Muzica jazz

Jazz-ul  este genul profesional al artei muzicale, care s-a

format la hotarul secolelor XIX−lea − XX−lea în rezultatul sintezei culturii muzicale europene
şi a celei africane. Iniţial muzica jazz s-a dezvoltat în SUA în mediul afro-americanilor. Chiar
termenul jazz (se scria iniţial jass) a apărut în 1915. La început, acest termen avea un caracter
argotic şi se utiliza în sintagma „jazz band” referindu-se la formaţii mici de muzicieni.
În pofida faptului, că jazz-ul asimilează cu uşurinţă elemente din orice cultură muzicală, oricum
își păstrează originalitatea. Muzica jazz este un fenomen cultural-muzical al secolului al
XX−lea, care a influenţat, în mare măsură, dezvoltarea dansului şi muzicii contemporane. Jazz-
ul devine cunoscut în Europa, începînd cu a doua jumătate a primului deceniu al secolului al
XX−lea. Iar peste un deceniu au început să apară şi primele formaţii de jazz.
În a două jumătate a anilor '30 − începutul anilor '40 al secolului al XX−lea dezvoltarea muzicii
jazz în ţările europene (cu excepţia Angliei) practic, a fost suspendată, din cauza ocupaţiei
fasciste, deoarece acest regim a interzis jazz-ul. Şi doar după sfîrşitul celui de al II-lea Război
Mondial începe dezvoltarea intensă a muzicii jazz. După război au apărut mai multe formații de
jazz, care aveau un nivel interpretativ înalt.
Dezvoltarea fulgerătoare a jazz-ului în lume nu a putut să nu influenţeze o ţară atît de muzicală
ca Moldova.  
Începuturile muzicii jazz din Moldova sînt legate de soarta de creaţie a primei orchestrei de jazz
din Moldova. În 1940 compozitorul Şico Aranov a fost numit conducător artistic al Orchestrei
de Jazz de Stat din Moldova (Moldgosjazz). Energia şi talentul de invidiat ale jazmen-ului au
adus faimă mondială orchestrei şi au pus o bună parte la temelia muzicii jazz naţionale. Şico
Beniaminovici Aranov a devenit Maestru Emerit al Artei în 1950 şi a obţinut titlul de Artist
Emerit al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti în 1953.
Orchestra de jazz a lui Şico Aranov era un big-band tradiţional şi era specializată în
interpretarea swing-ului. Repertoriul orchestrei includea atît operele lui Şico Aranov, cît şi
creaţiile devenite canon în muzica jazz, piese ale lui Louis Armstrong, Glenn Miller, George
Gershwin. Anume orchestra lui Şico Aranov a interpretat pentru prima oară creaţiile
compozitorului începător Eugeniu Doga. Aici şi-a început cariera talentatul compozitor
moldovean Oleg Negruţă. Mult timp conducător al orchestrei  a fost tenorul-saxofonist şi
vioristul Garry Şirman. În componenţa orchestrei a evoluat şi pianistul şi cunoscutul
compozitor moldovean David Grigorievici Fedov (Feidman), şi cîntăreţul Efim Balţan, şi
trombonistul Ivan Dobrunov, şi trompetiştii Moisei Goldman şi Nicolai Grecu, dar şi
saxofonistul Ghenadie Dobrov, cîntăreţul Rudolf (Ruvin) Kaplanskii, vioristul Naum
Loznic şi mulţi alţi muzicieni care au devenit, apoi, renumiţi în republică, continuîndu-şi
activitatea muzicală în domeniul jazz-ului, chiar şi după desfiinţarea orchestrei.
Specificul culturii jazz este de aşa natură, că multe elemente ale jazz-ului şi chiar maniera de
interpretare au fost preluate şi utilizate în creaţia sa de mai multe ansambluri de estradă.
Influenţa jazz-ului se simte în creaţia unor astfel de formaţii precum: „Plai”, „Noroc”,
„Contemporanul”, dar mai ales la formaţia „Orizont”.
Unul dintre cei mai importanţi indici ai faptului că jazz-ul este un compartiment important al
artei culturale din Moldova îl reprezintă faptul, că în anul 1984 pe lîngă Academia de Arte şi-a
început activitatea Catedra muzicii de estradă şi jazz. Absolvenţii ei, devenind profesionişti au
acum posibilitatea să plece în turnee şi să cultive jazz-ul moldovenesc, aducînd faimă ţării sale.  
În pofida acelui fapt, că jazz-ul este o cultură împrumutată, muzica jazz din Moldova este
originală, deosebindu-se prin orientarea sa folk şi reflectînd temperamentul poporului său. Unul
dintre liderii jazz-ului moldovenesc este formația „Trigon”− trupă cu renume internaţional, pe
care l-a obţinut la mai multe concursuri de prestigiu. Doar într-un singur an – 2009, muzicienii
au participat la legendarul festival „Montreal Jazz Festival” din Canada şi la „Jazz Nord Sea
Festival” în Olanda. În plus, ei participă la diferite proiecte internaţionale, ceea ce contribuie la
apariţiei noilor metode în creaţie, dar şi la consolidarea imaginii ţării noastre în lume.
Printre cei mai buni muzicieni contemporani a acestei formaţii de jazz, evident din Republica
Moldova, în general îl putem numi pe conducătorul formaţiei Anatol Ştefăneţ – muzician de la
Dumnezeu, un compozitor şi un improvizator minunat, pe Dorel Burlacu – instrumentele cu
clape, Vali Boghian, care posedă profesionist diverse instrumente de suflat şi percuţionistul
Garry Tverdohleb. Trebuie să menţionăm în mod special pe membrul grupei, compozitorul şi
interpretul de muzica jazz, director al Festivalului Internaţional de Percuţionişti şi organizatorul
mişcării „Lumea fără fonograme” − Dorel Burlacu, care a scris muzica pentru primul
spectacol-muzical de jazz din Moldova.
În Moldova, în afară de jazz instrumental, există şi interpreţi ai compoziţiilor jazz vocale.
Printre astfel de muzicanţi se numără  grupul de jazz vocal „UniVox” şi vocalista Geta
Burlacu. Geta Burlacu a schimbat concepţia despre formatul concursului „Eurovision”,
deoarece pentru prima oară pe o scenă cu muzica ușoară a evoluat o cîntăreaţă de jazz din
Moldova.   
În Moldova există festivaluri strîns legate de cultura jazz, aşa precum  festivalurile „Etno-
jazz” şi „Drum day”. Acestea din urmă sînt proiecte de importanţă internaţională, care ridică
spectatorul din ţară la un nou nivel de cultură muzicală şi contribuie la schimbul cultural între
ţări.
Această rubrică vă oferă posibilitatea să aflați mai multe despre jazz-ul moldovenesc, care are o
tendință pozitivă de dezvoltare în țara noastră.