MUZICA FRANCEZA IN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XIX.

REPREZENTANTI: Charles Gounod, Ambrosie Thomas, Leo Delibes, Jules Massenet, Georges Bizet, Camille Saint-Saens, Edouard Lalo, Cesar
Franck, Vincent dIndy, Gabriel Faure, Alfred Bruneau, Gustave Charpantier, Paul Dukas, Henri Duparc.
-prin Berlioz, Franta isi pastreaza supranatia intre cele mai reprezentative culturi muzicale.
-dupa episodul Comunei din Paris s-a infiintat Societatea Nationala de Muzica, cunoscuta sub deviza de Ars Gallica, fondatorii societatii fiind
Bizet, Franck si Massenet, iar initiatorul Saint-Saens.
-Ars Gallica urmarea incurajarea creatiei muzicale si promovarea acesteia, precum si formarea unui nou public.
-datorita acestei societati, in 1873 se infiinteaza orchestra simfonica Concertele Nationale, iar in 1882 societatea Noile Concerte.

CARACTERISTICI:
-organizarea sonora de tenta modala afirma preferintele pentru treptele secundare si modurile bisericesti de tip medieval.
-melodia este construita pe tiparul traditional al unor motive caracteristice fie desprinse din muzica veche franceza, fie din intonatii de tipul
romantei sentimentale.
-armonia si polifonia se observa preferinta compozitorilor pentru treptele secundare si pentru ansamblarile mixte semimodale si tonomodale
la care au contribuit instrumentele cu coarde si instrumentele de suflat din lemn.
-toate aceste combinatii armonice au fost valorificate mai tarziu in creatiile lui C. Debussy si M. Ravel.

CHARLES GOUNOD (1818-1893)

-nascut la Paris.
-a obtinut faimosul premiu al Romei.
-atras de creatia lui Palestrina.
-creatorul unui nou tip de opera opera lirica.
-prin creatiile sale i-a influentat pe Bizet, Massenet si Faure.
OPERA:
-printre primele lucrari: Ulysse, Calugarita insangerata, Medic fara voie, Columna, Regina din Saba.
-s-a impus cu Faust opera de tip GRAND in 5 acte, in care libretistii au extras doar momentul dramatic al dragostei dintre Faust si
Margareta.
-superioara operei Faust este Romeo si Julieta, una dintre cele mai unitare si omogene lucrari ale lui Gounod, cu care si-a atins apogeul
creatiei.
VOCE SI PIAN:
-4 volume de melodii pentru voce si pian, dintre care se remarca Melancolie, Cantec de primavara, Privighetoarea.
-miniaturi pentru pian: Balul copiilor, Cantecul primaverii, 5 romante fara cuvinte.

CREATIA SIMFONICA:
-a scris 2 simfonii.
CREATIA CONCERTANTA:
-Suita concertanta pentru pian, pedalier si orchestra.

AMBROSIE THOMAS (1811-1896)

-nascut la Paris, obtine premiul Romei.
-profesor si director la Conservatorul din Paris.
-a scris 23 de opere, balete, muzica religioasa si piese pentru pian.
OPERA:
-Scara dubla, Visul unei nopti de vara, Carnavalul venetian, Romanul Elvirei.
-Mignon cea mai reusita opera
- este o opera comica in 3 acte, alcatuite din cateva episoade ale romanului Wilhelm Meister al lui Goethe.
- pastreaza structura operei traditionale.
-Hamlet, Francesca da Rimini.

LEO DELIBES (1836-1891)

-profesor la Conservatorul din Paris.
OPERE:
-Lakme opera de inspiratie exotico-orientala in stilul operei grand, cu actiunea in India.
-Kassia terminata de Massenet.
BALETE:
-Coppelia numita si Fata cu ochii de smalt, scrisa dupa povestirea Negustorul de nisip a lui Hoffman.
-Sylvia numita si Nimfa Dianei cu actiunea in Grecia antica.

PAUL DUKAS (1865-1935)

-nascut la Paris.
-a studiat la Conservatorul din Paris si a ramas profesor acolo.
-a fost foarte bun prieten cu C. Debussy.
-are un numar foarte restrains de lucrari.

