Muzica jazz

Jazz-ul este genul profesional al artei muzicale, care s-a format la hotarul secolelor
XIX−lea − XX−lea în rezultatul sintezei culturii muzicale europene şi a celei africane.
Iniţial muzica jazz s-a dezvoltat în SUA în mediul afro-americanilor. Chiar termenul
jazz (se scria iniţial jass) a apărut în 1915. La început, acest termen avea un caracter
argotic şi se utiliza în sintagma „jazz band” referindu-se la formaţii mici de muzicieni.
Muzica jazz este un fenomen cultural-muzical al secolului al XX−lea, care a influenţat,
în mare măsură, dezvoltarea dansului şi muzicii contemporane. Jazz-ul devine
cunoscut în Europa, începînd cu a doua jumătate a primului deceniu al secolului al
XX−lea. Iar peste un deceniu au început să apară şi primele formaţii de jazz.
În a două jumătate a anilor '30 − începutul anilor '40 al secolului al XX−lea dezvoltarea
muzicii jazz în ţările europene (cu excepţia Angliei) practic, a fost suspendată, din
cauza ocupaţiei fasciste, deoarece acest regim a interzis jazz-ul. Şi doar după sfîrşitul
celui de al II-lea Război Mondial începe dezvoltarea intensă a muzicii jazz. După
război au apărut mai multe formații de jazz, care aveau un nivel interpretativ înalt.
Dezvoltarea fulgerătoare a jazz-ului în lume nu a putut să nu influenţeze o ţară atît de
muzicală ca Moldova.
Începuturile muzicii jazz din Moldova sînt legate de soarta de creaţie a primei
orchestrei de jazz din Moldova. În 1940 compozitorul Şico Aranov a fost numit
conducător artistic al Orchestrei de Jazz de Stat din Moldova (Moldgosjazz).
Energia şi talentul de invidiat ale jazmen-ului au adus faimă mondială orchestrei şi au
pus o bună parte la temelia muzicii jazz naţionale. Şico Beniaminovici Aranov a
devenit Maestru Emerit al Artei în 1950 şi a obţinut titlul de Artist Emerit al Republicii
Sovietice Socialiste Moldoveneşti în 1953.
Orchestra de jazz a lui Şico Aranov era un big-band tradiţional şi era specializată în
interpretarea swing-ului. Repertoriul orchestrei includea atît operele lui Şico Aranov,
cît şi creaţiile devenite canon în muzica jazz, piese ale lui Louis Armstrong, Glenn
Miller, George Gershwin. Anume orchestra lui Şico Aranov a interpretat pentru prima
oară creaţiile compozitorului începător Eugeniu Doga. Aici şi-a început cariera
talentatul compozitor moldovean Oleg Negruţă. Mult timp conducător al orchestrei a
fost tenorul-saxofonist şi vioristul Garry Şirman. În componenţa orchestrei a evoluat
şi pianistul şi cunoscutul compozitor moldovean David Grigorievici
Fedov (Feidman), şi cîntăreţul Efim Balţan, şi trombonistul Ivan Dobrunov, şi
trompetiştii Moisei Goldman şi Nicolai Grecu, dar şi saxofonistul Ghenadie
Dobrov, cîntăreţul Rudolf (Ruvin) Kaplanskii, vioristul Naum Loznic şi mulţi alţi
muzicieni care au devenit, apoi, renumiţi în republică, continuîndu-şi activitatea
muzicală în domeniul jazz-ului, chiar şi după desfiinţarea orchestrei.
Specificul culturii jazz este de aşa natură, că multe elemente ale jazz-ului şi chiar
maniera de interpretare au fost preluate şi utilizate în creaţia sa de mai multe
ansambluri de estradă. Influenţa jazz-ului se simte în creaţia unor astfel de formaţii
precum: „Plai”, „Noroc”, „Contemporanul”, dar mai ales la formaţia „Orizont”.
Unul dintre cei mai importanţi indici ai faptului că jazz-ul este un compartiment
important al artei culturale din Moldova îl reprezintă faptul, că în anul 1984 pe lîngă
Academia de Arte şi-a început activitatea Catedra muzicii de estradă şi jazz.
Absolvenţii ei, devenind profesionişti au acum posibilitatea să plece în turnee şi să
cultive jazz-ul moldovenesc, aducînd faimă ţării sale.
În pofida acelui fapt, că jazz-ul este o cultură împrumutată, muzica jazz din Moldova
este originală, deosebindu-se prin orientarea sa folk şi reflectînd temperamentul
poporului său. Unul dintre liderii jazz-ului moldovenesc este formația „Trigon”−
trupă cu renume internaţional, pe care l-a obţinut la mai multe concursuri de prestigiu.
Doar într-un singur an – 2009, muzicienii au participat la legendarul festival „Montreal
Jazz Festival” din Canada şi la „Jazz Nord Sea Festival” în Olanda. În plus, ei participă
la diferite proiecte internaţionale, ceea ce contribuie la apariţiei noilor metode în
creaţie, dar şi la consolidarea imaginii ţării noastre în lume.
Printre cei mai buni muzicieni contemporani a acestei formaţii de jazz, evident din
Republica Moldova, în general îl putem numi pe conducătorul formaţiei Anatol
Ştefăneţ – muzician de la Dumnezeu, un compozitor şi un improvizator minunat,
pe Dorel Burlacu – instrumentele cu clape, Vali Boghian, care posedă profesionist
diverse instrumente de suflat şi percuţionistul Garry Tverdohleb. Trebuie să
menţionăm în mod special pe membrul grupei, compozitorul şi interpretul de muzica
jazz, director al Festivalului Internaţional de Percuţionişti şi organizatorul
mişcării „Lumea fără fonograme” − Dorel Burlacu, care a scris muzica pentru
primul spectacol-muzical de jazz din Moldova.
În Moldova, în afară de jazz instrumental, există şi interpreţi ai compoziţiilor jazz
vocale. Printre astfel de muzicanţi se numără grupul de jazz vocal „UniVox” şi
vocalista Geta Burlacu. Geta Burlacu a schimbat concepţia despre formatul
concursului „Eurovision”, deoarece pentru prima oară pe o scenă cu muzica ușoară a
evoluat o cîntăreaţă de jazz din Moldova.
În Moldova există festivaluri strîns legate de cultura jazz, aşa
precum festivalurile „Etno-jazz” şi „Drum day”. Acestea din urmă sînt proiecte de
importanţă internaţională, care ridică spectatorul din ţară la un nou nivel de cultură
muzicală şi contribuie la schimbul cultural între ţări.
Această rubrică vă oferă posibilitatea să aflați mai multe despre jazz-ul moldovenesc,
care are o tendință pozitivă de dezvoltare în țara noastră.