care este cel mai mare, având o suprafață de 161 kilometri pătrați,
Tsimanampeosotsa este un lac sărat şi multe altele în vechi cratere.
Spre deosebire de țările continentului african unde “safari-ul” înseamnă jeepuri, elicoptere
si masuri de securitate pentru ca există animale salbatice care iti pot face rau, în Madagascar este
liniște. Chiar daca distantele lungi se parcurg, normal, cu ajutorul autovehiculelor, safariul este de
obicei facut perpedes. Aici nu exista serpi sau reptile veninoase, animalele nu ataca, nu devin
agresive iar cu ajutorul unui ghid, a unei calauze “inchiriate” o asemena excursie in jungla insulara
poate deveni cea mai fascinanta si sublima experienta de viata. In estul continentului african se
afla una dintre cele mai mari insule din lume, Madagascarul. O privire aruncata pe orice harta a
Africii ni-l arata nu departe de coastele ei de sud-est, in apele Oceanului Indian, nu mult mai in

7
largul oceanului decat sunt Insulele Canare sau cele ale Capului Verde, in extremitatea opusa a
continentului african, scaldate de apele Atlanticului. Desi sub aspect geografic Madagascarul
apartine Africii, iar din punct de vedere politic este bine ancorat in problematica sa, aceasta insula
reprezinta o lume unica, cu totul aparte, cu totul altfel decat cea a continentului african, malgasii,
in cea mai mare parte a lor, nefiind, totusi, africani.
Madagascarul are o forma alungita ce sugereaza la prima vedere urma piciorului drept lasata
de un gigant. Orientata dupa o axa Nord Est-Sud Vest, aceasta mare insula pastreaza – in conturul
formei sale, dar si in configuratia liniilor majore ale reliefului, o anumita asemanare cu regiunea
africana vecina. Prin ansamblul dimensiunilor, Madagascarul depaseste caracteristicile de insula,
fiind. Madagascarul retine atentia si prin diversitatea aspectelor sale regionale. Aceasta diversitate
o datoreaza cu precadere conditiilor sale naturale, fiind constituit din formatiuni geologice extrem
de variate si dispunand de un relief inalt. Spre deosebire de celelalte insule si insulite din bazinul
Oceanului Indian, care au o origine vulcanica, coraligena sau una mixta, insula Madagascar
prezinta, prin excelenta, trasaturi continentale. Cu alte cuvinte, daca numeroase insulite de astazi
din mijlocul Oceanului Indian sunt fosti vulcani, iesiti din adancul apelor, sau atoli claditi cu
migala de corali ori spongieri, Madagascarul nu este altceva decat o bucatica de pamant rigid, o
particica de continent.

Fig. 7 Platou înalt – formă de relief specifică Madagascarului (sursa:

http://www.wildmadagascar.org/)

8
 3.2.Clima
Datorită geografiei sale, clima din
Madagascar este foarte variabilă. În general,
Madagascar are două sezoane: una caldă, sezon
ploios din Noiembrie până în Aprilie şi unul mai
rece, sezon uscat din Mai până în Octombrie.
Coasta de est este cea mai ploioasă parte a ţării
şi astfel, acasa pădurilor insulei. Această zonă
este, de asemenea lovită periodic de către
devastatoare furtuni tropicale şi cicloane. Zonele
Muntoase Centrale sunt considerabil mai reci şi
mai uscate şi sunt locul pentru mult al
agriculturii din Madagascar, în special de orez. Fig. 8 Tipurile de climat (după clasificarea Koppen)
Coasta de Vest este acasa pădurilor uscat foioase. Pădurile de foioase pierd toate frunzele lor în
perioada de 6 - 8 luni al sezonului uscat. Atunci când ploile revin, aceste păduri erup într-o mare
de frunze verzi strălucitoare. Sud-Vestul Madagascarului are o clima cea mai uscată de pe insulă.
Părţi din acest teritoriu pot fi considerate desert, deoarece atât de puţine ploi cad.

3.3.Hidrografia
Principalele râuri din Madagascar sunt: râul Mangoky și râul Mahavavy. Râul Mangoky este
un râu ce are lungimea de 564 kilometrim, trece prin regiunile Atsimo-Andrefana și Anosy. Râul
are scurgerea, în general, în direcția vest,
dinspre zonele muntoase, iar acesta traversează
extensia sudică a Podișului Bemaraha, ajunge la
câmpia de coastă și a deltei sale și intră în
Canalul Mozambic la nord de orașul Morombe.
Partea de nord a deltei este dominată de
vegetația de mangrove și mlaștini. Râul
Mahavavy este un râu din nordul
Madagascarului, aflat în regiunea Diana. Acesta
izvorăște din vârful Maromokotra, care este cel
mai înalt vârf din Madagascar aflat în masivul
Tsaratanana și are direcția de scurgere spre
Fig. 9 Rețeaua hidrografică din Madagascar (sursa: nord, mai exact spre Oceanul Indian. Orașul
http://www.d-maps.com/) principal care este traversat de acest râu este
9
Ambilobe. Râul traversează o câmpie fertilă și apele sunt folosite cu scopul de a iriga 5.500
hectare, care sunt plantate cu cultură de bumbac. Delta râului acoperă 500 km².

