MUZICA JAZZ

Realizat de
Alexandrescu Denisa Nadia
Botez Silvana
Dulugea Daria
Cirstiean Bianca Stefania
Ciocea Georgiana
 ORIGINE

• Toată lumea este de acord că patria jazz-ului este SUA. Dar acest gen muzical își
are originile în ritmurile tobelor africane, a traversat oceanul și a ajuns în
America odată cu sclavii care munceau pe plantațiile de bumbac.

• New Orleans se consideră a fi

locul de naștere al jazz-ului,
după care acesta s-a răspândit și
în celelalte state americane, la
început călătorind de-a lungul
fluviului Mississippi până la St.
Louis și Chicago, unde a și
devenit faimos.
• Interesantă este originea
cuvântului – to jazz = a păcătui
 DEFINITIE

• Jazz-ul s-a dovedit a fi foarte greu de definit, deoarece cuprinde o gamă largă de muzică
ce se întinde pe o perioadă de 100 de ani, de la ragtime până in prezent.
• Jazz-ul nu s-a născut dintr-o dată ca
un stil de muzică distinct. Este mai
degrabă un amalgam de stiluri,
printre care putem enumera:
Ragtime (muzica de pian cântată
prin baruri), Dixieland (muzica
country, dar reinterpretată la oraș cu
instrumente mai sofisticate), Boogie-
Woogie (derivat din blues; sau poate
bluesul este derivat din Boogie?).
• Încă de la început jazz-ul a
evoluat pe două direcții distincte:
Negro Spiritual și Gospel
 JAZZ-UL IN AFARA STATELOR
UNITE

Jazz-ul în Suedia
Începând cu deceniul patru al
secolului trecut, jazz-ul suedez a
început să ia forme proprii, nemaifiind
ca până atunci o simplă copie a idolilor
americani.
Până spre sfârșitul anilor 1940, cei
doi care au dezvoltat jazz-ul suedez într-
o direcție proprie au fost trompetistul și
compozitorul GöstaTörner și basistul și
compozitorul ThoreJederby. Alți doi
jazzmeni care au venit în atenția
publicului în timpul și după cel de al
doilea război mondial au fost
clarinetistul ÅkeHasselgård și șeful de
orchestră (inițial basist) Simon Brehm.
JAZZ-UL IN AFARA STATELOR
UNITE

Anii 1950 vor fi anii de debut și consacrare a

unor instrumentiști care vor influența
generațiile următoare: Reinhold Svensson
(pian), ArneDomnerus (saxofon alto), Carl-
Henrik Norin (saxofon tenor), PutteWickman
(clarinet), BengtHallberg (pian), Lars Gullin
(pian) și ÅkePersson (trombon). Pianistul și
saxofonistul GöstaTheselius a fost cel care a
furnizat aproape singur o perioadă de timp
material pentru piața de jazz din Suedia.
Anii 1960 au fost ani de concurență cu
muzica pop și rock, care deveniseră tot mai
răspândite. Generațiile mai în vârstă, care nu
prea agreau aceste două curente, încep să
susțină și ele jazz-ul.
 JAZZ-UL IN AFARA STATELOR
UNITE

România postbelică
După ce în comunism mult timp jazz-ul era considerat o
manifestare decadentă a imperialismului american, începând cu
„dezghețul” cultural din 1964, s-au deschis cluburi de jazz, la radio
și televiziune se transmit emisiuni cu muzică de jazz,
BennyGoodman, Louis Armstrong, Woody Herman au concertat la
București.
Au urmat Festivalurile Naționale de Jazz de la Ploiești (1969 -
1971), Festivalurile Internaționale de la Sibiu (din 1974 până în
zilele noastre), Festivalurile Internaționale de Jazz „Richard
Oschanitzky” de la Iași, Festivalurile Internaționale de Jazz de la
Gărâna.
 
 CARACTERISTICI

În istoria sa de peste o sută de ani jazz-ul a suferit numeroase transformări și s-a divizat
în diverse stiluri, cu semnificații diferite, astfel încât este greu de spus ce este "tipic"
pentru jazz.

Se pot menționa totuși câteva elemente des întâlnite:

• Tonalitatea pune accentul pe expresivitate, și mai puțin
pe frumusețea sunetului. Sunetele instrumentelor sunt
aspre, nefiltrate și eruptive, iar vocea omenească este
țipătoare și acuzatoare. Tonalitatea este însă diferită la
diverși interpreți: voluminoasă și erotică la saxofonistul
Coleman Hawkins, elegantă la clarinetistul Benny
Goodman, tristă până la disperare la trompetistul Miles
Davis.
• Improvizația - este poate elementul cel mai tipic în
muzica de jazz. La început, jazz-ul se cânta fără note,
interpreții improvizau pe diferite teme sau armonii,
individual sau alternativ în mici formații (combos), fiecare
având propriul său stil de improvizație, ușor de
• Ritmul - însoțește totdeauna execuția
muzicii de jazz, jazz-ul este o muzică
"sincopată".
• La început ritmul era dat de trombon, apoi
acest rol a fost preluat de instrumentele de
percuție.
• Orchestrele sunt împărțite între o "melody
section" (trompetă, clarinet, saxofon) și o
"rhythm section" (bass, baterie, chitară,
pian). Dar și instrumentele din "sectorul
melodic" emit sunete sincopate. Între ritm
și melodie se creează o stare de tensiune,
alteori însă ele se contopesc într-un flux
continuu, de nedespărțit, ca de exemplu în
stilul "Free jazz".
• Blues - aparținând folclorului
afroamerican, este caracterizat de o
formulă armonică constantă și de un
ritm în patru timpi, este o componentă
esențială a muzicii de jazz, care îi
conferă o anumită dispoziție, atât în
formele lente, cât și în cele mai
rapide.
 CE INSTRUMENTE SUNT
FOLOSITE ÎN MUZICA JAZZ

