Jazz și Blues

Proiect realizat de Oana B. , Ana C. , Lara

T. , Anca V. , Paul J. , Vlad V.
Cuprins
1. Introducere. Definiție
2. Importanța culturală
3. Jazz
4. Blues
5. Artiști de Jazz și Blues
6. Jazz și Blues în cultura populară
7. Jazz, Blues și era digitală. Noi artiști și tendințe
8. Impactul în diverse culturi și regiuni
9. Concluzii
Introducere

Definirea jazzului și a blues-ului

Jazz-ul este un gen muzical distinctiv și divers care s-a dezvoltat în Statele
Unite ale Americii la sfârșitul secolului al 19-lea și începutul secolului al 20-lea.
Este caracterizat prin improvizație, ritm sincopat, expresivitatea instrumentală
și diversitatea stilurilor. Jazz-ul a evoluat dintr-o combinație de influențe etnice,
culturale și muzicale, incluzând elemente africane, europene și caraibiene.
Blues-ul este un gen muzical profund și expresiv care s-a dezvoltat în special în
comunitatea afro-americană din sudul Statelor Unite ale Americii în a doua
jumătate a secolului al XIX-lea. Caracteristicile sale distinctive includ expresia
emoțională puternică, structura sa melodică simplă, ritmurile sincopate și
utilizarea notelor blue (note muzicale cu intonații specifice care adaugă o calitate
melancolică sau melancolică).
 Importanța culturală și istorică a acestor genuri

Jazz-ul și blues-ul au o importanță culturală și istorică semnificativă,

aducând contribuții esențiale la dezvoltarea muzicii, influențând
schimbări sociale și oferind o voce puternică pentru comunitățile
marginalizate. Jazz-ul este cunoscut pentru improvizație, iar blues-
ulpentru exprimarea emoțiilor profunde.
Atât jazz-ul, cât și blues-ul au lăsat o amprentă adâncă în istoria muzicii
și a culturii, formând un cadru prin care se poate înțelege mai bine
evoluția societății și impactul acesteia asupra indivizilor.
 Jazz
1. Fuziunea culturală:
○ Jazz-ul s-a dezvoltat într-un context de fuziune
culturală, îmbinând elemente africane, europene și
caribiene. Această diversitate a creat un limbaj
muzical universal care reflectă istoriile diferite și
aduce împreună comunități variate.
2. Lupta pentru drepturi civile:
○ Jazz-ul a avut un rol important în mișcarea pentru
drepturi civile în Statele Unite. Artiștii jazz, precum
Louis Armstrong și Duke Ellington, au devenit
simboluri ale rezistenței și egalității, contribuind la
schimbările sociale și la lupta împotriva discriminării
rasiale.
3. Inovare și libertate artistică:
○ Jazz-ul este caracterizat de improvizație și inovare
constantă. Acest spirit liber și creativ a deschis calea
pentru noi exprimări artistice și a influențat multe
alte genuri muzicale.
4. Influență globală:
○ Jazz-ul a devenit un fenomen global, având un impact
profund în țări din întreaga lume. Mulți artiști
internaționali au adoptat elemente de jazz în creațiile
lor, contribuind la diversitatea și îmbogățirea
patrimoniului cultural global.
Blues
1. Exprimarea experiențelor personale și colective:
○ Blues-ul a fost și rămâne o formă de exprimare
profundă a trăirilor umane, abordând teme precum
suferința, pierderea, dragostea și rezistența. Acest
aspect personal a conectat muzica cu publicul într-
un mod profund și autentic.
2. Influență asupra altor genuri:
○ Blues-ul a fost un precursor al multor genuri
muzicale, inclusiv rock and roll, rhythm and blues,
și soul. Contribuțiile sale la dezvoltarea acestor
genuri au fost esențiale în evoluția muzicii moderne.
3. Răspândirea culturii afro-americane:
○ Blues-ul a fost un mijloc de păstrare și transmisie a
culturii afro-americane. Prin poveștile sale, blues-ul
a adus în prim-plan experiențele comunității afro-
americane, contribuind la recunoașterea și
valorizarea acestei culturi.
4. Impact social și politic:
○ Așa cum s-a întâmplat și în cazul jazz-ului, blues-ul
a fost implicat în lupta pentru drepturi civile,
oferind o voce puternică pentru comunitățile
marginalizate și contribuind la conștientizarea
 Originea jazzului
Jazzul și-a găsit rădăcinile în diversele comunități și influențe muzicale din
Statele Unite ale Americii, în special în sud, la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Elemente esențiale ale originii jazzului includ:
1. Moștenirea Africană:
○ Ritmurile complexe, improvisația și utilizarea instrumentelor de
percuție din Africa au adus contribuții semnificative la
dezvoltarea jazzului.
2. Muzica Spiritual și Gospel:
○ Cântecele spirituale și gospel-ul practicate în comunitățile afro-
americane au influențat structura melodică și emotivitatea
prezentă în jazz.
3. Muzica Europeană:
○ Elemente din muzica europeană, cum ar fi armoniile și
structurile de ansamblu, s-au combinat cu tradițiile africane,
dând naștere la sunetul distinctiv al jazzului.
4. Dansurile populare:
○ Jazzul a fost, în mod tradițional, asociat cu dansul. Elementele
de dans au contribuit la dezvoltarea ritmurilor sincopate și la
interacțiunea strânsă dintre muzicieni și dansatori.
Mari artiști ai Blues-ului Robert Johnson

