Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea de Arte
Probele de examen
Examenul de licenţă pentru specializarea Cinematografie, fotografie, media (Regie de
film şi TV si Imagine de film si TV) constă în următoarele probe:
1
Conţinutul şi structura lucrării de licenţă:
1. Argument (de maxim o pagină), în care să fie motivată alegerea temei din film.
2. Scenariul filmului (maxim 10 pagini), în cazul în care este creat de autorul lucrării.
Dacă scenariul este preluat, adică semnat de altcineva, el se ataşează ca anexă la lucrare, fără a
fi luat în seamă pentru notă.
3. Decupajul scenariului. Acest punct este restrâns pentru absolvenţii de Regie la maxim 5
pagini şi este dezvoltat (continând toate datele tehnice) pentru absolvenţii de la Imagine - la 10-
12 pagini.
4. Viziunea regizorală asupra poveştii propuse de scenariu - 10-12 pagini. Acest capitol
este obligatoriu pentru absolventii de Regie.
5. Tehnici de filmare. Acest capitol apare numai în lucrarea absolvenţilor de la Imagine şi
constă într-o analiză amănunţită a tehnicilor de filmare. - 10-15 pagini.
6. Alegerea locaţiilor - 2 pagini
7. Castingul - 1 pagină
8. Fişa personajelor - 4-6 pagini.
9. Analiza fizionomiilor ţi a expresivităţii fotografice a actorilor (capitol pentru cel de la
Imagine). - 2 pagini
10. Concluzii - 6-10 pagini
11. Bibliografie
12. Cuprins (care poate fi pus la începutul lucrării).
2
LISTA DE FILME pentru proba I. B
1. Casa de pe strada noastră (r. Mircea Saucan)
2. Stuf (r. Titus Meszaros)
3. Nunta de piatră (r. Mircea Veroiu şi Dan Pita)
4. Moartea domnului Lăzărescu (r. Cristi Puiu)
5. La Moara cu Noroc (r. Victor Iliu)
6. Umberto D (r. Vittorio de Sica)
7. Cuţitul în apă (r. Roman Polanski)
8. Cu sufletul la gură (r. Jean-Luc Godard)
9. Pădurea spânzuraţilor (r. Liviu Ciulei)
10. Reconstituirea (r. Lucian Pintilie)
3
d. Font – fontul utilizat pentru redactare va fi Times New Roman, cu dimensiunea de
12 puncte, utilizând obligatoriu diacriticele. Titlurile vor fi făcute cu font 14, iar legendele
fotografiilor şi notele - cu font 10
e. Numerotarea paginilor se face începând cu pagina de titlu, până la ultima pagină a
lucrării, dar numărul paginii apare doar începând cu Introducerea. Numărul de pagină se
inserează în subsolul paginii, centrat.
Aparatul critic
Modul în care sunt notate şi structurate sursele biografice, precum şi stilul în care este
scrisă lucrarea fac parte din aparatul ei critic, care contează în foarte mare măsură la stabilirea
notei.
Orice citat este pus între ghilimele şi se menţionează sursa lui completă. Astfel, dacă
sursa este pentru prima oară menţionată, atunci se face o notă (de subsol sau infrapaginală),
unde se menţionează: autor, titlul operei, locul, editura, anul, pagina, ca în exemplul următor:
Cum remarcă Paul Ricoeur, comentându-l pe Freud, între aspiraţia individuală şi cea
colectivă se află cultura; ea reuneşte visul privat al nopţilor noastre şi reveria popoarelor.1
În nota de subsol sunt date detaliile despre sura citată, astfel:
1. Paul Ricoeur – Despre interpretare. Eseu asupra lui Freud, Bucureşti, Ed. Trei, 1998,
p. 249
Când aceeaşi sursă este menţionată a doua oară, se indica la notă doar ibidem (din
aceeaşi susrsă) si pagina:
Ricoerur mai afirmă si că “…”2
2. ibidem, p.250
Întotdeauna ibidem se scrie cursiv.
Uneori se dă doar citatul, fără să fie menţionat autorul, însă de face o notă la finele
citatului, iar la subsol se menţioneză în dreptul notei:
apud Gilbert Durand, Arte şi arhetipuri, Ed. Meridiane, 2003, p 15.
Apud (după), ibidem (aceeaşi sursă), idem (la fel) - sunt cuvinte latineşti intrate in uzul
textelor academice.
Când sursa a mai fost citată, se menţionează doar autorul, spunându-se ca este o operă
deja citată si de menţionează doar pagina:
Eliade, op.cit. p. 30
În cazul în care nu se fac note, sursa poate fi indicată între paranteze, doar cu numele
autorului, cu anul apariţiei cărţii şi cu pagina.
Bibliografia, ţinând şi ea de aparatul critic, se aşează la finele lucrării şi se structurează
pe următoarele paliere:
4
1. Opera
(ediţia sau ediţiile din care a fost preluat textul piesei jucate)
2. Bibliografie critică
(aici intră exegezele, cărţile despre textul jucat)
3. Bibliografie generală
(cuprinzând cărţi de estetică, de teorie literară, eseuri adiacente temei).
Materialele cuprinse în bibliografie pot fi materiale tipărite (cărţi şi capitole în cărţi,
articole, conferinţe tipărite) şi surse electronice (articole şi lucrări, conferinţe disponibile on
line, site-uri consultate). Aceste liste bibliografice se vor ordona alfabetic.
Articolele sunt citate, indicându-se revista, numărul, volumul, anul apariţiei, pagina.
Lucrarea de licenţă trebuie să aibă şi cuprins, aşezat în mod curent (dar nu obligatoriu) la
începutul lucrării, înainte de Argument.
5
Pentru anul universitar în curs, taxa de înscriere pentru absolvenţii altor universităţi este
de 2100 lei, iar pentru absolvenţii Facultăţii de Arte este de 900 lei.
Sesiunea examenului de licenţă se va desfăşura în perioada 25 mai-3 iulie 2016.
Programarea examenului se va afişa în timp util, cu 3 luni înainte de susţinerea
examenului de licenţă.
Candidaţii care nu promovează proba 1 nu mai participă la susţinerea celorlalte probe.
Rezultatele probei 1 se comunică/afişează pe data de 22 iunie, la sediul instituţiei unde s-a
desfăşurat examenul de licenţă.
Media minimă de promovare a examenului de licenţă este 6,00.
Afişarea rezultatelor finale ale examenului de licenţă se face la sediul Facultăţii de Arte.
Absenţa candidatului de la una din probe are drept consecinţă eliminarea din examen.
Examenul de licenţă nepromovat poate fi repetat într-o sesiune ulterioară, cu suportarea de
către candidat a cheltuielor aferente.