Sunteți pe pagina 1din 67

EMILIA-MONICA ALEXE

DIACONU DIACONU

ELISABETA CIUCU

METODICĂ A ÎNVĂŢĂTORILOR
- DE LA
TRADIŢIONAL
LA
MODERN -

- 2004 –
Lucrarea a fost avizată favorabil de
DIRECŢIA PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
din
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
prin
Adresa numărul ………din………/ 2004

AUTORI :

înv. gradul didactic I : ALEXE


înv. gradul didactic I :
DIACONU ,
EMILIA–MONICA DIACONU
Colegiul Naţional Ioniţă Asan
responsabil Comisia metodică a
Caracal, inspector şcolar de
învăţătorilor (1998 – 2004), Şcoala
specialitate pentru învăţământul
cu clasele I-VIII Nr. 2 Caracal,
primar I.Ş.J.- OLT (1997 – 2001),
metodist I.Ş.J – OLT ;
metodist I.Ş.J – OLT .

ed. gradul didactic I :


ELISABETA CIUCU ,
Gădiniţa cu program prelungit
Nr.4 Slatina, metodist I.Ş.J –
OLT.
EMILIA-MONICA ALEXE
DIACONU DIACONU

ELISABRTA CIUCU

METODICĂ A ÎNVĂŢĂTORILOR
- DE LA
TRADIŢIONAL
LA
MODERN -

- 2004 –
,, Doar atunci când meseria nu e practicată cu pasiune, ea devine trudă.”
(…)

<< Cel mai bun educator este acela care cunoaşte mai bine vremea
în care trăieşte , care percepe cu fineţe marile trăsături caracteristice
ale vieţii contemporane şi care se bucură şi suferă din cauza acestei
vieţi … >>

Ernest Louis

3
I. DE CE ACEST GHID ?

Absenţa literaturii de specialitate ne-a determinat pe noi , autorii


acestui ghid , să concepem un material - suport care să sprijine activitatea de
(re)organizare şi desfăşurare a COMISIEI METODICE A ÎNVĂŢĂTORILOR şi
a Cercului pedagogic al învăţătorilor, conform noilor orientari occidentale, metodico -
ştiinţifice şi organizatorice ale Ministerului Educaţiei , Cercetării şi Tineretului.

În perioada anterioară, în calitatea noastră de inspector şcolar de


specialitate pentru învăţământul primar, în cadrul I.Ş.J. OLT ( înv. Alexe Diaconu , 1997
– 2001 ) şi responsabil al Comisiei metodice a învăţătorilor, în cadrul Şcolii cu clasele
I-VIII Nr. 2 Caracal ( înv. Emilia-Monica Diaconu , 1998 – 2004 ), am reorganizat
pe structuri moderne, occidentale Concursurile şcolare pentru învăţământul primar,
activităţile Cercului pedagogic al învăţătorilor şi activităţile Comisiei metodice a
învăţătorilor la nivelui unităţilor şcolare din judetul Olt şi respectiv Şcoala cu
clasele I-VIII Nr.2 Caracal.
Aşa s-au născut << ,, Festivalul Prieteniei - Concursuri şcolare
între unităţi de învăţământ de acelaşi nivel ” . Regulament de organizare şi
desfăşurare a concursurilor şcolare pentru învăţământul primar – 2001 >> ,
ca alternativă la olimpiadele şcolare ( autori : înv. Alexe Diaconu , înv. Emilia
Diaconu, înv. Aurelia Marinescu ) , << Festivalul decernării premiilor EMI -
2001 >> , ca o modalitate de evidenţiere a învăţătorilor activi în cadrul Comisiei
metodice a învăţătorilor ( organizator : înv. Emilia Diaconu ) etc. Realizarea
prezentului ghid vine ca o continuare firească a acestor demersuri.

În finalizarea << Ghidului de organizare şi desfăşurare a


Comisiei metodice a învăţătorilor – De la tradiţional la modern >> noi, autorii lui,
am îmbinat actul legislativ cu propunerile noastre, metodele tradiţionale cu cele
moderne , dorind ca acesta să constituie un reper perfectibil pentru responsabilii
Comisiei metodice a învăţătorilor, pentru responsabilii Cercului pedagogic al
învăţătorilor şi pentru toate cadrelor didactice implicate în activităţile comisiilor
metodice ale învăţătorilor şi ale cercurilor pedagogic ale învăţătorilor din unităţile
şcolare oltene şi nu numai.
Am vizat , în primul rând :
♦ îmbunătăţirea formelor de organizare şi desfăşurare a activităţii
acestor comisii;
♦ creşterea calităţii actului didactic;
4
♦ modalităţile de analiză şi (auto)evaluare a activităţilor didactice şi
extracurriculare ale acestora etc.

Acest ghid oferă posibilitatea responsabililor comisiei metodice, responsabililor


cercului pedagogic şi învăţătorilor:
• să cunoască şi să aplice cadrul legal de organizare şi desfăşurare a
Comisiei metodice a învăţătorilor;
• să - şi pună în valoare imaginaţia şi creativitatea în vederea stimulării
potenţialului creativ al colegilor - cadre didactice şi elevilor lor, rezolvării conflictelor
interne şi implicării pozitive a părinţilor şi comunităţii locale în actul didactic;
• să participe activ la propria formare profesională , printr - o colaborare
eficientă şi ( auto )evaluare obiectivă etc.

II. PENTRU CINE ?

Prin conţinutul său, ghidul este un suport teoretic şi practic pentru responsabilul
Comisiei metodice a învăţătorilor, responsabilul Cercului pedagogic al învăţătorilor şi
pentru cadrele didactice implicate în activităţile acestora.

Acest ghid se adresează dascălilor care vor , încearcă şi reuşesc să creeze


valori cu , despre şi pentru ELEVI.

Ghidul vizează , deci :

• învăţătorii curajoşi ,

• învăţătorii pentru echipă,

• învăţătorii – prieteni ai elevilor ,

• învăţătorii – vremurilor vechi şi noi… ,

• TE vizează pe TINE , cititorule – cadru didactic !

5
III. COMISIE METODICĂ
- Definire -

• COMISIE = organism colectiv, cu caracter permanent sau temporar


având ca sarcină efectuarea unor activităţi, analizarea unor probleme sau
propunerea unor măsuri pentru perfecţionarea activităţii.
• METODICĂ = parte a didacticii generale care tratează principiile şi
regulile de predare proprii fiecarui obiect de studiu.
• COMISIE METODICĂ = organism colectiv cu caracter permanent,
având ca sarcină efectuarea unor activităţi metodice, analizarea lor şi
propunerea unor măsuri pentru perfecţionarea activităţii.

IV. CADRUL LEGAL DE ORGANIZARE ŞI


FUNCŢIONARE A COMISIEI METODICE A ÎNVĂŢĂTORILOR

REGULAMENT DE ORGANIZARE
A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR
- Aprobat prin Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării Nr.4747 / 16.X.2001 ,
publicat în Monitorul Oficial al României , partea I , Nr.131 / 19.II.2002 -

CAPITOLUL III
- Conducerea unităţilor de învăţământ preuniversitar -

Secţiunea a V-a
- COMISIILE METODICE -

Art. 37(1) Catedrele /comisiile metodice se constituie din minimum patru


membri , pe discipline de studiu, pe discipline înrudite sau pe arii curriculare.
(2) În învăţământul primar, catedrele /comisiile metodice se constituie pe ani de
studiu, pe grupe de clase sau pe ciclu de învăţământ.

6
Art.38 Atribuţiile catedrelor /comisiilor metodice sunt urmatoarele:
a. elaborează propunerile pentru oferta educaţională a unităţii de învăţământ şi
strategia acesteia, cuprinzând obiective, finalităţi, resurse materiale şi umane,
curriculum- ul la decizia unităţii de învăţământ;
b. elaborează programele de activităţi semestriale şi anuale ale catedrelor
/comisiilor metodice;
c. consiliază cadrele didactice în procesul de elaborare a proiectării didactic şi a
planificărilor semestriale ale materiei de studiu ;
d. elaborează instrumentele de evaluare – notare a elevilor;
e. analizează periodic performanţele şcolare ale elevilor;
f. monitorizează parcurgearea programei la fiecare clasă şi modul
în care se realizează evaluarea elevilor;
g. organizează şi răspund de desfăşurarea recapitulărilor finale;
h. organizează colectivele de cadre didactice pentru activităţile de
pregătire specială a elevilor , pentru examene şi concursuri şcolare;
i. stabilesc , împreună cu şeful de catedră , atribuţiile fiecarui membru
al catedrei comisiei metodice;
j. evaluează , împreună cu şeful de catedră , activitatea fiecarui membru
al catedrei/ comisiei metodice şi propun Consiliului de administratie calificativele
anuale ale acestora, în baza unui raport motivat;
k. organizează activităţi de formare continuă şi de cercetare pedagogică
specifice unităţii de învăţământ, lecţii demonstrative, schimburi de experiemţă etc.
l. şeful de catedră , sau un membru desemnat de acesta , efectuează
asistenţe la lecţiile personalului didactic de predare şi de instruire practică din
cadrul catedrei, cu precădere la stagiari şi la cadrele didactice nou venite în unitatea
de învăţământ;
m. elaborează informări semetriale asupra propriei activităţi;

Art.39(1) Şeful catedrei/ comisiei metodice răspunde în faţa directorului şi a


inspectorului de specialitate de activitatea profesională a membrilor acesteia.
(2) Şeful catedrei/ comisiei metodice are obligaţia de a participa la toate
acţiunile iniţiate de director şi de a efectua asistenţe la ore, în special la profesorii
stagiari, la cei nou veniţi, sau la cei în cazul carora se constată disfuncţii în
procesul de predare -învăţare sau în relaţia profesor - elev.
(3) Şedintele comisiei metodice se ţin lunar, după o tematică aprobată de
directorul unităţii de învăţământ, sau ori de câte ori directorul , sau membrii
catedrei/ comisiei consideră că este necesar.

7
V. MODUL DE ORGANIZARE A COMISIEI METODICE A
ÎNVĂŢĂTORILOR
- Legislaţie şi propuneri -

Comisia metodică a învăţătorilor se constituie în cadrul unităţii de


învăţământ pe :
a) ani de studiu ( exemplu : Comisia metodică pentru clasa I , Comisia
metodică pentru clasa a II-a , Comisia metodică pentru clasa a III-a şi Comisia
metodică pentru clasa a IV-a ) , când pentru fiecare an de studiu sunt cel puţin 4
clase;
b) grupe de clase ( exemplu : Comisia metodică pentru clasele I-II şi Comisia
metodică pentru clasele III–IV ), când pentru doi ani consecutive de studiu sunt 4 – 7
clase;
c) ciclul primar ( exemplu : Comisia metodică pentru clasele I-IV ) , când
pentru întreg învatăţămâtul primar sunt 4-7 clase;
d) nivelul şcolilor întregii comune şi /sau împreună cu învăţământul
preprimar, când în şcolile de la sat pentru întreg învatăţămâtul primar sunt 1-3(4)
clase;

Comisia metodică a învăţătorilor în cadrul unităţii de învăţământ este


compusă din :
• membri - învăţătorii unităţii de învăţământ;
• 1 secretar;
• 1-5 responsabili , astfel :
a) Comisiile metodice ale învăţătorilor organizate pe ani de studiu au :
4 responsabili de comisie metodică + 1 responsabil coordonator.
b) Comisiile metodice ale învăţătorilor organizate pe grupe de clase au :
2 responsabili de comisie metodică + 1 responsabil coordonator.
c) Comisia metodică pe ciclul primar are :
doar 1 responsabil coordonator.
d) Comisia metodică mixtă ( învăţământ primar + preprimar ) are :
2 responsabili de comisie metodică, pe cicluri de învăţământ + 1
responsabil coordonator, ales în funcţie de numărul dominant al claselor de
învăţământ primar sau al grupelor de învăţământ preprimar.