Robert Leroy Johnson (8 mai 1911 – 16 august 1938) a fost un muzician și compozitor american de blues. Înregistrările sale din
1936 și 1937 arată o combinație de abilități de cânt, chitară și talent de compoziție care a influențat generațiile ulterioare de
muzicieni. Deși cariera sa de înregistrări a durat doar șapte luni, el este recunoscut ca un maestru al blues-ului, în special al stilului
Delta blues, și unul dintre cei mai influenți muzicieni ai secolului al XX-lea. Rock and Roll Hall of Fame îl descrie poate ca fiind
„primul star rock”.[1] Robert Leroy Johnson s-a născut în Hazlehurst, Mississippi, probabil pe 8 mai 1911, dar și-a petrecut cea mai
mare parte a copilăriei în Memphis cu tatăl său și a urmat cursurile Carnes Avenue Colored School, unde a primit lecții de
aritmetică, lectură, limbă, muzică, geografie, și exerciții fizice.[6] În Memphis și-a dobândit dragostea și cunoștințele despre blues și
muzica populară. Educația și contextul urban l-au plasat în afară de majoritatea muzicienilor săi de blues contemporani. Din 1932
până la moartea sa în 1938, Johnson s-a mutat frecvent între orașele Memphis și Helena și orașele mai mici din Delta Mississippi și
regiunile învecinate Mississippi și Arkansas.
Sesiunile de înregistrari au avut loc în perioada 23–25 noiembrie 1936, în camera 414 a Hotelului Gunter din San Antonio.[38] În
sesiunea de trei zile care a urmat, Johnson a jucat 16 selecții și a înregistrat reprize alternative pentru majoritatea dintre ele. Printre
melodiile înregistrate de Johnson în San Antonio s-au numărat „I Believe I'll Dust My Broom”, „Sweet Home Chicago” și „Cross
Road Blues”, care au devenit ulterior standarde de blues. Johnson a murit pe 16 august 1938, la vârsta de 27 de ani, lângă
Greenwood, Mississippi, din cauze necunoscute.
Marii artiști ai Blues-ului Rober Johnson
Marii artiști ai Jazz-ului - Miles Davis
Miles Dewey Davis III (26 mai 1926 – 28 septembrie 1991) a fost un muzician de
jazz, trompetist, conducător de trupă și compozitor american. Este printre cele mai
influente și apreciate figuri din istoria jazz-ului și a muzicii secolului XX.
Născut în Alton, Illinois și crescut în East St. Louis, mama sa a fost profesoară de
muzică și violonistă. În 1935, Davis a primit prima lui trompetă cadou de la John
Eubanks, un prieten al tatălui său. La vârsta de treisprezece aniDavis a început să
cânte în trupe locale.
În 1941, Davis a ocupat un loc vacant în Orchestra Rhumboogie, cunoscută și sub
numele de Blue Devils, condusă de Eddie Randle. Puțin timp dupa,Davis pleacă să
studieze la Juilliard din New York City, înainte de a renunța și de a-și face debutul
profesional ca membru al cvintetul bebop al lui Charlie Parker din 1944 până în
1948.
În 1948, Miles Davis s-a alăturat unui Nonet care a experimentat cu instrumente
atipice de jazz modern, cum ar fi cornul și tuba francez, și a influențat stilul de jazz
„cool” sau „west coast”.
După ce s-a întors de la Paris la mijlocul anului 1949, a început să ia heroină, care
a devenit o dependență scumpă. În ianuarie 1951, a semnat un contract de un an
cu Prestige. În 1953, dependența lui a început să-i afecteze cântatul. După o scurtă
perioadă cu Max Roach și Charles Mingus în septembrie 1953, s-a întors la casa
tatălui său, unde s-a concentrat pe abordarea dependenței sale și a reușit să o
depășească în 1954.
Marii artiști ai Jazz-ului - Miles Davis
Davis a abandonat stilul bebop și a apelat la muzica
pianistului Ahmad Jamal. Blue Haze (1956), Bags' Groove
(1957), Walkin' (1957) și Miles Davis and the Modern Jazz
Giants (1959) au documentat evoluția sunetului său cu mute-
ul Harmon plasat aproape de microfon.

