1

Compoziţie jazz
Notă: Compozitie jazz are ȋn componenţă o oră de curs cu toţi studenţii şi una de
seminar pentru fiecare grupă. In cazul că, la secţia jazz, există mai multe grupe ȋntr-un
an univesitar, alcătuirea lor se va face ȋn aşa fel ȋncȋt distribuirea studenţilor pe
instrumente să fie echilibrată şi să permită alcătuirea unor ansambluri vocal/
instrumentale. Astfel, grupele nu vor coincide neapărat cu cele oficiale, care se fac
după nivelul de cunoştinţe de la teoria muzicii.

Ȋn general orele de curs vor fi dedicate noţiunilor teoretice şi cele de seminar celor de
practică muzicală. O dispunere profitabilă a orelor ar putea fi incadrarea cursului cu
orele de seminar, ȋn aşa fel ȋncȋt să se poată lucra problematica instrumentală separat
de cea vocală. Cu alte cuvinte o grupă va include mai multi instrumentişti şi cealaltă
mai mulţi cȋntăreţi.

Disciplinele Practică şi ansamblu vocal-instrumental vor prelua problematica de la

Compoziţie jazz ȋn aşa fel ȋncăt să se dubleze săptămȋnal orele de specialitate. Este de
dorit ca ȋntre cursurile de compoziţie şi cele de Ansamblu şi Practică să existe un
interval de 2 zile destinate aprofundării problematicii şi studiului individual. De
asemenea, ȋn orele de instrument/canto jazz se vor aborda, pe lȋngă problematica
specifică, teme legate de cursul Compoziţie jazz.
2

Anul I
Cuprins

Semestrul I

- Cursul 1 Piesa Song for my father de Horace Silver / pag 4

- Cursul 2 Problematica improvizaţiei jazzistice /pag 8
Noţiuni de stilistică- Curentul Hard bop
- Cursul 3 Piesa Satin Doll de Duke Ellington
Relaţia între treptele II –V – I ale unei game majore
Perioada Swing sau Classic jazz /pag10
- Cursul 4 Continuare: Improvizaţia cu optimi swingate şi
acompaniamentul aferent (Swing eight note) /pag 13
- Cursul 5 Piesa Autumn Leaves de Josef Cosma / pag 14
- Cursul 6 Recapitulare / pag17
- Examen parţial
- Cursul 7 Piesa Everything happens to me /pag 17
Genul Ballad şi modalităţile sale de interpretare
Cursul 8 Stilul Cool
Sinteza modalităţilor de interpretare şi improvizaţie jazzistică
ȋntȋlnite pȋnă acum. (swing, hard bop, cool)/ pag23
- Cursul 9 Piesa Blue bossa de Kenny Dorham
Relaţia între treptele II –V – I ale unei game minore
Improvizaţia cu optimi egale (even eights) /pag24
- Cursul 10 Recapitulare
- Cursul 11 Recapitulare
- Examen trimestrial
3

Semestrul II

- Cursul 1. Piesa Doxy de Sonny Rollins Improvizatia prin arpegierea

acordurilor din componenţa chorus-ului /p 27
- Cursul 2 Piesa Summertime de G.Gershwin Interpretarea aceluiaşi
material tematic ȋn forme diferite de expresie jazzistică /p 30
- Cursul 3 Blues-ul Caracteristici/istoric/ p 34
- Cursul 4 Blues Continuare /
Piesa St Louis Blues de W.C. Handy etc /38
- Cursul 5 Piesa Birk’s Works de Dizzy Gillespie/p42
- Cursul 6 Recapitulare ȋn vederea examenului parţial
- Examen parţial semestrul II
- Cursul 7 Piesa In a sentimental mood de Duke Ellington /p44
Alternativă The man I love sau How long has this bein going on
- Cursul 8 Piesa Cantaloupe Island de Herbie Hancock/p46
Back beat rhythms şi ȋnceputurile curentului Fusion
- Cursul 9 si 10 – Recapitulari
Examen trimestrial
4

Semestrul I

Cursul 1 Piesa Song for my father de Horace Silver

A. Prezentare

- Song for my father este o compoziţie a pianistului Horace Silver. Versiunea originală,
apărută pe albumul cu acelaşi titlu a fost ȋnregistrată de Horace Silver's quintet ȋn
1964.

- Piesa se va studia in tonalitatile Fm /fa minor : originala si Dm /re minor (pentru

cantaretii si cantaretele cu voci grave)
- Scurte note biografice despre Horace Silver găsiţi la adresa
http://www.bluenote.com/artist/horace-silver/

De asemenea ȋn volumul: Leonard Feather& Ira Gitler/ Biographical Encyclopedia of

Jazz/Oxford University Press/pag602

- Partitura la care de raportăm este in New Real Book vol 2 pag 335 ( partitura de mai
jos e singura pe care am putut să v-o ofer de pe net, la o căutare superficială)

- Forma piesei - A,A,B - 3 sectiuni de 8 masuri + 8 introducere (atentie! introducerea

din partitură lipseste la Play Along -ul Song for my father din Aebersold vol 54).

- Textul piesei e scris tot de Horace Silver

„If there was ever a man/ Who was generous, gracious and good/That was my dad/The man.//

A human being so true/He could live like a king/'Cause he knew/The real pleasure/ in life//

To be devoted to/And always stand by me/So I'd be unafraid/ and free//”

B. Inregistrari de referinţă pentru Song for my father

- *1 https://www.youtube.com/watch?v=CWeXOm49kE0 Horace silver quintet /song
for my father/ album blue note records (cu Jo Henderson tenor sax)

- *https://www.youtube.com/watch?v=NFjmWI-d6d4 film Copenhagen 1968 Bennie

Maupin on tenor sax. Bill Hardman trumpet, Johnny Williams bass and Billy Cobham
drums.

- *https://www.youtube.com/watch?v=AapII8zmsdc Dee Dee Bridgewater live ( la tp

Flavio Bolto)

1
Atenţie! Asterixul ȋnaintea fragmentelor audio/video notifică importanţa exemplului şi poate constitui
subiect de ȋntrebare pentru probele teoretice.
5

- *https://www.youtube.com/watch?v=xh7aZ_Q6ibw Leon Thomas (a se vedea

versiunea pentru masura 4 care permite reducerea ambitusului) Nota : Versurile sint
diferite de cele cantate de Dee Dee Bridgewater.
6

C. Problematică
1. Noţiunea main stream jazz Există mai multe accepţiuni ale termenului :

a) Istorică care delimitează „era swing” a anilor 30, numită mainstream, de artiştii din perioada
următoare, bebop . Cu alte cuvinte echivalează termenii main stream cu ceea ce se consideră,
ȋndeobşte, classic jazz.

b) O accepţiune larg răspȋndită printre muzicieni care defineşte curentul principal (main
stream) ca pe un gen muzical unde se regăsesc principalele trăsături ale jazzului de sorginte
afro-americană.

Principalele caracteristici ale jazzului main stream

- Improvizaţia principală are caracter solistic şi e acompaniată improvizat de ceilalţi

membri ai ansamblului ȋn parametri unui idiom cristalizat dealungul metamorfozelor
stilistice ale jazzului
- Are loc o coordonare a elementelor muzicii sub comandamentul dimensiunii ritmice
rezultȋnd ceea ce numim Swing, o tradiţie a elementelor improvizate ce include fraze
melodice, elemente de acompaniament şi coordonarea acestora, un specific timbral.
2. Ritmica
- Groove-ul piesei - even 8ths – notaţie similară cu cea din muzica clasica, dar situaţia e
menţionată la inceputul piesei sau a secţiunii unde se cantă optimi egale.
Deosebirea dintre swing 8th note si even eights, respectiv intre subdiviziunile egale si cele la
care cea de a doua parte a subdiviziunii este mai scurta.

- Patrimea e de obicei unitatea, iar prin divizarea la doi obtinem 2 optimi inegale sau
egale. Optimea inegală se mai numeşte şi swing eight note.Nu există o valoare unică
pentru swing eight note. Ea diferă de la muzician la muzician, in funcţie de ansamblul
care interpretează sau tempo-ul abordat (la tempo-urile mai lente lungimea optimii a
doua se scurtează şi viceversa, la cele foarte rapide se apropie de optimea egală).
Optimea swingată nu se notează. Se interpretează.
3. Improvizatia melodică

- Notiunea de chorus. Acesta este in jazz structura armonică pe care se improvizează.

Chorus-ul se repetă de cȋte ori e necesar şi de aici rezultă o formă de temă cu
variaţiuni specifică jazzului pȋnă ȋn jurul anilor 60-70, iar mai apoi ȋn ceea ce numim
jazzul main stream.