Responsabilii comisiilor metodice se aleg în cadrul Comisiei metodice a


învăţătorilor , în urma propunerilor făcute de directorul unităţii şcolare de
8
învăţământ şi a membrilor comisiei metodice , prin vot secret , cu majoritate simplă
( 50% +1 dintre participanţi ).
Ca să fie statutare alegerile , trebuie întrunit cvorumul de 50% +1
învăţători prezenţi, din totalul membrilor comisiei metodice.

Secretarul comisiei metodice a învăţătorilor este ales în cadrul acesteia, la


propunerea responsabilului coordonator ales sau a învăţătorilor participanţi, prin vot
direct sau secret, cu majoritate simplă ( 50% +1 dintre participanţi, dacă este întrunit
cvorumul de 50% +1 învăţători prezenţi din totalul membrilor comisiei metodice ).

Activităţile comisiei metodice se desfăşoară pe baza unui Plan managerial,


realizat de responsabilul coordonator, care este parte a ofertei educaţionale a şcolii.

Planul managerial anual este realizat de către responsabilul coordonator, la


propunerile responsabililor pe ani de studiu sau grupe de clase ( unde este cazul ) şi ale
învăţătorilor. El este supus dezbaterii comisiei metodice şi apoi aprobării acesteia,
prin vot direct , cu majoritate simplă , putând suporta modificări în urma dezbaterilor.
Varianta finală este vizată de directorul şcolii.
Planurile manageriale semestriale sunt realizate de către responsabilul
coordonator şi cuprind planurile semestriale ale responsabililor pe ani de studiu sau
grupe de clase ( unde este cazul ).
Planurile semestriale realizate de responsabilii pe ani de studiu sau de grupe de
clase sunt dezbătute şi apoi supuse aprobării prin vot direct, cu majoritate simplă, în
cadrul Comisiei metodice a învăţătorilor pe anii de studiu sau grupele de clase
respective. Ele pot suporta modificări în urma dezbaterilor. Variantele finale vor fi
cuprinse în planurile manageriale semestriale realizate de responsabilul coordonator ,
apoi vizate de directorul şcolii.

Evidenţa membrilor, responsabilităţilor şi activităţilor din cadrul comisiei


metodice este realizată de responsabilul coordonator şi cuprinde :
• fişa personală a cadrului didactic;
• responsabilităţile membrilor comisiei metodice;
• evidenţa activităţilor propuse şi evidenţa activităţilor realizate , întocmite
de responsabilii Comisiei metodice a învăţătorilor pe ani de studiu sau grupe de
clase ( unde este cazul ) etc.
Responsabilul coordonator ţine evidenţa participării membrilor Comisiei
metodice a învăţătorilor la activităţile comisiei, la discuţiile-analiză în urma activităţilor
realizate sau asistate etc.

9
Noi, autorii acestui ghid, recomandăm evidenţierea pozitivă ( premierea )
sau negativă a învăţătorilor, cu privire la implicarea şi calitatea implicării acestora în
actul didactic, la finele fiecarei activităţi şi la finele anului şcolar.

VI. ÎNDATORIRILE RESPONSABILULUI COORDONATOR


AL COMISIEI METODICE A ÎNVĂŢĂTORILOR

Responsabilul coordonator al Comisiei metodice a învăţătorilor face parte ,


obligatoriu , din Consiliul de Curriculum al şcolii. El poate fi ales în Consiliul de
administraţie al şcolii, conform Regulamentului de organizare a învăţământului
preuniversitar - Nr.4747 din 16. X. 200l ( Capitolul III; Secţiunea a V-a ).

Responsabilul coordonator al Comisiei metodice a învăţătorilor:


• elaborează propunerile pentru oferta educaţională a unităţii de
învăţământ şi stategia acesteia cuprinzând obiective, finalităţi, resurse materiale şi
umane, curriculum-ul la decizia şcolii etc;
• consiliază cadrele didactice din cadrul comisiei;
• elaborează instrumentele de evaluare şi notare ale elevilor;
• monitorizează parcurgerea programei, evaluarea elevilor;
• organizează desfăşurarea recapitularilor finale;
• stabileşte atribuţiile fiecarui membru al comisiei metodice;
• evaluează activitatea acestora şi propune Consiliului de administratie
calificativul anual al fiecărui membru al comisiei metodice, în baza unui raport motivat;
• efectuează asistenţe , mai ales , la lecţiile stagiarilor sau la cadrele
didactice nou venite în şcoală;
• elaborează informari semestriale asupra propriei activităţi şi a comisiei
metodice.

Conform aceluiaşi document, responsabilul coordonator al Comisiei metodice


a învăţătorilor :
• participă la toate acţiunile iniţiate de directorul şcolii;
• întruneşte membrii comisiei metodice , cel puţin o dată pe lună , sau la
propunerea directorului sau membrilor comisiei.
10
Noi, autorii ,,Ghidului de organizare şi desfăşurare a Comisiei metodice”,
considerăm că responsabilul comisiei metodice trebuie să fie şi un bun negociator în
rezolvarea conflictelor ivite la un moment dat între colegi în cadrul Comisiei metodice a
învăţătorilor.

VII. CALITĂŢILE RESPONSABILULUI COORDONATOR


AL COMISIEI METODICE, ALE RESPONSABILULUI DE CERC
PEDAGOGIC SAU ALE
INSPECTORULUI ŞCOLAR DE SPECIALITATE PENTRU
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

Să gândească independent şi să judece un aspect din mai multe unghiuri.


Să le arate colegilor respectul pentru capacităţile lor şi aceştia îl vor respecta mai
mult.
Să le arăte colegilor că are încredere în ei şi aceştia se vor strădui s-o merite.
Să le recunoască eforturile colegilor, să le laude progresele cu sinceritate şi
generozitate şi aceştia îl vor aprecia mai mult.
Să îşi asume reproşurile pentru eşecul colectivului şi să împartă aprecierile pentru
realizările individuale.
Să decidă pe baza negocierilor şi a acordului colectiv, democratic.
Să-i considere pe colegii-subordonaţi colaboratori.

Iată câteva mijloace la îndemâna responsabilului coordonator şi a


inspectorului şcolar de specialitate pentru învăţământul primar pentru a-i ajuta pe
colegi fără a-i jigni sau supăra:
1. Să înceapă prin a le aduce câteva laude sincere ;
2. Să le observe greşelile sau defectele într-un mod indirect;
3. Înainte de a-i critica, să aibă grijă de a scoate în evidenţă propriile greşeli;
4. Să nu le dea ordine directe. Să sugereze. Să pună întrebări ;
5. Să le recunoască eforturile, să le laude sincer cele mai uşoare proiecte;
6. Să-i încurajeze, astfel ca greşeala să pară uşor de îndreptat, iar sarcina lesne de
îndeplinit;
7. Să-i facă în aşa fel ca să se simtă fericiţi, să facă ceea ce îşi propun şi le
propune, le place şi se pricep mai bine.
8. Să-i aprecieze realist şi să le acorde o diplomă care să le reflecte eforturile ;
11
Iată alte câteva mijloace la îndemâna responsabilului coordonator şi a
inspectorului şcolar de specialitate pentru învăţământul primar pentru a-i convinge
pe colegi fără a-i jigni sau supăra:
• Cel mai uşor mijloc de a câştiga într-o discuţie necolegială este de a o evita;
• Să respecte opiniile colegului, arătându-i discret unde greşeşte;
• Dacă are dubii pe o temă s-o admită îndată, de bună voie;
• Să înceapă discuţiile cu blândeţe, cu calm;
• Să pună întrebări care aduc răspunsuri afirmative , în mod automat;
• Să-i lase şi pe alţii să se exprime în voie;
• Să le lase impresia colegilor că ideea sugerată de el este a lor;
• Să încerce cu sinceritate să vadă lucrurile şi din punctul celuilalt de vedere;
• Să acorde simpatia şi înţelegerea celor care au cu adevărat nevoie de ele;
• Să facă apel la bunele sentimente ale interlocutorilor;
• Să ,,şocheze” văzul şi imaginaţia prin exemplul personal;
• Să-i ambiţioneze, evidenţiindu-le ceea ce le place şi se pricep mai bine să facă.

Iată alte câteva mijloace la îndemâna responsabilului coordonator şi a


inspectorului şcolar de specialitate pentru învăţământul primar pentru a le câştiga
simpatia colegilor :
1. Să se intereseze sincer de problemele şi evenimentele deosebite din viaţa şi
activitatea profesională a colegilor ;
1. Să le surâdă colegilor;
2. Să ştie să fie un ascultător şi un confident bun;
4. Să le vorbească colegilor, mai ales, despre ceea ce le place să facă;
5. Sa-i facă sincer să se simtă importanţi.

Iată şi câteva mijloace la îndemâna responsabilului coordonator şi a


inspectorului şcolar de specialitate pentru învăţământul primar pentru a rezolva
conflictele apărute între colegi :
• Să recunoască nepărtinitor existenţa unui conflict în cadrul colectivului de
învăţători;
• Să stabilească imparţial natura conflictului;
• Să cunoască care sunt colegii implicaţi în conflict;
• Să asculte punctul de vedere al fiecărei persoane implicate în conflict;
• Să înţeleagă sincer interesele profunde ale fiecărei persoane implicate;
• Să găsească variante de soluţii care ar satisface persoanele implicate în conflict;
• Să-i implice pe colegi în punerea în practică a soluţiilor.

12
Tipuri de conflicte, într-un colectiv:

1. conflict afectiv – datorat stării emiţionale şi a relaţiilor interpersonale;


2. conflict benefic – datorat stării concurenţiale care împiedică stagnarea;
3. conflict distructiv – datorat stării tensionate generate de ostilitate, dispreţ şi o
stare pemanentă de nemulţumire;
4. conflict cauzat de obiective - datorat dezacordului privind obiectivele unei şcoli;
5. conflict interior – datorat stării afective, când o persoană nu ştie ce se certe de la
ea;
6. conflict de muncă – datorat stării tensionate generate de insatisfacţii
profesionale şi sociale;
7. conflict de informare – datorat dezacordului generat de informare insuficientă
sau utilizarea unor mijloace inadecvate;
8. conflict determinat de metode – datorat dezacordului generat de utilizarea
unor metode neacceptate de toate părţile;
9. conflict datorat sistemului de valori – determinat de dezacordul pe aspecte
etice, morale, profesionale;
10. conflict de manipulare - datorat unui fals dezacord între grupuri de colegi şi
mediatizat subiectiv de fiecare grup.

Pentru ca responsabilul coordonator şi inspectorul şcolar de specialitate pentru


învăţământul primar să realizeze alegerea justă în rezolvarea unui conflict intern sau
extern colectivului din care face parte trebuie să cunoască:
a) despre ce conflict este vorba;
b) care sunt părţile implicate în conflict;
c) cum se simte fiecare dintre părţile implicate în conflict;
d) ce vrea să obţină fiecare parte de pe urma conflictului;
e) ce soluţie-soluţii ar mulţumi părţile aflate în conflict (aplicând ,, brainstorming-ul”).

