Sunteți pe pagina 1din 4

AMENAJAREA HIDROGRAFICA A CLUJULUI

Situat în zona de legătură dintre Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei,


orașul este plasat la intersecția paralelei 46°46'N cu meridianul 23°36'E. Se întinde pe văile
râurilor Someșul Mic și Nadăș și, prin anumite prelungiri, pe văile secundare ale Popeștiului,
Chintăului, Borhanciului și Popii.

Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someșul Mic și Nadăș, precum și câteva pâraie:
Pârâul Țiganilor, Canalul Morii, Pârâul Popești, Pârâul Nădășel, Pârâul Chintenilor, Pârâul
Becaș, Pârâul Murătorii.

1892

Prin decizia Primariei orasului Cluj se infiinteaza Uzinele de Apa si Canalizare, care preiau in
administrare patrimoniul existent la acea data:
• sursa din Gradina “Barnutiului” – cca 1.700 mc/zi;
• un rezervor de 140 mc in incinta Spitalului “Carolina”;
• 4,4 km retele de apa, 0,13 km retele de canalizare;
• orasul are o populatie de cca. 35.000 locuitori.

1893
Se deschide santierul de surse, rezervoare si retele.
1900
Se pune in functiune sursa subterana “Floresti“ si un rezervor de 2.000 mc. Orasul Cluj are
42,3 km retele de apa si 20,6 km retele de canalizare. Productia de apa este de 7.500 mc/zi.
1919
In cadrul sursei subterane “Floresti“ se pune in functiune noul front de captare “Sapca Verde”.
1930

Uzinele de Apa si Canalizare Cluj (U.A.C.C) devin regie publica. Se pune in functiune Uzina
“Grigorescu“, o aductiune cu sectiunea de 700 mm, tip VIANINI, din tuburi de beton armat
centrifugat si un nou front de captare a apelor subterane de la Floresti – Captatia I.
1940

Orasul are 160 km de retele de apa, 79 km retele de canalizare, 6.950 bransamente, o


productie de 18.500 mc/zi la 116.500 locuitori.
1973

Se pune in functiune Statia de Tratare a apei de la Gilau. Se pune in functiune sursa de


suprafata lac acumulare “Gilau”, cu cca. 60.000 mc/zi si o aductiune cu sectiunea 1.000 mm,
tip PREMO, in lungime de 16,5 km.
1973-1977

Se construieste Statia de Epurare Cluj, amplasata pe malul stang al raului Somesul Mic, in
aval de municipiu. Solutia tehnologica include din constructie epurarea cu treapta mecanica si
biologica.
1978

Se da in functiune o noua aductiune Gilau – Cluj, cu sectiunea 1.400 mm, tip SENTAB, in
lungime de 16,5 km.
1991

Regia Autonoma Judeteana Apa – Canal – noua denumire a companiei – isi continua
activitatea sub autoritatea Consiliului Judetean Cluj
1992

Odata cu aniversarea centenarului infiintarii Uzinelor de Apa si Canalizare, R.A.J.A.C. Cluj


infiinteaza si inaugureaza Muzeul Apei, singurul de acest gen din Romania si printre putinele
de acest fel in lume.
1993

Se pune in functiune a III – a baterie de filtrare la Statia de tratare a apei Gilau.


1994

Se pune in functiune conducta de echilibrare a presiunii intre Podul Garibaldi si Piata Marasti
cu sectiunea de 1.400 mm, SENTAB, in lungime de 4,9 km, care imbunatateste alimentarea
cu apa a cartierelor Aurel Vlaicu Sud si Nord, Marasti, Someseni precum si a orasului Gherla
si localitatilor din aval. De asemenea se pune in functiune un rezervor de 2.500 mc in cartierul
Zorilor
1997

La Statia de tratare a apei Gilau se pune in functiune etapa a doua de extindere a micrositelor.
Incep lucrarile la aductiunea cu diametrul de 1.200 mm, HOBAS, intre Barajul Somesul Cald
si Statia de tratare Gilau. Demareaza Programul de Dezvoltare a Utilitatilor Municipale etapa
a II-a – MUDP II
1998