- modurile corespunzatoare acordurilor din componenţa piesei Song for my father:

Fm dorian, Eb mixolydian, Db lydian dominant, C diminished-whole tone
- Improvizatia pe modul de blues (blues scale).2
2
Vezi capitolul respectiv din Tehnica improvizatiei ȋn muzica de jazz de Mircea
Tiberian vol I.
7

- Blues athmosphere- aceasta e o trasătură specifica a jazzului main stream de după

1950, ȋn special pentru muzicienii ȋncadraţi ȋn modalitatea de expresie Hard bop.
Această modalitate de expresie implică folosirea ȋn extenso a modului de blues şi a
unor armonizări specifice ale acestui mod.
4. Lectură: Blues-ul este considerat unul dintre elementele definitorii ale muzicii de
jazz , alături de swing, improvizaţia pe un chorus dat, interplay şi expresia vocal-
instrumentală specifică. În capitolul ce urmează vom trata blues-ul mai ales din
perspectiva importanţei sale pentru domeniul improvizaţiei jazz-istice. Ar trebui
făcute câteva precizări pentru evitarea confuziei ce se face între diferitele accepţiuni
ale termenului blues. 1.El este în primul rând un gen muzical, un fel de „doină” a
afro-americanilor, având anumite particularităţi stilistice. 2. Aceste particularităţi
stilistice, pătrunzând în jazz, dau naştere unei categorii de piese numită blues, care
foloseşte structura armonică şi modul de blues fără a mai păstra neapărat şi
caracterul originar. 3.„Blues Athmosphere”, atmosfera de blues este o altă
accepţiune a termenului. Ea e creată în general prin folosirea anturajului armonico-
modal (blue notes) în combinaţie cu un tempo lent.

Exemple: 1 * https://www.youtube.com/watch?v=uKOoxgI_xfQ

Piesa Moanin de Bobby Timmons cu grupul Jazz Messengers

- 2* https://www.youtube.com/watch?v=ORl8F2w6pno

Tutorial cu expunerea temei improvizatia lui Bobby timmons la piesa Moanin’

D. Teme de rezolvat
- pentru instrumente monodice: De transcris 3 chorus-uri din solo-ul lui Lee Morgan la
piesa Moanin’ cu Jazz Messengers. De invatat chorus-urile transcrise.
- pentru voci : De transcris si invatat solo-ul lui DD Bridgewater la piesa song for my
father. Se vor folosi exemplele recomandate.
- pentru instrumentele din sectia ritmica: de transcris si invăţat primele 3 chorus-uri de
acompaniament, aşa cum apar ele ȋn vol 54 din seria Aebersold play along la piesa
Song for my father.
- Studenţii vor improviza cu ajutorul negativelor potrivite.
- https://www.youtube.com/watch?v=A_CftWxae1o
- https://www.youtube.com/watch?v=a3ByxN_J

Cursul 2
8

A. Problematica Improvizatiei jazzistice

1. Frazarea liniei melodice improvizate

- In jazzul main stream frazele melodice improvizate sȋnt concepute in strȋnsă legătură
cu matricea ritmică ( groove) iniţială si constituie variaţiuni pe structura armonică
(chorus) a temei. Uneori improvizaţia reprezintă o interpretare mai liberă a melodiei
iniţiale. Există şi cazuri cȋnd se propune o structură armonică pentru improvizaţii, alta
decȋt cea a temei.

In jazzul contemporan main stream se poate face uneori abstracţie de chorusul temei şi se
poate improviza ȋn cadrul unor spectre modale (scări) ad –hoc, sau chiar in absenţa unor repere
tonalo/modale.

a) Articulaţia este generată de succedarea calităţii şi intensităţii accentelor de pe

timpi şi părţi de timp, de curgerea constantă a lungimilor subdiviziunilor timpului şi
de modalităţile de trecere de la un sunet la altul – legato, portato, staccato, marcato
etc. Modalităţile de articulaţie jazzistică ȋntre sunete sunt ȋn general mult mai
consecvente decat ȋn muzica europeană cultă
- Accentele asimetrice generează un periplu temporal şi intră ȋn relaţie tensionată cu
accentele metrice bazate pe binaritate.
- Contururile unei improvizatii jazzistice nu sȋnt neapărat ȋncadrate ȋn quadratura
specifică muzicii clasice, adică nu se articulează din 2,4, sau 8 măsuri. Frazele intră ȋn
relaţie cu structurile binare ale măsurilor ȋndepărtȋndu-se ori potrivindu-se temporar
ȋn acestea.

2. Arhitectura unei improvizaţii bebop nu e nici repetitivă nici generativă (adică

dezvoltătoare de motive şi fraze) ci, cumva, epică prin contrastul cu
acompaniamentul şi groove-ul cursiv

3. Notiuni de acompaniament aplicate la piesa Song for my Father

- Drums patterns sunt repetiţii de situaţii ritmice realizate cel mai adesea la setul de
tobe. Aproape toate aparţin tradiţiei muzicilor afro-americane sau a altor muzici
dansante (afro-cubane, africane , latino-americane ş.a.m.d ) care şi-au găsit locul ȋn
jazz, evoluȋnd odată cu acesta.
- Activitatea bateriei adaugă acestei funcţii de menţinere a grove-ului şi unele
intervenţii menite să stabilească forma chorusului sau desfăşurările armonice.
- O a treia funcţie pe care bateria o poate prelua este aceea de interlocutor al
improvizatorului principal sau al unor acompaniatori, prin completări şi sublinieri de
situaţii melodice.
- Bass formulas – formulele de bas sint linii melodice care figurează sunete din suportul
armonic. Ele sȋnt posesoare de forţă ritmică prin legătura intimă cu grove-ul piesei. In
general se desfăşoară pe parcursul a două măsuri sau chiar a uneia singure. Formulele
de bas au caracter variaţional fără să se depărteze complet de la matricea iniţială
9

- Chord voicings (modalităţi de acompaniament armonic) au ȋn general trei funcţii de

bază: 1. să puncteze desfăşurarea armonico-ritmică a chorus-ului 2. Să intre ȋn relaţie
cu solistul principal prin completări sau sugestii 3. Să dialogheze cu ceilalţi
acompaniatori pentru realizarea unui backround cȋt mai organic şi integrat versiunii
interpretative a grupului.
- Toate aceste subcapitole vor fi tratate cu referire la exemple din chorus-urile
transcrise de studenţi

- Curentul Hard Bop 1.– A se vedea articolul din Wikipedia referitor la acest stil sau din
The New Jazz Book de Joachim Berendt / pag 19

- Context istoric – o continuare a bebop-ului şi posibilă reacţie la curentul cool

- parametri stilistici – ritmică foarte variată, atmosferă bluesy, deschidere spre noi
ritmuri şi situaţii armonice, expresie personală pronunţată
- principali reprezentanţi se găsesc ȋn exemplele alese

B. Auditii pentru intelegerea parametrilor stilului Hard bop

https://www.youtube.com/watch?v=zkn3ofu4hrQ

- Clifford Brown / Joy Spring

https://www.youtube.com/results?search_query=Jazz+Messengers++-Nica
%E2%80%99s+Dream

- Jazz Messengers / Nica’s Dream

https://www.youtube.com/watch?v=x5WsX2eWseE

- Sonny Rollins -Saxophone Colossus – piesa 1 – St. Thomas

https://www.youtube.com/watch?v=fsJ3JjpZyoA&list=RDNFjmWI-d6d4&index=4

- Jazz Messengers Moanin’ (originalul de pe album)

- Se recomandă audierea unor exemple cu Johnny Griffin, Dexter Gordon, Sonny Stitt,
Miles Davis.
C. Teme: - de cantat cu negativele de la vol 54 din seria Aebersold play along/ piesa
Song for my father aplicand notiunile ȋnvăţate la cursurile 1 şi 2
- De invatat piesa Satin doll de Duke Ellington in tonalitatile C si G
- De ascultat exemplele de mai jos

Inregistrari de referinţă pentru Satin Doll

*1 https://www.youtube.com/watch?v=wTFPV1pk654
Duke Ellington orchestra 1962
*2 https://www.youtube.com/watch?v=qPqQkncbr94
Ella Fitzgerald scatting
10

3https://www.google.com/search?
q=satin+doll&oq=&aqs=chrome.0.69i59l3.76183471j0j15&sourceid=chrome&ie=UTF-8
Ellington solo (contine si versurile)
4 https://www.youtube.com/watch?v=CI2ieY4qqYQ
Ella Fitzgerald and Duke Ellington Orchestra
5 https://www.youtube.com/watch?v=R4RXmhb3WXo
Joe Pass trio

*6 https://www.youtube.com/watch?v=DQLtNSPC7P0
Gerry Mulligan/ Lee Konitz tentet
*7 https://www.youtube.com/watch?v=uY9G8gyzyZI
Wes Montgomery
*8 https://www.youtube.com/watch?v=TFbfLu1K2xI
Nancy Wilson w. Count Basie Orchestra
*9 https://www.youtube.com/watch?v=uY9G8gyzyZI
Joe Williams
*10. https://www.youtube.com/watch?v=lMNlLbRrZc0
joe Pass solo
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Cursul 3 piesa Satin Doll de Duke Ellington C G.

