Nașterea

 modernismului  muzical  

Posibile  date  de  co4tură  în    

istoria  muzicii  
 Modernismul  
•  A4tudine  generală  an#roman#că  
•  Se  manifestă  prin  s4luri  diverse  –  
Impresionism,  Expresionism,  Neoclasicism,  
Vitalism  
•  Se  împarte  în:  
–  Modernismul  1.0.  sau  prima  avangardă  (până  în  
1948)  
–  Modernismul  2.0.  sau  a  doua  avangardă  (din  1948  
în  1960  când  apare  Postmodernismul).  
 Triada  modernității    
(din  1894  până  în  1918)    
 Tradiția  franceză:  context  
•  1889:  Expoziția  Universală  de  la  Paris    
–  Deschiderea  spre  culturi  extra-­‐europene  
•  Muzica  chineză    
•  Gamelanul  din  Bali  
•  Arta  maori  
•  Arta  africană  
•  Massenet,  Fauré,  Franck.  Widor,  Duruflé,  Dupré.  
Debussy,  Sa4e.  Influența  lui  Musorgski.  Ravel.  Schmi^,  
Chausson,  Enescu.  
•  Elemente  de  limbaj  impresionist:    
–  scări  pentatonice  (chineze,  japoneze),  hexatonia,  modurile  
medievale  
–  acordul  de  nonă  de  dominantă  și  derivatele  sale  
–  paralelisme  acordice  
–  influențe  din  muzicile  extra-­‐europene  (asia4ce,  americane)  
 1894  

•  Claude  Debussy:  Prèlude  á  l’aprés-­‐midi  d’un  

faune  
•  Poezia  simbolistă  a  lui  Mallarmé,  subiectul  din  
mitologia  greacă  
•  Formă  variațională,  tripar4tă  (ABA  cu  12  
variațiuni)  
•  Caracteris4ci:  transparență,  fluiditate,  
contururi  vagi,  diafan.  Divisi  la  coarde.  Dublă  
repe4ție.    
•  Muzică  hedonistă  
 Impresionismul  francez  

•  Termenul  provine  din  pictură.  Claude  Monet  –  

Impresie,  răsărit  de  soare  
•  În  muzică,  accentul  cade  pe  culoare,  pe  
4mbralitate  (orchestrație).  Suges#e  și  atmosferă.  
•  Trăsături  de  limbaj:  
–  Tono-­‐modalism  și  influențe  medievale  și  extra-­‐
europene  
–  Armonii  ex4nse,  scări  exo4ce  
–  Paralelisme  
–  Conotații  extra-­‐muzicale  și  4tluri  evocatoare  
(descrip4ve)  
Scări  pentatonice  (chineze,  japoneze),  hexatonia,  
modurile  medievale  
•  Debussy:  preludiul  Pânze  
(Voiles)  pentru  pian  

•  Ravel:  Concertul  în  

Sol  pentru  pian  
și  orchestră  
 Acordul  de  nonă  de  dominantă  și  
derivatele  sale  
•  Ravel:  Pavană  pentru  o  infantă  defunctă  
 Paralelisme  acordice

•  Debussy:  Catedrala  scufundată  (preludiu  

pentru  pian)  
 Influențe  din  muzicile  extra-­‐europene  
(asia4ce,  americane)  
•  Debussy:  Pagodes,      
Golliwoog  Cakewalk  