El a continuat să cânte in anii 60 și 70, realizând albume

precum ,,In a silet way” și ,,Bitches Brew”, oprindu-se pentru
cinci ani din cauza sănătății precare, dar revenind l în anii 80.
Criticii au fost adesea nereceptivi, dar deceniul (anii 80) ia
adus lui Davis cel mai înalt nivel de recunoaștere comercială.

A susținut concerte sold-out în întreaga lume, în timp ce si-a

extins interesele în arte vizuale, film și lucrări de televiziune,
înainte de moartea sa în 1991. În 2006, Davis a fost inclus în
Rock and Roll Hall of Fame, care l-a recunoscut drept „una
dintre figurile cheie din istoria jazz-ului”.
Evoluția în timp a Jazz-ului

1. Perioada de Origine (sfârșitul

secolului al XIX-lea - începutul
secolului al XX-lea)
2. Perioada Era Swing (anii '20 - '40)
3. Era Bebop (anii '40):
4. Cool Jazz și Hard Bop (anii '50):
5. Free Jazz și Fusion (anii '60 - '70)
6. Jazz Contemporan (anii '80 - prezent)
 Blues
Istoria muzicii blues
Blues-ul a apărut între anii 1870-1900 în S.U.A. și s-a dezvoltat în rândul populației afro-americane.
La început, era vorba despre cântecele lucrătorilor de culoare de pe plantațiile continentului de peste
Ocean, apoi a devenit un gen muzical vocal și instrumental, care a reușit să traverseze Atlanticul și
să-și facă debutul în Europa și Africa. La începutul secolului al XX-lea, blues-ul începuse să aibă o
reputație foarte proastă, mulți considerând că incită la violență. W.C. Handy, nimeni altul decât
părintele blues-ului, a reușit să recâștige respectul întregii populații americane pentru acest gen și să
îl impună pe scena muzicală.
Blues se axeaza in principal pe teme melancolice si triste, lucru sugerat si de numele genului.
Aparitia Marii Crize Economice și a Războaielor Mondiale a provocat dispersarea geografică a blues-
ului, deoarece milioane de oameni de culoare au părăsit sudul spre orașele din nord. Blues-ul a
devenit adaptat mediului urban, mai sofisticat. Versurile au preluat teme urbane, iar ansamblul de
blues s-a dezvoltat ca bluesman solo alături de un pian și apoi o secțiune de ritm formată din bas și
tobe. Chitara electrică și armonica au creat un sunet de conducere de o mare intensitate ritmică și
emoțională.
 Evoluție și tipuri de blues
Genul muzical a evoluat treptat în diferite stiluri și subgenuri cu variații
regionale:
-La început, nu exista nicio diferență între blues și country, mai ales că ambele
apăruseră în aceeași perioadă și în același loc, diferențierea putând fi făcută cel
mult în funcție de rasa cântărețului;
-Blues-ul big band a determinat apariția unor formații care făceau furori la acea
vreme, precum The Benny Moten Orchestra sau Jay Mcshann and the Count
Basie Orchestra. Cea mai cunoscută, totuși, a fost In the Mood a lui Glenn Miller;
-În 1940, a apărut Jump Blues-ul, un subgen care presupunea prezența
saxofonului, a chitarei și a vocilor declamatorii;
-Stilul Chicago blues a fost promovat de casa de discuri Chess Records;
 Delta blues
Mulți dintre muzicienii de la începutul perioadei blues (1910-1950) au lucrat pe una dintre
numeroasele plantații din regiunea Delta Mississippi. Delta blues e identificat prin structura
muzicală extrem de ritmică, uneori cu ritmuri ciudate, însoțite de voci puternice. Deși versurile
sunt adesea simple, iar liniile repetate sunt o marcă comercială a stilului, ele tind de asemenea
să fie foarte personale și să reflecteze la viața grea a agricultorului afro-american din sud.