Tipuri de comportament ale responsabilului coordonator şi ale inspectorului


şcolar de specialitate pentru învăţământul primar :
- comportament bazat pe dirijare – conducere care dirijează, instruieşte şi
controlează;
- comportament bazat pe sprijin - conducere care ascultă, răspunde la
impulsuri şi creează un cadru şi posibilităţi.

Stiluri de conducători:
- stilul directiv ( dirijare ) – şeful stabileşte obiectivele, planifică, împarte rolurile,
instruieşte, supraveghează şi controlează;
13
- stilul tutorial ( pregătire ) – şeful explică obiectivele, ascultă propunerile
colegilor şi îi convinge şă fie cooptaţi în munca de planificare, dar tot şeful împarte
rolurile, instruieşte, supraveghează şi controlează;
- stilul mentorial ( participare - sprijin ) – şeful încurajează şi srijină ideile şi
eforturile colegilor, explică obiectivele, ascultă propunerile colegilor şi îi cooptează în
munca de planificare, iar deciziile se iau prin colaborare;
- stilul delegator (delegare) – şeful îi cooptează pe colegi în munca de
planificare, cedându-le lor dreptul de a lua deciziile, dar ,, pasându-le” şi responsabilităţile;

Noi, autorii ghidului, considerăm că aceste mijloace la îndemâna


responsabilului coordonator şi a inspectorului şcolar de specialitate pentru învăţământul
primar nu au nici o valoare dacă acestea nu sunt aplicate sincer, dezinteresat, obiectiv,
din suflet - pentru echipă şi nu numai pentru ,,arta de a reuşi în viaţă”. Responsabilul
coordonator şi inspectorului şcolar de specialitate pentru învăţământul primar :
• să nu constrângă, ci să convingă ,
• să nu stârnească teama, ci să creeze stima,
• să nu impună efort, ci să-l provoace,
• să nu frâneze, ci să anime,
• să adopte stilul amabil şi să sancţioneze atunci când este nevoie,
• să hotărască cu siguranţă şi claritate şi să pretindă cu fermitate, prin
puterea exemplului lui personal.

VIII. MODUL DE DESFĂŞURARE A COMISIEI METODICE A


ÎNVĂŢĂTORILOR

Activităţile Comisiei metodice a învăţătorilor dintr-o şcoală se regăsesc


în planurile manageriale semestriale şi planul managerial anual ale
responsabilului coordonator al Comisiei metodice a învăţătorilor şi în planurile
semestriale ale responsabililor pe ani de studiu sau grupe de clase ( unde este cazul ),
fiind vizate de directorul unităţii şcolare.

Comisia metodică a învăţătorilor realizează cel puţin o activitate lunară,


la care sunt invitaţi să participe învăţătorii, directorul şcolii, profesorii, educatoare,
părinţi ai elevilor sau membrii comunitaţii locale.
14
Orice altă întrunire a comisiei metodice este solicitată de :
• directorul unităţii;
• responsabilul coordonator al comisiei metodice ;
• o treime din responsabilii pe serii de clase ;
• două treimi din învăţători
şi este anunţată cu cel puţin 5 zile înainte de desfăşurare.
Inştiinţarea membrilor comisiei metodice de realizarea unei întruniri se face de
responsabilul coordonator prin: - anunţ;
- scrisoare metodică;
- convocator, pe bază de semnătură.

Eu, ca responsabil coordonator al Comisiei metodice a învăţătorilor din


Şcoala cu clasele I-VIII Nr.2 Caracal, am realizat anunţul utilizând imagini,
caricaturi, texte, versuri, maxime, proverbe sugestive, etc. specifice activităţii ce se
va realiza, pentru a capta atenţia şi a trezi interesul membrilor Comisiei metodice a
învăţătorilor pentru activitatea propusă, aşa cum vă prezint în urmatoarele modele
anexate.

La organizarea şi desfăşurarea activităţilor aprobate ale comisiei metodice sau ale


cercului pedagogic participă învăţătorii – membri ai Comisiei metodice a învăţătorilor
sau ai Cercului pedagogic al învăţătorilor, elevii şcolii respective, dar şi alte
cadre didactice din şcoală sau din afara ei, alţi elevi din şcoală sau din afara ei,
directorul, reprezentanţi ai I.Ş.J., părinţi ai elevilor implicaţi, membrii
comunităţii, sponsori, etc.
Activităţile ( lectie demonstrativă, dezbatere , excursie tematică, întâlnire de
lucru, atelier de creaţie etc. ) se realizează de către propunător /i, la data şi locul
stabilite în planul de activităţi semestriale al Comisiei metodice a învăţătorilor sau în
programul semestrial al Cercului pedagogic al învăţătorilor.

Tipuri de şedinţe şi întruniri ale Comisiei metodice a învăţătorilor, ale


Cercului pedagogic al învăţătorilor sau organizate de inspectorul şcolar de
specialitate pentru învăţământul primar :
• şedinţe metodice - se ţin prin lecţie demonstrativă, dezbatere tematică , excursie
tematică, întâlnire de lucru metodic, atelier de creaţie etc. ;
• şedinţe de informare – se ţin atunci când se iau nişte decizii importante, care
trebuie comunicate unui număr mare de persoane ;
• şedinţe de insruire - se ţin după ce s-au luat nişte decizii importante ( în cadrul
şcolii, al I.Ş.J., în M.E.C.T. ), însă conţin nu numai o comunicare ci şi o instruire a
modului nou de lucru care rezultă din decizie şi care trebuie comunicat unui număr mare
15
de persoane ;
• întruniri consultative - se ţin înainte de a se lua nişte decizii importante, iar
factorii de decizie responsabili doresc să audă şi părerile celorlalţi ;
• şedinţe de soluţionare a unor probleme - se ţin pentru a se lua nişte decizii
importante, scopul lor fiind acela de a încorpora toate ideile şi interesele relevante în
hotărârile ce se iau . Decizia colectivă cuprinde vederile majorităţii participanţilor,
fără însă a deveni un compromis ,,diluat”. Decizia colectivă are două avantaje : creşte
calitatea hotărârilor luate şi îi responsabilizează pe cei care au participat la luarea ei.
Conducătorul şedinţei trebuie să încurajeze participarea activă a tuturor celor prezenţi, mai
ales a celor care nu iau cuvântul şi se alătură propunerilor participanţilor mai ,,tari”, mai
,,grei” şi să împiedice ca părerile mai puţin importante să domine întreaga discuţie ;
• întruniri pentru dezvoltarea unor idei noi - se ţin pentru a se crea baza unei
dezvoltări viitoare, deci nu produc decizii concrete, ci principii care urmează să fie traduse
în practică. ,, Brain-storming – ul ” este o şedinţă în care participanţii vin cu ideile lor
spontane, iar orice formă de critică a ideilor propuse este interzisă .

Pregătirea întrunirilor:
După ce s-au stabilit obiectivul unei întruniri şi ordinea de zi se convoacă
personalul prin :
- convorbiri între coordonatorul întrunirii şi un singur coleg – acest coleg
fiind apreciat de colectiv, având o anumită poziţie sau o responsabilitate în cadrul
colectivului;
- convorbiri între coordonatorul întrunirii şi un grup de colegi – acest grup
de colegi având o anumite responsabilităţi în cadrul colectivului ( ex. responsabil pe
clase sau grupe de clase );
- convorbiri între coordonatorul întrunirii şi toţi colegii.

O şedinţă bine organizată are 7 etape generale:


• convocator şi ordine de zi – anunţate cu 5 zile înaintea întrunirii;
• planul ( locul, timpul, participanţi etc ) şi programul întrunirii;
• desfăşurarea întrunirii;
• prezentarea temei;
• discţii, schimb de păreri ( trebuie creeat cadrul să participe toţi
participanţii );
• concluzii şi aprobare;
• rezumatul întrunirii şi al deciziilor.
Pentru ca şedinţa să fie eficientă cu un consum redus de resurse ( timp, bani,
nervi… ) trebuie ca ea să fie bine pregătită, să aibă o desfăşurare optimă , iar rezultatele să
fie vizibile.
16
În cadrul şedinţelor Comisiei metodice a învăţătorilor , Cercului pedagogic
sau atelierelor de lucru organizate de inspectorul şcolar de specialitate pentru
învăţământul primar conducătorul întâlneşte mai multe tipuri de oameni ( pe care le
va trata astfel… ) :
• vorbăreţul – limitaţi de la început timpul intervenţiei, când se opreşte pentru a-şi
trage sufletul mulţumiţi-i şi mergeţi mai departe;
• certăreţul – nu vă implicaţi în dispute, aşezaţi-l într-un punct mort, chiar lângă
dumneavoastră;
• timidul – încurajaţi-l adresându-i întrebări simple, la care sunteţi sigur că va
răspunde;
• plictisitul – invitaţi-l să ia cuvântul;
• ,,ştie tot” - lăsaţi grupul să discute şi să aprecieze teoriile lui;
• negativistul – folosiţi-i ambiţiile în sens pozitiv;
• dezinteresatul - invitaţi-l să ia cuvântul , făcând referiri la munca sa;
• arogantul – nu-l criticaţi, folosiţi tehnica ,,da, dar…“;
• persistentul în întrebări – reorientaţi-i întrebările spre grup, acesta încerând să
te ,,prindă” pe picior greşit;
• băgăciosul inteligent – mulţumiţi-i pentru intervenţie şi puneţi o întrebare altei
persoane;
• încăpăţânatul – cereţi-i să se explice, rugaţi-i pe ceilalţi să-i explice;
• îndrăgostitul de problemea lui – rugaţi-l să discutaţi în particular;
• nu ştie să-şi aleagă cuvintele – ajutaţi-l să se explice, apăraţi-l de ridiculizări;
• cel angajat în convorbiri colaterale – opriţi-vă şi lăsaţi-i pe ceilalţi să le asculte
convorbirea sau cereţi-le părerea;
• cocoşii – întrerupeţi discuţia cu o întrebare directă.

Punte slabe ale responsabilului Comisiei metodice a învăţătorilor,


responsabilului Cercului pedagogic sau ale inspectorul şcolar de specialitate pentru
învăţământul primar:
• să întârzie;
• să privească tot timpul la ceas;
• să stea la taclale;
• să aibă idei preconcepute;
• să nu ia cuvântul;
• să priveşti insistent la persoane;
• să facă remarci privind vârsta,sexul, etnia, apartenenţa politică sau sindicală
etc.

17
Propunătorii au libertatea să folosească diverse materiale audio, video, etc,
dar care să nu lezeze integritatea fizică şi morală a elevilor sau a celorlalţi participanţi.

Fiecare activitate a Comisiei metodice a învăţătorilor şi a Cercului pedagogic


al învăţătorilor trebuie să conţină obligatoriu o parte metodică, deoarece învăţarea are un
mare duşman : uitarea. Învăţătorul trebuie să conştientizeze că o deprindere nouă se uită
de elevi mai devreme sau mai târziu, dacă învăţarea este întreruptă. Pentru a diminua
şansele uitării procesul de învăţare trebuie să se bazeze pe patru principii:
• motivarea – directă-intrinsecă ( activităţile didactice în sine îi dau elevului o
satisfacţie );
- indirectă-extrinsecă ( laudele îi dau elevului satisfacţii );
- pozitivă ( prin aprecieri pozitive şi recunoaştere obiectivă );
- negativă ( prin mustrare, combinată totdeauna cu îndrumare );
• realizarea conştientă a activităţii în sine;
• repetiţia;
• înţelegerea şi memorarea a ceea ce este esenţial, pe baza unor
algoritmi logici.

Fiecare activitate didactică susţinută de propunător/ i trebuie:


• să aibă o tematică relevantă;
• să fie realizată cu eficienţă;
• să poată fi aplicată în practică.

