Muzica cehă în a doua

jumătate a sec. 19
 Muzica cehă în a doua jumătate a sec. 19
(1)
• Praga, unul dintre centrele muzicale europene cele mai importante, a atras
de-a lungul timpului muzicieni de seamă precum Mozart, Beethoven, Weber,
Berlioz, Liszt, Brahms, Wagner, Ceaikovski;
• opera Don Giovanni (1787) de Mozart a fost compusă la cererea publicului
praghez;
• în prima jumătate a sec. 19:
- viața muzicală din Praga a fost dominată de muzica germană și italiană;
-au apărut primele culegeri de folclor muzical ceh;
-au fost compuse primele opere în limba cehă, aparținând filonului clasico-
romantic de tip european;
• compozitori din această perioadă: Vaclav Jan Tomašek (1774-1850); František
Skroup (1801-1862) – creatorul primei opere în limba cehă (Dratemik, 1825);
Muzica cehă în a doua jumătate a sec. 19
(2)
• în a doua jumătate a sec. 19, accentul se mută asupra factorului
„național”, prin:
-adoptarea unei tematici naționale, istorice, legendare, descriptive;
-preluarea unor intonații, ritmuri, sugestii armonice modale din
folclorul ceh;
-marcarea în muzica vocală a accentelor vorbirii specifice limbii
cehe;
• principalii reprezentanți: Bedrich Smetana (1824-1884); Antonin
Dvořak (1841-1904)
 Bedrich Smetana. Repere biografice
• -pianist și compozitor ceh, autodidact;
• -stabilit la Praga în 1843, a luat contact aici cu arta
romantică europeană de vârf, prin interpretări oferite,
printre alții, de Clara Schumann, Ignaz Moscheles,
Sigismond Thalberg sau Franz Liszt; dintre aceștia, Liszt a
exercitat o puternică influență asupra sa;
• -a participat la Revoluția de la 1848, fiind nevoit ulterior să
se autoexileze în Suedia, unde s-a remarcat ca pianist,
dirijor și compozitor;
• -reîntors la Praga în 1861, a contribuit semnificativ la
promovarea creației autohtone;
• -a fost unul dintre principalii animatori ai vieții muzicale
pragheze (printre altele, ca dirijor, pianist, pedagog, critic
muzical);
• -deși rămas fără auz la vârsta de 50 de ani, a compus până
la sfârșitul vieții.
 Creația

• Melodii pentru voce și pian

• Piese pentru pian: impromptu-uri, polci, mazurci, piese de caracter;
File de album (1849-1856) - o suită de mici piese în toate tonalitățile
majore și minore;
Dansuri cehe (1877-1879) - două serii, de 4, respectiv 10 piese

• Lucrări camerale:
Trio pentru pian, vioară, violoncel în sol minor (1855)
-dedicat memoriei fiicei sale;
-caracter epic de baladă; accente sumbre;
 Cvartetul de coarde nr. 1 în mi minor „Din viața mea” (1876)
-caracter autobiografic, confesiv; compus într-o perioadă în care auzul îl părăsise
aproape complet; în urechile compozitorului persista un zgomot puternic;
-în patru părți tradiționale; în Final, după reexpoziția formei de sonată, începutul Codei,
Meno presto, e marcat de un sunet strident mi acut, pe care compozitorul îl auzea
înainte de surzenia totală; după acesta, readuce esențializat temele primei părți, dând
lucrării un caracter ciclic.
Cvartetul de coarde nr. 2 în re minor (1883)
-4 părți; caracter rapsodic.

• Creația simfonică:
Uvertura solemnă (1849)
Simfonia solemnă în mi major (1853) -scrisă cu prilejul căsătoriei împăratului Franz
Joseph I

Poeme simfonice: Richard al III-lea(1858), după Shakespeare; Tabăra lui Wallenstein

(1859), după Schiller; Patria mea (1874-1879)
 Patria mea (1874-1879)
-ciclu de 6 poeme cu caracter patriotic;
-descriu momente și evenimente mai importante din istoria legendară a poporului ceh, locuri istorice și
peisaje ale naturii cehe:
1. Vyšehrad
-descrie castelul Vyšehrad din Praga, situat pe malul Vltavei, locul de reședință al primilor monarhi ai
Boemiei;
-muzică maiestuoasă dominată de un motiv al harpelor solo;
 2. Vltava
-cel mai cunoscut poem din ciclu;
-evocare a fluviului ce străbate Boemia de la izvoare până la confluența sa cu Elba;
-partitură complexă, plastică; cele două izvoare ale Vltavei sunt sugerate de motive ale flautului, respectiv
clarinetului;
-formă de rondo, în care tema Vltavei are rol de refren:

