Istoria Jazz-ului-Proiect

La începutul secolului XX, în sudul Statelor Unite ale Americii se năştea un nou stil muzical,
derivat din melodiile populaţiei de culoare, urmaşa a sclavilor de origine africană. Avea
tonalităţi de blues, dar şi influenţe europene. Mai târziu au fost preluate și ritmuri ale muzicii
latino-americane. Stilul a fost botezat jazz şi este considerat singura formă de manifestare
artistică din istoria culturii care s-a dezvoltat în Lumea Nouă. Era un stil liber, fără prea
multe note muzicale scrise, care se baza în special pe improvizaţie.
Jazzul își are originea în amestecul diverselor tradiții muzicale ale sclavilor negri proveniți
din Africa. Din tradiția africană derivă stiluri de interpretare care lasă căntărețului un spațiu
larg de execuție și libertate de improvizare, cu o schemă "Întrebare și răspuns" (Call-and-
Response) pe un fond ritmic complex, ce duce la sincoparea melodiilor executate de diverse
instrumente. Alte surse ale jazzului sunt constituite de cântecele rurale ale culegătorilor de
bumbac, în stil blues, cântecele de leagăn și cele religioase (negro spirituals, apoi gospel
songs). La acestea s-au adăugat și elemente ale muzicii europene (marșuri, imnuri, muzică
populară).
Chiar dacă i se cunosc rădăcinile, originea şi semnificaţia iniţială a denumirii “jazz” – care,
la început, era pronunţat jass – este controversată. Unele surse spun că, din punct de vedere
fonetic, se înrudeşte cu expresia “chasse-beau”, o figură de dans din Luisiana, fostă colonie
franceză. În jargonul populaţiei locale cuvintele “jasm” sau “gism” înseamnă rapiditate şi
energie.

Revoluția Bebop
În anii patruzeci, numeroși muzicieni din orchestrele de jazz au început să se elibereze de
cadrul conservator al orchestrei și de stilul swing și, reuniți în grupuri mici, lăsau frâu liber
virtuozității pe ritmuri foarte susținute. Așa s-a născut stilul "Bebop",care marchează o
evoluție importantă axată pe abilitatea tehnică a interpreților și pe complexitatea ritmică și
armonică, datorat în primul rând pianistului Thelonius Monk, saxofonistului Charlie Bird
Parker și trompetistului Dizzy Gillespie.Acest stil a însemnat o schimbare radicală în jazz: din
muzica dancing a devenit o arta intelectuală de prim rang, fară concesii făcute marelui public.
Alte personalități ale stilului Bebop au fost trompetistul Fats Navarro și cântăreața Sarah
Vaughan.

Istoria Jazz-ului în România

În privința istoriei jazz-ului românesc, situația este aproape descurajatoare. După 1945, jazz-
ul a fost considerat în toate țările căzute sub dominația sovietică “arta decadentă a
Occidentului în putrefacție”! Cuvântul “jazz” devenise aproape o blasfemie, nu mai putea fi
folosit în presă, în programele muzicale de la radio, iar de emisiuni specializate nici nu putea
fi vorba. Sigur, în localurile de lux din marile orașe se cânta jazz. Un jazz dansant, cu mult
swing.
S-au realizat înregistrări la Radio, pe discuri (“Electrecord”), odată cu începutul emisiunilor
televizate (1957) cei mai buni instrumentiști improvizatori au intrat în platouri. Și astfel, jazz-
ul rezista în România sub noua denumire “muzică de estradă” (impusa de ideologii Uniunii
Compozitorilor cu sediul la Moscova).

A urmat “dezghețul” cultural din 1964.S-au deschis cluburi.La Radio și Televiziune jazz-ul și-
a recăpătat numele adevărat, supervedete americane (în cap cu Louis Armstrong) au
concertat la București, muzicienii români au demonstrat câ nu se cânta doar jazz american în
România, ci și jazz românesc. A urmat Festivalul Național de Jazz de la Ploiești (1969-1971),
Festivalul Internațional de la Sibiu (din 1974 pâna în zilele noastre), foarte multe concerte și
recitaluri organizate (cu eforturi și umilințe greu de imaginat) de entuziaști din Cluj,
Timișoara, Costinești, Brașov, Iași, Bistrița. Au fost editate și vreo 25 de discuri (în tot atâția
ani!). Începând cu anul 1990, jazzul cunoaște un cerc larg de simpatizanți și interpreți,
grupați, de exemplu, în "Art Jazz Club". [[Se afirmă nume noi: Lucian Ban, Cristian
Soleanu, Arthur Balogh. Cel dintâi (Lucian Ban), în anii '90, "scoate" două CD-uri în
România, după care se stabilește la New York, devenind în scurtă vreme cel mai interesant și
de perspectivă jazzman român (CD-uri, concerte, proiecte, turnee, colaborare cu ICR)