Chicago blues
Chicago blues este o formă de muzică blues care s-a dezvoltat în Chicago, Illinois. Se
bazează pe idiomuri blues anterioare, cum ar fi Delta blues, dar este interpretată într-un
stil urban. S-a dezvoltat odată cu Marea Migrație a afro-americanilor din prima jumătate a
secolului XX. Caracteristicile cheie care disting blues-ul din Chicago de tradițiile
anterioare, cum ar fi Delta blues, este utilizarea proeminentă a instrumentelor electrificate,
în special chitara electrică, și în special utilizarea efectelor electronice, cum ar fi
distorsiunea și overdrive.
Jazz & blues în cultura populară
Influența jazz-ului și blues-ului asupra cinematografiei a fost profundă, modelând atât starea de spirit, cât și povestirea în
numeroase moduri:

1. Coloane sonore: muzica jazz și blues dă adesea tonul pentru filme și emisiuni TV. Sunt folosite pentru a transmite
emoții, pentru a stabili epoca sau locația și pentru a sublinia momentele esențiale din narațiune. De exemplu,
filmele noir din anii 1940 și 1950 au încorporat adesea jazz-ul pentru a crea un sentiment de mister și suspans.

2. Atmosferă și estetică: Starea de spirit creată de jazz și blues, cu calitățile lor de improvizație și emoție, a
influențat stilul vizual al filmului. Nu este neobișnuit să vezi scene filmate în cluburi slab luminate, cu o atmosferă
fumurie, ecouând starea de spirit a acestor genuri muzicale.

3. Sublinierea conflictelor și tensiunilor: Blues-ul, în special, este cunoscut pentru abordarea sa a problemelor
sociale și personale. Prin intermediul coloanelor sonore blues, anumite filme au reușit să sublinieze tensiunile
sociale, conflictele interioare ale personajelor și să ofere o perspectivă profundă asupra luptelor umane.
Jazz și blues, ca genuri fundamentale, au influențat semnificativ o gamă largă de genuri muzicale
printre care se regăsesc:

1. R&B și Soul: muzica rhythm and blues (R&B) și soul au legături puternice cu blues, atât din punct
de vedere muzical, cât și tematic. Artiști precum Ray Charles și Aretha Franklin au infuzat
elemente din blues în sunetele lor pline de suflet, iar profunzimea emoțională a blues-ului răsună
adesea în melodiile R&B.

2. Rock: jazz-ul și blues-ul au influențat profund evoluția muzicii rock, modelându-i stilul și tehnicile
în diferite moduri. Trupele de rock progresiv și de artă s-au inspirat din instrumentația complexă a
jazz-ului. Artiști precum Pink Floyd și King Crimson au încorporat în muzica lor elemente inspirate
de jazz.

3. Muzică electronică: mostre și remix-uri de jazz și blues se găsesc adesea în muzica

electronică. Tonurile lor pline de suflet și complexitățile ritmice adaugă profunzime pieselor
electronice, creând o fuziune de genuri.
Jazz, blues și era digitală
Era digitală a adus numeroase schimbări în modul în crearea, distribuirea și consumarea jazz-ului și blues-ului.

● Producție și înregistrarea digitală:

Tehnologia digitală a revoluționat procesul de înregistrare a muzicii. Studiourile de înregistrare digitale au
devenit norma, făcând înregistrările mai accesibile și mai ușoare. Aceasta a permis muzicienilor de jazz și
blues să experimenteze și să creeze în moduri diferite de norma de până acum

● Distribuția online:
Jazz-ul și blues-ul au beneficiat de pe urma distribuției online a muzicii. Artiștii având posibilitatea de a-și
împărtăși muzica creata de ei direct publicului prin platforme digitale precum Spotify, Apple Music etc.
Acest lucru a oferit o expunere mai mare și o accesibilitate sporită.

● Live streaming și concerte online:

Cu ajutorul transmisiilor live pe internet, artiștii de jazz și blues pot să își aducă muzica direct în casele
fanilor lor. Concertele online au devenit o modalitate importantă de a menține conexiunea cu audiența în
timpul perioadelor în care evenimentele live sunt limitate sau interzise.
Noi artiști și tendințe - Jazz
Jazz Contemporan și Fusion:

Artiști precum Kamasi Washington și Robert

Glasper au fost în centrul unei mișcări de jazz
Esperanza Spalding
contemporan care îmbină elemente de jazz
tradițional cu genuri precum hip-hop și R&B.

Explorarea Culturală:

Muzicieni precum Esperanza Spalding au adus

elemente din cultura lor în creațiile lor, îmbogățind
sunetul jazz-ului cu influențe diverse.

