Sunteți pe pagina 1din 12

NOTELE MUZICALE – creează MUZICĂ,

dar știi totul despre ele?

Muzica este unul dintre cele mai frumoase aspecte ale vieții. Ea are puterea de a te
transporta într-o altă lume și de a te face fericit la orice vârstă. Notele muzicale sunt
cele ce creează „magia” de sute de ani, însă mulți oameni nu știu chiar totul despre
ele, cum au apărut, cine le-a inventat și cum se folosesc în mod corect pentru a
produce sunete, care, mai apoi, se transformă în muzică.
În termeni științifici, notele muzicale sunt reprezentarea grafică a sunetelor și se
folosesc pentru notarea în scris a pieselor. Altfel spus, ele reprezintă pentru muzică,
ceea ce reprezintă literele pentru scriere. 

Chiar dacă genurile de muzică au evoluat considerabil de-a lungul timpului,


melodiile sunt create folosind aceleași note ca în trecut.

Cuprins:

1. Istoria notelor muzicale

1.1. Unde și când a apărut prima notă muzicală?

1.2. Cine a inventat notele muzicale?

1.3. Gamele muzicale – definiție și rol

2. Notele muzicale pe portativ

2.1. Ce este portativul muzical?

2.2. Tipuri de portative cu note muzicale

2.3. Note muzicale – notarea lor pe portativ

3. Note muzicale – informații pentru începători

3.1. Toate notele muzicale: care sunt acestea și denumirea lor internațională

3.2. Note muzicale – simboluri actuale

3.3. Note muzicale – sunetele și frecvența lor


1. Istoria notelor muzicale
Notele muzicale au în spate o istorie vastă, ce datează de acum câteva mii de ani –
chiar dacă atunci erau doar inscripții care arătau total diferit față de cele utilizate în
ziua de astăzi, întreaga lume a muzicii își are rădăcinile în acele inscripții descoperite
în istorie.
1.1. Unde și când a apărut prima notă muzicală?

Se consideră că cea mai veche notă de acest tip datează din jurul anului 2.000 Î.Hr. și
a fost descoperită de arheologi în Sumer (Iraq) – orașul Nippur, scrisă în cuneiformă
pe o tabletă. 
Pe ea erau inscripții cu privire la muzica ce trebuie cântată, iar, ulterior, cercetările
au demonstrat că acele indicații făceau referire la coardele unei lire – acordajul
acesteia era descris pe tabletă. Acestea sunt cele mai vechi melodii găsite până la
acest moment.

Mai apoi, în Grecia Antică a apărut un sistem de note muzicale in secolul al VI-lea
Î.Hr. În zilele noastre, există mai multe compoziții complete, dar și fragmente ce au
supraviețuit trecerii timpului, care sunt păstrate cu grijă, iar un astfel de exemplu
este epitaful Seikilos – datează din secolele II Î.Hr. – I D.Hr. Notația muzicală propriu-
zisă se realiza prin intermediul unor simboluri amplasate deasupra silabelor
textelor.
1.2. Cine a inventat notele muzicale?

Se presupune că notele muzicale în varianta cunoscută și folosită astăzi au apărut in


anul 1.000 și au fost inventate de un călugăr benedictin, pe nume Guido d’Arezzo,
care era la vremea respectivă și dirijorul unui cor. 

Sistemul inventat de acesta (care se folosește acum și este cel mai cunoscut) folosea
sunetele „Ut, Re, Mi, Fa, Sol, La, Si” pentru a reprezenta o octavă. Notele muzicale
aveau forme noi, diferite față de toate notațiile de până atunci, iar la puncte au fost
adăugate „picioare” sau liniuțe, în funcție de lungimea lor – tot în acea perioadă a
apărut și portativul cu cinci linii.

Deși sistemele de notare muzicală erau foarte variate la început, în secolele XVII –
XVIII, notele au început ușor, ușor să devină standard, ajungându-se, în final, la
forma din zilele noastre.
1.3. Gamele muzicale – definiție și rol

În termeni de specialitate, gama muzicală reprezintă o serie de note selectate în


mod specific dintre cele unei octave (intervalul dintre două sunete, dintre care unul
are frecvență dublă față de celălalt).

Toate gamele muzicale se împart în mai multe categorii și anume: gama


majoră, gama minoră, iar schimbarea de gamă se realizează prin două procese
– transpoziție și modulație. Mai sunt și alte game mai puțin populare. precum
gama D, gama tonurilor întregi, gama pentatonică și gama muzicii rromă.

