EPIDEMIILE ȘI VIRUȘII

EPIDEMIILE,EPIZOOTIILE ȘI EPIFITELE
 CE ESTE EPIDEMIA?
CE ESTE VIRUSUL?
• EPIDEMIILE SUNT HAZARDURI BIOLOGICE CARE
SE MANIFESTĂ PRIN EXTINDEREA RAPIDĂ A
UNOR BOLI, PRIN CONTAMINAREA UNUI NUMĂR
MARE DE PERSOANE, DIN CAUZA AGENȚILOR
PATO- GENI: VIRUSURI, RICKETTSII, BACTERII,
FUNGI ȘI PROTOZOARE.
• CUVÂNTUL VIRUS ESTE DE PROVENIENȚĂ
LATINĂ ȘI IN TRADUCERE INSEAMNĂ TOXINĂ.
ACESTEA SUNT CELE MAI MICI
VIEȚUITOARE.VIRUSUL ESTE UN
MICROORGANISM CARE SE REPRODUCE NUMAI
IN INTERIORUL CELULEI VII ȘI PARAZITEAZĂ LA
NIVELUL APARATULUI GENETIC, PROVOCÂND
DIVERSE BOLI INFECȚIOASE. NIMERIND ÎN
CELULELE ORGANISMULUI VIU, VIRUSUL
INCEPE SĂ SE INMULȚEASCĂ RAPID, FOLOSIND
TOATE SUBSTANȚELE NUTRITIVE ALE
CORPULUI-GAZDĂ. EL PARCĂ ÎȘI „MÅNÂNCĂ"
CÂND,CUM ȘI DE CINE A
FOST DESCOPERIT
VIRUSUL.
• DESCOPERIREA VIRUSURILOR A INCEPUT
DE LA EVENIMENTE CARE, NU AVEAU
NIMIC IN COMUN CU
MEDICINA.TUTUNARIL ACUZAU NISTE
PAGUBE ENORME CAUZATE DE O
BOALĂ,NUMITĂ ULTERIOR "MOZAICUL
TUTUNULUI" A CĂREI AGENT NU PUTEA FI
STABILIT PÂNĂ ÎN ANII 1891-1892 CÂND
BIOLOGUL RUS D.L. IVANOVSKI, IN URMA
UNER EXPERIENTE EFECTUATE IN GRIDINA
BOTANICA DIN NIKITA (CRIMEEA), A
DESCOPERIT ORGANISME NECUNOSCUTE
ANTERIAROR-VIRUSURI, TOCMAI CELE
CARE PROVOCAU BOALA MAZAICUL
TUTUNULUI INVESTIGATII PARALELE,
EFECTUATE DE SAVANȚI DIN OLANDA.
GERMANIA. SUA, AU CONFIRMAT ACEASTA
DESCOPERIRE.
 GRAVITATEA EPIDEMILOR.
• VIRUSURILE PROVOACĂ NUMEROASE
EPIDEMII DE MARI PROPORȚII, NUMITE
PANDEMII  SUNT CUNOSCUTE IN ISTORIE CA
FIIND PRINTRE CELE MAI IMPORTANTE
HAZARDURI CARE AU GENERAT MILIOANE
DE VICTIME. ASTFEL, IN SECOLUL AL XIV-
LEA IN EUROPA AU MURIT DIN CAUZA
CIUMEI BUBONICE PESTE 50 DE MILIOANE
DE OAMENII SAU APROXIMATIV 1/3 DIN
POPULATIA CONTINENTALĂ,LAR IN TIMPUL
PANDEMIE DE GRIPA(NUMITĂ BOALA
SPANIOLĂ) DIN ANII 1918-1920 AU FOST
AFECTAȚI DE ACEST VIRUS APROXIMATIV
500 DE MILIOANE DE OAMENI SAU
JUMĂTATE DIN POPULATIA MONDIALĂ, IAR
PESTE 20 DE MILIOANE AU MURIT ,
NUMARUL VICTIMELOR DEPASINDU-L PE
CEL AL OSTAȘILOR RĂPUȘI PE CAMPURILE
DE LUPTA IN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL.
PARTEA POZITIVĂ.
• OMUL ȘI-A GĂSIT PRINTRE VIRUSURI ȘI
NUMEROȘI PRIETENI. IN PREZENT DIN
VIRUSURI SE PREPARĂ VACCINURI,
FOLOSITE EFICIENT IMPOTRIVA UNOR
BOLI INFECȚIOASEDĂUNĂTORI
CA VARIOLA ȘI
RUJEOLA. VIRUSURILE SUNT UTILIZATE
ȘI IN COMBATEREA UNOR DĂUNĂTORI
AI AGRICULTURII ȘI A MICROBILOR
AGENȚI PATOGENI AI MAI MULTOR BOLI
INFECTIOASE LA PLANTE ȘI ANIMALE.