Se da in functiune tronsonul I, de 685 m, din Canalul colector cu sectiunea de 2,65 m, realizat


in scut prin tehnici miniere, la adancimea de cca. 10m
1999

Se finalizeaza etapa I de extindere a sistemului de canalizare din cartierul Dambul Rotund –


zona strazii Maramuresului – cca. 10 km. Se implementeaza, in cadrul MUDP II, sistemul de
monitorizare computerizata a retelelor de apa cu teletransmisie radio a parametrilor de stare la
Dispecerat.
2000

Se receptioneaza, in cadrul programului MUDP II, rezervoarele de 5.000 mc Baciu, respectiv


cel de 10.000 mc Manastur, reabilitarea a 33,6 km retea apa, reabilitarea si retehnologizarea
Statiilor de pompare Grigorescu, Zorilor, Govora, Clabucet, constructia Statiei de pompare
Manastur, lucrarile de reabilitare a peste 30 km retele de canalizare din cartierul Zorilor. Se
finalizeaza aductiunea cu sectiunea de 1.200 mm, HOBAS, intre Barajul Somesul Cald si
Statia de Tratare a apei Gilau si reteaua de canalizare de pe strazile limitrofe strazii Corneliu
Coposu, cca. 9 km
2001

Se semneaza Memorandumul de finantare ISPA. Se pune in functiune tronsonul II, de 1.529


m a Canalului Colector mal drept raul Somesul Mic si se finalizeaza, prin MUDP II, lucrarile
de modernizare si retehnologizare a Statiei de tratare a apei Gilau. Se finalizeaza contorizarea
la nivel de imobil in aria urbana deservita
2002

Are loc receptia lucrarilor Etapei a II-a de reabilitare, modernizare si re-tehnologizare a Statiei
de Epurare a apelor uzate Cluj, care devine una dintre cele mai moderne din tara. Se
finalizeaza programul MUDP II
2003

Demareaza lucrarile in cadrului programului de ”Alimentare cu apa a Campiei Transilvaniei”,


etapa I si se inregistreaza un progres fizic de peste 5,3 km retea pe tronsonul Apahida –
Caianu. Sistemul zonal deserveste 2 municipii (Cluj-Napoca si Gherla) si 22 de localitati
rurale
2004

Regia adopta Codul Etic al angajatilor, primul de acest gen in serviciile publice de profil din
Romania. Primeste Licenta de operare din partea ANRSC; Este aprobat ”Regulamentul de
Organizare si Functionare a serviciilor publice de alimentare cu apa potabila si de canalizare”.
La 17 Aprilie are loc ceremonia oficiala de inaugurare a lucrarilor efective in cadrul ISPA,
contractul C1. In luna Mai, R.A.J.A.C. Cluj castiga locul I la editia a VI-a a Expo Apa –
Expozitia Internationala specializata in domeniul alimentarilor cu apa, canalizarilor si epurarii
apelor uzate, organizata anual de Asociatia Romana a Apei – cu standul ”Proiect ISPA Cluj”.
In data de 23 Decembrie 2004, Consiliul Judetean Cluj decide reorganizarea R.A.J.A.C. Cluj
in societate pe actiuni, el fiind initial actionar unic

2005

6 Ianuarie: ia nastere oficial COMPANIA DE APA „SOMES” S.A. (C.A.S.S.A.). In data de


26 Ianuarie, prin modificarea statutului societatii, Consiliul Judetean stabileste noii actionari:
Judetele Cluj si Salaj prin Consiliile Judetene, respectiv municipiile Dej, Gherla si Zalau si
orasele Huedin, Cehu Silvaniei, Simleul Silvaniei si Jibou, prin Consiliile locale. La 16
Februarie Consiliul Judetean Cluj decide delegarea directa a gestiunii serviciului public de
alimentare cu apa si de canalizare catre Compania de Apa SOMES. Urmeaza hotarari similare
ale celorlalte autoritati judetene si locale actionari ai companiei.
2006

1 Iulie – Compania de Apa SOMES devine efectiv (primul) operator regional din Romania
care deserveste doua judete – Cluj si Salaj. In August demareaza lucrarile in cadrul
componentei Cluj a programului SAMTID.
– In Noiembrie C.A.S.S.A. este licentiata de A.N.R.S.C. ca operator regional. Primeste
Diploma locului I la capitolul “Industrie” categoria de profil “Intreprinderi mari” in Topul
Firmelor membre ale Camerei de Comert Cluj.