Activităţile în echipă presupun :


• scop comun, strategii clare şi roluri bine definite;
• existenţa şi monitorizarea unor resurse specifice ;
• monitorizarea acţiunilor ;
• abilităţi de comunicare prin flexibilitate, adaptibilitate şi creativitate ;
• cadru bine stabilit, metodologie structurată de rezolvare şi de luare
a deciziilor ;
• cooperare, relaţii deschise, empatie, comunicare multiplă şi rezolvarea
rapidă a conflictelor ;
• distribuirea responsabilităţilor ;
• implicare şi participare egală, recunoaşterea şi aprecierea realizărilor
individuale şi de grup ;
• proces democratic de luare a deciziilor ;
• încurajarea iniţiativei individuale prin dezvoltarea încrederii în
propriile capacităţi.
18
Noi, autorii ,,Ghidului de organizare şi desfăşurare a Comisiei metodice”,
propunem câteva teme generale pentru activităţile Comisiei metodice a învăţătorilor
şi pentru activităţile Cercului pedagogic al învăţătorilor:
- Educaţia pentru sanătate fizică şi intelectuală;
- Educaţia pentru sănătatea Pământului;
- Educaţia bunului cetăţean;
- Educaţia timpului liber;
- Concursuri şcolare prin FESTIVALUL PRIETENIEI;
- Educaţia pentru viaţa de familie;
- Dimensiunea eurpeană a culturii şi identităţii naţionale;
- Promovarea toleranţei interumane;
- Învăţătorul - animator şi formator;
- Rezolvarea conflictelor prin comunicare;
- Promovarea ajutorului reciproc,a respectului faţă de semeni;
- Educaţia rutieră etc.,
în urma carora elevul din ciclul primar trebuie să poată :
• să înţeleagă, să analizeze, să trăiască evenimentele şi să aplice normele lor;
• să aprecieze şi să-şi însuşească calitatea şi nu cantitatea;
• să conştientizeze cauza şi efectul;
• să se manifeste liber, spontan, civilizat şi tolerant etc.

În realizarea acestor activităţi, propunătorul trebuie să pună accentual pe


caracterul formativ – educativ, pe îmbinarea armoniasă şi echilibrată a teoriei cu
practica şi a metodelor tradiţionale cu cele moderne, currilare.
Implicarea părinţilor, a sponsorilor şi a comunităţii locale în actul didactic
duce la o mai bună înţelegere a procesului instructiv-educativ , al progresului individual
al elevului şi al întregii clase de elevi, fapt benefic demersului didactic.
Colaborarea între cadrele didactice, schimburile de experientă didactică,
evaluarea şi autoevaluarea obiectivă duc la creşterea calităţii actului didactic şi
contribuie la formarea profesională continuă a acestora.

Noi, autorii acestui ghid, recomandăm activităţi interactive în cadrul Comisiei


metodice a învăţătorilor şi în Cercul pedagogic al învăţătorilor în care propunătorii şi
asistenţii (elevi, cadre didactice, părinţi, reprezentanţi ai comunităţii etc) să devină
participanţi responsabili la demersul didactic.
Orice tip de activitate trebuie să aibă:
- obiective clar precizate;
- paşi bine definiţi şi structuraţi;
- finalităţi realizabile şi de actualitate;
- modalităţi eficiente de evaluare şi autoevaluare.
19
Noi recomandăm evaluarea sinceră, deschisă, obiectivă şi pozitivă prin
chestionare scrisă, confidenţială, dar şi verbală, directă, pentru că numai prin
recunoaşterea punctelor slabe, propunătorii îşi pot stabili paşii pentru ameliorarea sau
eliminarea acestora , asigurându-se astfel progresul didactic.
Comisia metodică a învăţătorilor şi Cercul pedagogic al învăţătorilor sunt
cadrul unde învăţăm unii de la alţii, ne perfecţionam stilul de lucru direct sau indirect,
dovedim toleranţă şi deschidere către nou, îmbinăm entuziasmul tineresc cu exigenţa şi
experienţa didactică.

Noi, autorii, propunem ,, familiei “ Comisiei metodice a învăţătorilor


şi ,,familiei“ Cercului pedagogic al învăţătorilor, organizarea unor momente festive şi
acordarea unei diplome simbolice - individualizate şi a unei flori învăţătorilor debutanţi
şi învăţătorilor care se pensionează ( acţiune pe care eu am realizat-o, în calitatea mea
de inspector şcolar de specialitate pentru învăţământul primar în cadrul I.Ş.J.-Olt ( 1997-
2001), în prima, respectiv ultima întrunire a cercului pedagogic ) în prima, respectiv
ultima întrunire a comisiei metodice sau ale cercului pedagogic.

Responsabilul coordonator ţine o evidenţă discretă a participării membrilor


Comisiei metodice a învăţătorilor la discuţiile în urma activităţilor realizate de colegi.

Eu, ca responsabil coordonator al Comisiei metodice a învăţătorilor din


Şcoala cu clasele I-VIII Nr.2 - Caracal, am evidenţiat/ premiat calitatea implicării
membrilor comisiei metodice în actul didactic, la finele fiecărei activităţi acordând
diplome sugestive şi adecvate tematicii, pentru a promova calitatea, ingeniozitatea,
originalitatea etc a activităţilor realizate, sau, la finele unui an metodic, am acordat şi
diplome care reflectau pasivitatea colegilor (vezi ,,Festivalul decernării premiilor EMI”).

Fiecare activitate a Comisiei metodice a învăţătorilor şi a Cercului


pedagogic al învăţătorilor este monitorizată de secretarul comisiei metodice sau al
cercului pedagogic care întocmeşte procesul-verbal.

Semestrial, responsabilul coordonator al comisiei metodice prezintă un


raport de analiză asupra modului de desfăşurare a activităţii comisiei metodice în cadrul
acesteia, ce poate fi completat de membrii comisiei metodice. La prezentarea raportului
participă şi directorul şcolii.

20
IX. EVALUARE . RECOMPENSE ÎN COMISIA METODICĂ A
ÎNVĂŢĂTORILOR ŞI CERCUL PEDAGOGIC AL ÎNVĂŢĂTORILOR

Ceea ce mobilizează un învăţător în actul didactic îl reprezintă motivaţia


interioară, pregatirea profesională şi dragostea faţă de elevii săi, meseria aleasă şi,
numai în ultimul rând, recunoaşterea şi remuneraţia ( deloc de neglijat şi aceste aspecte ).
De aceea, evaluarea obiectivă, pozitivă şi autoevaluarea realistă au un important
rol mobilizator pentru învăţători.
Evaluarea unei activităţi în cadrul Comisiei metodice a învăţătorilor şi în cadrul
Cercului pedagogic al învăţătorilor este coordonată de responsabilul coordonator al
comisiei metodice sau al cercului pedagogic şi se realizează verbal, la finele activităţii,
urmărindu-se sincer, obiectiv, realist prezentarea punctelor tari dar şi a celor slabe, pentru
a putea învăţa cu uşurinţă unii de la alţii. Progresul se realizează doar dacă ne
recunoaştem greşelile, pentru a le putea urmări în viitor şi a ne propune să le
transformăm în puncte tari.

În evaluarea educaţională a ultimilor ani se pot observa o serie de tendinţe care


vizează mutarea accentului de la măsurarea produselor la constatarea efectelor de
dezvoltare la nivelul evaluat ( cadru didactic, elev etc ).Ca urmare :
• valoarea de judecare va ceda loc evaluării de dezvoltare;
• evaluarea este, tot mai des, multicriterială ;
• aprecierea calitativă completează, tot mai mult, măsurarea cantitativă ;
• evaluarea se va centra pe progres, pornind de la diagnosticul « punctelor tari » , al
« punctelor slabe » şi al nevoii de educaţie ;
• evaluarea formativă va fi corelată cu evaluarea sumativă ;
• evaluarea centrată pe obiective şi pe produse va fi completată cu evaluarea
centrată pe efecte ;
• evaluarea externă va fi completată cu evaluarea internă, autoevaluarea şi
interevaluarea.

În lumina noilor perspective educaţionale occidentale noi, autorii ghidului,


considerăm că responsabilul coordonator al Comisiei metodice a învăţătorilor,
responsabilul Cercului pedagogic al învăţătorilor şi inspectorul şcolar de specialitate
pentru învăţământul primar trebuie să treacă de la un management tradiţional-,,controlul
calităţii” la o nouă atitudine de ,,asigurarea calităţii”, care pe lângă aprecierea calităţii
(stilul de predare, utilizarea resurselor materiale şi umane, profesionalismul,
21
adaptibilitatea, flexibilitatea, moralitatea, aplicabilitatea etc), evaluarea activităţii în
ansamblu să urmărească şi consilierea colegilor învăţători.

Secretarul Comisiei metodice a învăţătorilor sau al Cercului pedagogic al


învăţătorilor notează punctele de vedere ale vorbitorilor în procesul verbal de analiză a
activităţii.

Având în vedere rolul stimulilor externi în activitatea didactică a


învăţătorilor, noi, autorii acestui ghid, recomandăm acordarea unei diplome – simbol
organizatorilor :
a) ca o recunoaştere a meritelor acestora,
b) ca o compensare a lipsurilor materiale, frustrărilor obiective şi
subiective şi piedicilor voluntare sau involuntare ivite în organizarea şi desfăşurarea
activităţii, rămânând o dovadă concretă a realizarii unei activităţi deosebite.

Pentru ca analiza activităţilor în cadrul Comisiei metodice a învăţătorilor şi


în cadrul Cercului pedagogic al învăţătorilor să aibă o anumită semnificaţie pentru
colegii asistenţi, ea trebuie să aibă anumite calităţi:
• validitatea – calitatea unei analize de a urmări o măsurarea exactă;
• fidelitatea - calitatea unei analize-evaluare de a da rezultate constante în
timp, independent de învăţătorul care susţine activitatea, locul sau timpul când se
realizează ;
• obiectivitatea - calitatea unei analize de a urmări o măsurare obiectivă
prin concordanţa dintre aprecierile făcute de colegii asistenţi şi de către inspectorii şcolari
de specialitate, de inspectorii şcolari din M.E.C.T. sau de invitaţi ;
• aplicabilitatea - calitatea unei analize de a urmări o interpretare cu uşurinţă
a rezultatelor şi de a genera modele.

Învăţătorii, în analiza activităţilor unor colegi în cadrul Comisiei metodice


a învăţătorilor şi în cadrul Cercului pedagogic al învăţătorilor, trebuie să ţină cont de :
1. pe cine evaluează ( elevi, grupe de elevi cu nevoi speciale, învăţător etc )?
2. când evaluează ( de câteva ori pe an, într-o oră etc )?
3. cu ce evaluează ( observaţie directă la clasă, autoevaluare, investigaţia,
portofolii etc )?
4. pentru cine evaluează ( colegii-învăţători, factori de decizie, instituţii etc )?
5. în funcţie de ce evaluează ( obiective curriculare, obiective de evaluare etc )?

22
Funcţiile unei evaluări:
• funcţia motivaţională – stimulează activitatea profesională;
• funcţia diagnostică – vizează depistarea lacunelor şi a greşelilor în vederea
înlăturării acestora;
• funcţia prognostică – evidenţiază performanţele viitoare;
• funcţia de selecţie – permite clasificarea şi/ sau ierarhizarea;
• funcţia de certificare – relevă competenţele şi cunoştinţele la sfârşitul unui ciclu
de formare profesională.
• etc

Esenţa evaluării este cunoaşterea efectelor activităţii desfăşurate, pentru ca, pe baza
informaţiilor obţinute, această activitate să poată fi ameliorată în timp. Importanţa şi rolul
său implică cu necesitate regândirea, transformarea, punerea pe baze noi şi flexibile a
demersului didactic.

