Sunteți pe pagina 1din 16

Muzica

 de  film  

Bibliografie:  
Mervyn  Cooke,  ar4colul  Film  Music,  Grove  
Dic4onary  of  Music  and  Musicians  
Definiție  

•  Muzica  ce  acompaniază  imaginile  în  mişcare  


•  Două  categorii  de  muzică  de  film:    
–  muzica  prezentă  în  acţiune  (diege4că,  sursă,    
on-­‐screen  sau  realistă)    
–  muzica  de  fundal,  ce  amplifică  emoţia  scenei,  
explicând  dezvoltările  drama4ce  sau  caracterizând  un  
personaj  (extra-­‐diege4că  sau  underscoring)  
–  hJps://www.youtube.com/watch?v=H_4hOY-­‐9nKA  

 
Filmul  mut  
• 
 
Provine  din  vaudeville  şi  melodramele  sfârşitului  de  secol  
XIX    
•  Acompaniamentul  era,  în  jurul  lui  1890,  susţinut  de  un  
pianist/organist  ce  improviza/compila  o  muzică  de  
atmosferă    
–  Prezența  în  compilație  a  unor  repere  ale  zilei  (şlagăre,  imnuri,  
melodii  la  modă)  
–  Folosirea  șlagărelor  ca  leitmo6ve,  fiind  repetate  pentru  a  fi  
percepute  ca  figuri  retorice  ale  filmului.  
–  hJps://www.youtube.com/watch?v=FN2SKWSOdGM  
•  La  începutul  secolului  al  XX-­‐lea  pianistul  solist  este  înlocuit  
de  către  formaţii  autorizate,  ce  cântau  în  cinematograf.  
•  Volume  despre  prac4ca  muzicii  de  film:    
–  Kinothek  de  Giuseppe  Becce  (1919)  -­‐  mult  imitat  în  epocă.    
–  Tratatul  general  de  muzică  de  film  de  Hans  Erdmann  şi  Ludwig  
Brav  (1927)  
•  Acesta  a  stat  la  baza  formării  a  multor  clişee  mentale  (audi4v-­‐vizuale)  
ce  au  supravieţuit  filmului  mut  şi  au  invadat  muzica  de  film  cu  sonor,  
până  în  zilele  noastre.    
•  Exemple:  sep4ma  micşorată  pentru  personajele  nega4ve,  teme  de  
dragoste  lacrimogene  la  vioară  solo,  marşul  nupţial  al  lui  Wagner  
pentru  scenele  de  nuntă,  etc.    
Filmul  sonor  5mpuriu  
•  Tehnologia  filmului  cu  sonor  apare    în  anii  ‘20,  dar  nu  este  
adoptată  imediat.  
•  1927:  apare  primul  film  cu  sonor,  The  Jazz  Singer,  cu  Al  Jolson.  
•  hJps://www.youtube.com/watch?v=PIaj7FNHnjQ    
•  Regimul  de  trecere  de  la  filmul  mut  la  cel  cu  sonor  a  fost  
dureros  pentru  cei  care  îşi  realizaseră  cariere  numai  pe  
această  nişă.    
•  Muzica  însăşi  a  fost  considerată  demodată  pentru  noul  mediu,  
asoel  încât  există  filme  ale  perioadei  care  apelează  
–   fie  numai  la  muzică  diege4că  uşor  jus4ficabilă  (ajungându-­‐se  
chiar  la  absurditatea  de  a  plasa  un  violonist  în  cadrul  unei  scene  
de  dragoste)    
–  fie  numai  la  o  muzică  numai  pentru  genericele  de  început  şi  final.    
•  Filmul  muzical  e  în  avangarda  filmului  cu  sonor,  în  care  muzica  
diege4că  ocupă  un  rol  foarte  important.  Realizare  aparținând  
studiourilor  de  la  Hollywood.    
•  În  Europa,  primele  filme  cu  sonor  apar  în  1929:    
–  Alfred  Hitchcock  –  Blackmail  
–  René  Clair  –  Sous  les  toits  de  Paris    
Dezvoltarea  filmului  cu  
sonor  