3.4.Flora și fauna
Madagascar are 12.000 de specii
de plante, din care 70-80% sunt
endemice, devenind astfel probabil cea
mai diversă floră de pe planetă. Una
dintre cele mai renumite plante din
Madagascar este copacul baobab, care
arată ca un copac ce creşt din sus în jos.
Baobabii de obicei cresc în părţile mai
uscate din Madagascar. Ei s-au adaptat
Fig. 11 Pomi Baobab într-un câmp de orez (sursa:
la mediul lor, prin stocarea cantităţilor
http://www.wildmadagascar.org/)
mari de apă, în ecosistemul lor de
trunchiuri bulboși. Malagașii profită de acest rezervor de apă, atunci când sunt însetați.
Madagascar este, un ecosistem unic în totalitate, care nu se găseşte nicăieri altundeva pe Pământ.
Găsite în partea uscată de sud-vest a insulei,
pădurea de spinoase este notabilă, deoarece
aproape fiecare specie de plante este acoperită cu
ţepi ascuţite. În timp ce aceste plante arată un pic
ca și cactusul, acestea nu sunt înrudite.
Aproximativ 95% din speciile găsite în deşertul de
spinoase sunt endemice. Madagascar are aproape
1.000 de specii cunoscute de orhidee, din care 85%
sunt endemice. Una din plantele din Madagascar
Fig. 10 Orhidee (sursa:
este folosită ca un remediu pentru cancer.
http://www.wildmadagascar.org/)
Brebenocul roz a fost utilizat pentru a trata limfoma
Hodgkin si leucemia de copilărie.
Madagascar are unele dintre cele mai înalte biodiversităţi de pe planetă. Din aproximativ
200.000 de specii cunoscute, în Madagascar, aproximativ 150.000 sunt endemice, ce înseamnă că
acestea există nicăieri altundeva în lume. Unice pe insulă, sunt mai mult de 50 de tipuri de lemuri,
99% dintre speciile de broaște şi 36 genuri de păsări. Madagascar este casă lemurilor din lume,
jumătate din speciile de cameleon şi 6% din broaşte (deşi nici una dintre broaștele râioase).
Lemurii sunt un grup de primate, găsiți doar pe insula Madagascar. Astăzi există în jur de 60 de
10
 tipuri de lemuri, care trăiesc în aproape fiecare habitat pe întreaga
insulă. Din păcate, din cauza distrugerii pădurilor şi vânătorii, multe
tipuri de lemuri sunt pe cale de dispariţie. Unele dintre mai bine
cunoscute tipuri de lemuri includ: Indri este cel mai mare lemur în
viaţă. Alb-negru în culoare, indri este renumit pentru plânsul lui
fricos, ce sună un pic ca melodia unui mascul de balenă. Indri se
alimentează cu fructe şi frunze, trăiește în coronamentul pădurilor din
Madagascar de Est. Astăzi, indri este pus în pericolul pierderii
habitatului. Sifaka Verreaux-ul locuiește în pădurile uscate din
Madagascar de vest şi sud, unde se hrănește cu frunze, fructe, si flori.
Fig. 12 Sifaka Verreaux-ul Sifakaii sunt destul de vocali, cu o varietate de apeluri, dar ei sunt cel
mai bine cunoscuți ca lemuri "dansatori", pentru modul lor de locomoţie la trecerea la sol deschis.
Sifakaii nu se deplasează în patru labe - în schimb,
aceștia merg pe picioarele din spate în timp ce își țin
brațele în sus. Lemurul inel-coadă este cel mai
cunoscut dintre lemuri. Inel-codații trăiesc în
pădurile uscate din Madagascar de sud şi de vest,
unde aceștia se hrănesc cu fructe, flori, frunze, şi
scoarţă de copac. Lemurii șoricești sunt primați
mici, găsiți pe scară largă în Madagascar. Ei sunt
nocturni şi se hrănesc cu insecte, vertebrate mici, Fig. 13 Lemurul inel-coadă (sursa:
http://www.wildmadagascar.org/)
fructe şi flori. Lemurii șoricești sunt cunoscuți
pentru vocalizarea ciripitoare şi pentru activităţile lor frenetice. Lemurii șoritești pitici (myoxinus
Microcebus) pot fi cei mai mici primați din lume. Lemurii șoricești sunt studiați pentru posibilul
tratament împotriva bolii Alzheimer. Există opt
specii de carnivore (mamifere consumătoare de
carne), găsite pe insula Madagascar. Dintre
acestea, şapte sunt endemice, însemnând, de găsit
nicăieri altundeva în lume. Fosa este un carnivor
care este înrudit cu mangusta şi arată ca o
încrucişare între o pumă şi un câine. Fosii
vânează aproape orice animal, inclusiv insecte,
reptile, rozătoare, şi lemuri. Tenrecii sunt
Fig. 14 Tenrec brăzdat în Madagascar (sursa:
http://www.wildmadagascar.org/) insectivori neobişnuiți, care s-au radiat în nise

11
ecologice umplute în alte terenuri de arici, şoareci, scorpii, opossumi, şi chiar vidre. În timp ce
unii tenreci se găsesc în Africa, aceștia sunt cei mai diverși în Madagascar, ce are în jur de 30 de
specii.

