IOSIF I.

ANDREI

PODISUL MEHDINTI
 POZITIA GEOGRAFICA
Podișul Mehedinți este situat în sud-vestul țării, la vest
de râul Motru și la poalele Munților Mehedinți, având
ca limite Valea Motrului la est, Valea Dunării la vest,
Munții Mehedinți la nord și Podișul Getic la sud.
 RELIEFUL
 Podisul Mehedinti este apropiat de munte nu numai prin rocă şi
structură ci şi prin evoluţia reliefului, marcată de toate ciclurile de
nivelare succedate în Carpaţi.
 Altitudinile cele mai mari se întâlnesc în Dealurile Izvernei (885 m în
Vf. Patriarhului; 788 m în Vf. Cuca Mare).
 S-a format în timpul orogenezei alpine – sfârştul mezozoicului, de-a
lungul neozoicului.
 În această unitate de relief apare larg dezvoltat tipul de relief carstic cu
diversitate mare a formelor : peşteri, chei, lapiezuri, avenuri, doline,
poduri naturale.
 CLIMA
Clima acestei unităţi este temperat-continetală de
tranziţie.
Datorită altitudinii s-a produs o etajare a valorilor
climatice corespunzătoare etajului colinar înalt cu
temperaturi situate între 8 şi 6ºC şi precipitaţii între
700 şi 800 mm/an.
 HIDROGRAFIA
Unitatea de relief este încadrată afluentul Jiului
– Motru şi de către Dunăre. Apar scurgeri subterane
în calcar numite sohodoluri, iar în una dintre doline s-
a format Lacul Zăton, de tip carstic
 VEGETAȚIA ȘI FAUNA
VEGETAȚIA
Asociaţiile vegetale cele mai frecvente sunt azonale şi
de tip submediteranean cu arbuşti precum castanul
comestibil, liliacul sălbatic, dafinul, dar şi flori frumos
mirositoare precum levănţica, iasomnia, tămâia etc.
FAUNA
Aceasta este specifică vegetaţiei şi include elemente
rare ca vipera, scorpionul, broasca ţestoasă, vulturul
pleşuv etc.
(Geoparcul Platoul Mehedinți)
 RESURSE NATURALE
Şisturile cristaline ale podişului au permis construcţia
barajului Porţile-de-Fier I aflat aici.
Calcarele sunt exploatate şi servesc în industria
materialelor de construcţii (industria cimentului).
 O resursă importantă este cea de peisaj ce poate este
exploatată turistic.
 TURISM

Cetatea Grădețului Peștera Topolnița

Nu a fost stabilit cu exactitate

dacă Cetatea Grădețului a fost
construită în antichitate sau în
perioada medievală, exstând Este a doua peșteră ca lungime din
indicii pentru ambele ipoteze. România,măsurând 10.330 metri.
Unele izvoare consideră că este o
cetate Dacică.
 Podul lui Dumnezeu

• Podul lui Dumnezeu este unicul pasaj rutier natural funcțional la nivel
național, traversat de DJ 670 Baia de Aramă-Drobeta Turnu-Severin, fiind un
vestigiu al Peșterii Podului ce a rezultat prin surparea tavanului acesteia.
• Este cel mai mare pod natural al țării și al doilea ca mărime din Europa(30 m
lungime, 13 m lățime, 22 m înălțime și 9 m grosime), dar singurul din lume
deschis traficului rutier.
 Mănăstirea Topolnița

• Se presupune că Mănăstirea Topolnița a fost ctitorită pentru prima dată în secolul

XIV, de către Sfântul Nicodim de la Tismana, în aceeași perioadă în care a ctitorit
și Mănăstirile de la Vodiță și de la Tismana. Biserica inițială avea hramul Sfântului
Arhanghel Mihail.
• Biserica actuală din incinta Mănăstirii a fost construită în 1646, Aceasta este
închinată Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, hram prăznuit pe 29 august.
PERSONALITATI NĂSCUTE ÎN
MEHEDINTI
Constantin Rădulescu-
Motru

Constantin Rădulescu-Motru (născut la 15 februarie, 1868, Butoieşti,

judeţul Mehedinţi – mort la 6 martie, 1957, Bucureşti), a fost un filosof,
psiholog, pedagog, om politic, dramaturg, academician şi preşedinte al
Academiei Române între 1938 – 1941.
 Alice Voinescu

Alice Voinescu (n. Steriadi, 10 februarie 1885, Turnu Severin – d. † 3/4

iunie 1961 Bucureşti) a fost o scriitoare, eseistă, profesoară universitară,
critic de teatru. A fost prima româncă cu doctorat în filosofie (1913,
obţinut la Paris, Sorbona). Teza sa de doctorat, publicată la Paris, trata
şcoala filozofică neo-kantiană de la Marburg.
 Victor Gomoiu

Victor Gomoiu (n. 18 aprilie 1882, oraşul Vânju Mare, judeţul

Mehedinţi; d. 6 februarie 1960, Bucureşti) a fost un medic chirurg
şi istoric al medicinei, care a îndeplinit funcţia de ministru al
sănătăţii (1940).
 Petrică Mâțu Stoian Mi-e drag sa vin la tine,
Dunare,la Severin.
Ca mulți ani, pe malul tau
Petrecui cu Puiu meu.
De vrei sa te-nvelesti
Treci Ponoare si
Gheorghesti,
Treci Ponoare și
Gheorghesti,
La Cerna-n varf sa te-
opresti.
De vezi Lunca de la Balta,
Lumea ti se pare alta,
Ai în fata ochilor
Frumusețea muntilor.

Petrică Mîțu Stoian (n. 18 septembrie 1960, Isverna, Mehedinți, România – d. 6

noiembrie 2021, Reșița, Caraș-Severin, România) a fost un interpret român de
muzică populară, și om de afaceri. Aceasta se ocupa pe lângă muzica cu
apicultura și livada proprie.
Era originar din zona Plaiului Cloșanilor din județul Mehedinți
 BIBLIOGRAFIE
https://www.ebacalaureat.ro/c/podisul-mehedinti/178
https://zeurino.ro/post/obiective-turistice/obiective-
turistice-podisul-mehedinti/
https://elearning.masterprof.ro/lectiile/geografie/
lectie_11/relief.htmlhttps://elearning.masterprof.ro/
lectiile/geografie/lectie_11/relief.html
THE END