LUCRARI PENTRU PIAN:

-o sonata in mib minor, in stil modern.
-Variatiuni, Interludiu si Final pe o tema de Rameau in care se simte influenta lui Franck.
CREATIA ORCHESTRALA:
-Regele Lear.
-Simfonia in Do printre ultimele lucrari de acest gen din muzica franceza.
-Ucenicul vrajitor scherzo inspirat dupa poemul cu acelasi nume al lui Goethe.
LUCRARI PENTRU SCENA:
-Arianne, Barba-Albastra.

CESAR FRANCK (1822-1890)

-s-a nascut la Liege intr-o familie de origine flamanda.
-incepe studiile la Conservatorul din Liege si le continua la Paris.
-a obtinut marele premiu de onoare pentru pian.
-i se spunea Bach francezul.
-i-a avut ca elevi pe Henry Duparc sip e Vincent dIndy.
-a fost unul dintre membrii fondatori ai Societatii Nationale de Muzica Ars Gallica.
CREATIA DE SCENA:
-a scris 6 opere in perioade extreme (in tinerete si la sfarsitul vietii).
-Argatul opera comica.
-Tom Jones.
-Lemnarul opera intr-un singur act.
-Hulda inspirata dupa o legenda scandinava, are 4 acte si prolog.
-Ghiselle drama lirica.
CREATIA VOCAL-INSTRUMENTALA:
-a scris cateva miniature vocale: Silful (versuri de Al. Dumas), Ingerul si copilul, Trandafiri si fluturi (versuri de V. Hugo) si Clopotele
serii.
-numeroase coruri, majoritatea laice.
LUCRARI PENTRU PIAN:
-a scris in doua perioade: - in prima perioada predomina miniature de tip romantic (Trei mici nimicuri, Balada, Fantezie).
- in a doua perioada sunt lucrari scrise in genul barocului (Preludiu, coral si fuga, Preludiu, arie si final).

LUCRARI PENTRU ORGA:

-Andantino, Fantezie, Pastorala, Preludiu, fuga si variatiuni, Trei corale pentru orga.
MUZICA DE CAMERA:
-Sonata pentru pian si vioara in La major.
-4 triouri concertante pentru pian, vioara si violoncel, ultimul fiindu-i dedicat lui F. Liszt care i l-a si cantat, facandu-i-l cunoscut in Germania.
-cvartet pentru doua viori, viola si violoncel.
-cvintet pentru pian, doua viori, viola si violoncel, dedicate lui Saint-Saens.
CREATIA SIMFONICA SI CONCERTANTA:
-4 poeme simfonice: -Eolidele.
-Vanatorul blestemat.
-Djinii (pian + orchestra, dupa V. Hugo).
-Psyche (orchestra + cor, dupa o fabula din mitologia greaca).
-variatiunile simfonice pentru pian si orchestra, in care realizeaza o sinteza intre sonata si variatiuni, si intre concertul instrumental si ciclu
variational.
-sunt construite pe baza a doua teme individualizate si contrastante.
-Simfonia in re minor unica in creatia simfonica universala.
- Allegro ma non troppo.
-Allegretto lied tripartit, tema primei sectiuni e expusa de cornul englez folosit pentru prima oara intr-o simfonie.
-Finale.
CREATIA VOCAL-SIMFONICA:
-lucrarile vocal-simfonice sunt bazate pe tematici religioase.
-Ruth (poem biblic), Missa Solemnis, Turnul lui Babel (oratoriu).
-Mantuirea, realizata in doua variante: - poem simfonic in trei parti pentru soprana, cor si orchestra.
-oratoriu, unde adauga corul de barbati.
-Fericirile oratoriu pentru solisti, cor si orchestra, dupa o scena biblica.
-Rebecca oratoriu pentru solisti, cor si orchestra.
-Psalmul XI oratoriu pentru cor, orchestra si orga.

JULES MASSENET (1842-1912)

-a inceput studiul pianului cu mama sa.
-a studiat la Conservatorul din Paris.
-devine elevul preferat al lui A. Thomas.
-a fost profesor de prestigiu la conservator si a format un numar mare de muzicieni, printre ei aflandu-se si G. Enescu.
-propune un nou model fundamental de opera, MELODRAMA, pornind de la opera lirica de tip Gounod.
-a scris si lucrari pentru voce si pian, un cvartet de coarde, cantate, oratorii, un recviem si lucrari orchestrale (Pompeea, Scene pitoresti).
OPERE:
-in primele sale opera isi fac aparitia melodiile comice (buffe): Matusa mare, Irodiada (actiunea in Iudeea).
-Manon opera cu care s-a consacrat.
- raspunde cerintelor operei comice.
- este o opera clasica dar si moderna in acelasi timp.
-Cenusareasa, Werther.
-Thais opera in 3 acte in care evoca lumea antica.
-ultimul act a fost transcris si este cunoscut cu titlul Meditatie pentru vioara.