4.Potențialul antropic

4.1.Istoria țării
Coloniştii din Madagascar au fost fie indonezieni,
sau oameni de amestecat indonezian / coborâri africane.
Comercianţii arabi au sosit la scenă, în jurul 800-900
d.Hr. când comercianţii au început comerţ de-a lungul
coastei de Nord. Primul om cunoscut pentru a vedea
Madagascar, a fost un căpitan de mare portughez, Diogo
Dias, care a zărit insula pe data de 10 august 1500, după
ce a fost suflat în altă direcție de către vânt, pe drumul
spre India. El a numit insula Saint Lawrence. Mai târziu,
în anii 1500, portughezi, francezi, olandezi și englezi au
încercat să stabilească toate aşezările de tranzacţionare
în Madagascar. Toate aceste încercări au eşuat din
cauza condiţiilor ostile şi lupte grele de către războinicii
din Madagascar. Europenii au luat primul punct de Fig. 15 Radama I (sursa:
sprijin în Madagascar, la sfârșitul anilor 1600, atunci https://en.wikipedia.org)

când piraţi domineau coasta de est a insulei. Acești pirați au utilizat Madagascar ca bază, pentru
atacarea navelor ce aduceau bunuri înapoi, spre Europa, din India. În anii 1700, francezii au
încercat să stabilească poziţii militare pe coasta de Est, dar au eșuit din nou. La începutul secolului
al 19-lea singurul teritoriu, către ce francezii au avut drept, a fost insula Sainte Marie. Între timp,
în secolul al 17-lea, Sakalavii de pe coasta de vest au stabilit primul regat al Madagascarului. În
1810, rivalii lor, Merina, au stabilit un regat asupra celor de rest de pe insulă. Regele lor, Radama
I, a stabilit relaţii cu englezi şi a deschis ţara spre misionarii de limba engleză, care au răspândit
creştinismul, în întreaga insulă şi au transcris malagașa, într-o limbă scrisă. Sub domnia lui
Radama, o micâ revoluţie industrială a adus industrie pentru insulă. După moartea lui Radama, el
a fost urmat pe tron de către văduva lui, Ranavalona I, care a terorizat țara pentru 33 de ani prin
persecutare creştinilor, evacuând străinii, executând rivalii politici, precum şi revigorând obiceiul
de a ucide copiii născuţi în zilele de ghinion. După moartea ei, relaţiile cu Europa au fost restaurate.
În 1883, Franţa a invadat Madagascar şi în 1896 au exercitat putere asupra insulei, care a devenit

12
o colonie franceză. Franţa a folosit Madagascar ca sursă pentru lemn si condimente exotice,
precum vanilie. Malgaşii au avut două mari răscoli împotriva francezilor, în 1918 şi 1947, dar ţara
nu a obţinut independenţâ până la 26 iunie 1960.
În 1975, Didier Ratsiraka a preluat controlul ţării. El a domnit asupra Madagascarului ca un
dictator, până când a fost înlăturat în 1991, pe fondul unui colaps economic. El a recăpătat
preşedinţia la scurt timp după aceea şi a condus până la pierderea alegerilor atacate în 2001. Noul
preşedinte, Marc Ravalomanana, a promis să aducă democraţie în ţară. Având începutul carierei
sale prin vânzare de iaurt, pe străzi, din spatele bicicletei lui, Ravalomanana a construit un imperiu
de afaceri şi a devenit cel mai bogat om în Madagascar. În anul 2005, el încâ mai este preşedinte
şi economia continuă să se îmbunătăţească.

4.2.Populația și demografia
Există unele dezbateri despre primii care au stabilit Madagascar. Unii antropologi cred că au
fost pentru prima dată acum 2000 de ani, indonezieni, africani nu negri. Alţii sugerează că oamenii
din Madagascar descend de la indonezieni şi africani care au fost amestecaţi înainte de sosirea lor
pe insula izolată.
Indiferent,
majoritatea
experţilor sunt de
acord că locuitorii
din Madagascar au
sosit relativ recent
Fig. 16 Evoluția numerică a populației în Madagascar (sursa:
(nu există nici o
http://www.tititudorancea.biz/)
dovadă de o vârstă
de piatră din Madagascar) şi că migraţii ulterioare au adus alte grupuri (cum ar fi arabi si indieni)
în amestecă. Originile mixte ale malgaşilor (numele oamenilor din Madagascar) au elaborat un set
interesant de culturi, care se atrag din Asia de Sud-Est, India, Africa si Orientul Mijlociu.
Componenţa indoneziană de cultură din Madagascar este foarte evidentă în limbă - care este strâns
legată de un dialect din Borneo, o insulă în Indonezia, precum şi sisteme de credinţe şi regim
alimentar bazat pe orez. Orezul este alimentul cel mai popular în Madagascar şi malgaşii mănâncă
orez la fiecare masă. Carnea de vită este de asemenea, un popular, deşi scump aliment. Vita zebu
din Madagascar are originile sale în India, ce reflectă influenţa culturală africană, asupra oamenilor
din Madagascar. În interiorul ţării, aspectul fizic al persoanelor, practicile religioase, şi tradiţiile
sunt foarte regionale - cea mai puternică legătură între malagaşi este partajarea unui limbaj comun.
Astăzi există mai mult de 20 de grupuri etnice în Madagascar de la indonezieni cu aspect de oameni
13
Merina din Zonele Muntoase Centrale, cei cu aspect African, numiţi Sakalava, pe coasta de Vest,
până la arabii Antaimoro de pe coasta de Est.

Fig. 17 Piramida vârstelor din Madagascar (sursa: http://www.indexmundi.com/)