•  La  sfârşitul  anilor  ’20  apare  tehnologia  de  a  


înregistra  sunetul  direct  pe  banda  de  celuloid    
•  în  1930,  toate  studiourile  de  la  Hollywood  trec  pe  
acest  standard  
•  La  mijlocul  anilor  ’30  progresele  sunt  uimitoare:  
apar  piste  separate  pentru  înregistrarea  
dialogului,  a  muzicii  şi  a  efectelor  sonore.    
Limbajul  sonor  
convențional  în  anii  ‘30  
•  Se  dezvoltă  rapid  un  limbaj  sonor  convenţional  al  
compunerii  muzicii  de  film,  în  special  în  SUA    
•  Bazat  pe  roman4smul  secolului  al  XIX-­‐lea,  perpetuat  şi  
de  imigranţi  europeni  obişnuiţi  cu  s4lul  epocii,  o  mixtură  
de  Wagner,  R.Strauss  şi  impresionism  incipient  
•  Max  Steiner  (emigrant  vienez),  al  cărui  succes  cu  King  
Kong  (1933)  a  fost  pregă4t  de  Symphony  of  Six  Million  
(1931)    
•  Par4tura  la  King  Kong  conţine  deja  toate  elementele  ce  
vor  caracteriza  muzica  de  film:    
–  structură  leit-­‐mo4vică,    
–  muzică  ce  ilustrează  acţiunea,    
–  un  grad  de  disonanţă  pentru  a  sugera  teroarea    
–  o  inteligentă  folosire  a  tăcerii,  pentru  a  evidenţia  sunetul  
diege4c  –  (lupta  de  pe  Empire  State  Building).    
–  hJps://www.youtube.com/watch?v=wTdOjpGhvPs  
 
Holywood  -­‐  Epoca  de  Aur  
•  Studiouri:  MGM,  Paramount,  RKO,  Warner  
Brothers,  20th  Century  Fox,  Universal  
–  departament  muzical,  o  orchestră,  compozitori,  
aranjori  şi  editori  angajaţi    
–  accentul  pe  acţiune,  comercial  şi  profit  conduce  
la  apariţia  stereo4piilor,  ajungându-­‐se  chiar  la  
compilaţii  din  alte  filme  (în  1944  această  prac4că  
a  fost  interzisă)  
•  Convenţia  filmului  clasic  hollywoodian,  
exprimată  memorabil:  „roman4sm  simfonic  
nara4v,  leitmo4vic,  subordonat  imaginii  
vizuale”  
•  Pendularea  s4lis4că  între  roman4sm  și  jazz  
simfonic    
Muzica  diege5că  devine  simbol  
•  Max  Steiner:    
–  Pe  aripile  vântului  (1939).  Simboluri:  imnurile  din  4mpul  războiului  de  
independenţă    
–  hJps://www.youtube.com/watch?v=N_Z4DmualTc  
–  Casablanca  (1942).  Simboluri:  melodia  „As  Time  Goes  By”,  imnurile  Franței  
și  Germaniei  
–  hJps://www.youtube.com/watch?v=7vThuwa5RZU  (play  it,  Sam!)  
–  hJps://www.youtube.com/watch?v=UgIhUWtItHo  (Tristan  &  Isolde)  
–  hJps://www.youtube.com/watch?v=G62tkd2t7qk  (Casablanca,  final)  
–  hJps://www.youtube.com/watch?v=JsjPVNJlk_I  (Suite)  
Alți  compozitori  la  Hollywood  
•  Aventură:  Erich  Wolfgang  Korngold:  Captain  Blood,  Robin  Hood,  
Corsarul  
•  hJps://www.youtube.com/watch?v=uT6dLPfSCL8  (Robin  Hood)  
•  Horror:  Franz  Waxman:  Mireasa  lui  Frankenstein,  Prince  Valiant    
(foloseşte  fuga  şi  passacaglia  atunci  când  se  potrivesc  cu  acţiunea)  
•  hJps://www.youtube.com/watch?v=gu56XKcFihI  (Prince  Valiant)  
•  Istorice:  Miklós  Rózsa  (profesor  de  muzică  de  film  la  University  of  
Southern  California  între  1945-­‐65,  muzică  pentru  filme  epice:  
u4lizează  tehnicile  organum,  armoniile  de  cvarte  ce  creează  un  s4l  
pseudo-­‐arhaic,  combinat  cu  influenţă  wagneriană):  Quo  vadis,  
Julius  Caesar,  Ben-­‐Hur,  El  Cid  
•  hJps://www.youtube.com/watch?v=nCqjq7oN2sg  (El  Cid)  
•  Maurice  Jarre:  Lawrence  of  Arabia,  Doctor  Zhivago  
•  Neorealism:  Elmer  Bernstein  şi  Leonard  Rosenman  (modernism  
disonant  influenţat  de  Berg  şi  şcoala  vieneză  în  filmele  cu  James  
Dean):  La  Răsărit  de  Eden  şi  Rebel  fără  cauză  
Bernard  Herrmann  
•  Ci6zen  Kane  (Orson  Welles)  
•  hJps://www.youtube.com/watch?v=-­‐r0b_XeRkG4  

•  Ver6go,  Psycho  (Alfred  Hitchcock)  


•  hJps://www.youtube.com/watch?v=0WtDmbr9xyY  (shower  scene)  
•  hJps://www.youtube.com/watch?v=RnYpF758Os0  (theme)  

•  Taxi  Driver  (Mar4n  Scorsese)  


•  hJps://www.youtube.com/watch?v=Bx4aK-­‐YsPeU  (theme)  