EDOUARD LALO (1823-1892)

-compozitor francez de origine spaniola.
-nascut la Lille, a inceput studiile in Spania si a terminat la Paris.
-s-a facut cunoscut ca si compozitor la 46 de ani.
-membru fondator al Societatii Nationale de Muzica Ars Gallica.
CREATIA DE SCENA:
-Fiesque opera inspirata dupa Schiller.
-Regele Ys-ului.
-La Jaquerie opera inspirata din istoria zbuciumata a Frantei din secolul XIV, aducand in scena un episod din lupta taranilor impotriva
nobilimii feudale.
CREATIA SIMFONICA SI CONCERTANTA:
-Divertisment pentru orchestra, Concertul pentru vioara Op. 20.
-Simfonia Spaniola abordand ritmurile si intonatiile folclorice spaniole, a creat acest tip de concert simfonic.
- alcatuita din 5 parti, in care realizeaza o sinteza intre simfonia de tip francez si concertul de tip instrumental.
-Concertul rus pentru vioara si orchestra, o sinteza intre concert si suita.

-Concertul pentru violoncel.

-Rapsodia Norvegiana (pian si orchestra).
-Simfonia in sol minor.

GEORGES BIZET (1838-1875)

-nascut la Paris, a studiat cu tatal sau (profesor de canto) si mama sa (pianista).
-a fost admis la Conservatorul din Paris la 9 ani.
-membru fondator al Societatii Nationale de Muzica Ars Gallica.
-s-a afirmat tarziu in muzica.
OPERA:
-a debutat cu Preoteasa si Doctorul Miracol.
-Don Procopio.
-Carmen cu aceasta opera s-a consacrat.
- opera in 4 acte dupa nuvela lui Prosper Merimee, o drama pasionala desprinsa din viata unor oameni simpli din sudul Spaniei in
secolul XIX.
-preludiul e un fel de rezumat in care apar cele 3 teme: - tema petrecerilor de sarbatoare (cantece populare).
- tema toreadorilor.
- drama Carmencitei.
-Pescuitorii de perle.
LUCRARI PENTRU PIAN:
-lucrari de dimensiuni mici: Vanatoarea fantastica, Cantecele Rinului.
LUCRARI PENTRU VOCE SI PIAN:
-ciclul de cantece Cantece din Pirinei.
CREATIA SIMFONICA:
-o simfonie in Do major.
-Fantezia Simfonica Roma.
-Arleziana.

CAMILLE SAINT-SAENS (1835-1921)

-nascut la Paris.
-a scris primele lucrari la 7 ani, iar la 10 ani a avut primele concerte.
-la 13 ani a fost admis la Conservatorul din Paris unde l-a avut ca profesor pe C. Gounod.
-in creatia de opera inaugureaza stilul vocal-oriatorial.
-subiectele preferate pe care le abordeaza in lucrarile sale sunt cele biblice, antice, istorice.
OPERE:
-Timbrul de argint, Printesa Galbena.
-Samson si Dalila inspirata dintr-o legenda biblica in care aduce personaje numite supra-oameni, care traiesc drame puternice.
- alcatuita dintr-o suita de tabloruri ce pun in evidenta drama lui Samson tradat de Dalila.
CREATIA PENTRU PIAN:
-6 bagatele, Variatiuni pe o tema de Beethoven, Clopotele serii, Amintiri din Ismailia.
MUZICA DE CAMERA:
-Carnavalul animalelor 14 tablouri ce redau cate un animal.
- instrumente: 2 viori, viola, violoncel, contrabas, 2 piane, flaut, clarinet, celesta si saxofon.
CREATIA SIMFONICA:
-a scris 5 simfonii din care au ramas doar 3 (2 le-a eliminat chiar el).
-Simfonia a 3-a in do minor pian, orga si orchestra, dedicata lui Liszt.
- ultima parte este construita pe secventa gregoriana Dies Irae.