 
3. Šarka
- fantezie simfonică al cărei personaj principal este o eroină legendară răzbunătoare; împreună cu ceata sa de
luptătoare, aceasta atrage dușmanii în pădure și îi ucide;
4. Prin pădurile și livezile Cehiei
-caracter descriptiv;
-diversitate melodică; punctul culminant e o scenă de dans în ritm de polcă;
 5. Tabor
-denumirea dată după orașul Tabor din sudul Boemiei, fondat de husiți și servind drept centru
al războaielor husite;
-poemul evocă războaiele husite și citează un imn husit – un cântec de război din sec. 15 („Voi
ce sunteți războinicii lui Dumnezeu”):

 
6. Blanik
-ultimul tablou simfonic;
-inspirat de o legendă care spune că o armată imensă de cavaleri doarme ascunsă în muntele
Blanik; aceasta se va trezi și va lupta pentru patrie în ceasul cel mai greu;
-Smetana utilizează și aici tema imnului husit; de asemenea, readuce tema inițială a
Vyšehradului.
 Opera

-în 1862, este inaugurat Teatrul Național Provizoriu; Smetana, dirijorul orchestrei teatrului (între 1866-1874), a militat
pentru crearea unui stil muzical „național”, pentru formarea unei trupe de cântăreți și a unei orchestre autohtone de
anvergură;
-în creația de operă s-a delimitat, pe cât posibil, de opera italiană, de grand-opera franceză și de „moda” wagneriană;
-a abordat teme din viața, istoria și natura patriei;
-în plan melodico-armonic, a fost influențat de cântece și dansuri populare cehe;
-operele sunt structurate de obicei în 3 acte, împărțite în scene, ce păstrează numerele tradiționale închise; 
-opere cu subiecte istorice:
• Brandenburgii în Boemia (1863)
-deși acțiunea se petrece în sec. 13, oferea contemporanilor lui Smetana o oglindă a realităților timpului (ocupația
străină, aspirațiile de independență națională);
• Dalibor (1867)
-singura tragedie a lui Smetana; acțiunea are la bază o legendă; personajul principal, Dalibor, conducător al poporului
răsculat, are o moarte eroică;
• Libuše (1872)
-subintitulată „tablou solemn”, este un poem de glorificare a națiunii cehe;
-are la bază legenda întemeierii primei dinastii pre-naționale; în final, prințesa Libuše prezice viitorul națiunii cehe;
Smetana folosește și aici melodia imnului husit din sec. 15 Voi ce sunteți războinicii lui Dumnezeu, asociat cu rezistența,
la momentul când compozitorul l-a folosit;
-opere cu subiecte desprinse din viața satului ceh, tratate în cheie comică:
• Mireasa vândută (1866)
-apropiată de spiritul mozartian prin tratarea comică, prin expresia muzicală și
prin personaje;
• Două văduve (1874)
-după o comedie franceză;
• Sărutul (1876);
• Secretul (1878)
• Zidul diavolului (1882):
-operă comică romantică;
-subiect legat de lumea cavalerească a Evului mediu;
-limbaj muzical mai complicat; cromatisme, armonii insolite, cerute de
necesitatea creării cadrului fantastic.
 Antonin Dvořak. Repere biografice
• -compozitor ceh; urmând exemplul naționalist al lui
Smetana, a utilizat frecvent sonorități în spiritul folclorului
din Moravia și Boemia natală;
• -fiu al unui hangiu;
• -a studiat vioară, orgă și pian la Praga;
• -a fost violonist în orchestra lui Smetana;
• -în compoziție s-a format ca autodidact, dar a fost
influențat de colaborarea cu Brahms, Ceaikovski, Grieg;
• -în 1875, când a aplicat pentru o bursă de stat, a fost
descoperit de Brahms care era în juriu; Brahms l-a ajutat
recomandându-l editorului său, Simrock;
• -în 1892 a fost invitat la New York, unde i s-a încredințat
conducerea Conservatorului Național de Muzică
American; în SUA a luat contact cu muzica negrilor și
indienilor;
• -în 1895 a revenit la Praga, unde a activat ca profesor la
Conservator.
 Creația:
• Melodii pentru voce și pian
-tatonează culoarea accentelor vorbirii cehe, ritmurile și intonațiile de sorginte folclorică;
• Piese pentru pian:
-cicluri de miniaturi: Impresii poetice (1889) – 12 piese programatice, cu nuanțe cvasi-
impresioniste; Humorești (1894) – 8 piese de mare varietate ritmică și melodică;
• Alte lucrări camerale:
• Sonata pentru vioară și pian (1880)
-lirică; în spirit brahmsian
• Sonatina pentru vioară și pian (1893)
• 14 cvartete de coarde
• 2 cvartete cu pian
• 4 triouri pentru pian, vioară, violoncel
• 3 cvintete de coarde
• 2 cvintete cu pian
• 1 sextet de coarde
• Trio Dumky (1890)
-părăsește structura tradițională;
-constă dintr-o succesiune de 6 piese de caracter, într-o desfășurare rapsodică;
-urmărește redarea cât mai veridică a caracterului elegiac specific genului
popular ucrainian intitulat Dumka.
• Cvartetul de coarde în fa major (1894)
-al 12-lea cvartet; a doua lucrare scrisă în SUA (după Simfonia „În lumea nouă”);
-compus la New York; numit și „Negerquartett” sau „Cvartetul american”;
-predomină structuri pentatonice; în p. II - sugestii de negro spirituals; în p. III
Dvořak a utilizat cântecul unei păsări (o tanagră roșie), pe care inițial l-a
transcris într-un caiet al său; cântecul este încredințat în cvartet viorii I
• Creația simfonică:
-uverturi: Patria mea; Uvertura husită; Carnaval; Othello
-poeme simfonice: Geniul apelor; Micul porumbel; Fusul de aur;