EVALUARE = MĂSURARE
= INTERPRETAREA ŞI APRECIEREA REZULTATELOR
= ADOPTAREA DECIZIEI.

Diploma simbolică se acordă de către responsabilul coordonator al comisiei


metodice sau al cercului pedagogic (care a conceput-o şi realizat-o din timp), numai
dacă activitatea este apreciată pozitiv de către majoritatea învăţătorilor-membri ai
comisiei metodice sau ai cercului pedagogic şi invitaţii prezenţi.

X. PROMOVAREA IMAGINII ÎNVĂŢĂTORULUI ÎN COMISIA


METODICĂ A ÎNVĂŢĂTORILOR ŞI CERCUL PEDAGOGIC AL
ÎNVĂŢĂTORILOR

Imaginea învăţătorului se identifică cu imaginea şcolii şi, deci, cu imaginea


Comisiei metodice a învăţătorilor.
Fiecare intervenţie a noastră ca învăţători, prin Comisia metodică a învăţătorilor
constituie o carte de vizită pentru şcoală şi un punct de reper pentru actualii sau viitorii
parinţi ai copiilor ce vor urma cursurile la şcoala noastră.
Prin ceea ce gândin şi înfăptuim individual sau în echipă cu colegii, împreună cu
23
comunitatea, ne prezentăm ca modelatori ai sufletelor celor mici, ca făuritori ai
schimbului de generaţii care vor construi viitorul nostru şi al lor.
De aceea responsabilităţile învăţătorului sunt o ,,dulce povară” ce trebuie
dusă cu bună dispoziţie, cu artă şi tact pedagogic până la capăt.

Comisia metodica a învăţătorilor şi Cercul pedagogic al învăţătorilor


sunt ,,rampa de lansare” pentru învăţătorul cu reale calităţi didactice, metodice, morale
şi religioase, spre satisfacţia lui şi în avantajul elevilor săi.

Noi, autorii acestui ghid, recomandăm o reală colaborare cu părinţii


elevilor, cu reprezentanţii comunităţii locale, ai bisericii şi cu reprezentanţii mass-mediei
locale (cotidiene, posturi T.V. - acolo unde este cazul – etc ), împreună cu care formăm
şi educăm copilul în spiritul respectării normelor de conduită morală în societate.

Elevii noştri suntem noi.

XI. COLABORAREA EDUCATOARE – ÎNVĂŢĂTOR ŞI


GRĂDINIŢĂ – ŞCOALĂ

Modernizarea învăţământului preuniversitar a devenit o cerinţă de actualitate


şi pentru învăţământul preşcolar, nu numai pentru învăţământul primar, care are ca scop
final pregătirea copilului pentru integrarea în clasa I. De aceea, trebuie asigurată o
continuitate în procesul de dezvoltare fizică şi educare a copilului, între învăţământul
preprimar şi învăţământul primar.
Acestea îşi pot găsi finalitatea atunci când există o colaborare permanentă
între educatoare şi învăţător, între grădiniţă şi şcoală.
De aici şi necesitatea realizării în cadrul comisiilor metodice ale
educatoarelor şi învăţătorilor a unor activităţi comune de cunoaştere a partenerilor
educaţionali, a particularităţilor fiecărui ciclu de învăţământ, a preşcolarilor şi elevilor
24
prin studierea şi aplicare reciprocă a celor două programe ( Curricula pentru
învăţământul preşcolar şi Curricula pentru învăţământul primar – cu accent pe clasa I ).
Raţiunea acestor colaborări între educatoare şi învăţători, între grădiniţă şi şcoală, prin
desfăşurarea unor activităţi şi acţiuni comune, este aceea de a asigura prin structuri şi
conţinuturi, dezvoltarea copilului sub aspect cognitiv şi al limbajului şi formarea unor
abilităţi care să-i permită trecerea cu uşurinţă de la activitatea de joc, desfăşurată în
grădiniţă, la activitatea de învăţare din şcoală.
Grădiniţa şi şcoala au drept scop acela de a oferi copiilor şi elevilor condiţiile
necesare pentru o dezvoltare normală şi deplină. Ele au în vedere asigurarea acelor
exigenţe care să ţină seama de ritmul propriu al formabilului ( preşcolar sau elev mic ), de
nevoile sale şi de activitatea sa fundamentală – jocul.
Copilul râde : - “ Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul. ”
Tânărul cântă : - “ Jocul şi-nţelepciunea mea-i iubirea. ”
Bătrânul tace : - “ Iubirea şi jocul meu e-nţelepciunea. ”
( LUCIAN BLAGA )

Aceste acţiuni comune eu, ca educatoare la G.P.P. Nr.4 Slatina, le recomand a se


desfăşura în cadrul activităţilor metodice atât la nivelul grădiniţei cât şi la nivelul şcolii.
La activităţile desfăşurate la grupă mare pot participa elevii clasei/ lor I, iar la activităţile
desfăşurate de elevii clasei/ lor I pot participa preşcolarii de grupă mare, cu scopul de a
se cunoaşte volumul de cunoştinţe acumulate de şcolari precum şi nivelul de dezvoltare a
deprinderilor şi abilităţilor necesare viitorului şcolar.
Aceste schimburi de experienţă la nivel de unităţi preşcolare şi şcolare, prin
Comisia metodică a educatoarelor şi Comisia metodică a învăţătorilor - acolo unde
ele sunt organizate separat sau la nivelul Comisiei metodice a învăţătorilor, acolo unde
ele sunt organizate împreună - contribuie la perfecţionarea activităţii şi îmbunătăţirea
stilului de lucru ale cadrelor didactice ce lucrează cu copiii preşcolari şi şcolari, raportate
la exigenţele moderne, de tip curricular ale actului de educaţie şi formare a copilului-elev.
25
La sfârşitul anului şcolar, noi - autorii acestui ghid, propunem organizarea unor
manifestari comune festive ( cu caracter permanent, în funcţie de posibilităţi,
sponsorizari etc ) în cadrul cărora să se prezinte cele mai reuşite şi hazlii momente
didactice, dar şi a celor mai puţin plăcute, din cadrul comisiilor metodice ale
învăţătorilor şi educatoarelor realizate de-a lungul unui an şcolar, în unităţile de
învăţământ şcolar şi preprimar învecinate.

XII. SUB SEMNUL PARTICIPĂRII AFECTIVE ŞI/SAU


EFECTIVE
ÎN COMISIA METODICĂ A ÎNVĂŢĂTORILOR ŞI CERCUL
PEDAGOGIC AL ÎNVĂŢĂTORILOR

La sfârşitul anului şcolar, noi - autorii acestui ghid, propunem organizarea


unor manifestari – festive ( cu caracter permanent ) în cadrul cărora să se prezinte
cele mai reuşite şi hazlii momente didactice, dar şi a celor mai puţin plăcute, din cadrul
Comisiei metodice a învăţătorilor realizate de-a lungul unui an şcolar, însoţite de
acordarea unor premii–simbolice ( în funcţie de posibilităţi, sponsorizari etc ) tuturor
cadrelor didactice care au participat AFECTIV şi/ sau EFECTIV la desfăşurarea
activităţii comisiei metodice.

I. ,, FESTIVALUL DECERNĂRII PREMIILOR EMI ”

Eu, în calitatea mea de învăţătoare - responsabil coordonator al Comisiei


metodice a învăţătorilor la Şcoala cu clasele I–VIII. Nr.2 Caracal, începând cu anul 2001
am gândit împreună cu soţul meu, inspector şcolar de specialitate pentru învăţământul
primar în cadrul I.Ş.J.-Olt în acea perioadă, şi am organizat “ FESTIVALUL
DECERNĂRII PREMIILOR EMI ”.
Am stabilit secţiuni la care am încadrat toţi învăţătorii comisiei metodice şi
profesorii cu care am colaborat, precum şi reprezentanţi ai mass-mediei locale.
26
Prima ediţie - 2001 a festivalului intitulat “EMI” (pe mine chemându-mă
Emilia), am desfăşurat-o pe următoarele secţiuni :
• “Tacerea e ca mierea !”;
• “Cine tace, le face !” ;
• “Vorba dulce mult aduce !” ;
• “Omul se cunoaşte după fapte şi pomul după roade !” ;
• “Apa trece, pietrele rămân !” .
şi multe alte proverbe româneşti pline de învăţăminte populare .

La a II-a editie - 2002, am propus secţiunile :


• INEDIT;
• DĂRUIRE;
• TOLERANŢĂ;
• CONSECVENŢĂ;
• RESPONSABILITATE;
• RECEPTIVITATE;
• SPIRIT ORGANIZATORIC;
• COMUNICARE VERBALĂ;
• OBIECTIVITATE ;
• COLABORARE;
• EXPERIENŢĂ;
• STĂPÂNIRE DE SINE etc.

Secţiunile pot fi stabilite în colaborare cu (doar) 1-4 colegi învăţători (eventual


responsabilii pe clase), pentru a fi o reală surpriză pentru colegi şi a le capta interesul.

Responsabilul coordonator al comisiei metodice este organizatorul, animatorul


şi realizatorul acestei manifestari, asumându-şi răspunderea încadrării fiecarui coleg la
o anumită secţiune.

La decernarea acestor premii simbolice am invitat şi premiat colaboratorii fideli ai


comisiei metodice ( directorii şcolii, reprezentanţi ai comunităţii, mass – mediei locale
etc, care au promovat imaginea profesională şi morală a învăţătorilor şi a unităţii şcolare).
Pot fi invitaţi şi premiaţi elevii care şi-au demonstrat realul talent în activităţile comisiei
metodice, parinţii care s-au implicat considerabil în organizarea şi desfăşurarea unor
activităţi şcolare locale, regionale etc.

27
La a-III-a ediţie - 2003 am stabilit următoarele secţiuni :
• Participare efectivă ;
• Participare afectivă;
• Cultivarea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti;
• Debut;
• Creativitate;
• Originalitate;
• Densitatea informaţiilor;
• Colaborare etc.

Aceste manifestari realizate într-un cadru festiv :


- amenajarea sălii de clasă,
- afişarea unor mesaje scrise,
- ecusoane simbolice pentru fiecare invitat, etc.
au avut ca scop stimularea învăţătorilor în :
- realizarea calitativă a unor activităţii ;
- crearea unei atmosfere destinse, colegiale, responsabilă, la sfârşitul unui
an de muncă ;
- recunoaşterea unor calităţi; trăsături de caracter ale colegilor care au
participat afectiv şi efectiv ;
- atenţionarea discretă, responsabilă a unor colegi care nu au avut
nici măcar o participare afectivă pe tot parcursul anului şcolar.

Manifestarea va avea un real succes, dacă cel care o va organiza va fi :


- obiectiv,
- imparţial
şi va da dovadă de :
- corectitudine
- şi ingeniozitate.

La a IV-a ediţie - 2004 a “ FESTIVALULUI DECERNĂRII PREMIILOR


EMI ” îmi propun premierea/ evidenţierea realizatorilor celei mai reuşite activităţi , dar
şi a realizatorilor celei mai puţin reuşite, cu simboluri de genul portocala şi lămâia.