•  Ravel:  Blues  din  Sonata  

pentru  vioară  și  pian,    
teme  din  cele    
două  concerte  pentru  pian.  
Obsesia  pentru  muzica  
spaniolă  
•  Debussy:  suita  
simfonică  Iberia,  
preludiile  pentru  pian  La  
puerta  del  vino,  
Serenade  interrompue  
•  Ravel:  opera  Ora  
spaniolă,  Pavană  pentru  
o  infantă  defunctă,  
Habanera,  Alborada  del  
gracioso,  Bolero  
Diferențe  de  limbaj  între    
Debussy  și  Ravel  
 Tradiția  austro-­‐germană    
•  Roman4smul  și  post-­‐roman4smul  
•  Poemele  simfonice  de  la  finalul  secolului  
•  Experimentul  expresionist:    
–  Richard  Strauss:  Salomé,  Elektra  (opere  într-­‐un  
act)  
•  Con4nuarea  experimentului  expresionist:  
–  Arnold  Schoenberg:  Gurre-­‐Lieder,  Așteptare  
(monodramă),  Pierrot  lunaire  (Sprechgesang)  
–  Alban  Berg:  Wozzeck,  Lulu  
 1906  
•  Salomé  (Iudeea  înainte  de  venirea  lui  Hristos).  Premiera:  Graz,  1906  
–  Personaje:  Irod,  Irodiada,  Johanaan,  Salomeea,  Narraboth  
–  Acțiune:  Salomeea,  fiica  fratelui  lui  Irod  și  al  Irodiadei  (soția  lui  Irod)  se  
îndrăgostește  de  Johanaan  (Ioan  Botezătorul),  ținut  prizonier  în  palat.  
Acesta  o  respinge,  considerând-­‐o  fructul  păcatului.  Urmându-­‐și  planul,  
Salomeea,  dansează  pentru  Irod  și  îi  cere  la  schimb  capul  lui  Johanaan.  
Irod  șovăie,  dar  nu  are  încotro  și  acceptă.  Johanaan  este  decapitat,  iar  
capul  său  îi  este  adus  pe  o  4psie  Salomeei,  care-­‐l  sărută  pă4maș  și-­‐și  
clamează  victoria  iubirii  ei  asupra  voinței  acestuia.  
–  h^ps://www.youtube.com/watch?v=JF1LISQwqQo  
–  h^ps://www.youtube.com/watch?v=6oVaIuMI0II  
•  Angoasă,  oroare,  atrocitate,  necrofilie,  incest  
•  Muzica:  post-­‐roman4că,  hiper-­‐croma4că,  efecte  de  orchestrație,  
elemente  orientale,  concepție  leit-­‐mo4vică.    
•  Importanța  acordată  numărului  3.  Obsesie  formală.  
•  Elektra  (războiul  troian).  Premiera:  Dresda,  1909  
 Expresionismul  german  
•  Radicalizare  a  post-­‐roman4smului  
•  E.  Munch  (Țipătul),  Kasa,    
Wedekind,  Strindberg  
•  Izvoare:    
–  Croma4zare  excesivă  ce  va  conduce  în  atonalism  
(Richard  Wagner  –  Tristan  și  Isolda)  
–  Afinitatea  pentru  subiecte  ce  evidențiază  
iraționalul  uman  (Oscar  Wilde,  Gustave  Flaubert)  
–  Psihanaliza  lui  Sigmund  Freud  
 Psihicul  uman   Psihicul  uman  
după     după    
Sigmund  Freud   Carl  Gustav  Jung  

Complexele   Arhe4purile  
 Lucrări  expresioniste  

•  Alexander  von  Zemlinsky:    

–  Opera  Ziua  de  naștere  a  infantei,după  un  libret  de  
Oscar  Wilde  (Der  Zwerg  op.17)  
–  Opera  O  tragedie  floren#nă  
•  Arnold  Schoenberg:    
–  Pelleas  și  Mellisande  –  poem  simfonic  
–  Noapte  transfigurată  –  sextet  de  coarde  
 