- Prezentare : "Satin Doll" este un „standard” de jazz –adică o piesă de referinţă pentru
repertoriul de specialitate . Compus de Duke Ellington, Billy Strayhorn şi Johnny
Mercer ȋn 1953, acest song a fost ȋnregistrat de nenumărate ori atȋt pentru textul
ironic dialogat cȋt şi pentru structura sa armonică propice improvizaţiei.
- Partitura in New Real Book vol 1 pag 308.De studiat in tonalitatile C /Do major:
originala si G/ sol major(pentru cantaretii si cantaretele cu voci acute)
- Lyrics: „Cigarette holder- wich wigs me/Over her shoulder - she digs me/Out cattin' -
that satin doll//Baby shall we go - out skippin'/Careful amigo - you're flippin'/Speaks
latin - that satin doll//She's nobody's fool so I'm playing it cool as can be/I'll give it a
whirl but I ain't for no girl catching me//Telephone numbers - well you know/Doing
my rhumbas - with uno/And that'n my satin doll”
A. Note biografice despre Duke Ellington
- Leonard Feather/ Ira Gitler/ The encyclopedia of jazz
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Duke_Ellington

B. Stilul Swing (Classic jazz) – A se vedea articolul din Wikipedia referitor la acest stil sau
paginile din The New Jazz Book de Joachim Berendt
https://ia800107.us.archive.org/26/items/TheJAZZBook/The%20JAZZ
%20Book_text.pdf

C. Problematică de studiat .
11

1. Forma AABA este supranumită Song Form datorită frecvenţei cu care se

intȋlneşte ȋn muzica americană a deceniilor IV,V şi VI din secolul trecut, adică
ȋntre 1930 şi 1960
2. Relaţia între treptele II –V – I ale unei game majore „Această cadenţă este cu
siguranţă cea mai frecvent folosită dintre relaţiile armonice ce apar în jazz şi
popular music. Aproape că nu există piesă din repertoriul standard al jazz-ului,
care să nu conţină o cadenţă II-V-I sau II-V (varianta ei prescurtată). Cei mai
mulţi muzicieni de jazz abordează studiul sau memorarea unui chorus prin
prisma relaţiilor II-V-I pe care acesta le conţine. „ Vezi ȋn continuare capitolul
corespunzător din Tehnica improvizatiei in muzica de jazz vol.I de Mircea
Tiberian(pag 36).

3. Walking (Bass) termenul descrie un stil de jazz şi totodată o manieră de

interpretare la contrabas. Aceasta e caracterizată prin marcarea fiecărui timp
(pătrime) printr-un sunet. Se naşte astfel un şir de pătrimi numit bass line . O
12

linie de bas are ca obiective sa marcheze consonanţele acordului, de multe ori

avȋnd fundamentala pe timpul ȋntȋi. Frecvent linia de bas arpegiază notele
dintr-un acord dat, dar poate conţine şi note de pasaj care aparţin de obicei
modului corespunzător, sau repreprezintă cromatizări ale acestuia. O
caracteristică a unei linii de bas reuşite e potenţialul de swing realizat prin:
a) consecvenţa tempo-ului
b) simetrii şi repetiţii ale unor grupuri de 4 sunete
c) echilibrari intervalice sau direcţii melodice
d) apariţia consonanţelor pe timpii tari (1 şi 3) şi a notelor de pasaj pe cei slabi
4. Drums patterns pentru acompaniament ȋn stilul swing. La celebra formulă
cursivă a cinelului şi travaliul fus-ului (hi-hat) pe timpii 2 şi 4 se adaugă
intervenţii de completare care ţin de context şi mai ales de tradiţia
elementelor risponsoriale ale bateriei. Este recomandabil ca aceste intervenţii
să nu fie facute fără studierea prealabilă a unor discursuri muzicale specifice
bateriei şi perioadei ȋn care această piesă a fost interpretată intens.
D. Teme
- Pentru instrumente monodice si voci: De transcris şi ȋnvăţat primele 3 chorus-uri ale
unui solo din materialele pentru audiat.
- Pentru instrumentele din sectia ritmica: de transcris si invatat primele 3 chorus-uri
acompaniament asa cum apar ele in vol 54 din seria Aebersold play along la piesa
Satin doll
- Cantăretii interpretează piesa cu text, invata solo-ul şi se inspiră din varianta scat a
temei cu Ella Fitzgerald.
- Ghitariştii vor invăţa versiunea piesei cu Wes Montgomery
*https://www.youtube.com/watch?v=aRPKgl0rOzA

Alternativ se poate uza de versiunea lui Joe Pass, după transcripţia:

*https://www.youtube.com/watch?v=hMvMuSpsNmE

- *Pianiştii vor avea ca model interpretarea lui McCoy Tyner

- https://www.youtube.com/watch?v=PmE7syFlYCA
-
- *https://www.youtube.com/watch?v=EIPLZmjLUqo
- Satin Doll play along ok.
- https://www.youtube.com/watch?v=UfKDrHEfUQw
- Play along cu partitura transpusa pt instrumente in Bb
13

Cursul 4
A. Problematică de studiat
1. Improvizatia melodica in tempo mediu cu optimi swingate (swing eights notes) -
patterns si secvente
2. Acompaniamentul sincopat in jazzul „main stream”- aprofundarea notiunilor din
cursul 3.

B. Interpretarea vocala liberă d.p.d.v. metric. Acest mod de a aborda textul şi melodia
unui cȋntec ar putea fi numită şi frazare prozodică. Ea se realizează in functie de
configuratia ritmica a textului si de mesajul sau dramaturgia acestuia, sau de de
„reguli de ocupare a spaţiului temporal”.3
C. Teme
- Instrumentisti (cu exceptia bateristilor care vor canta doar acompaniament) - De
cantat si improvizat cu play along vol 54 din seria Aebersold/ piesa Satin doll
- Vocalisti - De cantat cu negativ tema piesei Satin doll.
- De citit piesa Autumn Leaves in tonalitatile Cm si Fm
- De audiat interpretarile jazzistice de referintă pentru Autumn Leaves:
- https://www.youtube.com/watch?v=tguu4m38U78
*Miles / Cannonball Aderley
- https://www.youtube.com/watch?v=Gsz3mrnIBd0
Chet Baker/ Paul Desmond
- https://www.youtube.com/watch?v=by4Cr3kPNPg
*Bill Evans trio
- https://www.youtube.com/watch?v=i5kR8Sn09CI
Trio arrangement tutorial
- https://www.youtube.com/watch?v=TrG6AAPPujQ
*Frank Sinatra
- https://www.youtube.com/results?search_query=autumn+leaves+doris+day

3
De pildă, să spunem că intervine ȋn discurs un cuvȋnt sau expresie care necesită o intensitate mai mare
(De exemblu Atenţie! sau Look out! In mod normal, ea va fi urmată, ȋn cele mai multe dintre cazuri, de o
pauză. Acest respiro e necesar pentru asimilarea de către auditori şi chiar de interpreţi a mesajului sau
expresiei puternice. Tot un caz de plasare firească a textului ȋntr-un interval de timp, adică urmȋnd ceea
ce am numit „reguli de ocupare a spaţiului temporal” este accelerarea pe care o facem atunci cȋnd avem o
enumerare, sau cȋnd propoziţiile au acelaşi subiect. Iată o enumerare ȋn textul cunoscutei piese Route 66
ȋn care primele două versuri constituie o frază muzicală de 2 măsuri, următoarele două sȋnt fraze de o
măsură, pentru ca ultimul vers să conţină la ȋnceput doar 2 motive. La mijlocul ultimului vers San
Bernadino se leagă de ȋnceputul strofei următoare –Won’t you. Efectul este bineȋnţeles, de accelerare,
iar la sfȋrşit de frȋnare. Acest efect poate fi sporit print-o interpretare adecvată.
„You see Amarillo,
Gallup, New Mexico,
Flagstaff, Arizona.
Don't forget Winona,
Kingman, Barstow, San Bernandino.(Won’t you)”
14

Doris Day
- https://www.youtube.com/results?search_query=autumn+leaves+doris+day
Sarah Vaughan
- https://www.youtube.com/watch?v=KZbI2VZF9K8
*Sarah /Wynton Marsalis

https://www.youtube.com/watch?v=wCn0p2u3ECg

*Herbie Hancock solo on Autumn leaves de pe albumul Miles in Europe (1964)

*https://www.youtube.com/watch?v=Xhs_LNl6mEA
Keith Jarrett trio (cu solo-ul transcris)

Cursul 5 Autumn leaves de Joseph Cosma/Jacques Prevert/Johnny Mercer

A. Despre piesă.
Josef Kosma a fost un compozitor de origine maghiară. Ȋn 1946 el a colaborat cu poetul
Jaques Prévert la scrierea cȋntecului Les Feuilles mortes ("The Dead Leaves") pentru
filmul Les Portes de la nuit (Gates of the Night).] Primele înregistrări comerciale ale
piesei au fost lansate în 1950, de Cora Vaucaire și de Yves Montand. Johnny Mercer a
scris versurile ȋn engleză și le-a dat titlul "Autumn leaves". Cântecul a fost înregistrat
constant de-a lungul anilor 1950 de către cȋntăreţi celebri precum Bing Crosby (1950),
Nat King Cole (1955), Doris Day (1956), Frank Sinatra (1957) şi mulţi alţi. De asemenea, a
fost adoptat de o serie de instrumentişti de jazz precum Artie Shaw (1950), Stan Getz
(1952), Erroll Garner sau Ahmad Jamal (amȋndoi in 1955), Duke Ellington (1957), apoi de
Miles Davis pe albumul Something else al lui Cannonball Adderley, reluată ȋn 1960.
Odată cu versiunea Lui Miles piesa devine jazz standard. Bill Evans inregistrează
ȋncepȋnd din 1960 mai multe versiuni remarcabile ale piesei, una dintre ele dȋnd şi titlul
albumului Autumn leaves (1980).
Istoricul de jazz Philippe Baudoin a numit piesa "cel mai important standard de jazz
non-american" numărȋnd peste 1400 de versiuni ȋnregistrate oficial ale piesei.