4.3.Politica generală a țării

Madagascar este republică semiprezidenţială. Puterea executivă este împărțită între un
președinte care este ales prin vot și un prim-ministru desemnat din partea Parlamentului, care este
numit de către colegii săi, dar care trebuie să fie aprobat de către președinte. În cazul în care
candidatul propus pentru funcţia de prim-ministru nu atinge o majoritate absolută de sprijin în
cadrul Parlamentului, președintele poate alege un candidat din partea Parlamentului, care va servi
timp de un an. Puterea executivă este reprezentată de Guvern, puterea legislativă este impărțită
între Guvern, Senat și Adunarea Națională. Puterea judecătorească este independentă de executiv
și legislativ. Situația politică în Madagascar a fost marcată de putere pentru control. După ce
Madagascarul și-a caștigat independența de Franta în 1960, asasinările, loviturile militare și
alegerile disputate au fost atrase în mod proeminent.
Dedier Ratsiraka a preluat puterea în 1975 printr-o lovitură de stat și a condus pana în 2002,
cu o mică pauză când a fost înlăturat la începutul anilor 1990. Când Marc Ravalomanana și
Ratsiraka, și-au proclamat ambii victoria după alegerile prezindețiale din decembrie 2001,
suporterii lui Ratsiraka au încercat să blocheze capitala, Antananarivo, care era pro-
Ravalomanana. Dupa opt luni de violențe sporadice cu distrugeri economice considerabile, o
14
renumărare a voturilor în aprilie 2002 a condus Curtea Înaltă
Constituțională să îl pronunțe președinte pe Ravalomanana,
dar abia în iulie Ratsiraka s-a refugiat în Franța și
Ravalomanana a caștigat controlul țarii. După o săptămână de
proteste politice în Antananarivo, Andry Rajoelina, Maiorul
Antananarivei, i-a cerut lui Ravalomanana să își de-a demisia
de la putere pe data de 31 ianuarie 2009, numindu-l dictator,
ticalos și hoț. Ravalomanana a raspuns prin a-l concedia pe
Rajoelina, citând o lege care permite Guvernului să îi înlăture
pe oficialii care eșueaza în a-și face datoria fată de stat.
Fig. 18 Marc Ravalomanana (sursa:
Această mișcare, oricum, este considerată a nu fi în
https://en.wikipedia.org)
concordanță cu legea țării , ci un alt semn al abuzului de
putere al președintelui pentru a-l opresa pe maior, care a caștigat o victorie în 2007 împotriva
candidatului Președenției pentru slujba de Maior al capitalei. Mai multe cereri din partea
Bisericilor, Secretarului General al Națiunilor Unite și comunitaților diplomatice locale adresate
Președintelui de a începe un dialog cu oponenții pentru a gasi o soluție de pace la crizele politice
au fost ignorate. Unii s-au gândit că Ravalomanana a demisionat pe 17 martie 2009 după pierderea
suportului militar și sub o intensă presiune a lui Rajoelina.
Președintele Ravalomanana a fost condamnat la 4 ani de închisoare în 2 iunie 2009.
Termenul arestării a fost admis ca fiind „așa-zisul abuz în serviciu" care, conform Ministerului de
Justiție include achiziționarea unui jgheab prezidențial. Acest jgheab valorează 60 de milioane de
dolari și a fost obținut în decembrie 2008. Ravalomanana a fost acuzat de „amestecarea intereselor
publice cu interesele personale".

4.4.Infrastructura
Starea generală a reţelei rutiere variază, iar în perioada ploioasă din decembrie-aprilie, cea
mai mare parte a drumurilor secundare sunt impracticabile. Drumurile din partea de sud a
Madagascarului sunt în conditii foarte proaste.

4.5.Economia

4.5.1.Structura pe ramuri/sectoare de activitate

Madagascar este una dintre cele mai sărace ţări din lume. Economia ţării se bazează în mare
parte pe agricultură, minerit, pescuit, precum şi producţia de haine. Unul dintre cele mai cunoscute
produse din Madagascar este vanilie, care vine de la o orhidee si este folosită pentru aroma ei.
Creșterea boabelor de vanilie iau un minim de doi ani, astfel, acestea sunt destul de scumpe. În
15
ciuda preţurilor relativ mari la boabele de vanilie, un malagaș mediu face în jur de 1 dolar SUA pe
zi, în timp ce 70% dintre malagaşi, trăiesc sub pragul sărăciei în lume. Aproape jumătate din copiii
din Madagascar sub vârsta de cinci ani sunt subnutriţi. Principalele ramuri economice sunt:
Agricultura: cafea, vanilie, trestie de zahar, cacao, orez, , fasole, banana, alune, produse animale;
Ramuri industriale: prelucrarea carnii, sapunuri si detergenti, fabrici de bere, tabacarii, productie
zahar, textile, sticlarie, ciment, asamblare automobile, hartie, petrol, turism; Servicii: slab dezvoltat
atit in ceea ce priveste comertul interior, turismul cit si transporturile (numai 885 kilometri cale
ferata si 36.000 kilometri șosele). Industria prelucratoare este slab dezvoltata, exista capacitati de
productie pentru : tesaturi, confectii, rafinare zahar, ciment, conserve de carne, artizanat.
Agricultura şi pescuitul sunt principalele ramuri aducătoare de venit. Madagascarul este
principalul producător mondial de vanilie şi Ylang Ylang. Totodată Madagascarul este principalul
producător mondial de safire şi deţine cele mai mari rezerve din lume de ilmenit precum şi
zăcăminte semnificative de crom, cărbune, fier, cupru nichel.
Există o serie de motive care arată de ce este Madagascarul sărac. În conformitate cu
dictatorul trecut, Didier Ratsiraka, guvernul a fost corupt si a furat o mare parte de bani, din
ajutorul acordat de alte ţări. Colonialismul economic al francezilor a însemnat o economie strâns
legată de extracţia resurselor (exploatarea forestieră, mineritul, pescuitul), care de multe ori, nu
promovează creşterea pe termen lung, al economiei, deoarece resursele eliminate sunt epuizate.
Lipsa infrastructurii, în special a drumurilor, face mai greu pentru agricultori să ducă produsele lor
la pieţe, în timp ce izolarea geografică a Madagascarului, de la restul lumii, duce la creşterea
costurilor comerciale. Tot ce Madagascar produce, sau vrea să cumpere din alte ţări, trebuie să fie
expediat cu avion sau vapor. Sistemul slab de învăţământ face dificil pentru malagaşii tineri să
găsească locuri de muncă în afara sectorului agricol şi foarte puţini oameni în Madagascar au acces
la tehnologie sau la Internet. În cele din urmă, daunele aduse mediului, au redus capacitatea
fermierilor din Madagascar, producerea cantităților mari de alimente. Toţi aceşti factori contribuie
la sărăcia Madagascarului. În 2005, Madagascar a anunţat că a găsit cantităţi mari de ulei. Uleiul
va fi, probabil, o parte esenţială a viitorului economic al Madagascarului, împreună cu mineritul,
producţia de piatră preţioasă (Madagascar are o mulţime de safire), şi turismul. Există speranţa că
ecoturismul, o formă de turism care minimizează impactul asupra mediului, poate ajuta creșterea
economică a Madagascarului, protejând în acelaşi timp, zonele sale naturale şi fauna sălbatică.