 Arnold  Schoenberg  și  desprinderea  de  
tonalitate    
•  Cvartetul  de  coarde  nr.2  (1908)  
–  ,,Simt  aerul  unor  alte  planete”    
•  Monodrama  ,,Erwartung”  (după  poeziile  lui  Stephan  George  –  poet  
expresionist  german).  
•  ,,Pierrot  lunaire”  (1911):  ciclu  concertant  pentru  soprană  și  6  
instrumente  –  tema4ca  arlechinului  (muzica  subconș4entului)  
•   În  1918,  Schonberg  înființează  o  societate  cu  cerc  restrâns  (pe  baza  
unui  regulament  strict):    Society  for  private  music  performances  
(1918  –  1921)  
•  h^ps://www.youtube.com/watch?v=1FgmR8uQ9RQ  
•  h^ps://www.youtube.com/watch?v=YcxFwhwDsRA  
•   El  pune  bazele  a  ceea  ce  se  va  numi  mai  târziu  -­‐  ,,A  doua  școală  
vieneză”.    
•  h^ps://www.youtube.com/watch?v=JF1LISQwqQo  
 Tradiția  rusă    
•  Baletele  Ruse  –  Serghei  
Diaghilev  (ves4tul  coregraf  
și  dansator  Vaclav  Nijinski)  
•  Debussy  -­‐  Jeux,  Ravel  -­‐  
Daphnis  și  Chloe,  Stravinsky  
-­‐  Pasărea  de  foc  (1911),  
Petrușka  (1912)  
•  Școala  de  orchestrație  a  lui  
Nikolai  Rimski-­‐Korsakov  
 1913  
•  Le  Sacre  du  printemps  -­‐  balet  
•  Premiera:  27  mai  1913  
–  Idee:  ritual  păgân  de  sacrificare  a  unei  
fecioare,  cu  intenția  de  a  reînnoi  ciclic  
natura  
–  Copyright:  do-­‐ul  de  sus  al  fagotului.  
Introducere  politonală  
–  h^ps://www.youtube.com/watch?
v=jF1OQkHybEQ  
–  Suprapuneri:  re  minor,  cu  do  diez  minor  
și  mi  bemol  minor.  Atmosferă  stranie,  
acva4că.  
–  Din  perspec4vă  globală,  este  considerat  
evenimentul  de  referință  pentru  acest  
asalt  al  modernismului.    
–  Strategii  componis4ce:  acumularea  și  
combinatorica.  
–  Versiunea  din  1940  a  lui  Stokowski,  
pentru  filmul  Fantasia  al  lui  Walt  Disney  
–  h^ps://www.youtube.com/watch?
v=G3VqcTDf6l4  
 
 Vitalismul  
•  S4l  ce  aduce  în  prim  plan  
arhaicul,  păgânismul,  
primi4vismul    
•  Încurajează  expresia  frustă,  
directă,  legată  de  evocarea  
civilizațiilor  precreș4ne  
•  Apare  la  compozitori  proveniți  
din  Estul  Europei  
•  Reprezentanți:  Igor  Stravinski  
(perioada  rusă),  Bela  Bartók,  
Leoš  Janáček  
•  Caracteris4ci:    
–  Melodii  preluate  din  folclor,  
politonalitate  
–  Ritmică  asimetrică,  repe4ție  
frustă  
–  Duritate,  violență  
 Bela  Bartók  
•  Allegro  barbaro  pentru  pian  
•  Caracteris4cile  piesei:  
–  izoritmie  (pulsație  sonoră)  
–  mo4ve  simple  
–  intervale  predominante  (secunde,  
terțe)  
–  polimodalism  (mod  de  fa  +  la)  
–  disonanțe  alternate  (5  –  și  7M)  
–  influențe  folclorice  s4lizate  sau  
prelucrate  
•  h^ps://www.youtube.com/
watch?v=Q3NQvDTpbqw  
 Comparație  
Stravinski  -­‐  Bartók    
 Leoš  Janáček  

•  Concer4no  pentru  pian  și  ansamblu  

–  h^ps://www.youtube.com/watch?v=1mRNleIDw2s  (12’58”)  
•  Sinfonie^a  pentru  orchestră  
–  h^ps://www.youtube.com/watch?v=gbncXDimwbQ  
•  Opere:  Jenufa,    Vulpișoara  cea  isteață,  Cazul  
Makropoulos,  Ka4a  Kabanova  
•  Caracteris4ci  
–  repe4ție  obsedantă  (os4nato)  
–  mo4vică  pregnantă  și  lapidară  
–  ritm  simetric