Practic, gamele muzicale nu reprezintă altceva decât rezultatul unui anumit mod de
așezare a tonurilor și semitonurilor și au rolul de a crea o tonalitate corectă și
armonioasă pentru o melodie. Totodată, gamele muzicale constituie baza muzicală
pentru solo-uri – cele la chitară sunt considerate unele dintre cele mai simplu de
studiat. 
Așadar, dacă ești începător într-ale muzicii și vrei, inițial, să înveți lucrurile de bază cu
ajutorul unui instrument mai ușor, chitara poate fi alegerea potrivită pentru tine.
Iată câteva tipuri spre care te poți orienta:

Detalii și preț aici

 Detalii și preț aici

Detalii și preț aici
Detalii și preț aici

De asemenea, pentru a învăța primele acorduri, te poți ajuta și de un manual special


pentru chitară, spre exemplu – poate fi extrem de folositor pentru începători. 
2. Notele muzicale pe portativ
Despre portativul muzical probabil ai învățat la școală, la orele de muzică, însă cât de
bine îți mai amintești ce reprezintă și la ce anume este folosit? O melodie poate fi
reprezentată în scris cu ajutorul sunetelor, iar pentru a putea reda corect înălțimea
(frecvența) lor, acestea se scriu pe un portativ.
2.1. Ce este portativul muzical?

Un portativ cu note este un desen (o grafică) alcătuit din cinci linii orizontale și,
implicit, patru spații egale între ele – acestea se numără de jos în sus. 

Pe el (sau în funcție de el) sunt notate înălțimea și durata sunetelor (a notelor


muzicale), ce se repartizează astfel:

– pe axa verticală: se notează înălțimile (intonația);

– pe axa orizontală: se notează duratele sunetelor, inclusiv ritmul.

Portativul este folosit în întreaga lume de către compozitori și dirijori pentru notația
muzicală. 
2.2. Tipuri de portative cu note muzicale

Portativul cu note muzicale se utilizează în notație sub mai multe forme:


 portativ cu note muzicale simplu: este alcătuit doar din cele cinci linii
paralele și distanțate egal și se folosește mai mult pentru o singură voce sau un
singur instrument. La nevoie, i se pot adăuga linii suplimentare (extensia
portativului);
 portativ cu note muzicale dublu: presupune două portative simple unite
prin bara inițială și o acoladă. Este considerat portativul harpei și al instrumentelor
cu claviatură precum orga, pianul sau clavecinul;
 portativ cu note muzicale complex (partitura): acest tip de portativ se
folosește pentru ansambluri instrumentale și vocale. Cuprinde un număr mai mare
de portative simple în funcție de mărimea ansamblului pentru care se va scrie
opera.
2.3. Note muzicale – notarea lor pe portativ

Tot la școală poate că ai învățat la un moment dat cum anume trebuie notate în mod
corect notele muzicale pe portativ, iar dacă vrei să creezi propria partitură, dar nu
mai ții minte exact cum să faci acest lucru, îți poți reaminti citind rândurile
următoare:
 La fiecare început de rând, trebuie să existe obligatoriu cheia SOL: aceasta se
desenează de pe a doua linie a portativului.
 Notele vor fi desenate pe portativ, în următorul mod:

– nota DO se notează sub prima linie de pe portativ, pe o linie scurtă ajutătoare;

– nota RE se notează exact sub prima linie a portativului; 

– nota MI va fi notată pe prima linie a portativului;

– nota FA, va fi așezată pe primul spațiu, deasupra primei linii de pe portativ;

– nota SOL se desenează pe a doua linie a portativului; 

– nota LA, în continuare, se va nota pe al doilea spațiu al portativului;

– nota SI, fiind penultima,se notează pe a treia linie; 

– nota DO (2) se va desena pe spațiul dintre liniile 3 și 4 de pe portativ.

Aceasta este scrierea corespunzătoare gamei C major, cea folosită frecvent și în școli
pentru învățarea notelor muzicale. Pentru a vedea cum se notează acestea și în alte
game, poți găsi informațiile aici.
3. Note muzicale – informații pentru începători
Regula de bază care se aplică în momentul în care te gândești să creezi muzică este
cunoașterea tuturor informațiilor despre note – acesta este începutul inclusiv pentru
învățarea unui instrument, oricât de simplu ar fi acela.

3.1. Toate notele muzicale: care sunt acestea și denumirea lor


internațională

Notele muzicale sunt în număr de șapte, iar fiecare dintre cele de pe portativ are
propriul ei nume (muzicienii știu în acest mod ce notă să cânte). Primele șapte litere
din alfabet sunt utilizate în notația muzicală internațională pentru numirea notelor. 