16
 4.5.2.Produsul intern brut și indicele de dezvoltare umană
Produsul Intern Brut al Madagascarului pe anul 2014 s-a cifrat la 16,68 miliarde de dolari,
iar Produsul Intern Brut per cap de locuitor fiind 1.200 dolari, tot în anul 2014.

Fig. 19 Evoluția Produsului Intern Brut din 1960 până în 2015 în Republica Madagascar (sursa:
http://data.worldbank.org)

Indicele de dezvoltare umană (IDU) din Madagascar pentru anul 2014 este 0,51.
Fig. 20 Indicele de dezvoltare umană în Madagascar (linia verde), în comparație cu alte zone (sursa:
http://data.worldbank.org)

17
 CAPITOLUL 2

5.Activitatea turistică a Madagascarului

Supranumit şi „Marea Insula Roşie” datorită lateritelor care îi colorează podişurile,
Madagascarul se întinde pe o lungime de 1580 kilometri de la nord la sud, respectiv de 580
kilometri de la est la vest. Un lanţ muntos brăzdează insula de la nord la sud, delimitând regiunea
Podişurilor Înalte (Hauts Plateaux), cu înălţimi cuprinse între 800m şi 1500m, de regiunile de
coastă. Capitala şi multe alte oraşe importante sunt situate în această zonă centrală, lanţul muntos
prăpăstios şi abrupt trecând prin centrul acesteia.

Fig. 21 Antananarivo – capitala Madagascarului (sursa: https://www.wtca.org)

Zona centrală are un climat temperat şi se remarcă mai ales prin verdeaţă, dar şi prin
podgoriile şi orezăriile frumos etajate. Antananarivo este una dintre cele mai pitoreşti capitale din
lume. Centru economic, cultural şi administrativ, oraşul posedă un muzeu de artă şi arheologie, o
grădină botanică şi zoologică dar şi un observator astronomic. În malgaşă, denumirea semnifică
„Oraşul Miilor”, pentru a onora memoria miilor de soldaţi ce l-au păzit în vremuri străvechi. Astăzi
numele descrie însă şi miile de trepte ce leagă partea înaltă de partea joasă a oraşului, miile de
miresme ademenitoare, miile de faţete viu
colorate. Tana are nenumărate pieţe unde
artizanii locali îşi etalează măiestria în diverse
ateliere de prelucrare a bijuteriilor şi a mătăsii
malgaşe „lamba landy”. Ampefy, aflat la 90 de
kilometri de capitală, este o regiune vulcanică cu
cascade şi gheizere spectaculoase. Aici au fost
Fig. 22 Gheizer din Ampefy (sursa:
construite diguri pentru prinderea ţiparilor.
https://www.virtualtourist.com)

18
Perinet, la 140 de kilometri de capitală, este rezervaţie naturală, patria indri-ului (o specie de
lemuri fără coadă) şi a multor specii de orhidee.
Nordul insulei este dominat de Vârful Tsaratanana, cel mai înalt vârf al insulei, cu altitudinea
de 2880 metri. Acoperit de ferigi gigantice şi licheni cu forme ciudate, specifice pădurilor de mare
altitudine. Parcul Montagne d’Arbre situat la o înălţime de 1500 metri este un parc naţional
renumit pentru varietatea sa, găzduind 7 din cele 70 de specii de lemurian existente în Madagascar,
precum şi 59 de specii de reptile, respectiv 75 de specii de păsări.
Principalele atracții din insula Madagascar sunt:
Parcul Naţional Ranomafana. Localizat în
regiunea de sud-est a Madagascarului, lângă satul
Ranomafana, Parcul Naţional Ranomafana este
unul dintre cele mai populare parcuri din ţară.
Partea de est a acestuia este cea mai pitorească, cu
numeroase cursuri de apă, ce scaldă pădurile
dense. Parcul este casa lemurului de bambus
galben, un animal a cărui dieta include muguri de
bambus, care conţin doze de cianură letale pentru Fig. 23 Intrarea în Parcul Naţional Ranomafana
(sursa: https://www.virtualtourist.com)
alte animale, care pe acesta nu îl afectează.
Parcul Naţional Masoala. Situat în nord-estul Madagascarului, Parcul Naţional Masoala
acoperă 250 de mile de pădure şi include şi trei parcuri marine. Parcul cuprinde 10 specii de lemur,
incluzând şi Aye-aye, cea mai mare primată nocturnă din lume. Parcul este casă şi pentru diferite
specii de păsări şi reptile, incluzând broasca Tomato, cunoscută pentru culoarea sa de roşu aprins.
Parcurile marine Tampolo, Ambodilaitry şi Ifaho sunt ideale pentru scufundări şi aventuri cu
caiacul.
Andasibe-Mantadia. Acoperând aproximativ 100 de mile de pământ din estul
Madagascarului, Parcul Naţional Andasibe-Mantadia este casa a 11 specii de lemur, incluzând cel
mai mare lemur din ţară, Indri. Localizat lângă capitala Antananarivo, Andasibe-Mantadia este
unul dintre parcurile uşor de vizitat. Este împărţit în două regiuni, Parcul Naţional Mantadia şi
Rezervaţia Analamazoatra. Ghizii locali conduc vizitatorii în tururi de o oră până la şase ore în
fiecare regiune.
Dealul Regal din Ambohimanga. Considerat de 500 de ani unul din cele mai sacre locuri ale
ţării de către oamenii Malagasy, Dealul Regal din Ambohimanga este un sat istoric care a fost
cândva casa regală din Madagascar. Zidul care înconjoară satul a fost construit în 1847 şi este făcut
dintr-un mortar ce are ca şi compoziţie lime şi albuş de ou. Fortul Mahandrihono include atât casa

