Rusen Mariana XII E

Romantismul a luat nastere in Anglia, de unde s-a extins in Germania si Franta, apoi in intreaga Europa. Acest curent cultural s-a manifestat si in muzica, s-a ridicat impotriva rigorilor, a dogmatismului estetic, a ratiunii reci si a ordinii, propunandu-si sa iasa din conventional si abstract. Romantismul a sustinut manifestarea fanteziei si exprimarea sentimentelor, a originalitatii, spontaneitatii si sinceritatii emotionale, promovarea libertatii de expresie. Altfel spus, romantismul a pledat pentru explorarea universului interior al omului. Caracteristicile generale ale acestui curent sunt intensitatea emotionala a muzicii, libertatea formei muzicale, imbinarea, deseori, a muzicii cu literatura si trecerea foarte rapida dintr-o tonalitate in alta, partitura fiind caracterizata printr-o modulatie continua, care simboliza nelinistea autorului. Acesta aduce ideea de exprimare a sentimentelor, in dauna actiunii propriu-zise. Reprezentarea muzicala este directionata mai mult spre cuvant si imagine vizuala, fapt care inseamna inceputul epocii de glorie a muzicii cu program, specifica genurilor instrumental si simfonic. Sfarsitul secolului al XIX-lea este dominat de trasaturile muzicii wagneriene: cromatizarea excesiva si melodia infinita.

Ultimul dintre marii compozotiri ai clasicismului vienez si printre primii romantici ai muzicii universale, a beneficiat din plin de atmosfera culturala extrem de fertila a orasului in care s-a nascut, Viena. La varsta de 8 ani lua lectii de pian, vioara si vola, iar trei ani mai tarziu incepea cursurile la Soala anexa a Universitatii si canta in coru si orchestra bisericii. De la varsta de 12 ani dateaza primele sale compozitii. In anul 1814 a scris Margareta torcand , actul de nastere a liedului german.

peste 600 de lieduri pentru voce si pian. Renumite sunt ciclurile: Frumoasa morarita (un adevarat roman epistolar transpus in muzica; fiecare lied reprezinta un moment liric evocand cu gingasie si minutiozitate tablouri din natura, nelinistea, speranta, dragostea: Salut matinal , Vanatorul , Petrecere la moara ); Calatorie de iarna (in care predomina tristetea unui tanar parasit de iubita sa, motiv pentru care alege plecarea intr-o calatorie ce pare fara tinta si fara speranta: Dormi in pace , Girueta , Lacrimi inghetate , Teiul , La parau , Amintiri ); Cantecul lebedei - coruri: 53 de lieduri pentru 4 voci de barbati, 6 lieduri pentru 3 voci de femei, 30 de lieduri pentru cor mixt - opere liturgice: 6 motete , Messa nr. 2 in Sol major, Messa nr. 5 in La bemol major, Recviemul german , Cantate - opere ( Sakuntala , Alfonso si Estrella , Fierabras ), siengspiel-uri ( Cavalerul in oglinda , Fratii gemeni )

Muzica de camera: - sonatine si sonate pentru vioara si pian, pentru flaut si pian, pentru violoncel si pian - triouri, cvartete, cvinete pentru coarde sau pentru coarde si pian Muzica de scena: - spectacolul teatral Harpa fermecata , muzica penru Rosamunde von Cypern Muzica instrumentala: - sonate, fantezii, teme cu varatiuni, dansuri, impromptuuri pentru pian, 6 dansuri pentru vioara in Si bemol major Muzica orchestrala: - 9 simfonii (cunoscute si indragite fiind a IV-a, in do minor, Tragica , a VIIIa, in si minor, Neterminata , a IX-a, in Do major, Marea Simfonie ) Intreaga creatie a lui Schubert este patrunsa de un profund sentiment al umanului. Nimic din ceea ce este al omului nu ii este strain: dragostea aprinsa si soaptele retinute, navalnica lupta si aparenta resemnare, victoria tumultuoasa si resemnarea disperata. Pe mormantul sau de la Viena, situat alaturi de cel al matelui sau inaintas, Beethoven, poetul austriac Grillparzer a scris acest epitaf: Muzica inchisa aici este o bogata comoara de speranta si frumusete.