Așadar, iată cum arată notația respectivă:

DO – C

RE – D

MI – E

FA – F

SOL – G

LA – A
SI – B ( H )

Fiind notație muzicală internațională, în majoritatea transpunerilor operelor de artă


ce se găsesc în mediul online se folosește forma de mai sus, deci este recomandată
reținerea ei.
3.2. Note muzicale – simboluri actuale

Simbolurile muzicale moderne pe care ar fi bine să le cunoști sunt reprezentate prin


semne și marcaje specifice folosite de cei mai mulți compozitori, indiferent de stilul
sau genul pe care îl abordează. 

Simbolurile muzicale moderne sunt aceleași pentru toți cei care lucrează în acest
domeniu.

Iată care sunt cele mai populare:

Portativul 

Pe portativul de acest fel (general) se poate scrie muzică pentru două, trei și patru
voci, armonice și polifonice. Este reprezentarea standard a celui simplu.

Linii suplimentare

Acestea sunt utilizate în cazul în care cele cinci linii ale portativului nu sunt suficiente
pentru a nota/marca sunetele mai grave sau mai acute. Sunt considerate o
continuare a portativului standard și se pot folosi atât deasupra, cât și sub acesta.

Bara de măsură
Se folosește pentru separarea măsurilor. În cazul unui portativ general, aceasta se
poate prelungi în sus sau în jos, pentru a-l cuprinde complet.

Bara dublă

Aceasta se folosește pentru delimitarea a două secțiuni ori fraze muzicale sau în
cazul în care în timpul melodiei apare o schimbare de tempo, tonalitate ori ritm.

Bara punctată

Rolul ei este de a diviza măsurile lungi în segmente mai scurte, pentru a fi citite și
înțelese mai ușor de către muzicieni.

Cheile muzicale, la rândul lor, sunt numite după notele DO, FA și SOL, iar amplasarea
lor pe portativ determină înălțimea notei al cărei nume îl poartă. Mai apoi, înălțimile
celorlalte note muzicale rezultă din poziția lor în relație cu aceea.

Iată cum sunt reprezentate cheile muzicale în simboluri:

Cheia DO

Cheia FA
Cheia SOL
3.3. Note muzicale – sunetele și frecvența lor

Sunetele și zgomotele, indiferent de tipul sau proveniența lor, se pot deosebi între
ele prin trei caracteristici principale – înălțime, tărie (intensitate) și timbru, însă
acestea nu sunt independente, pentru că este dovedit faptul că, la nivel de percepție,
tăria și înălțimea se influențează reciproc.

Înălțimea sunetelor se referă la frecvența vibrației coloanei de aer sau a


membranelor ce produc sunetele. 

Această caracteristică a sunetului este destul de relativă, pentru că depinde de


înălțimea unui ton de reper, iar odată cu creșterea frecvenței, crește și înălțimea.

Procesul prin care înălțimile dobândesc diverse nume de note (le sunt atribuite), se
numește acordare, iar diferența dintre două sunete cu frecvențe diferite, în numărul
de vibrații pe secundă, poartă denumirea de interval.

În cazul vibrațiilor armonice, spre exemplu, înălțimea sunetelor percepută de


urechea umană poate fi diferită de frecvența fundamentală a sunetului măsurate
prin metode specifice. Apariția vibrațiilor armonice este mai frecventă în cazul
instrumentelor cu coarde, cum sunt pianul sau chitara.

În momentul în care există mici modificări în frecvența unui sunet, acestea nu sunt
sesizabile pentru urechea umană în cea mai mare parte a timpului, mai ales de cea
neantrenată, iar durata se calculează de la momentul perceperii acestuia, până la
dispariția ultimei vibrații sonore.

Indiferent de genul de muzică preferat (vocal și instrumental, cult și comercial, rock,


muzică electronică, afro-americană, pop, etc.), niciunul dintre aceste stiluri nu ar fi
putut să existe fără notele muzicale și fără tot ceea ce implică ele. 

De asemenea, muzica este considerată o formă de terapie, pentru că o melodie


bună are capacitatea de a te face să te concentrezi exclusiv pe ceea ce auzi.

Terapeuții recomandă din ce în ce mai mult terapia prin muzică, deoarece studiile au
arătat că această metodă îmbunătățește starea generală de sănătate. Totodată, este
o formă de relaxare atât pentru adulți, cât și pentru copii.
Există multe metode de funcționare a acestei terapii – aceasta nu presupune doar a
asculta sau a vorbi despre ea, ci și a dansa pe muzică sau chiar a crea diverse
compoziții. 

Muzica are numeroase beneficii pentru oameni, atât la nivel psihic, cât și la nivel
fizic, iar acestea se datorează exclusiv notelor- ele nu creează doar zgomote, ci
sunete pure pentru minte și suflet.

S-ar putea să vă placă și