19
de altădată a Regelui Andrianampoinimerina, cu ziduri făcute din lemn solid de trandafir, cât şi
artefactele sale, printre care şi tobe, arme şi talismane.
Ifaty. Ifaty este numele dat pentru două sate pescăreşti de pe coasta de sud-vest a
Madagascarului. În larg, se găseşte un recif de corali lung de 60 de mile, fiind o barieră naturală
în drumul valurilor dure şi creând ape costale numai bune pentru scufundări şi pescuit. Deşertul
din interiorul insulei este cunoscut pentru pădurea de spini, unde copacii baobabi cu forme ciudate
prosperă de secole.
Bulevardul Baobabilor. Bulevardul
Baobabilor reprezintă un grup de copaci aşezaţi de-
a lungul drumului între Morondava şi Belon’i
Tsiribihina în vestul Madagascarului. Peisajul
atrage turişti din toată lumea, făcând din această
locaţie una dintre cele mai vizitate din regiune.
Copacii Baobab, bătrâni de 800 de ani, nu erau
singuri, ci făceau parte din păduri dense, dar cu
Fig. 24 Bulevardul Baobabilor (sursa: timpul pădurea a fost tăiată pentru agricultură.
http://www.mesagerulhunedorean.ro/)
Nosy Be. Micuţa insula Nosy Be este una din
primele puncte de vizitare a turiştilor, atrangând mii de turişti din întreaga lume pe tot parcursul
anului. Deşi plajele din Nosy Be nu arată perfect ca şi plajele tropicale, sunt renumite pentru linişte,
apele de culoare turcoaz şi restaurantele cu fructe de mare, ce servesc cina pe nisip.
Tsingy de Bemaraha. Rezervaţia Tsingy de Bemaraha este situată în partea de sud a
Madagascarului. Cuvântul “tsingy” se referă la stâncile ascuţite care alcătuiesc platoul de calcar.
Parcul este casa pentru şapte specii de lemuri, incluzând Deckens sifaka, specie de lemur notabilă
pentru blana albă şi faţa neagră.
Parcul Naţional Isalo. Parcul Naţional Isalo este cunoscut pentru terenul variat. Localizat în
centrul regiunii de sud, parcul cuprinde pajişti
întinse, canioane abrupte şi formaţiuni de nisip,
toate întrerupte de porţiuni cu palmieri. Se pot
face tururi de câteva ore sau de câteva zile.
Insula Saint Marie. Insula Saint Marie se
află pe coasta de est a Madagascarului. Balenele
cu cocoaşă vizitează apele insulei pe timpul verii
şi la începutul toamnei.
Fig. 25 Insula Saint Marie (sursa:
http://www.mesagerulhunedorean.ro/)
20
 6.Formele de turism practicate
Madagascar este țara care se află la sud-estul Africii situată la est de Mozambic în Oceanul
Indian. Oferta turistică depinde de posibilităţile unei zone, astfel din punct de vedere al
potenţialului turistic şi al bazei de servire, în Madagascar se practică următoarele forme de turism:
Turismul cultural (sau cultural – istoric), face referință la vizitarea monumentelor istorice,
arhitectonice şi de artă, a muzeelor şi a caselor memoriale, a altor obiective realizate de către om.
Turismul comercial este reprezentat prin expoziţii şi diverse târguri. Exemplu poate fi Piaţa
Zoma, presupusă ca fiind a doua ca mărime din lume este deschisă zilnic.
Turismul nautic. Oceanul Indian oferă o oază de plăcere turistului dornic de înot sau activităţi
nautice organizate cum ar fi: scufundările, surfingul.
Turismul de agreement (recreere). În această categorie, pentru Madagascar se află pe listă
activităţile sportive cum ar fi : plimbările şi ieşirile în parcurile tematice şi de distracţie amenajate
cu mult rafinament.
Turismul de aventură se organizează drumeţii în munții Tsaratanana.
Turismul de reuniuni şi congrese, este legat despre marile manifestări ştiinţifice, manifestări
culturale și manifestări artistice.
Turismul de croazieră.

7.Indicatorii activității turistice pentru ultimii 3 ani

Nevoia înregistrării statistice a turismului este o nevoie importantă, fapt care ne ajută să ne
informăm cu privire la necesitățile turiștilor. Aceste informații ne ajută în primul rând să aflăm
importanța contribuției a sectorului la dezvoltarea economică a unui stat, în cazul nostru ne referim
la Republica Madagascar. Dezvoltarea economică ese marcată printr-un indicator economic numit
Produsul Intern Brut, sau prescurtat PIB, acesta este un indicator macroeconomic ce se bazează pe
consum, investiții și exporturi cu importuri.