B. Problematică Forma piesei cu 4 secţiuni de cȋte 8 măsuri nu este un model tipic de

„song form”, adică un AABA, ci, mai degrabă, un AABC. Primele două secţiuni identice
melodico-armonic sȋnt alcătuite din cate 2 relaţii tipice, ocupȋnd fiecare cȋte 4 măsuri
pentru popular music şi jazz. Relaţiile ar fi: un II-V-I pentru relativa majoră şi un II-V-I
minor pentru tonica minoră. Cea de a III-a secţiune are structura V/V/I/I /VII/VII/III/III/,
deci e vorba de două relaţii dominantă spre tonică şi dominanta relativei majore (treapta
a-VIIa) spre relativa majoră III; In secţiunea 4 avem două cadenţe V-I. Există numeroase
15

variante de folosire a scărilor melodice ȋn legătură cu acordurile din componenţa chorus-

ului. Cea mai comună şi la indemȋna tuturor este folosirea gamei minor-armonice
corespunzătoare tonicii pe toate acordurile care gravitează ȋn jurul acesteia şi a gamei
corespunzătoare relativei majore pentru toate celelalte acorduri. Se reduce atunci
aglomerearea de moduri la doar două, care sȋnt uşor de asimilat şi manevrat. Un alt mare
avantaj al acestei piese pentru muzicienii improvizatori este succesiunea notelor
importante, guide notes, cum sȋnt numite ele ȋn engleză. Dacă luăm partitura de mai jos,
scrisă ȋn mi minor, vedem că aceste guide notes se succed din 2 in 2 măsuri: do, si, la,
sol/do, si, la,sol/ fa#,sol,la,si/do,si, la,mi. Notele din bas desenează pe aceiaşi timpi o linie
melodică paralelă in primele 2 secţiuni şi ȋn a patra: la,sol,fa#,mi/la,sol,
fa#,mi/si,mi,re,sol/la,mi(sol),fa#,mi. Această situaţie este ȋn favoarea realizării facile a
unei improvizaţii orientată pe dimensiunea melodică. Dacă adăugăm simetriile
chorusului, simplitatea modală şi faptul desfăşurările armoniei pot fi ȋncadrate intr-unul
dintre traseele numite generic „ȋn cercul cvintelor”, putem avea o explicaţie a
popularităţii acestei piese printre muzicienii de jazz.
16

Aşa-numitele mişcări ” ȋn cercul cvintelor” constă din modulaţii pasagere care pleacă de
la tonică, traversează cȋteva fundamentale din cvintă ȋn cvintă coborȋtoare, iar, la un
moment dat, după inserarea unei cvarte mărite, ajung iarăşi din cvinta ȋn cvintă la
tonică. Modelul “Autumn leaves” ar fi: ( Em) ,Am ,D7 ,G ,C ,F#m7b5 ,B7 ,Em. Acest
pattern armonic era folosit in extenso ȋn muzica baroca italiană (Corelli, Vivaldi) fiind
apoi preluat, după secole şi ȋn popular music. Un exemplu: celebrul hit al Dianei Ross “I
will survive”.

B. Lyrics : „The falling leaves drift by the window

The autumn leaves of red and gold
I see your lips, the summer kisses
The sun-burned hands I used to hold
17

Since you went away the days grow long

And soon I'll hear old winter's song
But I miss you most of all my darling
When autumn leaves start to fall”

C. Teme - Pentru vocalişti, suflători, pianişti şi ghitarişti: de cȋntat improvizatia lui Miles
Davis (de pe albumul Cannonball Aderley Something else),

- Pianiştii- De cantat solo-ul lui Keith Jarrett impreună cu inregistrarea originală

https://www.youtube.com/watch?v=Xhs_LNl6mEA

https://www.youtube.com/watch?v=dSVp_mkBF3Q
- De ȋnvăţat improvizaţia lui Chet Baker pe aceeaşi piesă de pe albumul Chet Baker/
Paul desmond (versiunea e ȋn Fm)
https://www.youtube.com/watch?v=kizMBtHB-UI
- Pentru vocalisti –de cantat transcrierea a 3 chorus-uri improvizate de Sarah Vaughan
la piesa Autumn Leaves.
- autumn leaves play along de rezervă (In Gm)

- Pentru membri sectiei ritmice - de transcris primele 2 chorus-uri de acompaniament la

piesa de studiat, de pe volumul 54 din seria Aebersold

Cursul 6. - Recapitulativ, dedicat examenului parţial.

O trecere ȋn revistă a pieselor studiate la cursurile 1-5.

A. Teme - de revăzut temele celor 5 cursuri precedente.

- De ascultato versiune de referinţă la piesa Everything happens to me
https://www.youtube.com/watch?v=XerppQXti5A

Chet Baker (cu Double Tempo la improvizaţie).

Atenţie! Atunci cȋnd efectuăm operaţia de dublare a tempo-ului nu facem decȋt să

considerăm optimile ca timpi. Astfel viteza de desfăsurare a chorus-ului nu se schimbă.

Cursul 7 Everything happens to me de Matt Denis Bb, Eb

A. "Everything Happens to Me" (1940) este o piesă scrisă de Tom Adair (versuri) şi
Matt Dennis (muzca). Ea a fost ȋnregistrată pentru prima oară de orchestra
18

Tommy Dorsey avȋndu-l ca invitat pe Frank Sinatra. După ani, Sinatra a

ȋnregistrat din nou cȋntecul cu Hollywood String Quartet; această versiune
figurează pe albumul Close to You, apărut ȋn 1957.
https://www.youtube.com/watch?v=q9HfWEB38Ow
Piesa are o formă tipică de Song ( song form) AABA cu secţiuni de 8 măsuri.
B. Argument: Tema a fost aleasă pentru studiu din mai multe motive:
1. Simplitatea liniei melodice şi a suportului armonic
2. Textul referitor la situaţii uşor de asimilat şi prezentat
3. Posibilitatea interpretării mai libere a liniei melodice principale, ȋn funcţie de
ȋnţelesul şi sonoritatea textului
4. Suportul armonic, care, transpus, poate reprezenta un bun exercitiu pentru
acompaniatori vizavi de relaţiile de pe I,VI,II,Vsau II,V,I,VI (aşa numitele turn
arounds).
5. Prezenţa unora dintre cele mai cunoscute variante de inlocuire (substitutions) a
unor acorduri din componenţa unor relaţii armonice de tip turn around (I-VI-II-V)
sau II-V-I.
19

C. Mică analiză a chorus-ului

- ȋn primele 2 măsuri avem o relaţie II-V-I , unde treapta I este ȋnlocuită de
treptele III şi VI şi astfel relaţia devine un turn around II-V-III-VI. In anumite
partituri treapta a VI-a ei inlocuită cu a III-a coborȋtă.
20

- Măsurile 3 şi 4 repetă aceaşi structură, doar ca pe treapta a III-a apare un acord

miscorat cu septimă mică.
- Inmăsurile 4 şi 5 aceleiaşi structuri II-V-III-VI i se ȋnlocuieşte treapta a V-a cu
două acorduri - IVminor şi VIIb, care de fapt corespunzȋnd cu acordul de pe
treapta a V-a cu nonă mică (Vb9)
- In masurile 6 şi 7 (volta I) se repetă situaţiile armonice din primele două măsuri
- Volta II este chiar o relaţie II-V-I
Secţiunea mediană este o ȋnşiruire de relaţii II-V-I. In primele 2 măsuri se
modulează la subdominanta, următoarele 2 repetă aceaşi modulaţie. Urmează
un „doi-cinci”, adică o relaţie II-V-I (ȋn cazul nostru) cu o terţă mică mai jos
decȋt precedentul. Prin această modulaţie se ajunge ȋn punctul cel mai
ȋndepărtat faţă de tonica piesei. Acest moment trebuie tratat cu atenţie şi
memorat bine pentru că acordurile lui conţin sunete care nu mai apar ȋn restul
piesei şi prin aceasta eventualele mai greu de armonizat „după ureche” fără
repere prealabile. Secţiunea mediană se ȋncheie cu o revenire din cvartă ȋn
cvartă la tonica secţiunii ȋntȋi VIm-II7/ IIm-V7 . Aceste relaţii sȋnt numite ȋn
limbajul muzicianului de jazz „doi-cinciuri” pentru ca acordurile din
componenţă apar pe treptele a II-a şi aV-a ale unei game majore. După bridge
urmează reluarea secţiunii I cu volta a II-a.
- Observaţie: ultima măsură a secţiunii mediane lipseşte din partitura de care
uzăm aici şi, prin urmare, nici indicaţiile de reluare a primei secţiuni nu sȋnt
prezente

D. Textul piesei

(Prelude) – nu e scris in partitură

„Black cats creep across my path/ Until I'm almost mad/I must have 'roused the devil's
wrath/Cause all my luck is bad”

Chorus (fragmentul care apare in partitură)

„I make a date for golf and you can bet your life it rains

I try to give a party and the guy upstairs complains

I guess I'll go through life

Just catchin' colds and missin' trains

Everything happens to me

I never miss a thing

I've had the measles and the mumps

21

And every time I play an ace

My partner always trumps

Guess I'm just a fool who never looks before he jumps

Everything happens to me

At first my heart thought you could break this jinx for me

That love would turn the trick to end despair

But know I just can't fool this head that thinks for me

I've mortgaged all my castles in the air

I've telegraphed and phoned

I send an "Airmail Special" too

Your answer was "Goodbye"

And there was even postage due

I fell in love just once

And then it had to be with you

Everything happens to me.”