Jazzul (cuvnt de origin englez , scris uneori jaz, pronunat n romn [gez] sau [ az] [1]) este un stil de muzic ap rut la nceputul secolului al XX-lea n statele sudice ale Statelor Unite, avnd proveniena n melodiile populaiei de culoare, urma a sclavilor de origine african . n muzica de jazz se recunosc n special influene i tonalit i de blues i ragtime, la care se adaug i elemente ale muzicii europene. Mai trziu au fost preluate n jazz i ritmuri ale muzicii latino-americane. Dei de dat relativ recent , originea i semnificaia iniial a cuvntului "jazz" (la nceput pronunat n englez la fel ca i jass) este controversat . O ipotez ar fi nrudirea fonetic cu expresia "chasse-beau", o figur de dans din statul american Louisiana, cndva colonie francez . Alii cred c ar deriva din cuvntul Jzabel, numele unei prostituate din New Orleans, n ortografie american simplificat "Jazz-Bel". n jargonul populaiei locale cuvintele jasm sau gism nseamn rapiditate i energie, au ns i o semnificaie erotic . n 1917 formaia Original Dixieland Jazz Band a avut mult succes la sala "New York Columbus Circle", i cuvntul "jazz" a intrat n vocabularul curent, dei ap ruse deja cu referire la muzic n 1913 ntrun ziar din San Francisco, f r s fi avut un ecou deosebit.

O definiie care s cuprind toate elementele caracteristice ale jazzului, de la nceputurile lui pn n zilele noastre, valabil pentru toate stilurile i pentru toi muzicienii, nu este posibil . n istoria sa de peste o sut de ani jazzul a suferit numeroase transform ri i s-a divizat n diverse stiluri, cu semnificaii diferite, astfel nct este greu de spus ce este "tipic" pentru jazz. Se pot meniona totui cteva elemente des ntlnite: Tonalitatea n muzica de jazz, spre deosebire de muzica tradiional european , pune accentul n primul rnd pe expresivitate, i mai puin pe frumuseea sunetului. Sunetele instrumentelor sunt aspre, nefiltrate i eruptive, vocea omeneasc este plng toare sau ip toare i acuzatoare, exprimnd brutal adev rul neprelucrat estetic, ntr-o frazare caracteristic . Se vorbete de "hot intonation" (intonaie fierbinte). Tonalitatea este ns diferit la diveri interprei: voluminoas i erotic la saxofonistul Coleman Hawkins, elegant la clarinetistul Benny Goodman, trist pn la disperare la trompetistul Miles Davis, triumfal la Louis Armstrong, plin de str lucire la Dizzy Gillespie. Improvizaia - este poate elementul cel mai tipic n muzica de jazz. La nceput jazzul se cnta f r note, interpreii improvizau pe diferite teme sau armonii, individual sau alternativ n mici formaii (combos), fiecare avnd propriul s u stil de improvizaie, uor de recunoscut. Muzica este dezvoltat i interpretat de diferite personalit i, compoziia i execuia se contopesc. Improvizaia este n mod normal nsoit de repetarea schemei unui acord. Ritmul - nsoete totdeauna execuia muzicii de jazz, jazzul este o muzic "sincopat ". Ritmul confer muzicii un swing tipic, ocup uneori primul plan, p r sindu-se tonalitatea melodiei i frazarea. La nceput ritmul era dat de trombon, apoi acest rol a fost preluat de instrumentele de percuie. Orchestrele sunt mp rite ntre o "melody section" (trompet , clarinet, saxofon) i o "rhythm section" (bass, baterie, chitar , pian). Dar i instrumentele din "sectorul melodic" emit sunete sincopate. ntre ritm i melodie se creeaz o stare de tensiune, alteori ns ele se contopesc ntr-un flux continuu, de nedesp rit, ca de exemplu n stilul "Free jazz". Blues - aparinnd folclorului afroamerican, este caracterizat de o formul armonic constant i de un ritm n patru timpi, este o component esenial a muzicii de jazz, care i confer o anumit dispoziie, att n formele lente, ct i n cele mai rapide.

