Temă

Grupul celor 5

Dragi copii, iată-ne ajunși la subiectul de astăzi, „Grupul celor 5”. Am aflat cine sunt cei 5
compozitori ruși ce făceau parte din acest grup- Alexandre Borodine, César Cui ,Mili Balakirev,
Modeste Moussorgski, Nikolaï Rimski-Korsakov.

Modeste Moussorgski s-a făcut remarcat prin stilul său original, fiind un reprezentant de seamă
al școlii muzicale naționale ruse. Una dintre lucrările sale cele mai cunoscute este suita de piese
pentru pian „Tablouri dintr-o expoziție”, îmbogățită ulterior de compozitorul francez Maurice
Ravel printr-o variantă orchestrală a compoziției.

Denumirea „Tablouri dintr-o expoziție” nu este una deloc întâmplătoare, creațiile muzicale fiind
inspirate din lucrările arhitectului și pictorului Viktor Hartmann, prieten al compozitorului.
Lucrarea conține 10 tablouri cu titluri expresive: 1- Gnomul, 2- Vechiul castel, 3- Tuileries-
cearta copiilor după joacă, 4-Bâdlo- engl=Cattle=Bovine, 5- Dansul puilor ce ies din găoace, 6-
Evreul bogat și cel sărac, 7-Târgul din Limoges, 8- Catacombele, 9- Coliba pe picioare de găină-
Baba Iaga, 10- Marea poartă a Kievului. Înaintea tablouri cu numerele 1, 2,3,5,8 apare o altă
compoziție, „Promenada”, ce reprezintă metaforic plimbarea prin galerie de la un tablou la
altul.

Tabloul 3 – „Tuileries”- cearta copiilor după joacă

Tuileries este numele unui parc situat lângă celebrul Louvre din Paris. Din păcate, pictura este
pierdută astăzi, dar datorită compoziției lui Moussorgki ne putem imagina ceea ce a redat prin
culori și dinamică tabloul.
Copiilor, ca și vouă de altfel, le place să-și facă prieteni și să descopere lumea prin joacă.
Imaginați-vă un parc plin de copii. Fiecare dintre ei ori și-au dat întâlnire cu alți prieteni, ori au
venit pentru a crea noi prietenii. Se aud sute de sunete: strigăte, râsete; copiii aleargă de colo-
colo vioi încercând să se prindă unul pe altul; alții se hârjonesc și râd de noile năzdrăvănii pe
care le-au făcut; unii se tachinează, se supără și plâng; alții pică și se lovesc la genunchi; iar alții
se ceartă pentru că li s-a luat chiar din față jucăria preferată.
Adevărate pete de culori printre verdele copacilor.
Iată că toate acestea au fost redate prin muzică în cel mai sugestiv mod.
În prim-plan fiind „o ceartă”, muzica este vioaie, alertă, pe un tempo allegro, cu variații de la
piano la forte. Utilizarea multitudinii de șaisprezecimi în „lanțuri” ascendente și descendente
subliniază mișcările rapide dintre copii. Micile pauze arată un moment de respiro, ca mai apoi
să se revină în forte și allegro.

De vizionat: https://filmfreeway.com/TuileriesChildrensQuarrelafterGames
Tabloul 4- „Bâdlo”

Acest tablou ilustrează o căruță țărănească veche, trasă de boi. Mișcarea căruței se subliniază
prin contrastul de piano- forte. Se conferă senzația de apropiere și depărtare. În scrierea lui
Moussorgski pentru pian, se începe în fortissimo (arătând plasarea căruței foarte aproape),
terminându-se cu un pianississimo (depărtarea până la „dispariție”). Mersul lent și apăsat, greoi
este evidențiat de optimile dispuse simetric pe tot parcursul piesei. Starea emanată este una
apăsătoare și tristă, greoaie, așa precum o simt boii ce trag în jug pentru stăpân.

Tabloul 6- Evreul bogat și cel sărac

Aici ne este prezentată discrepanța și diferențele evidente dintre două pături sociale- cea a
bogaților și cea a săracilor. Personajele noastre sunt evreii Samuel Goldenberg și Schmuÿle.
Moussorgski a redat un dialog dintre cei doi.
Primul, cu prioritate, evreul bogat, cel care mereu are ceva de spus în fața oamenilor „mai mici”
decât el, se exprimă cu un ton grav și hotărât. Compozitorul dă senzația unor propoziții
interogative și exclamative.
Apariția „glasului” lui Schmuÿle subliniază de la bun început prin tonul subțire, slab și parcă
temător al vocii inferioritatea, supunerea. Totuși, spre finalul monologului, se observă o
schimbare a tonului fiind întrepătrunsă de apariția vocii lui Samuel. Se produce o contradicție/
ceartă între cei doi la final.

Prin urmare, compozitorul Moussorgski arată prin fiecare tablou ilustrat muzical puterea sa
creatoare, aceea de a forma prin muzică o imagine vizuală colorată și vie. Aceasta a fost una
dintre calitățile care l-au pus în evidență și l-au scos din „necunoscut”.