A. Interpretări de referintă a piesei Everithing happens to me

* https://www.youtube.com/watch?v=MaGl6zd3rHg
Chet Baker – (Chet Baker Sings) (1958)

Temă- căutati versiunile menţionate, ascultaţi-le şi faceţi comparaţii intre ele

*June Christy – A Friendly Session, Vol. 1 (2000) with the Johnny Guarnieri Quintet, Cool
Christy (2002)

*Nat King Cole

*Bill Evans – Trio 64

Clare Fischer – Alone Together (recorded 1975, released 1977 in Germany by MPS
Records, and in the US by Discovery Records in 1980).]

*Ella Fitzgerald with the Frank De Vol orchestra – Hello, Love (1960)
22

*Erroll Garner

*Stan Getz – At Storyville (1951)

*Tom Harrell – Live at the Village Vanguard (2002)

Billie Holiday recorded the song with Her Orchestra in New York City on February 14,
1955. Her orchestra consisted of Charlie Shavers on trumpet, Tony Scott on clarinet,
Budd Johnson on tenor saxophone, Carl Drinkard on piano, Billy Bauer on guitar,
Leonard Gaskin on bass, and Cozy Cole on drums.[4]

*Gerry Mulligan – Presenting the Gerry Mulligan Sextet (1956)

*Stan Kenton – Stompin' At Newport (1957), At the Rendezvous Vol.2 (2000)

Karin Krog/Jacob Young – Where Flamingos Fly (2002)

*Julie London – Julie...At Home (1962). Al Viola on acoustic guitar

*Branford Marsalis – Bloomington (1991)

Mina – Mina (1964), 12 (American Song Book) (2012)

Thelonious Monk – Solo Monk (1965)

*Charlie Parker – Charlie Parker with Strings (1949)

*Art Pepper – Live At Donte's (1968)

*Sonny Rollins – Sonny Rollins on Impulse! (1965)

*Frank Sinatra – Close to You (1957)

Matt Dennis recorded the song on Plays and Sings Matt Dennis, a live performance
featuring Dennis on vocals and piano. Dennis added a comedy second verse that began
with the line: "I tried to sing a song but the conversation flowed". The trio paused
abruptly, revealing the usual din of nightclub conversation, followed by appreciative
laughter. (1958)

*Joe Pass – "Meditacio" (1992)

B. Teme – vocaliştii vor interpreta piesa cu text

- Instrumentiştii din secţia ritmică vor cȋnta acompaniamentul ȋn mai multe
tonalităţi cu alteraţii puţine Bb,F,C ȋncercȋnd să gȋndească funcţional, adică să
conştientizeze treptele pe care construiesc acordurile şi relaţiile dintre ele
23

- Pianul, chitara şi suflătorii vor realiza o improvizaţie pe acordurile primelor două

seciuni (A, A’) ȋncercȋnd să ornamenteze melodia iniţială, sau să urmărească notele
melodice importante.
-

Cursul 8 Stilul şi modalitatea de interpretare Cool (1.)

- Cȋteva consideraţii: Cool jazz este un stil de muzică apărut în Statele Unite după al
doilea război mondial. Se caracterizează prin tempouri relaxate și sonorităţi mai
calde, spre deosebire de stilul rapid și complicat al bebop-ului. Cool jazz-ul folosește
adesea aranjamente formale și încorporează elemente de muzică clasică ȋntre care
polifonia. Termenul cool a început să fie aplicat acestei muzici în jurul anului 1953,
când Capitol Records a lansat albumul Classics in Jazz: Cool and Quiet.
Printre reprezentanţi- Lennie Tristano p., Miles Davis (ȋn jurul lui 1950), Lee Konitz
a.sax, Stan getz t.sax, Paul Desmond a.sax. Chet Baker trp.
- Sinteză temporală a genurilor studiate pȋnă acum
Conform periodizării propusă de Joachim Berendt Stilul swing s-a cristalizat şi a avut
perioada de maximă anvergură ȋn deceniul IV- anii 30’ şi ȋnceputul anilor 40’, Stilul
Hard Bop si Cool au apărut şi coexistat in prima jumătate a anilor 50’. Inainte de
1925- 30 am putea folosi numele generic de Jazz Timpuriu sau Early Jazz.
Deceniul V a fost marcat de apariţia curentului Be bop despre care vom vorbi la
ȋnceputul semestrului următor.
Celelalte genuri ale jazzului contemporan: Modal jazz, Fusion, Avangarde, Neo bop,
Ethhno jazz for fi fi ele studiate in semestrele viitoare.

Temă
- Se vor audia interpretările recomandate ale piesei Blue Bossa ce urmează a fi
studiată
- https://www.youtube.com/watch?v=U7eOs5lERww
Joe Henderson from Page one (prima interpretare a piesei – 1963 cu autorul la trp)

- *https://www.youtube.com/watch?v=6sr7BXinJMw
Dexter Gordon – from Biting the Apple
- *https://www.youtube.com/watch?v=VqFHdRpMeGk
Art Pepper de pe albumul Among Friends 1
- *https://www.youtube.com/watch?v=aZm3UDxUiYU
JJ.Johnson Quintet (film)
- *https://www.youtube.com/watch?v=nuzTH38aYsc
Solo-ul lui Phil Woods, transcris de pe albumul What Happens cu Art Farmer
Versiuni vocale
24

- *https://www.youtube.com/watch?v=jXBpLYL3Rbo
- Ana Caram (in Portugheza)
- *https://www.youtube.com/watch?v=_AX7tIuXz-c
Andrea Hopkins ( Soul -bossa)

Cursul 9 Blue Bossa de Kenny Dorham

A. Se va studia in tonalitatile Cm (original) si Dm (pentru vocile inalte)

B. Partitura in New Real Book vol 1

Sau din anexa 10 la Tehnica improvizaţiei de M. Tiberian vol I

25

C. Problematică: Acordurile componente ale relaţiei II-V-I ȋn modul

minor şi modurile corespondente
( Fragmentul următor este un extract din vol I Tehnica improvizaţiei)

„Relaţia de pe treptele II-V-I în minor

Această cadenţă este, alături de II-V-I în major, una din cele mai frecvent
întâlnite relaţii armonice din muzica de jazz. Familiarizarea cu problematica ei
specifică este absolut necesară pentru formarea unui improvizator.

Relaţia II-V-I în minor conţine următoarele acorduri:

1) un acord micşorat cu septimă mică pe treapta a II-a
2) un acord mărit cu septimă mică şi nonă mică pe treapta a V-a
3) un acord minor cu septimă mare pe treapta I.

Modurile optime pentru improvizat, corespunzătoare acestor acorduri sunt:

Un minor melodic construit la o terţă mică superioară faţă de fundamentala
primului acord, un minor melodic construit la o secundă mică ascendentă faţă
de fundamentala celui de al doilea şi un minor melodic construit de pe
fundamentala ultimului acord.
Cu alte cuvinte, dacă avem relaţia
| Dm7 b5| G7 #5 b9| Cm(maj7)|, modurile optime pentru improvizat vor fi: fa
minor melodic, la bemol minor melodic şi do minor melodic.

Cei mai mulţi dintre improvizatorii de jazz folosesc aceste

3 moduri în legătură cu un II-V-I minor. Totuşi există şi un alt mod ce conţine
sunete comune celor trei acorduri din componenţa acestei relaţii. Este vorba de
minorul armonic construit de pe treapta I, în cazul nostru, do minor armonic.
Folosirea acestui mod e, uneori, o soluţie mai practică decât schimbarea celor
trei moduri minor melodice.

Relaţia II-V-I în minor şi corespondenţele sale modale :

26

Pentru familiarizarea cu relaţiile II-V-I recomand studiul chorus-ului piesei

Autumn leaves, constituit dintr-o succesiune de relaţii II-V-I în major şi minor.”

D. Tema - Pentru instrumentişti- De cantat cu play along-urile Aebersold

Vol 3 track 3 & 4
- De transcris si invatat 3 chorus-uri din solo-ul lui Dexter Gordon la piesa Blue
Bossa de pe albumul Biting the Apple
- De citit 3 chorus-uri din solo-ul lui Phil Woods sau Art Pepper la aceasi piesa
- De cantat cu Vol 54 Aebersold/ piesa Solar Flair (chorus-ul e identic cu cel de la
Blue Bossa
Cursul 9 Recapitulativ
Se vor pune in practica cele invatate in cursurile anterioare, interpretand si improvizand pe
piesele Song for my father, Satin doll , Autumn Leaves, Everithing happens to me şi Blue Bossa.