De-a lungul carierei a cntat al turi de muzicieni romni cunoscui, ntre care Johnny R ducanu, Mircea Tiberian, Garbis Dedeian, dar i cu celebrit i din jazzul mondial (Billy Hart, Archie Shepp, Larry Coryell, JeanLouis Rassinfosse, Phillipp Catherine, Marc Levine, Claudio Roditi, Thomas Stanko, Ricardo del Fra, Stephane Galland, Jon Hendricks Band, Klaus Ignatzek etc.)[necesit citare]. Stabilit n Bruxelles, Belgia, Anca Parghel i-a continuat activitatea la catedr , ca profesor de jazz vocal la Conservatorul Regal de Muzic din Bruxelles i la Conservatorul Lemmens, dar i ca muzician i vocalist pe scenele de jazz din Belgia, Germania i Olanda n formule de trio, cvartet sau cvintet, a c ror componen cuprinde pe Ciprian Parghel, la bass, Tudor Parghel, baterie, i Puiu Pascu, la pian. Cu ocazia festivalului Jazz Supernight, Mamaia, din iulie 2002, a susinut un recital al turi de saxofonistul american Rick Condit, de bateristul italian Fabio Grande i de mai vechii s i colaboratori, pianistul Ion Baciu Jr. i basistul Pedro Negrescu. A ap rut de asemenea pe scena Festivalului de Jazz Bucureti 2002, al turi de Big Band-ul Radiodifuziunii Romane.

ANCA PARGHEL(1957-2008)

 Muzica

pop reprezint un gen muzical i cea mai consistent parte component a muzicii corespunz toare culturii de mas (en. popular culture) de-a lungul secolului XX, continundu-se pn n prezent. n marea majoritate, structura muzicii pop este una lejer , pe ritmuri agreabile, adeseori dansante. Subiectele predilecte pentru genul pop sunt: dragostea (mplinit sau nu), libertatea, reuita .

Cuvntul pop este preluat din limba englez , unde servete ca abreviere pentru adjectivul popular (celebru, faimos); termenul englezesc a dat natere mai multor concepte privitoare la cultura produs de populaia de la ora, prin abord ri artistice cu un grad de utilitate semnificativ mai ridicat dect n cazul creaiei culte (care mizeaz nu arareori pe arta pentru art ), prin vehicularea unor mesaje de protest pricinuite de viciile societ ii, de scena politic naional sau mondial etc. Cel mai mare impact l-a avut conceptul de popular culture (mai scurt, pop culture), care introduce un concurent puternic pentru cultura savant . Creaiile sale mprumut unele tr s turi ale folclorului (n cazul muzicii, vezi i aici), dar autorii sunt, cel mai adesea, or eni; prin urmare, nivelul de educaie colar este unul mai ridicat, cei mai muli dintre reprezentaii noii culturi fiind cel puin semi-doci. Dup probarea succesului noii mic ri, pop culture a scos la lumin i alte laturi dect pe aceea dezinteresat , fiind o strategie excelent att pentru a influena publicului ca int a deciziilor politice, ct i de exploatare a lui n scop comercial. Muzica pop cuprinde o parte semnificativ din manifest rile muzicale ale acestei culturi a maselor; cu timpul, necesit ile taxonomice i-au restrns sfera de semnificaii, vechi accepiuni ale sale fiind indicate prin denumirile unor noi curente muzicale, derivate. n mod deosebit genurile protestatare, incomode, i-au ales un f ga propriu. Mergnd c tre zilele noastre, muzica pop a p strat subiectele prin care se reflect viaa de zi cu zi, cel mai frecvent fiind descrise evenimentele lipsite de spectaculos; tocmai aceast reet care garanteaz (sau de multe ori simuleaz , atunci cnd raiunea comercial este mai pregnant ) sinceritatea demonstreaz succesul majoritar de care genul continu s se bucure.