Revitalizarea Jazzului Clasic:

Kamasi Washington
Există un interes crescut pentru sunetul și stilul
clasic de jazz, iar tinerii muzicieni se întorc la
tradiții pentru a-și construi propriile identități
artistice.
Noi artiști și tendințe - Blues
Blues Contemporan:

Muzicieni precum Gary Clark Jr. și Joe

Bonamassa continuă să definească sunetul
blues-ului prin integrarea elementelor de rock,
soul și funk.
Joe Bonamassa
Fuziunea cu Genuri Diverse:

Unele trupe și artiști aduc blues-ul în contextul

modern prin amestecarea cu genuri precum indie
rock, pop și chiar muzică electronică.
Gary Clark Jr.
Participarea Generațiilor Tinere:

Există o creștere a interesului și implicării noilor

generații în blues, atât din perspectiva
interpretării tradiționale, cât și a reinterpretării
genului.
Rolul în diverse culturi și regiuni
Efectul în Statele Unite:

În SUA, jazz-ul s-a născut în comunitățile afro-americane

din New Orleans și a devenit un element central în lupta
pentru drepturile civile în secolul al XX-lea. A fost un mijloc
de exprimare artistică și de afirmare a identității culturale.

Impactul în Europa:

Jazz-ul a fost adoptat cu entuziasm în Europa și a devenit

parte integrantă a culturii urbane, cu Parisul devenind un
centru important pentru această mișcare în anii '20. Jazz-ul
european a avut influențe reciproce cu jazz-ul american,
ducând la apariția unor subgenuri unice.

Globalizarea Jazz-ului:

Jazz-ul a călătorit în întreaga lume și s-a adaptat la diverse

culturi. A influențat muzica tradițională în diferite regiuni, și
astfel s-au născut subgenuri locale și fuziuni unice.
Rolul în diverse culturi și regiuni
Rădăcini în Cultura Afro-Americană:

Blues-ul are rădăcini în experiența afro-americană, reflectând luptele și durerea comunităților din sudul SUA. A
fost o formă de exprimare pentru problemele sociale și personale.A fost integrat și în alte tradiții muzicale
precum muzica latino-americană.

Contribuția la Rock'n'Roll:

Blues-ul a fost o sursă majoră de inspirație pentru rock'n'roll; artiști precum Chuck Berry și Elvis Presley au
împrumutat elemente din blues și le-au transformat într-un sunet nou și revoluționar.

Impactul Social:

Blues-ul a jucat un rol important în aducerea problemelor sociale în atenție, abordând subiecte precum sărăcia,
discriminarea și condițiile dificile de trai. A fost un mijloc de a transmite experiența umană și de a conecta
comunitățile. În context global, blues-ul a ajuns în diverse regiuni ale lumii, influențând genuri muzicale locale și
contribuind la diversitatea culturală.
După cum am văzut, atât cuvântul “ Jazz’’ a parcurs o
transformare elaborată de-a lungul istoriei, cât și ceea ce
reprezintă.
CDupă cum am văzut, atât cuvântul “ Jazz’’ a parcurs o
transformare elaborată de-a lungul istoriei, cât și ceea ce
reprezintă.
Cuvântul “ jazz’’ a luat naștere dintr-un termen de argou
și a ajuns să descrie ceva cu totul nou, ceva nobil. În
același fel a evoluat și genul muzical. Un curent care era
asociat cu oropsiții societăți și cu cei văzuți ca niște sub-
oameni a ajuns cu timpul un instrument care le-a permis
celor fără speranță să își transforme dezolarea în cântec.
uvântul “ jazz’’ a luat naștere dintr-un termen de argou și
a ajuns să descrie ceva cu totul nou, ceva nobil. În
același fel a evoluat și genul muzical. Un curent care era
asociat cu oropsiții societăți și cu cei văzuți ca niște sub-
oameni a ajuns cu timpul un instrument care le-a permis
celor fără speranță să își transforme dezolarea în cântec.
După cum am văzut, atât cuvântul “
Jazz’’ a parcurs o transformare
elaborată de-a lungul istoriei, cât și
ceea ce reprezintă.
Cuvântul “ jazz’’ a luat naștere dintr-un
termen de argou și a ajuns să descrie
ceva cu totul nou, ceva nobil. În același
fel a evoluat și genul muzical. Un
curent care era asociat cu oropsiții
societăți și cu cei văzuți ca niște sub-
oameni a ajuns cu timpul un instrument
care le-a permis celor fără speranță să
își transforme dezolarea în cântec.