Vor fi premiaţi şi elevii care şi-au dovedit talentul în cadrul activităţilor


comisiei metodice, parinţii care s-au implică serios în organizarea şi desfăşurarea
activităţilor ( la sugestia învăţătorilor ), precum şi reprezentanţi ai comunitaţii locale, ai
mass-mediei locale şi judeţene, care au susţinut moral sau financiar organizarea şi
desfăşurarea unor activităţi.
28
II. ,,FESTIVALUL PRIETENIEI - Concursuri şcolare între unităţi de învăţământ
de acelaşi nivel : preprimar, primar, gimnazial sau liceal ,,

Acest nou mod de abordare a concursurilor şcolare pe care l-am propus eu - ca


învăţător şi apoi ca inspector şcolar de specialitate în cadrul I.Ş.J.–Olt (1997–2001) - şi
colaboratorii mei colegelor educatoare, colegilor învăţători şi profesori se încadrează în
Programul de Reformă al învăţământului preuniversitar românesc, coordonat de
Ministerul Educaţiei , Cercetării şi Tineretului.

Acest regulament îşi


propune
a fi un instrument de lucru pentru
învăţătorul care îşi doreşte să adapteze
,, tiparul ” pentru elevi şi nu
elevii pentru ,, tipar ” ,
pentru că ,, CU PENELE ALTUIA TE POŢI ÎMPĂUNA, DAR NU POŢI ZBURA CU
ELE ! ” .

UN CADRU DIDACTIC MODERN ÎŞI EVALUEAZĂ ELEVII , MAI ALES ,


PRIN CEEA CE ŞTIU BINE ŞI CEEA CE POT SĂ FACĂ CORECT - acesta
este ,,spiritul“ concursurilor şcolare pe care vi le propun prin ,,FESTIVALUL
PRIETENIEI”.
,, Regulamentul de organizare şi desfăşurare a concursurilor şcolare între
unităţi de învăţământ de acelaşi nivel ” a fost realizat prin finalizarea unui proiect
personal din perioada 1986 – 1988 , în urma experienţelor acumulate în perioada 1997 –
2003 la cursurile şi seminariile organizate de Ministerul Educaţiei Naţionale
( Reforma învăţământului preuniversitar din România ), Fundaţia pentru o Societate
Deschisă - ,, Şanse egale prin educaţie ” , Centrul ,,Educaţia 2000+ ” , Centrul
pentru Educaţie şi Dezvoltare Profesională - ,, Step By Step ” , The British
Council, Phare . Ro – 2ooo ; prin consultarea unui eşantion reprezentativ de cadre
didactice , elevi şi părinţi ; prin prezentarea proiectului-de-regulament la întâlnirile de
lucru anuale ale inspectorilor şcolari pentru învăţământul primar cu reprezentanţii M.E.N.
de la Satu - Mare şi Mediaş în anul 2000 şi prin experimentarea
,,Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursurilor şcolare între unităţi
de învăţământ primar ( pentru celelalte cicluri de învăţământ le-am experimentat şi
editat separat )” în perioada 1998 - 2001 în unităţi de învăţământ primar din judeţele Olt
şi Dolj. În urma prezentării acestuia la întâlnirea cu inspectorii şcolari de la Satu Mare în
anul 2000, în toate judeţele ţării, inclusiv în municipiul Bucureşti s-au organizat
concursuri pe baza acestui regulament.
29
1. Regulamentul de organizare şi desfăşurare a concursurilor şcolare
pentru învăţământul primar în „ FESTIVALUL PRIETENIEI ” aduce ca noutăţi:
a. Durata festivalului : 1 – 5 zile, cazare, masă;
b. Durata concursului : 1 – 3 ore, masa de prânz;
c. Componenţa echipajelor : 5 membri , echipaje pe clase sau combinate;
d. Vârsta elevilor : 6 – 11 ani;
e. Probele de concurs (câte una) : orală, scrisă şi practică;
f. Modul de realizare a probelor : individual ( 1/3 ) şi în echipă ( 2/3 ) , la
alegerea şcolii organizatoare ;
g. Timpul de realizare pe probă : 3 – 20 min., în funcţie de tipul probei;
h. Modul de prezentare a produselor finale : prezentare directă, individual
fiecare membru ( pentru proba individuală ) şi conducătorul de echipaj ( pentru probele
în echipă ), după fiecare probă;
i. Timpul pentru prezentarea produsului : 3 - 5 min., în funcţie de tipul
probei;
j. Jurizarea : directă, după fiecare probă;
k. Componenţa juriului : juriul are în componenţă un elev ( care asigură
feed – back-ul stabilirii subiectelor de concurs de către juriu, în faza iniţială, cu o oră
înainte );
l. Modul de premiere : se acordă tuturor participanţilor premii şi diplome
de participare, dar şi premii selective valoric;
m. Modul de organizare : cu asistenţă ( colegi, părinţi, mass - media,
sponsori etc. ) existând sute de variante diferite de organizare:
ex.1. pe o singură disciplină ( prin alegerea altei discipline de concurs );
ex.2. interdisciplinar ( printr-o altă combinare a disciplinelor de concurs );
ex.3. prin componenţa echipajelor ( prin altă constituire a echipajelor );
ex.4. prin modul de realizare a probelor : individual- în echipă; scris -oral şi practic;
ex.5. pe baza unei oferte publice de concurs ( prin alegerea disciplinelor de concurs,
constituirea echipajelor , modul de realizare a probelor şi prezentarea produselor etc);

În prim–planul acţiunilor se află ELEVUL, dar am ţinut cont şi de „disconfortul”


cadrelor didactice, produs de participarea la concursurile tradiţionale de tip olimpiadă
(acest regulament este o alternativă la olimpiade şi-şi propune să le înlocuiască pe
acestea).
♦ elevul se simte protejat: • de un nou mod de organizare, modern,
deschis, detensionat prin constituirea echipajelor de 5 membri ( cu elevi pe un singur
nivel de clasă ( ex. clasa a II-a ) sau combinate : cu câte un elev de pe fiecare nivel de
clasă ( ex. clasa I + clasa a II-a + clasa a III-a + clasa a IV-a şi un conducător
de
30
echipaj, elev în învăţământul primar ) ; de un nou mod de desfăşurare deschis, obiectiv,
prietenesc, cu probe individuale (1/3) şi în echipă (2/3), realizate scris, oral şi
practic ( doar o singură dată ), la alegerea şcolii care organizează concursul, pentru o
singură disciplină, sau interdiscipinar pe arie sau interarii ( de aici rezultând sute de
variante de organizare diferite ) ;
• de libertatea punerii în valoare ( numai pe trunchi comun – Curriculuim nucleu ) a
propriilor înclinaţii, aptitudini şi talente, a tehnicilor de colaborare, a cadrului de
manifestare a toleranţei şi a spiritului de echipă ;
• de noul mod de evaluare directă şi de premiere globală şi/ sau selectivă , realistă şi
obiectivă ;
♦ cadrul didactic se simte protejat : de noul sistem relaţional, care se
stabileşte între el şi proprii elevi, dar şi cu ceilalţi elevi şi cadre didactice
participanţi, relaţii ce se vor continua prin alte activităţi culturale, artistice sau
sportive, în timpul festivalului, dar şi în timpul ce urmează acestui festival.

Acesta este ţelul acţiunilor şi urmăreşte:


- să se realizeze noi şi durabile prietenii între elevi, cadre didactice şi instituţiile lor;
- să se evalueze elevi, mai ales prin ceea ce ştiu bine şi ceea ce pot să facă corect;
- să se recreeze elevii şi cadrele lor, dar şi părinţii elevilor;
- să se colaboreze eficient între elevi, dar şi între cadrele didactice;
- să se creeze bună dispoziţie;
- să se urmărească formarea continuă a elevilor prin diversificarea ofertei de învăţare;
- să se desăvârşească descentralizarea instituţională.

Concursurile interşcolare pentru învăţământul primar se organizează pe toată


durata anului şcolar, în week-end–uri şi vacanţe, pe durata a 1–5 zile, urmărind
recreerea elevilor, iniţierea lor în problematica vieţii şi realizarea unor noi şi durabile
prietenii.

Concursurile interşcolare se organizează şi desfăşoară pe 6 module :


• LIMBĂ ŞI COMUNICARE ( limba română, limba maternă, limbi moderne, etc) ;
• MATEMATICĂ ;
• OM ŞI SOCIETATE ( educaţie civică, istorie, geografie, ştiinţe ale naturii, religie ) ;
• ARTE ( educaţie plastică, educaţie muzicală, etc.) ;
• EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT;
• TEHNOLOGII ( abilităţi practice, etc. ).

Concursurile interşcolare se desfăşoară în 3 variante :


VARIANTA A – pe o singură componentă/ disciplină a unui singur modul;
31
VARIANTA B – interdisciplinar între 2 ( sau multiplu de 2 )
componente (discipline) ale unui singur modul;
VARIANTA C – interdisciplinar între 2 ( sau multiplu de 2 ) module, pe o
singură componentă (disciplină) din fiecare modul;

Există 5 posibilităţi de constituire a echipajelor alcătuite din 5 membri:


• pe clase : ex.1. clasa I ,
ex.2. clasa a II-a ,
ex.3. clasa a III-a ,
ex.4. clasa a IV-a ;
• sau combinate : ex.5. clasa I + clasa a II-a + clas a III-a + clasa a IV-a +
conducător de echipaj .

Unităţile şcolare interesate de organizarea concursurilor pot deveni centre de


organizare şi desfăşurare a concursurilor interşcolare pe baza publicării ofertelor de
concurs în mass – media locală şi prin desfăşurarea „ FESTIVALULUI PRIETENIEI ”.
Unităţile şcolare pot organiza concursuri de-a lungul unui an şcolar pentru
toate cele 3 variante şi 6 module ( şi componentele lor ), dar în perioade de timp diferite
şi fără să le repete.

Acest regulament oferă suportul tehnic şi un anumit spirit al concursului, dar


şcoala organizatoare are libertatea de a aplica creativ, flexibil şi eficient prevederile
regulamentului. Echipajele sunt îndrumate de un singur învăţător sau în echipă cu alte
cadre didactice. Aş aminti doar câteva nume de concursuri :
• ,, Călătorind prin … viaţă ” - 1988 ; Şcoala cu clasele I-VIII Nr.7, Caracal,
Olt şi 2002 - Colegiul Naţional Ioniţă Asan, Caracal, Olt ;
• ,, Copacul prieteniei ” - 1999 ; Şcoala cu clasele I-VIII Nr.2, Caracal, Olt;
• ,, Isteţilă ” - 2001 şi 2003 ; Şcoala cu clasele I-VIII G. Poboran, Caracal, Olt;
• ,, Dulce şi corectă zicere ” - 2002 şi 2003 ; Şcoala cu clasele I-VIII Nr.32-
Teodor Aman,Craiova, Dolj ;
• etc.
Mulţumesc în mod special unităţilor şcolare din Olt şi din toată ţară care au
organizat şi desfăşurat concursuri şcolare , pe baza prezentului Regulament, în perioada
1998 – 2004.

Probele concursului interşcolar se pot desfăşura în prezenţa colegilor şi a


altor persoane interesate.
Concursul constă în câte o probă scrisă, una orală şi una practică, realizate

32
una individual, la alegerea şcolii organizatoare şi celelalte două rămase, în echipă, clar
precizate în oferta ei.
Fiecare probă poate avea unul sau mai multe subiecte, în funcţie de disciplinele
alese, având clar precizaţi timpii de realizare şi modul de prezentare a produsului final
(individual sau de conducătorul de grup).
Fiecare echipaj va avea de realizat şi va fi evaluat de 7 ori ( o probă individuală x
5 membri + 2 probe în echipa x i echipaj=7 calificative ).