Teme - De cantat solo-urile transcrise cu ajutorul vol 54 Aebersold

De improvizat cu ajutorul aceluiasi volum

Curs 10 Recapitulativ
Notă: ȋntre cursurile 6 şi 7 studenţii vor susţine un examen parţial cu materia parcursă
pȋnă atunci. Examenul final se va desfăşura numai ȋn cadrul sesiunii de examene şi va
conţine ȋntregul material parcurs de-a lungul semestrului.
27

Semestrul II

Cursul 1 Doxy de Sonny Rollins

Problematică: Improvizaţia prin arpegierea acordurilor din componenţa chorus-ului
28

Versiuni :

*https://www.youtube.com/watch?v=7OM63pdxB_w

Miles Davis, Sonny Rollins, Horace Silver, Percy Heath, Kenny Clarke (1954)

*https://www.youtube.com/watch?v=ZuPUyYHc1Ho

Dexter Gordon – tenor saxophone, Kenny Drew – piano

Niels-Henning Ørsted Pedersen – bass, Albert Heath – drums

(Album Both sides of midnight / rec 1967 – released 1988)

*https://www.youtube.com/watch?v=X-xORT5Soyc

Kurt Elling / Branford Marsalis quartet

*https://www.youtube.com/watch?v=DobzxYyjwdY

Fred Hersh trio/ John Hebert, Eric McPherson

https://www.youtube.com/watch?v=Aew4ESwpeDA

*Jessica Elbert 2008 (de analizat aspectele pozitive şi negative)

Featuring: Jessica Elbert, Vocals, Gordon Webster, Piano, Vito Chiavuzzo, Saxophone

Dan Loomis, Bass, John Davis, Drums

Teme

- vocalistii- de transcris si ȋnvaţat solo-ul lui Kurt Elling de pe albumul Upward

spiral /Branford Marsalis
- Instrumentiştii cu excepţia bateriei vor transcrie şi ȋnvăţa solo-ul lui Dexter Gordon
sau pe cel al lui Branford Marsalis la piesa de studiat.
- Pianiştii vor transcrie solo-ul lui Kenny Drew de pe albumul Cu Dexter Gordon
- Basiştii vor invaţa solo-ul lui Miles Davis la aceeaşi piesă de pe albumul Bags’ Groove
- Pentru cei mai puţin harnici, solo-ul lui Dexter Gordon este transcris la adresa
- https://www.youtube.com/watch?
v=NKilNrrRv_U&list=RDNKilNrrRv_U&start_radio=1&t=8
Am adăugat tema şi solo-ul lui Miles Davis de pe albumul Bags’ Groove (1954)
Partitura necesită transpoziţia cu un ton mai jos.
29
30

Cursul 2 Summertime de G.Gershwin

ȋn tonalităţile - Am, Cm, Dm

A. Problematică principală: Interpretarea aceluiaşi material tematic ȋn forme diferite de

expresie jazzistică: tempo-uri, groove-uri, aspecte stilistice aparţinȋnd unor perioade
diferite de cea ȋn care a trait compozitorul şi alţi parametri, cum ar fi de pildă, ethos-ul
initial constituie aspect care pot fi tratate mai liber deschizȋnd posibilităţi de creaţie
nelimitate. Depărtarea de proiectul initial al compozitorului se susţine atȋta timp cȋt
materialul scris de acesta poate constitui baza de creaţie pentru proiectul cel nou. Aici
trebuie luate ȋn considerare următoarele situaţii: a) dacă structura melodico-armonico-
armonică nu devine balast pentru varianta nouă b) dacă ethosul nou propus, ȋn
comparaţie cu cel initial, nu este doar o schimonosire fără rost, o caricaturizare a
primului. Se ȋntȋmplă uneori ca prin transformarea unor piese lente ȋn piese rapide,
sensul textului să fie cu totul distorsionat şi pierdut chiar. Un exemplu e celebra piesă
What is this thing called love de Cole Porter. In perioada be bop şi ulterior s-a uzat de
structura ei pentru a se compune alte melodii ajungȋndu-se la tempo-uri foarte rapide;
Hot Houses de Charlie Parker sau Subconscious Lee a lui Lee Konitz sunt doar cȋteva
exemple. Din păcate acest tempo rapid este atacat şi atunci cȋnd există pe scenă
cȋntăreţi care manifestă intenţia de a păsta textul initial scris de Porter pentru o baladă
(ballad ȋn limbajul jazzului ȋnseamnă o piesă lentă) aşa cum o căntă Frank Sinatra şi
Dinah Washington, sau maxim un medium slow (a se vedea versiunile Ella Fitzgerald sau
Billie Holiday) Rezultatul este un masacru al sensului pe care compozitorul l-a avut ȋn
vedere, un măcel sonor survenit de pe urma ignoranţei şi desconsiderării mesajului
poetic ȋn muzică. Un alt exemplu nefericit e modul ȋn care unii muzicieni “rearanjează”
teme binecunoscute aglomerȋnd arcorduri “inteligente” pe o linie melodică ce suna
foarte bine simplu, aşa cum a vrut-o compozitorul. Una dintre victimele acestor excese
orgolioase e Norvegian Wood a lui Beatles. In loc de o inspirată melodie in Mixolidian ne
vedem asaltaţi de acorduri supraetajate şi cromatisme care ȋncarcă nefericit partitura şi
distrug senzaţia de imponderabilitate a originalului. Cele mai sinistre abordări ale unor
lucrări unde lucrurile au fost clare stilistic dintru inceput, să zicem piese ca Round’
Midnight sau My funny Valentine, sȋnt acelea unde noul aranjor combină rafinamentul
originalului cu un background primitiv de discotecă sau home party din dorinţa de a
intra ȋn graţiile publicului. Toate interstiţiile materialului original sȋnt făcute ferfeniţă de
un backbeat (ritm caracterizat prin marcarea puternică a timpilor 2 şi 4 cu toba mica)
nemilos, fără nici o legătură cu atmosfera, frazarea şi mesajul pe care l-a dorit
compozitorul. Aceste gafe muzicale sȋnt cu atȋt mai ȋntristătoare cu cȋt piesele care
suportă maltratarea au o notorietate mai mare ȋn lumea stilistică a jazzului. Toate sȋnt
exemple care pot fi evitate, dacă lăsăm deoparte preţiozitatea, orgoliul profesionistului
“care ştie” şi păstrăm esenţa compoziţiei pe care o alegem ca Temă.
B. Versiuni

*https://www.youtube.com/watch?v=lnXLVTi_m_M
31

Ella & Louis

*https://www.youtube.com/watch?v=jVNiubIXHf4
Sarah Vaughan
https://www.youtube.com/watch?v=_Tx2O6137GM
Miles Davis/Gil Evans (de pe albumul Porgy and Bess)
*https://www.youtube.com/watch?v=ZC_Ghf3OPnw
Janis Joplin
*https://www.youtube.com/watch?v=VcPGtJB6_D8
Bill Evans
https://www.youtube.com/watch?v=NEftw9o1joo
John Coltrane (de pe albumul My favorite things 1961)
*https://www.youtube.com/watch?v=5FAYe2N4yRI
Miles Davis 1966
*https://www.youtube.com/watch?v=k7CHDscLREk
Charlie Parker with Strings
*https://www.youtube.com/watch?v=R4WY0xhJ914
Chet Baker tema şi solo-ul transcris
*https://www.youtube.com/watch?v=uPlU9xYmWKI
Oscar Peterson
*https://www.youtube.com/watch?v=L5xafQXg1yI
Willie Nelson
*https://www.youtube.com/watch?v=OWLt0m3aaRo
Al Jarreau / Alita Moses
https://www.youtube.com/watch?v=OkCli-6poOg
Backing track w strings and Parker transcribed solo
32

C. Comentariu
Care este motivul pentru care această scurtă melodie de 16 măsuri a beneficiat de
atȋtea versiuni de-a lungul istoriei jazzului? Raspunsul poate sta ȋn faptul că, exceptȋnd
unul dintre sunete (si), restul se incadrează ȋntr-un mod pentratonic minor: la, do, re,
mi, sol. Aceasta ȋn cazul că luăm ȋn considerare partitura de mai sus ȋn La minor. Melodia
pentatonică traversează zonele de influenţă ale tonicii, dominantei, relativei majore şi
subdominantei, dar lasă, de asemenea, posibilitatea unor armonizări mai complexe,
fără alterarea ethos-ul principal de blues.
Un avantaj pentru interpretul creativ este acela că notele lungi pot fi tratate ca pauze,
lăsȋnd astfel loc pentru comentarii melodice improvizate.