Deși jazz-ul poate fi cântat cu ajutorul

oricărui instrument, inclusiv vocea
umană, cele mai frecvente sunt
saxofonul, trompeta, trombonul, pianul,
basul, tobele și chitara.

Primele trei, care sunt instrumente de

suflat, sunt responsabile de interpretarea
melodiilor, atât scrise, cât și improvizate.
Pianul, basul și toba cuprind secțiunea
de ritm. Scopul lor principal este să
însoțească și să ofere sprijin celorlalte
instrumente. Pe de altă parte, chitaristul
este versatil fiindcă poate cânta melodii
cu o singură notă, dar compune și
acorduri.
 DE CE MUZICA JAZZ E UNICĂ

În jazz, este ușor să-ți exprimi emoțiile, obiectivul principal este să fii cât mai creativ și să
lași imaginația să te ghideze. Nu este vorba despre faptul că piesele nu conțin melodii ușor
de recunoscut. Cu o linie melodică începe un cântec, dar apoi fiecare muzician o
transformă improvizând, jucându-se cu tot felul de note.

Interpreții care nu performează solo, cântă liniștiți pe fundal sau compun, scurt, pentru
însoțire. Apoi, la sfârșitul piesei, melodia revine. Improvizația este arta care modelează
rezultatul, fiind diferit de fiecare dată când îl auzi, spre deosebire de piesele pop auzite la
radio.

Un alt lucru care o face specială este abordarea ritmului. Îți poți petrece întreaga viață
studiind, exersând și interpretând și tot să nu epuizezi toate modurile în care poți cânta
jazz. Asta pentru că această muzică implică, pe lângă creație, și o expresie profundă de
sine.

Trio-ul pentru pian este cea mai frecventă configurație de jazz. S-a spus adesea că
reprezintă esența acestei muzici în modul cel mai condensat, dar eficient. Un trio de pian
profită din plin de swing, interacțiune și dinamică.
 BENEFICIILE JAZZ-ULUI ASUPRA
SĂNĂTĂȚII
Muzica jazz poate aduce o alinare naturală
pentru minte și corp, spun experții. Se pare
că ascultarea acesteia are un efect asupra
tipului de unde cerebrale pe care le produci,
ce pot fi stimulate sau relaxante. Mai mult, s-
a dovedit că jazz-ul te ajută să te concentrezi,
te motivează, îmbunătățește productivitatea
la locul de muncă și reduce oboseala
resimțită după un antrenament de forță.
În plus, te scapă de stres, care este rădăcina
multor probleme de sănătate. Studiile mai
arată că dacă asculți jazz după un accident
vascular cerebral, memoria verbală, puterea
de concentrare și starea de spirit sunt
îmbunătățite. De asemenea, poate scădea
tensiunea arterială determinând dilatarea
vaselor de sânge cu până la 30%.
Un alt beneficiu este faptul că audiția
acestui tip de compoziție timp de 30
de minute crește nivelul
imunoglobulinei, care e localizată în
mucoasa corpului și acționează ca un
anticorp. Efectul asupra nivelurilor de
IgA continuă încă jumătate de oră
după ce piesa a încetat.
Jazz-ul este unul dintre cele mai
plăcute și bogate stiluri de muzică care
te provoacă la fiecare pas și îți dă mână
liberă să te joci. Aceste caracteristici,
precum și cele enumerate în rândurile
de mai sus, îl fac potrivit pentru
muzicienii care iubesc libertatea și vor
să-și testeze limitele.
BIBLIOGRAFIE

http://andreipartos.ro/scrisoare-deschisa-muzicienii-de-jazz-din-romania-spun-un
-nu-hotarat-practicilor-lui-alexandru-sipa/
https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fwww.tenstickers-
romania.com%2Fstickere-perete%2Fjazz-muzicieni-camera-de-zi-perete-decor-
14748&psig=AOvVaw3auAEr4cJrTMUuPWUzNqCv&ust=1618857240732000
&source=images&cd=vfe&ved=0CAMQjB1qFwoTCLiI7qq3iPACFQAAAAAd
AAAAABAc
https://www.stelianmuscalu.ro/scurta-istorie-a-jazz-ului-pentru-razvan/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Jazz