Pe parcursul anilor, aproape toți marii muzicieni de jazz au emigrat. Unii au murit. Cât au
trăit în țara, nimeni nu i-a intervievat, nimeni nu a scris despre ei precum ar fi meritat.
Foarte multe documente s-au pierdut, s-au distrus. Cei câțiva rămași în țară (din vechea
generație) au început să uite sau nu mai vor să-și amintească. Arhivele Radioului și
Televiziunii nu sunt cercetate, reconstituirea și identificarea înregistrarilor necesitând munca
unei echipe de cunoscatori în domeniu, întinsă pe ani întregi.

Interpreți români de jazz

Puiu Pascu- pian

Decebal Badila - ghitara bass, contrabas, pian, compozitor

Johnny Răducanu - compozitor, contrabas, pian.

Aura Urziceanu - compozitoare, voce.

Anca Parghel - compozitoare, voce.

Harry Tavitian - compozitor, pian.

Dan Mândrilă - compozitor, saxofon.

Marius Popp - compozitor, pian.

Mircea Tiberian - compozitor, pian.

Radu Goldiș - compozitor, chitarist.

Eugen Gondi - compozitor, baterie.

Dan Ionescu - compozitor, chitară.

Importanți reprezentanți ai muzicii de jazz

Louis Armstrong BUDDY BOLDEN-parintele jazzului

Bessie Smith

Ella Fitzgerald

Charles Mingus

Mahalia Jackson

Count Basie

Chet Baker

Billie Holiday

Duke Ellington

Coleman Hawkins

Lester Young

Charlie Parker

Dizzy Gillespie

Miles Davis

John Coltrane

Ornette Coleman

John McLaughlin

Keith Jarrett

Paul Bley

Brad Mehldau

Ron Carter

Gary Peacock

Charles Lloyd
Citate despre jazz

1.”Jazz-ul nu este doar muzică, este un mod de viaţă, este un fel

de a fi, un mod de a gândi.” Nina Simone

2.” Jazz-ul este singura muzică în care aceeaşi notă poate fi

cântată seară de seară, dar diferit de fiecare dată.”Ornette
Coleman

3.” Jazz-ul este revolta emoţiei împotriva reprimării.” Joel A.

Rogers

4.” Jazz-ul se interpretează din inimă. Poţi chiar trăi prin el.
Iubiţi-l întotdeauna.” Louis Armstrong
5.” Nu ştiu cum poate influenţa scrisul, dar muzica a fost foarte
importantă pentru mine, mă gândesc mai ales la jazz şi muzica
clasică. Simt că sensul muzicii se continuă în cuvinte.”Harold
Pinter
6.” Un cântăreţ de jazz este un jongleur care foloseşte armoniile
în locul portocalelor.”Benny Green
7.” Nu cred că jazz-ul va muri vreodată. Este o modalitate prea
frumoasă de exprimare pentru a pieri.”Chet Baker
8.” Jazz-ul nu se ascultă, se simte şi se trăieşte în fiecare
secundă, în timp ce notele muzicale se scurg şi se
contopesc.”Mihai Mitan

Biografie:
http://transilvaniareporter.ro/special/aproape-totul-despre-jazz/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Jazz

http://www.radiomastersm.ro/2017/01/20/istoria-jazz-ului/

http://tehniciweblab.3x.ro/Site%20Cantareti%20Jazz/

https://valoriromanesti.com/jazz-istoria/

http://subiecte.citatepedia.ro/despre.php?s=jazz

https://www.stelianmuscalu.ro/scurta-istorie-a-jazz-ului-pentru-razvan/