Dinamica schimbării acordurilor permite multiple viziuni asupra acompaniamentului,de

la pastrarea unui singur acord pe aproape tot parcursul cȋntecului (exemplul de sus), la
situaţia ȋn care fiecare măsură poate avea 2 acorduri distincte (exemplul următor).
33

Este suficient să audiem exemplele alese ca să ne facem o imagine despre varietatea de

soluţii gasite de aranjori, fie ei profesionişti sau ad-hoc.
-
D. Teme - De cȋntat solo-ul transcris al lui Chet Baker la Summertime (ȋn afara de bas şi
baterie)
- de cantat cu negativele de la vol 54 din seria Aebersold play along
- instrumentele de acompaniament vor transcrie 2 chorus de (pian , bas sau baterie de
la aceste negative).
- Vocaliştii vor interpreta tema cu negativul pentru albumul Charlie Parker with strings.
- Cȋntăreţii şi cei de la instrumente monodice sau de la pian şi chitară vor cauta să-şi
creeze propria variantă de interpretare, fie optȋnd pentru una dintre cele audiate, fie
realizȋnd propria sinteză.
-
Play alongs
https://www.youtube.com/watch?v=ghe5_G-OJTs
versiune slow Dm
https://www.youtube.com/watch?v=ghe5_G-OJTs
si in Am
https://www.youtube.com/watch?v=h4mhc-F_lm8
in Dm medium tempo (trio cu chitara)
34

Cursul 3 Blues-ul
Problematică

- Blues-ul este considerat unul dintre elementele definitorii ale muzicii de jazz, alături
de swing, improvizaţia pe un chorus dat, interplay şi expresia vocal-instrumentală
specifică. În capitolul ce urmează vom trata blues-ul mai ales din perspectiva
importanţei sale pentru domeniul improvizaţiei jazz-istice.
- Înainte de a intra în subiectul popriu-zis ar trebui făcute câteva precizări pentru
evitarea confuziei ce se face între diferitele accepţiuni ale termenului blues. Blues-ul
este în primul rând un gen muzical, un fel de „doină” a afro-americanilor, având
anumite particularităţi stilistice. Aceste particularităţi stilistice, pătrunzând în jazz, dau
naştere unei categorii de piese numită blues, care foloseşte structura armonică şi
modul de blues fără a mai păstra neapărat şi caracterul originar. „Blues
Athmosphere”, atmosfera de blues este o altă accepţiune a termenului. Ea e creată în
general prin folosirea anturajului armonico-modal (blue notes) în combinaţie cu un
tempo lent. La noi în ţară se mai face uneori greşeala, rămasă din perioada interbelică,
de a numi orice fel de piesă lentă – blues.
- Modul de blues Să ne reamintim că un mod de blues construit pe nota do conţine
sunetele: do, mib, fa, fa#, sol, sib.
S-ar mai putea adăuga la cele spuse deja că există şi alte devieri posibile de la
structura pentatonică originală în afară de alterarea suitoare a cvartei. Este vorba de
modificările terţei şi ale septimei. Acestea pot avea o înălţime variabilă, uneori
netemperată (dacă instrumentele permit aceasta). Aceste terţe şi septime din melodie
sunt celebrele „blue notes”. Efectul lor este sporit şi de contextul armonic în care apar
(de ex.: mib împreună cu C7, sib împreună cu G7 ş.a.m.d.). Pentru a concluziona, un
mod de blues „complex”, construit pe nota do, ar putea include sunetele: do, mib, mi,
fa, fa#, sol, sib, si.

A. Forma şi structura armonică a blues-ului

Un chorus de blues numără de obicei 12 măsuri (excepţiile sunt foarte rare).

Aceste 12 măsuri sunt grupate în 3 secţiuni de câte 4, provenite din structura
strofică a blues-ului tradiţional (A A’ B ).
Din punct de vedere armonic, chorusul conţine acordurile majore (cu septimă
mică) de pe treptele următoare:
35

|| I | I | I | I || IV | IV | I | I || V | IV | I | I ||

Observăm că secţiunea 1 începe cu tonica, secţiunea 2 cu subdominanta şi

secţiunea 3 cu dominanta. Acest echilibru între sfera tonicii, a subdominantei şi a
dominantei, într-un spaţiu de numai 12 măsuri, fac din chorus-ul de blues o
structură armonică ideală pentru o temă cu variaţiuni şi explică oarecum imensa
lui popularitate. Acest tip de chorus, specific blues-ului tradiţional, reprezintă şi
schema de bază în boogie-woogie dar poate fi foarte frecvent întâlnit şi în rock’n
roll, fiind probabil cea mai folosită matrice armonică din muzica americană.

B. Raportul armonico-modal

Modul de blues se poate folosi pe întreaga lungime a chorusului.

Aceasta nu exclude existenţa altor posibilităţi de abordare melodică. Utilizarea
unui inventar melodic restrâns la şase sunete într-un context armonic variat
reprezintă un mare avantaj pentru muzicianul improvizator. În acest fel, el se
poate concentra mai mult asupra ritmicii şi a expresiei muzicale.

C. Blues-ul în muzica de jazz

Asa cum am mai spus, blues-ul se găseşte în jazz, de cele mai multe ori, ca specie
de piesă ce păstrează forma, desfăşurarea armonică şi utilizează modul, fără a
avea neapărat caracterul originar. Există, desigur şi excepţii, în special în jazz-ul
vocal, în care pot fi întrunite toate caracteristicile blues-ului tradiţional. De
asemenea, poate fi găsită doar structura armonică neînsoţită de mod sau, cum se
întâmplă foarte des, putem întâlni doar modul sau elemente din el, fără chorus-ul
specific.

Cea mai răspândită variantă a chorus-ului de blues, folosită în muzica de jazz este
următoarea:
| I | IV | I | I || IV | IV | I | VI || II | V | I VI | II V ||

Faţă de blues-ul tradiţional, observăm unele modificări: în măsura 2, treapta I-a a

fost înlocuită cu treapta a IV-a, în măsura 8, în loc de treapta I-a, apare treapta a
VI-a, în măsurile 9 şi 10, relaţia
V- IV e înlocuită cu o relaţie II- V. În fine, în măsurile 11 şi 12, cele două măsuri
de treapta I sunt transformate într-o cadenţă I-VI-II-V.

Avem de-a face, desigur, cu o trecere dinspre armonia frustă a blues-ului

tradiţional înspre zone aparţinând armoniei culte, unde o relaţie „de evitat” cum e
36

V-IV din măsurile 9 şi 10 e înlocuită cu un II-V (pregătit de treapta a VI-a ), şi

unde finalul se „întăreşte” cu un I-VI-II-V de cea mai pură sorginte clasică. De
altfel şi calitatea acordurilor intră în ordinea tonală, de multe ori acordurile de pe
treptele VI şi II devin minore cu septimă mică, adică împrumută sunetele gamei
majore de pe tonică .

Suprapunerea modului de origine africană pe o structură armonică europeană a

dat rezultate diferite de-a lungul istoriei jazz-ului. La început, în jazz-ul timpuriu,
influenţa europeană a fost mai puternică, dând naştere unei specii pe care aş numi-
o „blues tonal” şi pe care unii o numesc „major blues”. Această variantă folosea
chorus-ul blues-ului şi unele elemente modale dar aspectul melodic general avea o
puternică influenţă tonală. Terţa mare însoţea toate acordurile aparţinând treaptei
I, iar sensibila, în loc de subtonică, apărea în legătură cu acordul treptei a V-a. Un
exemplu celebru aparţinând acestei categorii este „St. Louis Blues” de W.C.
Handy.

*https://www.youtube.com/watch?v=D2TUlUwa3_o
Louis armstrong / St Louis Blues

Pe la jumatatea anilor ’30 începe să se impună o altfel de abordare a blues-ului, în

care modul este păstrat de-a lungul întregului chorus. Acest fel de blues a avut, şi
continuă să aibă, o mare influenţă asupra idiomului jazz-istic devenind un fel de
marcă distinctivă a ceea ce se înţelege îndeobşte prin” muzica jazz”. De aceea
l-am putea numi chiar „jazz blues”.
Probabil cel mai cunoscut exemplu e refrenul pe 2 note C jam blues a orchestrei
Duke Ellington, dar tot jazzul clasic abunda de riff-uri asemenea. Piese ca One o
clock jump jump, The kid from Red Bank (Count Basie) ori mai tȋrziul Bags’
groove de Milt Jackson sau Blues in the closet - Oscar Pettiford, toate repetȋnd
cȋte un motiv peste acompaniamentul armonic al blues-ului.
Exemplu de blues classic:
37

După cel de-al II-lea război mondial, jazz-ul şi-a continuat apropierea de
modalism, în aşa fel încât, undeva în anii’ 40- ’50, apare o variantă pe care aş
numi-o Be bop blues . Acestor blues-uri nu le alteraţiile specifice perioadei: b5 -
flat 5th, #9 - sharp nine şi sȋnt aproape toate ȋn tempo-uri rapide, sau cel puţin
medii Enumăr, ȋntre altele, piese ca Bloomdido sau Billies Bounce de Charlie
Parker Walking- R. Carpenter/Miles Davis, Tenor madness – Sonny Rollins,
Sandu de Clifford Brown şi multe alte exemple care vor face obiectul unui studiu
special in semestrul I al anului II.
Exemplu
*https://www.youtube.com/watch?v=WMW3RloxEyA
Walking Miles Davis

Pe la mijlocul anilor ’50 ȋşi face apariţia aşa-numitul blues minor, minor blues.
Chorus-ul acestuia e derivat din modul de blues ajungând la următoarea
configuraţie:
Blues în Cm

|| Cm7 | Fm7| Cm7|Cm (C7)|| Fm7| Fm7(G7)| Cm7 | Cm(Am7b5)||

| Dm7 b5 (Ab7) | G7 #5 b9 | Cm7 | Dm7 b5 / G 7 #5 ||

Observăm, cu uşurinţă, că toate acordurile majore, cu excepţia celui de pe

dominantă, au devenit minore, iar cele minore de pe treptele II şi VI s-au
transformat în micşorate cu septimă mică (half diminished). Un exemplu ar fi
piesa Birks' Works - Dizzy Gillespie, piesă pe care o vom studia la cursul următor.
* https://www.youtube.com/watch?v=2Uw_5RiDdVc
cu Dizzy Gillespie tp · Joe Pass g · Ray Brown b · Mickey Roker dm.
38

Alte exemple celebre de blues minor sȋnt Blue Trane şi Mr. P.C. de John Coltrane
sau Good Bye Pork Pie Hat de Charles Mingus, toate ȋnregistrate ȋn anul 1959.
D. Temă de ȋnvăţat problematica acestui curs de audiat şi citit exemplele.