2007

In Noiembrie, noul Contract de concesiune al serviciului este semnat intre “Asociatia


Regionala pentru Dezvoltarea Infrastructurii din Bazinul Hidrografic Somes-Tisa –
ARDIBHST” in numele autoritatilor locale actionari ai societatii si Compania de Apa
SOMES”
2008

Comisia Europeana aproba oficial proiectul major “Extinderea si reabilitarea sistemelor de


apa si apa uzata din judetele Cluj-Salaj” depus de Compania de Apa SOMES – CASSA
-pentru co-finantare din Fondurile de Coeziune ale Uniunii Europene, in valoare de 196,9
Milioane Euro. Se finalizeaza programul SAMTID.
2009

Se deschid primele santiere din cadrul proiectului major POS Mediu 2008-2015. La 7 Mai
2009 are loc ceremonia oficiala de inaugurare a prizei de apa bruta Tarnita iar acest lac de
acumulare de 70 Milioane mc de apa de munte devine sursa de baza de apa bruta a sistemului
zonal Cluj. Compania de Apa SOMES devine producator important de energie verde prin
darea in functiune a Microhidrocentralei Tarnita, alaturi de energia produsa din biogaz la
epurare si utilizarea panourilor solare. Se finalizeaza programul ISPA

2010

Ca o recunoastere a performantelor si investitiilor realizate, Companiei de Apa SOMES i s-a


decernat de catre Facultatea de Business a UBB, “Premiul Business pentru Investitii facute si
atragerea de fonduri europene”. Se deschide un nou si modern punct de lucru cu clientii in
cladirea Camerei de Comert Cluj. ADI aproba noul Regulament al serviciului si noul
Contract.
2011

La 8 Iunie 2011 are loc ceremonia oficiala de finalizare a lucrarilor la Aductiunea Livada-Dej,
in cadrul POS, Dejul primeste apa din Tarnita si se elimina dependenta alimentarii cu apa a
acestui oras de un agent economic privat in faliment.
2012

Se finalizeaza contractile de lucrari din cadrul POS privind modernizarea si extinderea


retelelor din Zalau, Jibou, Cehu Silvaniei, Dej, Gherla, Huedin, Simleu Silvaniei, extinderea
retelelor din Cluj-Napoca, extinderea si modernizarea SCADA regional. In Octombrie s-a
sarbatorit plata ultimei rate a imprumutului de la BERD in cadrul programului MUDP II. Cu
ocazia aniversării a 120 de ani de la înființarea Uzinelor de Apă și Canalizare (UAC) formate
oficial la 8 Noiembrie 1892, Muzeului Apei înființat de Compania de Apă SOMEȘ SA în
1992, i s-a atribuit numele de “Leonida Truță”. In Noiembrie, proiectul POS Mediu Cluj-Salaj
a castigat Marele Trofeu al categoriei “Mediu” la editia a IV-a a Galei Multiplicatorilor de
Valori Europene Transilvania Nord in cadrul Zilelor Regio.
2013

Se finalizeaza lucrarile la Statiile de Epurare Hued, Gherla, Dej, Cluj, reabilitarea retelelor si
cele din cadrul contractului de rezervoare Cluj-Napoca, la Statia de tratare Varsolt. Incepand
cu data de 4 Martie 2013, Dispeceratul Companiei de Apa SOMES SA s-a mutat in spatiul
nou amenajat de pe str. E.Grigorescu nr. 55. In Iulie, Clubul Global Trade Leaders (GTL) a
selectat Compania de Apa SOMES pentru Premiul international pentru excelenta in afaceri.

POP GABRIEL

ANUL II PL

S-ar putea să vă placă și