XIII. BARIERE ÎN CALEA SCHIMBĂRII

Având în vederea că personalitatea învăţătorilor se concretizează în formarea şi


dezvoltarea profesională, în competenţa sa pedagogică, teoretică şi practică, în imaginea
sa morală şi umană, noi – autorii ,,Ghidului de organizare şi desfăşurare a Comisiei
metodice”, suntem convinşi că activitatea comisiei metodice ( şi a cercului pedagogic )
este o muncă în echipă, cu multiple valenţe educative ce călăuzesc tinerele vlăstare.
Barielele în calea schimbării sunt multe şi diverse, de aceea enumerăm doar câteva:
• bariere perceptive ( saturaţia, stereotipia, ţinta falsă )
• bariere cognitive ( ignoranţa, precedenţa, inflexibilitatea, folosirea incorectă a
limbajului, substituţia, retenţia selectivă )
• bariere personal-emoţionale ( capriciul, obişnuinţa, dependenţa şi conformismul,
autoritarismul şi dogmatismul, teama de risc )
• bariere de mediu ( conservatorismul, lipsa sprijinului, neacceptarea criticii, ,,şefi
care ştiu tot”, ,,previziuni” trasate )
• bariere culturale ( tabuurile, cenzura, prejudecăţile ) etc.
Învăţătorul modern : ŞTIE … , ŞTIE SĂ FIE … , ŞTIE SĂ FACĂ … .
Învăţătorul modern trebuie , la rândul său , susţinut şi încurajat de elevi, părinţi,
colegi şi semeni.

La sfârşitul anului şcolar noi, autorii acestui ghid, am organizat unele


manifestari – festive în cadrul cărora am prezentat cele mai reuşite şi hazlii momente
didactice, dar pe cele mai puţin plăcute, realizate de-a lungul anului şcolar trecut,
însoţite de acordarea unor premii–simbolice, în funcţie de sponsorizari, învăţătorilor,
educatoarelor, profesorilor, părinţilor elevilor, elevilor, mass-mediei şi membrilor
comunităţii cu care am colaborat AFECTIV şi/ sau EFECTIV la desfăşurarea
activităţilor.

33
XIV. ANEXE ( modele )

MODEL

ANUNŢ
COMISIA METODICĂ
A ÎNVĂŢĂTORILOR

Marţi, 18 octombie 2002, ora 11.00 se va desfăţura activitatea “ Împreună la


cântec şi joc ” – clasa a IV-a D.
Propunători:
înv………………………………….
înv………………………………….
Invitaţi:
• Directorul şcolii NOUTĂŢI DIN DOMENIU:
1. înv :………………………
• Cadre didactice
2. înv :……………………
• Părinţi 3. înv :……………………...
• Reprezentanţi ai I.Ş.J. şi ai comunităţii … înv : ……………………...
locale n. înv :………………………

NU LIPSIŢI PENTRU CĂ NICI NU ŞTIŢI CE PIERDEŢI!

“ Drag mi-e jocul românesc,


Dar nu ştiu cum să-l pornesc.
Bine de nu l-oi porni,
Eu ruşine oi paţi. ”

Responsabilul Comisiei metodice a învăţătorilor,


înv:……………………………….
34
MODEL

PROCES VERBAL

Încheiat astazi,…………… , în cadrul Comisiei metodice a învăţătorilor, având


urmatoarea ordine de zi:

1. Desfăşurarea activităţii: ”………………………………………………….”


Propunători-înv : ……………………………………………………
2. Analiza activităţii desfăşurate
3. Diverse/ propuneri
4. Absenţi:……………………………. 5. Invitaţi:
…………………………………..
...…………………………………

Doamna/ ele învăţătoare, care a/ au realizat activitatea îşi prezintă obiectivele


propuse şi modul în care au fost realizate ……………………………………………….
……………………………………………………………………………………….……
În continuare, doamna învăţătoare …………, care a asistat la activitate, apreciază
proiectarea şi desfăşurarea activităţii ca fiind …...……………………………………….
…………………………………………………………………………………………. ,
doamna învăţătoare ………………….. consideră că obiectivele activităţii au fost atinse
prin metodele şi procedeele folosite ……..…………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
Doamna învăţătoare – responsabil al Comisiei metodice a învăţătorilor …………
concluzionează că ………………………………………………………………………..
şi propune ……………………………………………………………………….………..
În acelaşi sens doamna directoare ……………….remarcă……………………… ..
……………….………………………………………………………...tactul pedagogic,
stăpânirea de sine a învăţătorilor realizatori care………………………………………...
……………………………………………………………………………………………
Drept pentru care am încheiat prezentul proces-verbal.
Responsabilul Comisiei metodice a
Secretar,
învăţătorilor,
înv: ………………………………………
înv :…………………………………..
Semnătura participanţilor : ……………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………..
35
MODEL

PROGRAM DE ACTIVITĂŢI
PE SEMESTRUL ……

FORMA DE LOCUL DE
Nr DENUMIREA ACTIVITĂŢII DATA RESPONSABILI
REALIZARE DESFĂŞURARE
1

DIRECTOR, RESPONSABILUL COORDONATOR AL


prof. : ………………………….. COMISIEI METODICE A ÎNVĂŢĂTORILOR,
înv :…………………………

36
MODEL

RAPORT DE ANALIZĂ
AL RESPONSABILULUI COMISIEI METODICE A ÎNVĂŢĂTORILOR

1. OBIECTIVE PROPUSE :
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
2. ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE :
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………….
3. APRECIERI GENERALE ŞI INDIVIDUALE ASUPRA CALITĂŢII
ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURARII ACTIVITĂŢILOR :
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
4. ASPECTE POZITIVE ŞI NEGATIVE SURPRINSE ÎN ACTIVITATEA
COMISIEI METODICE A ÎNVĂŢĂTORILOR :
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
5. MĂSURI PROPUSE PENTRU DIMINUAREA ASPECTELOR NEGATIVE :
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
6. PROPUNERI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA ACTIVITĂŢII COMISIEI
METODICE :
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………

SEMNĂTURA………………………………
37
MODEL

PLAN MANAGERIAL ANUAL


AL RESPONSABILULUI COMISIEI METODICE A ÎNVĂŢĂTORILOR

Obiectivul general nr.1 :


………………………………………………………………………………………………

CONŢINUTUL STRATEGII DE
NR. TERMEN RESPONSABILITĂŢI
ACTIVITĂŢII REALIZARE
1.

2.

Obiectivul general nr.2 :


………………………………………………………………………………………………

CONŢINUTUL STRATEGII DE
NR. TERMEN RESPONSABILITĂŢI
ACTIVITĂŢII REALIZARE
1.

2.

Obiectivul general nr . ... n :


………………………………………………………………………………………………

CONŢINUTUL STRATEGII DE
NR. TERMEN RESPONSABILITĂŢI
ACTIVITĂŢII REALIZARE
1.

2.

Responsabilul Comisiei metodice,


înv.:…………………………………..
38
MODEL

FIŞA PERSONALĂ
A MEMBRILOR COMISIEI METODICE A ÎNVĂŢĂTORILOR
-2004-2005-

ŞCOALA : ……………………………………………………………………….………
NUMELE ŞI PRENUMELE ÎNV. : ………. …….. ………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
CLASA / Nr. ELEVI: ……………...……………………………………………………
ADRESA:…………………...
…………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………
….…………………………………………………………
NUMAR DE TELEFON:
Fix:………………………………………………………………….
Mobil:…………………………………………….……………
Fax:…………………………………………………
E-mail :…………….………………………….
STUDII:………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………….
…………………………
PROFESIA: (titular, detasat, suplimentar); ……… ………... ………………………
………………………………………………………………….…………………………
VECHIME ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT: ……………………………………………………….
GRADUL DIDACTIC: ……………………………….………….……………………..
CALIFICATIVUL DIN ULTIMUL AN: ……………………..………………………
SALARIUL DE MERIT / GRADATIE DE MERIT: …………………...……………
FUNCŢII ÎN CADRRUL ŞCOLII: …………………………………………………...
……………………………………..……..…………………….
…………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………
…………………………………………………
FUNCŢII ÎN AFARA ŞCOLII: ………………………………………………………
………………………………………………………………………………………….. .
…………………………………………………………………………………………….
ACTIVITĂŢI DEOSEBITE ÎN CADRUL CERCULUI PEDAGOGIC :
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
39

………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
ŞI ÎN COMISIA METODICĂ A ÎNVĂŢĂTORILOR ( locul , anul , parteneri etc ):
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………..
PUBLICAŢII DE SPECIALITATE: …………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
OPŢIONAL PREDAT ÎN ANUL ÎN CURS ( locul , parteneri educaţionali etc ):
……………………………………………………………………………………………. .
……..………………………………………………………………………………………
CURSURI DE FORMARE CONTINUĂ ( participant sau formator ):
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
PROPUNERI pentru îmbunătăţirea activităţii Comisiei metodice a învăţătorilor:
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
CUM SE POATE IMPLICA–concret-ÎNVĂŢĂTORUL în îmbunătăţirea activităţii:
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………

SEMNĂTURA ÎNVĂŢĂTORULUI,………………………………………
40

MODEL

AUTOEVALUAREA ACTIVITĂŢII

Numele şi prenumele învăţătorului:………………………………………………..


Denumirea activităţii:………………………………………………………………
Data:………………………………………………………………………..………
Clasa:…………………….. Şcoala:……………………………………….……….

1. Obiective urmarite:
A. ………………………………………………………………………………
B. ………………………………………………………………………………
C. ………………………………………………………………………………
D. ………………………………………………………………………………

2. Puncte tari:
A. ………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………….
B. ………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………….
C. ………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
D. ……..……………………………………………………..…………………
………….…………………………………………………………………………………

3. Puncte slabe:
A. ………………………………………………………………………………
B. ………………………………………………………………………………
C. ………………………………………………………………………………
D. ………………………………………………………………………………

4. Propuneri pentru remedierea deficienţelor:


A. ………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………….
B. …………………………………………………………………………...….
C. …………………………………………………………………...………….
D. ………….……………………………………………………………………
Semnătura învăţătorului:………………………………………………..…
41

MODEL

PROIECT- DESFĂŞURĂTOR DE ACTIVITATE

DATA:………………………………………………………………….……………
CLASA:……………………………………………………………………………...
PROPUNĂTOR-REALIZATOR:………………...…………………………………
TEMA:……………………………………………………………………………….
LOCUL DE DESFĂŞURARE:……………………………………………………...
TIPUL:……………………………………………………………………………….
NIVELUL EXPERENŢIAL AL ELEVILOR:………………………………………
OBIECTIVE CADRU:………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:…………………………………..…………………
………………………………………………………………………………………………
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
a) Cognitive:……………………………………………………………………………
b) Afective:……………………………………………………………………………..
c) Psiho-motorii………………………………………………………………………...
METODE ŞI PROCEDEE:………………………………………………………….
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT:…………………………………………………..
MATERIAL DIDACTIC:………………………….………………………………..
FORMA DE ORGANIZARE:……………………………………………………….
SRATEGIA DE ORGANIZARE:…...………………………………………………
STARTEGIA DIDACTICĂ:………………………………………………………...
BIBLIOGRAFIE:
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………
EVENIMENTE ACTIVITATEA ACTVITATEA
Nr.crt.
INSTRUCŢOINALE ÎNVĂŢĂTORULUI ELEVILOR
42

MODEL

CONVOCATOR

Luni, 13 decembrie 2003, orele 12.00, se va desfăşura şedinţa Comisiei


metodice a învăţătorilor în Sala mare a Şcolii cu clasele I-VIII Nr.2 Caracal cu
următoarea ordine de zi:

A) Desfăşurarea activităţii:
<<Iată, vine Moş-Crăciun>>
Realizatori: înv.:………………….................
înv.:………………….................