7.1.Cererea de turism în ultimii 3 ani

Cererea de turism sprijinește unele zone geografice defavorizate din punct de vedere
industrial, dar care dețin un potențial turistic. Această cerere protejează unele zone turistice intens
solicitate și încurajează populația de a practiva diverse forme de turism. În sprijinul aflării cererii
de turism din Madagascar se utilizează date din statistici ca: numărul sosirilor de turiști, numărul
de înoptări și densitatea turistică. Pentru aflarea a acestor date se fac diverse studii. De exemplu
pentru a afla numărul sosirilor de turiști se fac studii la punctele de trecere ale frontierei statului,
iar pentru aflarea numărul de înoptări se fac studii către unitățile cu activitate de cazare.

21
 7.1.1.Numărul de turiști sosiți

Indicator 2013 2014 2015

Numărul de turiști sosiți 196.000 222.000 230.000
Sursa: http://www.worldbank.org/

7.1.2.Numărul de înnoptări pe categorii de unități de cazare turistică

An 2013 2014 2015

Locuri 19.112 19.881 20.456
Sursa: http://www.nationmaster.com/country-info/profiles/Madagascar

7.1.3.Densitatea turistică

Indicator 2013 2014 2015

Densitatea turistică 0,0085 0,0094 0,0105
Sursa: http://www.worldbank.org/

7.2.Oferta turistică în ultimii 3 ani

Mediul economic este un factor semnificativ, care influenţează industria turismului în
Madagascar din cele două puncte de vedere care se referă la cerere şi la ofertă. Din punct de vedere
turistic, factorii ce pot influenţa comportamentul de consum sunt rata dobânzii, cursul de schimb,
disponibilitatea creditului, creşterea şi stabilitatea economică şi rata inflaţiei, dar și structura
economică a industriilor specifice turismului, exemplu poate fi costul capacităţii de cazare, costul
călătoriilor, ș.a. Astfel mai jos se pot observa două tabele ce folosesc indicatori turistici ca:
numărul locurilor de cazare pe categorii și gradul mediu de ocupare a structurii de cazare. Primul
indicator face referință la numărul de înoptări ale turiștilor, numărul de locuri de cazare și numărul
de zile în care funcționează, astfel rezultatul final ne arată gradul de ocupare. Al doilea indicator
se referă la numărul de locuri de cazare pe care îl poate asigura statul Madagascar după anumite
criterii, în cazul nostru criteriu prezentat este după stele.

7.2.1.Numărul turiștilor pe locuri de cazare turistică și numărul locurilor de cazare pe

categorii
Indicator 2013 2014 2015
Hoteluri 1693 1696 1698
Camere 22.425 22.890 23.112
Sursa: http://www.instat.mg/

22
 7.2.2.Gradul mediu de ocupare a structurilor de cazare
Anul Valoarea
2013 45,1%
2014 45,9%
2015 46,4%
Sursa: http://www.instat.mg/

7.3.Ocuparea în turism
Ocuparea în turism folosește indicatori turistici ce ne arată statistic un număr total al locurilor
de muncă din industria turismului care depinde de anumiți factori, de pildă este potențialul natural
și potențialul antropic, alt indicator este populația ocupată în turism în total acesta depinde de
anumiți factori, de exemplu un factor este gradul de alfabetizare care determină ce locuri de muncă
pot fi acoperite de către populație. Mai jos printr-un tabel este reprezentat cei doi indicatori
menționați ce ne arată datele.

7.3.1.Numărul total de locuri de muncă în turism

Indicator 2013 2014 2015
Numărul total de 437.386 438.105 439.010
locuri de muncă în
turism
Sursa: http://www.instat.mg/

7.3.2.Populația ocupată în turism din total populației

Indicator 2013 2014 2015
Populația ocupată în 31.207 32.420 32.890
turism din totalul
populației
Sursa: http://www.instat.mg/

7.4.Indicatorii efectelor turistice

Efectele turistice au la bază cheltuielile ce se produc și veniturile ce se încasează, indicatorii
ai efectelor turistice ce se utilizează sunt: cheltuielile făcute pentru turism și venituri totale din
turism. Mai jos sunt prezentate într-un tabel cei doi indicatori.

7.4.1.Cheltuieli totale pentru turism

Indicator 2013 2014 2015
Cheltuielile făcute 161 mil. dolari 166 mil. dolari 169 mil. dolari
pentru turism
Sursa: http://data.worldbank.org

23
 7.4.2.Venituri totale pentru turism
Indicator 2013 2014 2015
Venituri totale din 578 mil. dolari 583 mil. dolari 587 mil. dolari
turism
Sursa: http://data.worldbank.org

8.Relațiile dintre România și Madagascar

8.1.Cadrul juridic existent

România nu are nicio formă de reprezentare diplomatică sau consulară de carieră în
Madagascar. Este necesară viza pentru toate tipurile de pașapoarte. În calitate de cetăţean al
Uniunii Europene, cetăţenii români pot solicita, în caz de urgenţă consulară, sprijinul misiunilor
diplomatice ale ţărilor Uniunii Europene reprezentate la Antananarivo. Cetăţenii români pot intra
pe teritoriul Republicii Madagascar în baza unei vize valabile. Vizele sunt eliberate în exclusivitate
de către misiunile diplomatice şi consulare ale Republicii Madagascar în străinătate. Evoluţia
schimburilor comerciale româno-malgaşe este, în general, pozitivă. Principalele produse care au
făcut obiectul schimburilor comerciale cu Republica Madagascar au fost: pentru export:
componente auto, anvelope, frigidere, uree, hârtie, articole de uz casnic, produse farmaceutice,
cereale, materiale de construcţii, iar pentru import: condimente, fibre vegetale.