• Dansurile slave
-compuse inițial pentru pian la 4 mâini, la inițiativa editorului Fritz Simrock;
-16 piese, grupate în două serii, reflectă o mare varietate a unor dansuri:
cehe, ucrainene, slovace, poloneze, sârbe etc.
• Rapsodii slave – 3 piese simfonice;
• Suita cehă

• simfonii (9) -primele patru simfonii au fost compuse sub influența

modelelor clasico-romantice ale lui Beethoven, Schubert, Schumann;
• Simfonia nr. 5
-dedicată lui Hans von Büllow care îl considera pe Dvořak, „alături de Brahms, cel mai
important compozitor contemporan”;
-structură tradițională, caracter pastoral;
-se estompează influențele.

• Simfonia nr. 6 (1880)

-prima pe care Simrock, editorul lui Brahms, acceptă să o publice, simfonia primind
numărul „1”; următoarele simfonii publicate au fost numerotate în continuare:

• Simfonia nr. 7 (1885) ---nr. 2

• Simfonia nr. 5 ---nr. 3
• Simfonia nr. 8 (1889)---nr. 4
• Simfonia nr. 9 (1893) „Din lumea nouă” în mi minor---nr. 5
• Simfonia nr. 9 (1893) „Din lumea nouă” în mi minor---nr. 5
-cea mai populară dintre simfoniile lui Dvořak;
-a fost comandată de New York Philharmonic și a avut premiera în același an, la Carnegie Hall;
-sintetizează tradiția clasico-romantică (Beethoven, Schubert, Brahms) cu teme de inspirație cehă și cu influențe din
folclorul negrilor, indienilor americani;
-Dvořak a făcut mai multe afirmații despre compunerea acestei simfonii, despre sursele ei și, mai ales, despre
potențialul pe care l-a întrezărit în muzica afro-americană cu care a venit în contact:
• „Sunt convins că muzica viitoare a acestei țări se va baza pe ceea ce se cheamă Negro melodies. Acestea pot sta la
baza unei școli serioase și originale de compoziție în Statele Unite. Aceste teme frumoase și diverse sunt un
produs al acestor locuri. Ele sunt cântece populare ale Americii, iar compozitorii voștri trebuie să se întoarcă la
ele.”
• În legătură cu influența muzicii americane asupra acestei simfonii:
• „De fapt nu am folosit nici o melodie americană neaoșă. Pur și simplu am creat teme originale cărora le-am
conferit particularități ale muzicii indiene și, folosind aceste teme ca subiecte, le-am dezvoltat cu toate resursele
ritmice, contrapunctice și orchestrale moderne”.
• - scriitură rapsodică; patru părți:
• p. I: Adagio. Allegro molto – formă de sonată cu 3 teme;
• p. II: Largo – caracter funebru; sursa de inspirație – muzica indienilor, dar și o sursă poetică: epopeea lui
Longfellow, Song of Hiawatha, din care s-a oprit la cântul Funeral in the Forest.
• p. III: Molto vivace – un scherzo cu două trio-uri;
• p. IV: Allegro con fuoco – formă de rondo-sonată; rememorează teme din părțile anterioare.
Partea a II-a: Tema cornului englez
• Concerte:
Concert pentru pian și orchestră; Concert pentru vioară și orchestră – dedicat lui J. Joachim;
Concert pentru violoncel și orchestră

• Opere
-10 opere; cu excepția primeia, Alfred (în germană), toate celelalte sunt în limba cehă;
-influențe ale stilurilor lui Wagner, Verdi, Meyerbeer, Smetana.
- subiecte de factură:
istorică: Dimitri - o continuare a acțiunii din Boris Godunov; urmărește faptele falsului Dimitri,
uzurpatorul, după moartea lui Boris Godunov;
Iacobinul
comică: Regele și cărbunarul; Încăpățânații; Țăranul isteț; Diavolul și Katia;
tragică, legendară: Wanda
feerică, de basm: Rusalka -cea mai cunoscută operă a lui Dvořak; Rusalka, în mitologia slavă,
este un spirit al apelor;
Armida - tot o feerie muzicală, după Ierusalimul eliberat de Torquato Tasso.
• Lucrări vocal-simfonice:
Stabat mater
Requiem
Te Deum