Structura muzicala a unei piese pop este una rotunda si stabila, unde linia melodica (adica partitura vocii principale) este cea mai importanta, fiind invelita de armoniile deseori pretentioase, expuse publicului de catre instrumentele folosite de orchestrator. Tema cea mai des intalnita in versurile acestui gen este dragostea. Au fost multe dezbateri legate de originile acestui gen de muzica. Cea mai mare parte a muzicologilor considera ca se poate spune ca nasterea ideilor de baza ale acestui stil a avut loc in urma cu nu mai putin de 360 de ani, atunci cand compozitorul de muzica clasica, Alessandro Scarlatti a scris prima sa opera.

Astazi acest gen este cel mai des intalnit pe posturile de radio si de televiziune, insa forma sa a fost alterata putin de timp. Printre reprezentantii de seama ai muzicii pop din ultimile 3 decenii ii putem enumera pe: Madonna, Michael Jackson, George Michael, Elton John, Prince etc. In ultimii ani insa, tinand cont de diversitatea la care s-a ajuns in materie de orchestratie, s-a creeat tendinta de a spune atunci cand asculti o piesa care nu prea se poate incadra fix in niciun gen, ca apartine stilului pop. Acest fapt insa nu poate aduce pe viitor decat prejudicii adevarilor artisti pop, dar in acelasi timp denota succesul si notorietatea de care se bucura acest gen in randul ascultatorilor.

 Michael

Joseph Jackson (n. 29 august 1958, d. 25 iunie 2009), supranumit Regele muzicii pop, a fost un renumit cnt re american, care a adus contribuii importante muzicii, dansului i modei. Imensul succes comercial i o via personal mult prea controversat lau inut n cultura muzicii timp de patru decenii. Michael Jackson este recunoscut ca fiind cel mai de succes artist din toate timpurile potrivit Guiness World Records.

Albumul Thriller (1982) r mne cel mai vndut album din toate timpurile, Off the Wall (1979), Bad (1987), Dangerous (1991) i HIStory (1995) num rndu-se i ele printre cele mai vndute albume din istorie. Michael este creditat ca fiind cel ce a transformat videoclipul dintr-un instrument de promovare ntr-o form de art des vrit , prin videocplipurile unor piese precum Billie Jean, Beat it sau Thriller, devenind primul artist de culoare care are succes la MTV. Prin intermediul prestaiilor scenice i a videoclipurilor, Michael Jackson a popularizat o serie de tehnici de dans complicate din punct de vedere fizic, precum robotul i moonwalkul. Stilul vocal, timbrul muzical i coregrafia lui au inspirat numeroi artiti pop, rock, R&B i hip hop, sp rgnd barierele dintre generaii, cele culturale i cel rasiale.

 Madonna

Louise Veronica Ciccone (n. 16 august 1958), [1] supranumit Regina muzicii pop [2] este o cnt rea american , actri i compozitoare de muzic pop, ctig toare a mai multor premii Grammy, actri laureat a Globului de Aur i autoare a mai multor c ri.

 Nume

natere Madonna Louise Ciccone Data i locul naterii 16 august 1958 (53 de ani) Bay City, Michigan, Statele Unite ale Americii Gen muzical Pop, Pop-Rock, Muzic electronic , Dance, R&B, disco Ocupaie muzician , compozitoare, actri , produc toare, designer, dansatoare Ani de activitate 1979 - prezent Case de discuri Warner Bros. (1982-2008) Live Nation (2008-prezent)