Cursul 4 Blues-ul (continuare)

A. Propunem pentru următoarele două cursuri 4 blues-uri ce aparţin unor perioade
diferite ale istoriei jazzului. Recomandarea este de a improviza pe corus-urile
acestora incercȋnd plasarea ȋn parametri stilistici ai temelor: St. Louis Blues – early
tonal blues, Tenor madness şi Blue monk – intre classic jazz şi be bop şi Birk’s
Works minor blues.
Notă Cantăreţii se vor concentra doar pe trei piese: St Louis Blues, Blue Monk şi
Birk’s Works.
- Instrumentiştii vor asculta cat mai multe versiuni cu fiecare dintre cele trei piese
şi vor incerca să cȋnte alături de versiunea originală preferată.
39

*https://www.youtube.com/watch?v=D2TUlUwa3_o
Louis armstrong / St Louis Blues
40

*https://www.youtube.com/watch?v=GOLjEmKlWJw
Tenor madness de Sonny Rollins . Sonny &Coltrane (transcribed solos)
https://www.youtube.com/watch?v=8qH5kIuzeQk
cu Dexter Gordon

Blue Monk de Thelonius Monk

A. Despre cromatizări Inainte de a incepe studiul acestei piese aş vrea să
tratăm o problemă cu care ne vom ȋntălni mereu ȋn improvizaţie melodică. Este
vorba despre pasajele cromatice, care completează şi imbogăţesc modurile şi
arpegiile, corespunzătoare acordurilor din chorus. Piesa Blue Monk este un bun
exerciţiu care ne familiarizează cu modalităţile de cromatizare ȋntre diferite intervale
ale acordurilor majore cu semtimă mică. Incepe cu un pasaj de la terţa acordului
41

spre cvintă (masura 1) repetat pentru acordul subdominantei ȋn măsura 2; In

măsura 3 avem o broderie (enclosure - noţiune despre care vom vorbi ȋntr-un curs
ulterior), dar ceea ce ne interesează este pasajul descendent ce urmează şi ne arată
că ȋn coborȋre folosim aceleaşi trepte ca şi ȋn mersul ascendent. In măsura
următoare are loc o cromatizare de la terţă spre secundă. Pentru că am uzat doar
de grupuri de 4 note şi am folosit deja 3 singura optiune pentru a ajunge la
fundamentala ȋn 4 paşi este intervalul de ton. Astfel, dacă ne deplasăm cromatic de
la terţă spre fundamentală uzăm de intervalele: semiton (S), semiton(S), ton (T), sau
ȋn urcare T,T,S. In măsura 6 avem şi un model de cromatizare de la cvintă la septimă
(S,S,S). De altfel ȋn cazul unui interval de terţă mică aşa cum găsim la acordul major
ȋntre terţă şi cvintă şi cvintă-septimă, nu avem decȋt optiunea gamei cromatice
pentru că o terţă mică are ȋn compunere 3 semitonuri; diferenţele apar la terţele
mari.

B. Audiţii:

https://www.youtube.com/watch?v=_40V2lcxM7k
* Blue monk / Monk Quartet

https://www.youtube.com/watch?v=N3qK3mpaSPE

*Carmen McRae (very slow version)

https://www.youtube.com/watch?v=PHAK9wdzyTg
Bb si G

*Abbey Lincoln + big ensemble

Play along

https://www.youtube.com/watch?v=HW3RvxXy0co

C. Temă de studiat solo-urile lui Coltrane, Rollins şi Gordon la piesa Tenor

madness
42

Cursul 5 Blues-ul minor (Minor blues)

Birk’ s Works de Dizzy Gillespie
A. Caracteristicile Blues-ului Minor
- Chorusul unui blues minor are următoarea structură armonică: II Cm I (G7alt) I
Cm I C7I Fm I Fm I Cm I (A7) I Ab7 (Dm7b5) I G7alt I Cm I G7alt II .
- Observăm că, ȋn comparaţie cu alte forme ale blues-ului, acordurile de tonică şi
subdominantă devin acorduri minore, cel de pe treapta a II-a devine “semi-
micşorat” (am tradus termenul Halfdiminished, preferȋnd această denumire celei de
“micşorat cu septimă mica”); ȋn fine acordul de pe dominantă se transformă ȋntr-
unul mărit cu septimă mica sau “alterat” (altered).
- Trebuie, de asemenea de avut ȋn vedere că ȋn varianta sa minoră bluesul nu se
mai schimbă ȋn raport cu treptele armonice. Se foloseşte, ȋn general, modul de blues
pe tot parcursul chorus-ului.
43

https://www.youtube.com/watch?v=nW8i_UfqYNw
*Dizzy Gillespie cu Big band
https://www.youtube.com/watch?v=wwBq1rxuP-w
Dizzy & Ray Brown
https://www.youtube.com/watch?v=F4eMpdHAe8s
*Art Pepper
https://www.youtube.com/watch?v=pfZ2sTlJeuc
*Wes Montgomery
https://www.youtube.com/watch?v=HerK3uylDrk
*Kenny Burrell
https://www.youtube.com/watch?v=uGSoZl1t-W8
*Judy Rafat (vocal version with scat and lyrics)
Play alongs
https://www.youtube.com/watch?v=cb8WUueXBVM
Birk’s works play along in F

Negativ Aebersold in Cm uşor de folosit pentru Birk’s Works

44

Cursul 6 – Recapitulare ȋn vederea examenului parţial

----------------------------------------------------------------------------------

Cursul 7 In a sentimental Mood de Duke Ellington

Alternativă The man I love sau How long has this bein going on

A biografie - cititi articolul respectiv despre Duke din Wikipedia

https://www.google.com/search?client=firefox-b-d&q=Duke+ellington

B. In a sentimental Mood/ Duke Ellington

Dm To F
Pt voce Gm -Bb
45

A. Versuri
In A Sentimental Mood
I can see the stars come thru my room
While your loving attitude
Is like a flame that lights the gloom
On the wings of ev'ry kiss
Drift a melody so strange and sweet
In this sentimental bliss you make my
46

Paradise complete
Rose pearls seem to fall
It's all like a dream to call you mine
My heart's lighter thing
Since you made me this night a thing divine
In A Sentimental Mood
I'm within a world so heavenly
For I never dreamt
That you'd be loving sentimental me
In A Sentimental Mood
I can see the stars come thru my room
While your loving attitude
Is like a flame that lights the gloom
On the wings of ev'ry kiss
Drift a melody so strange and sweet
In…
B. Versiuni de referinţă
*https://www.youtube.com/watch?v=1gOij0El_IY
Ella Fitzgerald

*https://www.youtube.com/watch?v=JiP7jKdAhD0
Ellington & Coltrane

*https://www.youtube.com/watch?v=dw-R1HMjz8E
Oscar Peterson
*https://www.youtube.com/watch?v=GNK7j4ok0vs
Sarah Vaughan
Teme- de cȋntat piesa atat vocal cȋt si instrumental cu ajutorul play along-ului din vol. 12
a seriei Aebersold.

Cursul 9 Fusion Jazz 1.

Canteloupe Island de Herbie Hancock

Cantaloupe Island este un jazz standard (o piesă intrată ȋn repertoriul

muzicienilor de jazz ca bază pentru variaţiuni improvizate). A fost compusă
de Herbie Hancock şi ȋnregistrată ȋn 1964 pentru albumul Empyrean Isles.
47

Cantaloupe Island e considerată una dintre primele piese de jazz care crează
o punte stilistică ȋntre jazzul main stream şi curente popular music precum
Soul, Funk sau chiar Hip Hop. Genul acesta de jazz este numit indeobşte
Jazz - Rock Fusion, sau prescurtat Fusion.

Versiuni de referinţă:
https://www.youtube.com/watch?v=8B1oIXGX0Io
*Album Empyrean Isles (1964)

https://www.youtube.com/watch?v=2QQlwsprBVE

*Donald Byrd From the album "Up with Donald Byrd". Donald Byrd (t, arr),
Jimmy Heath & Stanley Turrentine (ts), Herbie Hancock (p, arr), Kenny
Burrell (g) etc.

https://www.youtube.com/watch?v=BGgwkwWGLZo
*Joe Henderson Freddie Fubbard 1985 live

https://www.youtube.com/watch?v=XrgP1u5YWEg
*Pat Metheny, Dave Holland, Jack de Johnette live

https://www.youtube.com/watch?
v=OIOA3SmlUHk&list=OLAK5uy_lUiwo13x79AfkBh3koe91t0zY9reATQjQ&in
dex=5
* Marc Murphy
Album Timeless - piesa a 3-a

https://www.youtube.com/watch?v=5g6AyjnS82I
* Snoop Dogg's Tribute to Herbie Hancock at the 2013 Kennedy Center
Honors

Backing tracks
https://www.youtube.com/watch?v=fMwZ-r7qDtg
Aebersold backing track

https://www.youtube.com/watch?v=zuoM8OgGcXw
Backing track cu sunet de chitara
48

Cursurile 10 şi 11 sunt dedicate recapitularii materiei ȋn vederea

examenului trimestrial.