B) Analiza activităţii desfăşurate

C) Propuneri pentru activitatea viitoare a Comisiei metodice a învăţătorilor

D) Noutăţi din domeniul învăţământului preuniversitar

E) Semnătura membrilor Comisiei metodice care au luat la cunoştinţă:


1. înv………………….……………
2. înv……………………………….
3. înv………………….……………
……………………………………..
………………………………………
n. înv………………….……………

RESPONSABILUL COMISIEI METODICE,


înv:..…………………………..
43

MODEL

FIŞA DE OBSERVARE A LECŢIEI

CLASA:………………….ŞCOALA……………………………………………………………
DATA:…………………………………………………………………………………………..
Nr. ELEVI:………………………………….Nr.PREZENŢI:…………………………………..
NUMELE ŞI PRENUMELE ÎNVĂŢĂORULUI:………………. . .. ……GRADUL :………..
DISCIPLINA:……………………………………………………………………………………
TEMA:…………………………………………………………………………………………..
NUMELE ŞI PRENUMELE ASISTENTULUI:……………………. ……GRADUL :………..
ŞI FUNCŢIA……………………………………………………………………………………..

Planificarea. Cunoaşterea disciplinei. Strategii folosite, folosirea


Evaluarea activităţii
resurselor. Evaluarea. Teama de
cadrului didactic
acasă. .....................................................................................................

.....................................................................................................
Atitudinea faţă de învăţătura. Responsabiliatea faţă de stdiu.
Evaluarea Perseverenţa. Comportamentul. Relaţiile cu învăţătorul şi
activităţiielevilor colegii. ....................................................................................................
.

..............................................................................................................
Progresul realizat în timpul lecţiei. Nivelul cunoaşterii , al
Ce au facut elevii şi ce deprinderilor şi înţelegerii. Utilitatea a ceea ce au
sunt capabili să facă învăţat. ....................................................................................................
..

................................................................................................................
Alte comentarii Dotare. Resurse. Atenţia acordată elevilor cu nevoi
speciale. ..................................................................................................
...
................................................................................................................
Punctaj:
A. bine=1
B. Bine=2
C. Satisfactor=3
D. Slab=4
E. F. slab=5 SEMNĂTURA ASISTENTULUI:………………………
44

MODEL

CHESTIONAR
- ANALIZA ACTIVITĂŢII-

1. Ce părere aveţi de proiectarea activităţii ( creativitate în concepere, corelaţia între


componentele actului didactic, strategii, etc ) ?
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………….

2. Cum apreciaţi desfăşurarea activităţii ? / ( comportamentul cadrului didactic;


utilitatea startegiilor didactice, integrarea mijloacelor de învăţământ, creativitatea în
conducerea activităţii, orientarea acţiunii şi gândirii elevilor, gestionarea timpului
didactic, etc.)
…………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………….…………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………

3. Care au fost punctele de maxim interes?


……………………………………………………………………………….……………
…………………………………………………………………………….………………
…………………………………………………………………………….………………

4. Care au fost punctele complet neinteresante?


…………………………………………………………………………….………………
…………………………………………………………………………….………………
5.Au fost suficient de accesibile punctele de maxim interes?
Da Nu
Parţial
Explicaţi de ce!
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………

45

6. Modul de prezentare a fost atractiv?


Da Nu Parţial
Explicaţi de ce!
……………………………………………………………………………………………
..……………………………………………………………………………………………

7. Realizatorul ( realizatorii ) au fost:

• Ascultaţi
• Stimulativi
• Inteleşi
• Sistematici
• Convingători
• Neascultaţi
• Plictisitori
• Spontani
• Neînţeleşi
• Neconvingatori
• Tradiţionali
• ………………...
• …………………
• …………………
• …………………
• ………………...

8. Propuneţi pentru viitor forme de activitate, metode şi mijloace specifice :


………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
9. Cum v-aţi simţit în cadrul grupului?

Numele şi prenumele învăţătorului:…………………………

46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61

XV. BIBLIOGRAFIE

1. MARIN STOICA – ,, PEDAGOGIE ŞI PSIHOLOGIE – pentru examenele


de definitivare şi grade didactice: profesori ; institutori/ învăţători , studenţi şi elevi ai
Şcolilor Normale ”, Editura Gheorghe Alexandru , Craiova , 2002 ;
2. ION GR. ŞTEFAN – ,, ÎNVĂŢĂTORUL ŞI COPIII ”, Editura Didactică şi
Pedagogică ; Bucureşti , 1975 ;
3. ,, REGULAMENTUL DE ORGANIZARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI
PREUNIVERSITAR ” publicat în Monitorul Oficial al României , partea I , nr.
131/19.02.2002 ;
4. MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI – “ PROGRAMA ACTIVITĂŢII
EDUCATIVE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR ” - aprobată cu numărul
10768 / 23.09.1994 ;
5. VASILE BREBAN – “ DICŢIONAR AL LIMBII ROMÂNE
CONTEMPORANE ” , Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică , Bucuresti , 1986 ;
6. ,, REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE A
INSPECŢIEI ŞCOLARE ( R.O.D.I.Ş. ) – M.E.C. ” ; aprobat prin Ordinul Ministrului cu
Nr. 4682 / 28.09.1998 , Editura Corint , Bucuresti , 1999;
7. CARNEGIE DALE - ,, ARTA DE A REUŞI ÎN VIAŢĂ”, Editura Expres,
Deva, 1991;
8. DANIEL SHAPIRO - ,, CONFLICTELE ŞI COMUNICAREA - Ghid
prin labirintul artei de a face faţă conflictelor ” – Open Society Institute , U.S.A.,1995,
Fundaţia SOROS, Editura Arc, 1998;
9. CARMEN ANGHELESCU & colaboratorii - ,, MANUAL DE TEORIA
CONDUCERII PENTRU INSTITUŢIILE DE OCROTIRE A GRUPURILOR
VULNERABILE DIN ROMÂNIA “ – Editat Danicom Co.,Copenhaga, 1992;
10. SERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE – M.E.N.
- ,,Ghid de evaluare pentru învăţământul primar “ – Editat Trithemius Media,Bucureşti
1999;
11. ŞERBAN IOSIFESCU & colaboratorii – MANUAL DE
MANAGEMENT EDUCAŢIONAL – Editura ProGnosis, 2000.

62

CUPRINS

CAPITOLUL I – De ce acest ghid ? ……….….………………..…..….………..….. 4


CAPITOLUL II – Pentru cine ? …….…………………...…….……….……….…... 5
CAPITOLUL III – Comisia metodică - definire …………......…………...……….… 6
CAPITOLUL IV – Cadrul legal de organizare şi funcţionare a Comisiei metodice …. 6
CAPITOLUL V – Modul de organizare a Comisiei metodice ……………...….….. 8
CAPITOLUL VI – Îndatoririle responsabilului coordonator al Comisiei metodice a
învăţătorilor …………………………...………...………………...………………….. 10
CAPITOLUL VII – Calităţile responsabilului coordonator …………….………….. 11
Mijloace de a-i ajuta pe colegi , fără a-i jigni ………………….…. 11
Mijloace de a-i convinge pe colegi ……………………………….. 12
Mijloace de a le câştiga simpatia colegilor ………..…………….. 12
Mijloace de a rezolva conflictele colectivului ……………...…….. 12
Tipuri de conflicte ………………………………………….…….. 13
Tipuri de comportamente ……………………………………..….. 13
Stiluri de conducere …………………………..…………………. 13
CAPITOLUL VIII – Modul de desfăşurare a Comisiei metodice ……...……..…….. 14
Tipuri de şedinţe şi întruniri …………………………………..….. 15
Pregătirea întrunirilor …………………………………………….. 16
Etapele şedinţei ………………………………………………...… 17
Tipuri de oameni …………………………………………………. 17
Activităţi în echipă ……………………………………………….. 18
Teme generale de activităţi ………………………………………. 19
CAPITOLUL IX – Evaluare.Recompense …...……...…………………...…..……... 21
Reorientarea evaluării în ultimii ani ……………………..……….. 21
Analiza activităţii ………………………………………………… 22
Funcţiile evaluării ………………………………………………... 23
CAPITOLUL X – Promovarea imaginii învăţătorului ….…...….………….……... 23
CAPITOLUL XI - Colaborarea grădiniţă-şcoală ……………………………………. 24
CAPITOLUL XII – Sub semnul participării afective şi/ sau efective …....…....…. . 26
Festivalul decernării premiilor ,, EMI ” ……...…...….………... 26
FESTIVALUL PRIETENIEI – Concursuri şcolare . Regulament de
organizare şi desfăşurare a concursurilorşcolare pentru învăţământul
primar……………………………...………………………………29
CAPITOLUL XIII – Bariere în calea schimbării …....…………………..……….….. 33

63

CAPITOLUL XIV – Anexe ( modele ) ……………..………...………….…. 34


Anunţ ………………………………...….……………………..… 34
Proces – verbal ……………………………………..….……….... 35
Program de activitate semestrial …………. …...……....……..… 36
Raport de analiză …………………………………………..…… 37
Plan managerial anual …………………………………….…. 38
Fişa personală a membrilor comisiei metodice ...………..……… 39
Autoevaluarea activităţii ………………………………………… 41
Proiect-desfăşurător de activitate ………..………………...……. 42
Convocator ………………………………...…………………… 43
Fişă de observarea activităţii ……………..………..……………. 44
Chestionar – analiza activităţii ………………..…………...……. 45
Tabel cu evidenţa participării în activităţile comisiei ….……….. 46
Diplomă / ,, Munca în echipă-eficienţă reală ’’……..………..… 47
Diplomă / ,, Primii paşi în minunata lume a cărţilor ’’…....……. 48
Diplomă / ,, Copiii dumneavoastră-elevii noştri ’’….…….……. 49
Diplomă/ ,, Sărbătoarea Crăciunului ’’….………………..……. 50
Diplomă / ,, Carnavalul iernii ’’.…………………………..……. 51
Program de activitate, în colaborare cu grădiniţa ,,Colinde de suflet”
……………………………………………………………..……. 52
Program / FESTIVALUL PRIETENIEI - ,,Călătorind prin … viaţă”
……………………………………………………………..……. 53
Diplomă / echipaj – FESTIVALUL PRIETENIEI, ,,Călătorind prin
… viaţă”………………………..……………………..……. 54
Diplomă / postul tv. local ,, … ” – FESTIVALUL PRIETENIEI,
,,Călătorind prin … viaţă”…………...……………………..……. 55
Program de activitate / Târgul interjudeţean - Expoziţie cu vânzare,
,,Obiceiuri şi tradiţii populare locale de PAŞTI”…………..……. 56
Diplomă / învăţătorul - coordonator - Târgul interjudeţean -
Expoziţie cu vânzare , ,, Obiceiuri şi tradiţii populare locale de
PAŞTI ” …………………..….…..……………………………… 57
Invitaţie / ,, Nuntă în codru ” ………………..…....….…..……… 58
Diplomă / reprezentantul comunităţii - ,, Nuntă în codru ”…….. 59
Diplomă / cotidian judeţean -,,Nuntă în codru”.….....……..……. 60
Diplomă / învăţător -coordonator - ,, Nuntă în codru ” …..…. 61
CAPITOLUL XV – Bibliografie ………...…………...………...……………..…. 62

64