•  Caracteris4ci:    
–  non-­‐tema4sm  
–  underscoring  economic  şi  de  atmosferă  
–  armonii  disonante  
–  orchestraţie  minimală,  dar  inven4vă  
–  figuri  os4nato  
Desenul  animat  -­‐  Cartoon  
•  1923:  Studiourile  Disney  (Walt  Disney)  
•  1937:  Albă  ca  zăpada,  primul  lung-­‐metraj  de  
animaţie.  Muzica:  Frank  Churchill    
•  hJps://www.youtube.com/watch?v=45r2t1pGGyQ&list=RD45r2t1pGGyQ  

•  1940:  Fantasia  –  excepțional  exercițiu  de  imaginație  


pornind  de  la  capodopere  ale  muzicii  simfonice  
roman6ce  și  moderne    
•  hJps://www.youtube.com/watch?v=xHEMkbyXFxs  
•  hJps://www.youtube.com/watch?v=G3VqcTDf6l4  

•  Studiourile  Warner  Brothers:  Carl  Stalling  (Bugs  


Bunny)    
•  hJps://www.youtube.com/watch?v=Zy5f87-­‐kI8c  
•  Studiourile  MGM:  ScoJ  Bradley  (Tom  şi  Jerry)    
•  hJps://www.youtube.com/watch?v=uKZgi06fVsk  
•  Caracteris4ci:  
–  Retorică  specifică:  echivalență  gest-­‐expresie  sonoră  
–  Arsenal  redus  de  efecte  sonore  
–  Apelul  la  imnuri  și  melodii  arhicunoscute  publicului  
Criza  de  la  Hollywood:  1958  
•  Greva  sindicatului  muncitorilor  pune  punct  
muzicii  simfonice  la  Hollywood.  Se  desființează  
orchestrele  permanente.  Se  inventează  
contractul  pe  proiect.  
•  Muzica  de  film  se  îndreaptă  spre  jazz,  muzică  
electronică  şi  pop  (ajung  să  domine  piața  în  anii  
’60)  
•  Anii  ‘70:  muzica  simfonică  revine  în  prim-­‐plan  
prin    
–  filmul  de  aventuri  (Raiders  of  the  Lost  Ark,  John  
Williams),    
–  horror    (The  Omen,  Jerry  Goldsmith)    
–  SF  (Star  Trek,  Superman,  Star  Wars,  E.T.)  
John  Williams  
•  Caracteris4ci:    
–  Teme  memorabile  
–  Underscoring  eficient  și  adecvat  
–  Tonal  ex4ns/  modal  
–  Orchestraţie  strălucitoare  
–  Adecvare  perfectă  cu  genul  abordat  
–  Versa4litate  s4lis4că  uimitoare  
•  Superman,  ciclul  Star  Wars,  E.T.,  Catch  me  if  
you  can,  The  Terminal,  Schindler’s  List,  
Sabrina,  Harry  PoJer  etc  
•  hJps://www.youtube.com/watch?v=gaLDyrun_Cc  (Catch  me…)  
•  hJps://www.youtube.com/watch?v=Yhrq1vklLSg  (The  Terminal)  
Idiomul  muzical  hollywoodian  se  
diversifică  
•  Menținerea  unui  echilibru  fluid  între    
–  muzica  simfonică  lirică  şi  disonantă  
–  jazz  
–  electronică  
–  pop  
–  muzică  extra-­‐europeană  
–  rock  
•  Compozitori:  Carter  Burwell,  Bill  Con4,  Randy  Edelman,  Cliff  
Eidelman,  Danny  Elfman,  Elliot  Goldenthal,  Dave  Grusin,  
James  Horner,  James  Newton  Howard,  Mark  Isham,  
Michael  Kamen,  Thomas  Newman,  Basil  Poledouris,  
Graeme  Revell,  Marc  Shaiman,  Howard  Shore,  Alan  
Silvestri,  Hans  Zimmer  
În  afara  SUA  
 
•  Muzica  arată  un  gust  mai  accentuat  pentru  
experimentare.    
•  Rusia:  Kabalevski,  Şostakovici,  Prokofiev,  Haciaturian,  
Şnitke    
•  Franța:  Honegger,  Auric,  Maurice  Jaubert,  Joseph  
Kosma    
•  Marea  Britanie:  BriJen,  Vaughan  Williams,  Walton,  
Malcolm  Arnold,  Richard  Rodney  BenneJ    
•  Germania:  Hindemith,  Eisler    
•  Italia:  Nino  Rota,  Ennio  Morriconne    
•  Europa  de  Est:  Wojciech  Kilar,  Mikis  Theodorakis,  
Tiberiu  Olah,  Th.  Grigoriu    
•  Japonia:  Takemitsu    
Manipularea  seman4că    
prin  muzica  de  film  
 
•  hJps://www.youtube.com/watch?v=rn9V0cN4NWs  

•  hJps://www.youtube.com/watch?v=Yhrq1vklLSg  (A  theory  of  film  music)  

•  Discuții  pe  baza  materialelor  vizionate  

S-ar putea să vă placă și