STUDIEREA VIRUSURILOR CONTRIBUIE
LA REZOLVAREA UNOR PROBLEME DIN
BIOLOGIE ȘI MEDICINĂ:
REPRODUCEREA ORGANISMELOR VII,
PREVENIREA ȘI EVOLUȚIA VIEȚII PE
PĂMÂNT.
DECLANȘAREA EPIDEMIILOR.
• DECLANŞAREA EPIDEMII ARE LOC CA URMARE A
INTRODUCERII UNUI AGENT PATOGENINTR-O
COMUNITATE UMANĂ. URMEAZĂ O PERIOADĂ DE
INCUBAȚIE, CARE DIFERĂ DE LA O BOALĂ LA ALTA (DE
OBICEI, DE LA CÂTEVA ORE LA CÂTEVA ZILE). MALADIILE
SUNT FAVORIZATE DE UN COMPLEX DE FACTORI, CARE SE
ÎNTÂLNESC, MAI FRECVENT, ÎN TĂRILE SĂRACE,
CONSTÂND ÎN ALIMENTAȚIA NECORESPUNZĂTOARE, ÎN
LIPSA DE IGIENĂ, LIPSA DE APĂ POTABILĂ, INFESTAREA
APEI, INUNDAȚIILE, CUTREMURELE, CONFLICTELE
MILITARE ȘI ETNICE, AGLOMERAREA GUNOAIELOR
MENAJERE , ÎNMULȚIREA ȘOBOLANILOR. ÎN ȚĂRILE ÎN
CURS DE DEZVOLTARE CONSUMUL DE APĂ
CONTAMINATĂ PROVOACĂ CIRCA 80% DIN ÎMBOLNĂVIRI
ȘI MAI MULT DE O TREIME DIN TOTALUL DECESELOR. ÎN
PREZENT, CONFORM STATISTICILOR ORGANIZAȚIEI
MONDIALE A SĂNĂTĂȚII (OMS),ACESTEA SUNT
RĂSPÂNDITE, ÎN SPECIAL, ÎN ȚĂRILE MAI SLAB
DEZVOLTATE, UNDE MĂSURILE DE PREVENIRE ŞI DE
COMBATERE SUNT DEFICITARE.
 GRIPA SPANIOLĂ
• GRIPA SPANIOLĂ  ESTE UN TIP DE GRIPĂ CARE A
APĂRUT ÎN TIMPUL PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL,
FIIND, SE PARE, SIMILARĂ CU GRIPA AVIARĂ DE
ASTĂZI. S-A RĂSPÂNDIT ÎN MULTE ȚĂRI ODATĂ
CU ÎNTOARCEREA SOLDAȚILOR DE PE FRONT,
AFECTÂND ÎN PRINCIPAL TINERII ȘI AVÂND
O RATĂ DE MORTALITATE RIDICATĂ. VIRUSUL A
FĂCUT ÎNTRE 50 DE MILIOANE ȘI 100 MILIOANE
DE VICTIME ÎNTRE 1918 ȘI 1919. SE CREDE CĂ A
FOST UNA DINTRE CELE MAI LETALE PANDEMII,
DUPĂ MOARTEA NEAGRĂ, DIN ISTORIA
UMANITĂȚII. MULTE DINTRE VICTIME AU FOST
PERSOANE TINERE ȘI SĂNĂTOASE, GRIPA
SPANIOLĂ FIIND TOTAL DIFERITĂ DE CELELALTE
PANDEMII CARE AU AFECTAT COPII, BĂTRÂNI ȘI
PERSOANE CU SĂNĂTATEA DEJA SLĂBITĂ.
 GRIPA AVIARĂ
• GRIPA SE DEZVOLTA BRUSC DUPĂ CE
PĂTRUNDE PE MUCOASA CĂILOR
RESPIRATORII SUPERIOARE. O
PARTICULARITATE PERICULOASĂ VIRUSULUI
ESTE FAPTUL CĂ COMPOZIȚIA CHIMICĂ A
CAPSIDULUI (MEMBRANEI) SE SCHIMBĂ LA
FIECARE 2-3 ANI. ASTFEL, LA FIECARE 10-12
ANI APAR NOI VARIETĂȚI ALE VIRUSULUI
GRIPAL. DE ACEEA, DEOCAMDATĂ, NU SUNT
VACCINURI OFICIENTE CONTRA GRIPEI. ÎN
ANII 2000 S-A PRODUS O EPIDEMIE DE GRIPĂ
AVIARĂ, CAUZATĂ DE MUTAȚIA VIRUSULUI
TIP A SUBTIPUL H5N1. FOCARUL INIȚIAL A
APĂRUT IN ASIA DE SUD-EST, DAR IN SCURT
TIMP VIRUSUL A CUPRINS ZECI DE ȚĂRI.
Mulțumesc pentru atenție !