Sunteți pe pagina 1din 10

Muzica de jazz

Bibliografie:
Patrick Villanueva, Le Jazz, în Musiques, vol.I,
pp.719-749
Generalități
• Noțiunea de bază: swing-ul.
• Asimilat cu o muzică ternară
• Noutate: a introdus prezenţa corpului în muzică,
pornind de la lucruri simple.
• “Jazzul ne face să simţim că există în noi un spaţiu în care
corpul gândeşte şi spiritul dansează.” (P. Villanueva)
Originile: de la sincopă la swing

• New Orleans: port la Golful Mexic, melting-pot


demografic
• Fuziunea a trei surse:
• 1. Muzica afro-caraibiană
• 2. Ragtime
• 3. Blues
Muzica afro-
afro-cara
caraibi
ibiană
• centrată ritmic pe cicluri de accente neregulate, coordonate de un
instrument acut (claves).
• Caracteristica principală: suprapunerea clave-ului 332 cu pulsaţia din
4 in 4 (2/2). Aceste accente se pot vocaliza prin diferite silabe, lucru
care va fi preluat şi transformat în tehnică de virtuozitate vocală,
intitulată scat.
• https://www.youtube.com/watch?v=PbL9vr4Q2LU (Ella Fitzgerald)
• Aşadar, jazz-ul preia din sonul Caraibelor
• a) celule ritmice idiomatice ce devin schelet ritmic
• b) vocalizarea accentelor (scat)
Ragtime

• Villanueva: o „reinterpretare a negrilor americani a


unei muzici de dans de origină europeană, anume
cadrilul.” (p.723)
• Structura: secţiuni (strains) de 16 măsuri, cu o
introducere şi un interludiu înaintea secţiunii trio.
• Muzică pentru pian, măsură de 2/4, la stânga cu o
formulă ce alternează başii cu răsturnări ale
acordurilor.
• Reprezentanți: Scott Joplin, Jelly Roll Morton.
Blues
• cântec al negrilor din colonii
• Caracteristici:
• a) texte ce exprimă disperarea,
• b) gama de blues,
• c) efecte expresive de glissando, vibrato, zgomote, ornamente,
• d) pulsaţie, de regulă, ternară.
• W.C. Handy impune standardul formal de 12 măsuri, cu
următoarea distribuţie:
• I(1, 2, 3, 4); IV (5,6), I (7,8) ; V (9), IV (10), I (11, 12).
• El este şi absorbit în ragtime, cele două genuri ajungând să
fuzioneze. (King Oliver)
Swing-ul şi expansiunea sa
• 1925-1940: stilul New Orleans (Chicago, New York)
• a) se extinde libertatea improvizatorică
• b) se schimbă repertoriul.
• Tin Pan Alley: forma de cuplet şi refren (chorus), preluată pe
Broadway (în musical)
• Structuri de 8 măsuri
• Refrenul cu forma de AABA și ABCA
• Tema originală, păstrând totuşi obligaţia de a rămâne populară şi
uşor memorabilă, devine un pretext pentru interpretarea solistului
• Compozitori: George Gershwin, Cole Porter, Jerome Kern,
Irving Berlin, Hoagy Carmichael
Forme de exprimare jazzistică
• Solistul. Ex.: Louis Armstrong. Caracteristici ale interpretării muzicale
în anii 20-25: a) variaţia tematică, b) figurația arpegiată (la clarinet şi
apoi la saxofon), c) stilul de cânt bluezy (apogiaturi din gama de
blues).
• Aranjorul. Aranjamentul e o “reapropiere” a unui material vechi într-o
formă nouă.
• Tehnica riff-ului. (în orchestra lui Count Basie).
• Riff: ”an ostinato phrase (as in jazz) typically supporting a solo improvisation”
• Structura unui aranjament tradiţional: introducere, expoziţia melodiei,
interludiu, solouri, reexpoziţie parţială, coda.
• Duke Ellington (Cotton Club între 1927-1931
• Improvizatorul. Art Tatum, Coleman Hawkins.
Be-bop
• trei culori fundamentale: acordurile m7, 7/9 şi M7
• acuzat că nu mai e jazz
• aspectul fluid, datorat atenuării accentuărilor tipice jazz-
ului
• Charlie Parker (ornamentaţii melodice, decalaje ritmice),
• Thelonious Monk (cu a sa “indiferenţă armonică”),
• aranjorul Gil Evans,
• Charles Mingus (tendinţe atonale, canoane, schimbări de
tempo),
• longevitatea artistică a lui Miles Davies (folosirea tăcerii ca
instrument expresiv, creează stilul cool, modal jazz,
superstructuri armonice, game modale – frigian chromatic
concept),
• John Coltrane (supraabundenţa armonică, neutralitatea
modală, blues transformat în pentatonie, apoi deschide spre
free jazz).
Jazz-ul in progress

• Reformări individuale în anii 1960-70, sub presiunea scăderii


vânzărilor
• O altă generaţie de vedete de culoare: Ray Charles, James Brown, Jimi
Hendrix.
• Miles Davies, Herbie Hancock şi Chick Corea
• Jazz-rock
• Jazz complex european
• fusion

S-ar putea să vă placă și