Dmitri Borisovich Kabalevsky ( rus : ; 30 decembrie [ OS 17 decembrie] 1904 - 14 februarie 1987) a fost un ruscompozitor .

r . El a ajutat la nfiinarea Uniunii Compozitorilor Sovietice n Moscova i a rmas una dintre figurile de frunte. El a fost un compozitor prolific de muzica de pian si muzica de camera, multe dintre lucrri pentru pian sale s-au efectuat de ctre Vladimir Horowitz . El este probabil cel mai cunoscut n Occident pentru "comedianti" Galop "de la comediani Suite, Op. 26.
Coninut
[ ascunde ]

1 Viaa 2 Onoruri i premii 3 Lucrri 4 Surse 5 Note de subsol

6 Legturi externe

[ modific ]Viaa Kabalevsky sa nscut n Sankt Petersburg. Tatl su a fost un matematician i a ncurajat-l sa studieze matematica, cu toate acestea, in viata timpurie a meninut o fascinaie cu artele, i a devenit o pianist tineri, inclusiv un stagiu de trei ani ca un pianist n teatre tcut . [ 1 ] De asemenea, el cochetat n poezie i pictur. n 1925, mpotriva dorinei tatlui su, el a acceptat un loc la Conservatorul din Moscova , studiind compoziia n conformitate cu Nikolai Myaskovsky i pian cu Alexander Goldenweiser . n acelai an sa alturat PROKULL (Producia colective de Compozitorilor Student), un grup de studeni afiliat cu Conservatorul din Moscova care vizeaz reducerea decalajului ntre modernism a ACM i utilitarist "propagand "muzica de RAPM . El a devenit un profesor la Conservatorul din Moscova n 1932. n timpul al doilea rzboi mondial , el a scris multe cntece patriotice, s-au alaturat Partidului Comunist n 1940, i a fost redactor de Sovetskaya Muzyka sale speciale, pentru sase volume publicarea executai n timpul rzboiului. De asemenea, el a compus si a efectuat mai multe piese pentru filmele mute i nite muzic de teatru. n 1948, atunci cnd Andrei Jdanov a declarat rezoluia sa cu privire la faptul c muzica de ghidare sovietic ar trebui s ia, Kabalevsky a fost iniial pe lista de compozitori numit, care au fost cele mai vinovat de formalism, ns, din cauza legturilor sale cu cercurile oficiale, numele su a fost eliminat. [ 2 ] O alt

teorie afirm c numele Kabalevsky a fost numai pe lista din cauza poziiei sale n conducerea Uniunii Compozitorilor Sovietice . [ 3 ] n general, Kabalevsky nu era la fel de aventuros ca i contemporanii si, n termeni de armonie i de preferat un diatonicism mai convenional, cu o serie de chromaticism i major-minor interaciune. Spre deosebire de colegii compozitor Serghei Prokofiev , el a mbriat ideile realismului socialist , i lui postrzboi fabric au fost caracterizate ca "Bland popular, i de succes," [ 4 ] , dei aceast hotrre este atribuit unor compozitori multe alte de timp, [ 5 ] , iar unele dintre Kabalevsky lui cele mai cunoscute "pentru tineri fabric" data din aceast epoc (Concertul pentru vioara, violoncel primul Concertul). Poate cea mai important contribuie Kabalevsky la lumea muzicii de luare este eforturile sale de consistent pentru a conecta copii la muzic. Nu numai ca a scrie muzic n mod specific la reducerea decalajului dintre competenele tehnice ale copiilor i adulilor estetica , dar n timpul vieii sale el a nfiinat un program pilot de educaie muzical n douzeci i cinci coli sovietic. Kabalevsky nsui a nvat-o clas de apte ani pentru un timp, nvndu-i cum s asculte atent i s pun n cuvinte impresiile lor. Scrierile sale pe acest subiect au fost publicate n Statele Unite, in 1988, ca muzica i educaia: un compozitor scrie despre educaia muzical. El a fost atribuit un numr de distincii de stat pentru lucrrile sale muzicale (inclusiv trei Premii Stalin ). Kabalevsky a devenit destul de o for n domeniul educaiei muzicale. El a fost ales ef al Comisiei de Educaie muzical Estetica de copii n 1962, precum i a fost ales preedinte al Consiliului tiinific al Estetica educaionale n cadrul Academiei de Stiinte Pedagogice al URSS n 1969. Kabalevsky a primit, de asemenea, gradul onorific de preedinte al Societii Internaionale de educaie muzical. Kabalevsky a scris pentru toate genurile muzicale i a fost n mod constant fidel idealurilor a realismului socialist. n Rusia, Kabalevsky este cel mai cunoscut pentru melodiile sale vocale, cantate, i opere de peste mri n timp ce el este cunoscut pentru muzica sa orchestrale. Kabalevsky frecvent cltorit peste mri, a fost membru al Comitetului sovietic de aprare a pcii, precum i un reprezentant pentru promovarea prieteniei dintre Uniunea Sovietic i n rile strine. Elevii si notabile sunt incluse Leo Smit . A murit la Moscova la 14 februarie 1987. [ modific ]Distincii

i premii

Acest articol include informaii de la articolul echivalent pe rus Wikipedia . Artist al poporului din RSFSR (1954). Artist al poporului din URSS (1963). Erou al Muncii Socialiste (1974). Patru Oblig de Lenin (1964, 1971, 1974, 1984) Ordonana Banner Red Muncii (1966) Ordonana Insigna de Onoare (1940) Premiul Lenin (1972) - o nou versiune a operei "Breugnon Colas" (1968) Stalin Premii

de prima clasa (1946) - pentru cvartet de dou (1945)

clasa a doua (1949) - Concertul pentru vioara si orchestra (1948) clasa a doua - pentru opera "Taras Family" (1950) URSS Premiul de Stat (1980) - pentru Concertul 4 pentru pian si orchestra ("Praga") (1979) Glinka Premiul de Stat al RSFSR (1966) - pentru "Requiem" pentru soliti, dou coruri i orchestr (1962) Premiul Lenin Komsomolului (1984) [ modific ]Lucrri a se vedea Lista de compoziii de Dmitry Kabalevsky [ modific ]Surse Anon. "Obituary: Dmitri Kabalevsky". Times muzicale 128, nr. 1731 (mai 1987): 287. Daragan, Dina Grigor'yevna. 2001. "Kabalevsky, Dmitri Borisovich", Dicionar Grove noi din muzic i muzicieni editat de S. Sadie i J. Tyrrell. Londra: Macmillan. De asemenea, nGrove Muzica Online , ed. L. Macy (accesat la 23 octombrie 2007) (Access abonament) Schwarz, Boris. 1983. Muzic i viaa muzical n Rusia Sovietic , ediia 1917-1981 extinse. Bloomington:. Indiana University Press ISBN 0253339561 Maes, Francis. 2002. O istorie a muzicii ruse: De la Kamarinskaya la Babi Yar . Tradus de Arnold J. Pomerans i Pomerans Erica. Berkeley:. University of California Press ISBN 0520218159 [ edit ]Note

de subsol
1. 2. 3. 4. 5.
^ Muzica Clasica ARHIVA: Biografie lui Dmitri Kabalevsky ^ Maes 2002, p.310 ^ Schwarz 1983, p.219 ^ Anon. 1987. ^ Schwarz 1983 [ necesit citare ]

[ modific ]Legturi

externe

Compoziii de Dmitry Kabalevsky O list de compoziii Kabalevsky lui (1966)