GABRIEL FAURE (1845-1924)

-a fost elevul lui C. Saint-Saens.
-in 1877 a fost organist la Conservatorul din Paris, succedandu-l pe Massenet.
-printre elevii lui s-au numarat M. Ravel si G. Enescu.
-stapaneste foarte bine tehnica componistica si interpretativa.
-creatia lui cuprinde toate genurile muzicale din acea perioada.
OPERA:
-foloseste subiecte din mitologia antica greceasca, cat si modalitati proprii de realizare.
-Caligula tragedie dupa Al. Dumas.
-Pelleas si Melisande dupa Maeterlinck.

-Prometeu tragedie lirica pentru roluri vorbite, roluri cantate, ansambluri corale si foarte mare ansamblu instrumental.
-Penelopa drama lirica cu libretul inspirat de Odiseea a lui Homer, dedicate lui C. Saint-Saens.
CREATIA VOCAL-INSTRUMENTALA:
-prefera versuri de V. Hugo, C. Baudelaire.
-5 Melodii ciclu compus in urma impresiilor sale de la Venetia.
-Cantec bun (7 lieduri de dragoste), Gradina inchisa, Orizont himeric.
DUETE VOCALE SI CORURI:
-Nasterea lui Venus scena mitologica pentru cor si solisti.
-Djinii (pentru cor mixt si orchestra).
-Madrigalul (pentru cvartet vocal, cor si orchestra).
-Missa de recviem 7 parti in limba latina in care este redata o suferinta puternica.
MUZICA INSTRUMENTALA:
-preludii, valsuri, nocturne, balade, o suita, o tema cu variatiuni.
-6 Impromptuuri cu caracter improvizatoric, cel de-al V-lea fiind dedicat pianistei Cella Delavrancea.
-foloseste gama in tonuri, folosita mai tarziu foarte mult de C. Debussy.
-13 nocturne si 13 barcarole.
-Suita Dolly (pian la 4 maini): -Berceuse, Mi-a-ou, Gradina lui Dolly, Kitty-vals, Tandrete, Pas spaniol.
ANSAMBLURI CAMERALE:
-2 sonate pentru pian si vioara (in La major si in mi minor).
-2 sonate pentru pian si violoncel.
-3 cvartete.
-2 cvintete tema 1 din finalul primului cvintet este asemanatoare cu Oda Bucuriei.
- al doilea cvintet ii este dedicate lui P. Dukas.

VINCENT DINDY (1851-1931)

-a studiat cu C. Franck.
-organist si dirijor de cor.
-Membru al Societatii Nationale de Muzica Ars Gallica.
-a fondat Schola Cantorum.
-creatia sa se remarca prin realizarea unui specific motional francez dedus din melodismul muzicii populare franceze.

-propune in programele Societatii Nationale de Muzica sa fie introduse si alte lucrari inafara celor franceze.
-se apropie de folclorul francez, incercand sa realizeze o sinteza intre tendintele noi ale muzicii franceze si a celei germane.

OPERA:
-Cantecul clopotelor titlul imprumutat de la Schiller.
- actiunea este copiata insa redata intr-o alta expresie pe subiectul Maestrii cantareti din Nurenberg de Wagner.
-Fervaal scrisa pe un libret propriu.
- sunt evidentiate influente din operele lui Wagner.
- actiunea se petrece in sudul Frantei, in epoca legendara a invaziei musulmane.
-Strainul asemanatoare cu Olandezul Zburator, strainul intruchipandu-l pe olandez.
CREATIA INSTRUMENTALA:
-continua principiile lui Franck, urmarind realizarea unei muzici de specific national francez.
-scrie pentru pian: Poemele muntilor, Tablouri de calatorie, Menuet pe numele lui Haydn, o sonata.
CREATIA SIMFONICA:
-a scris 3 simfonii: - Simfonia pe un cantec francez de la munte.
- Simfonia in Sib major.
- Simfonia De bello galico
-Zi de vara pe munte, Fantezie pentru pian, Fantezie pentru oboi (pe vechi melodii populare), Padurea vrajita.
-Concert pentru pian, flaut, violoncel si orchestra de coarde.