24
 Concluzii

În Madagascar, potenţialul ei turistic este asigurat de obiective ei. Madagascar este o ţară
slab dezvoltată din punct de vedere al infrastructurii turistice ceea ce face că numărul turiştilor să
crească foarte puțin şi să sprijine cu puțină putere destinaţia turistică. Deşi este o ţară încă săracă,
Madagascar deţine resurse economice, astfel o primă explicaţie constă în faptul că acesta
reprezintă o strategie economică a guvernului, bazată pe atragerea capitalului străin în Madagascar.
Turiştii pot descoperi ecosisteme din cele mai variate şi pot afla mai multe despre flora şi fauna
nemaiîntâlnite ale insulei explorând şi regiunea sudică a Madagascarului. Numeroase parcuri
naţionale însărcinate cu protejarea plantelor şi animalelor endemice sunt accesibile pe toată durata
anului.
În timp ce Madagascar este cunoscută pentru animalele sale ciudate şi pădurile frumoase,
o mare parte a ţării a suferit prejudicii severe asupra mediului. Multe păduri de pe insulă au fost
tăiate, în timp ce solul fertil de valoare importantă pentru culturile de semănat dispar din cauza
eroziunilor. Deoarece Madagascar este printre ţările cele mai sărace ale lumii, supraviețuirea de
zi-de-zi a oamenilor depinde de utilizarea resurselor naturale. Cei mai mulți dintre malagași
niciodată nu au posibilitatea de a deveni un doctor, programator, lucrător de fabrică, sau secretar;
aceștia trebuie să trăiască din terenul care îi înconjoară, utilizând orice resurse ce pot găsi. Sărăcia
lor coastă țara şi toată lumea, prin pierderea biodiversităţii endemice ale insulei.
Din punct de vedere politic, despre Madagascar se poate spune ca are o instabilitate
politică reprezentată de criza din anul 2009. Consecinţa acestea se răsfrânge peste fluxurile
turistice, care îi crează nesiguranță pentru turist. De altfel, atenţia puțin acordată turismului de
către guvern face să reflecte sărăcia cu care se confruntă țara.
În prezent există un program în derulare, care are ca şi obiectiv principal atragerea de turişti
şi creşterea rentabilităţii acestui sector.

25
 Bibliografie

1. Ministère du Tourisme - http://www.meeft.gov.mg/

2. World Bank Open Data - http://data.worldbank.org
3. Tourism Tunisia - http://www.madagascar-tourisme.com/en
4. Ministerul Afacerilor Externe - http://www.mae.ro
5. Institut National de la Statistique - http://www.instat.mg/
6. World Travel & Tourism Council - http://www.wttc.org

26
 Lista de figuri

FIG. 1 STEMA MADAGASCARULUI................................................................................................................................. 3

FIG. 2 DRAPELUL MADAGASCARULUI ........................................................................................................................... 3
FIG. 3 GRUPURILE ETNICE DIN MADAGASCAR .............................................................................................................. 5
FIG. 4 PROVINCIILE MADAGASCARULUI ........................................................................................................................ 5
FIG. 5 POZIȚIA GEOGRAFICĂ A REPUBLICII MADAGASCAR ........................................................................................... 6
FIG. 6 MUNTELE TSARATANANA ................................................................................................................................... 7
FIG. 7 PLATOU ÎNALT – FORMĂ DE RELIEF SPECIFICĂ MADAGASCARULUI ................................................................... 8
FIG. 8 TIPURILE DE CLIMAT (DUPĂ CLASIFICAREA KOPPEN) ......................................................................................... 9
FIG. 9 REȚEAUA HIDROGRAFICĂ DIN MADAGASCAR .................................................................................................... 9
FIG. 10 ORHIDEE .......................................................................................................................................................... 10
FIG. 11 POMI BAOBAB ÎNTR-UN CÂMP DE OREZ ........................................................................................................ 10
FIG. 12 SIFAKA VERREAUX-UL ..................................................................................................................................... 11
FIG. 13 LEMURUL INEL-COADĂ ................................................................................................................................... 11
FIG. 14 TENREC BRĂZDAT ÎN MADAGASCAR............................................................................................................... 11
FIG. 15 RADAMA I ....................................................................................................................................................... 12
FIG. 16 EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI ÎN MADAGASCAR ................................................................................. 13
FIG. 17 PIRAMIDA VÂRSTELOR DIN MADAGASCAR .................................................................................................... 14
FIG. 18 MARC RAVALOMANANA ................................................................................................................................. 15
FIG. 19 EVOLUȚIA PRODUSULUI INTERN BRUT DIN 1960 PÂNĂ ÎN 2015 ÎN REPUBLICA MADAGASCAR .................... 17
FIG. 20 INDICELE DE DEZVOLTARE UMANĂ ÎN MADAGASCAR (LINIA VERDE), ÎN COMPARAȚIE CU ALTE ZONE........ 17
FIG. 21 ANTANANARIVO – CAPITALA MADAGASCARULUI .......................................................................................... 18
FIG. 22 GHEIZER DIN AMPEFY ..................................................................................................................................... 18
FIG. 23 INTRAREA ÎN PARCUL NAŢIONAL RANOMAFANA ........................................................................................... 19
FIG. 24 BULEVARDUL BAOBABILOR............................................................................................................................. 20
FIG. 25 INSULA SAINT MARIE ...................................................................................................................................... 20

27