La |ambalele mari de tip unguresc, m majoritate de fabricate ,,Schunda", acordajul s-a impus din primul moment s, i s-a pastrat.

Intinderea obinuita a instrumentului este:

cuprinzand un numar de 35 corzi (cupluri). In ultimul timp, printr-o serie de perfectionari aduse instrumentului, i s-a marit simtitor intinderea, astfel:

V 7 "

In Ungaria s-au construit unele tambale de concert avand o intindere de 5 octave.

Forma ciocanelului se poate vedea in flg.4.

Fig. 4- Forma ciocanelului tambalului. Registrul acut: g ..

o

ia

>

Registrul mediu:

p i

d$&:

Registrul grav:
9

III. POZITIA IN TIMPUL CANTATULUI Pozifia corpului este aratata in fig. 3. Corpul instrumentistului, asezat pe scaun, face cu instrumentul un unghi drept (de 90) atunci cand folosete registrul grav si eel mediu i un unghi intre 60 si 45 atunci cand foloseste registrul acut al instrumentului. Bratul formeaza un unghi drept cand executantul canta in registrul acut al instrumentului. Bratul formeaza un unghi drept cand executantul canta in registrul grav s.i eel mediu s.i un unghi obtuz atunci cand folosete registrul acut.
Fig. 5 - Pozitia in timpul cantatului

Pozitia mainii (a palmei) se poate vedea in figura 6.

Fig. 6 - Pozitia mainii (palmei)

10

Ciocanelele se tin cu degetul mare, aratator si mijlociu de la ambele maim, in asa fel meat aratatorul sa treaca prin deschizatura speciala a ciocanelului, pentru a-1 fixa mai bine ca sa nu scape din mana m timpul cantatulm. Ciocanelele se tin deasupra tablei de armonie la o distanta potrivita pentru a lovi coardeje cu varful lor. Se va observa ca ele sa nu fie apropiate prea mult de tabla de armonie, deoarece nu pot asigura o lovire a coardelor cu efect acustic satisfacator si nici sa nu fie prea mult departate tinute prea sus - deoarece produc o lovire prea puternica si totodata se micoreaza precizia loviturilor.

IV. TEHNICA JAMBALULUI Specificul instrumentului cere o anumita tehnica, bazata pe folosirea celor doua ciocanele alternativ sau impreuna. Din aceasta cauza acompaniamentul foloses,te armonia flgurata in care elementele acordului se succed rand pe rand; se pot executa astfel acorduri de 2,3,4,5 sau chiar mai multe sunete. Tehnica instrumentului se apropie astfel foarte mult de cea a harpei (ca efect). Figuratia este de doua feluri: armonica si melodica. Figurapa armonica rezulta din descompunerea acordului in elementele sale care se succed unul dupa altul. Vocea omeneasca nu poate intona cu uurinta aceste acorduri figurate, care sunt proprii unor instrumente muzicale printre care tambalul ocupa un loc de frunte. Cu toate ca elementele acordului in figuratie nu suna simultan ci pe rand, sinful armonic le poate cuprinde cu us,urinta in unitatea lor corespunzatoare. Dam mai jos exemple de figuratie armonica extrase din tratatul de armonie al profesorului Martian Negrea:

Exemplele de figuratie armonica pot fi infinit de variate. Figuratia armonica este folosita in primul rand la acompanierea melodiilor. Figuratia melodica se produce prin brodarea liniilor melodice cu note straine de acord. Mijloacele figuratiei melodice sunt: 1. intarzierile 2. broderiile 3. notele de trecere (pasaj) 4. anticipatiile 5. appogiaturile

6. pedalele.
12

Figuratia armonica este folosita curent de toti executantii tambalis.ti, fiind caracteristica instrumentului. Figuratia melodica cere o tehnica mai avansata, este folosita de un numar mai mic de instrumentiti in piesele cu caracter solistic. In afara. de tehnica bazata pe figuratia armonica i melodica putem folosi i tehnica bazata pe lovirea simultana a coardelor cu ambele ciocanele, deci o executie asa-zisa de armonie placata. Se tine seama de faptul ca cele doua ciocanele nu pot executa simultan mai mult de doua sunete. Acestea pot fi emise indiferent de distanta dintre ele pornind de la intervale de secunda, terta, cvarta, cvinta, etc. Aceata tehnica a folosirii ciocanelelor in mod simultan este cunoscuta de lautarii nos.tri sub denumirea de nemfeasca sau la dublu ciocan i alterneaza cu tehnica bazata pe figuratie, prin succesiunea ciocanelor numita i ciocan simplu. Printre succesiunile simultane mai des folosite in tehnica tambalului sunt: succesiuni de terte simultane:

 succesiuni de sexte simultane:

--1 -------

|-------a

------------. ij3

 succesiuni de octave simultane:

 succesiuni de decime simultane:

Pe langa aceste succesiuni simultane mai pot fi folosite sj cele de secunda, cvarta, cvinta, si septima. succesiuni de secunde simultane: succesiuni de cvarte simultane:

succesiuni de cvinte simultane: succesiuni de septime simultane: Aceste succesiuni sunt combinate cu cele de terta, sexta i octava, care sunt
13

mult mai mult folosite de catre instrumens.ti. Se poate vedea astfel ca posibilitatile de executie tehnica ale tambalului sunt foarte variate. In ultimul timp datorita preocuparilor pentru dezvoltarea tehnicii, unii instrumentiti virtuozi folosesc trei ciocanele, emitand simultan trei sunete. Tambalul ca instrument cu coarde lovite - cu ajutorul a doua ciocanele -folosete in larga masura tremolo pentru intretinerea duratei sunetelor atunci cand ele au o valoare mai mare (patrime, doime, nota intreaga i chiar optime atunci cand micarea cantecului este mai lenta). Tremolo poate fi facut cu un singur ciocanel sau cu amandoua:
(em. Irm. ,.........................,
t1 i

1 2 * i t i t *

:zt

jjjjj

Maghiarii, recunoscuti ca virtuozi ai acestui instrument, fac cu multa uurinta tremolo cu un singur ciocanel; ei folosesc totui in mod frecvent si tremolo executat cu amandoua ciocanelele. Lautarii romani folosesc indeosebi tremolo executat cu amandoua ciocanelele, atingand o mare virtuozitate m acompaniamentele aazise marunte, bazate de obicei pe pedale divizate care se schimba periodic, de la caz la caz, cand pe tonica, cand pe dominanta, sau realizand un efect de dubla pedala divizata prin imbinarea ambelor note:
Allegro.

Tremolo facut egal i cu multa iuteala arata ca instrumentistul poseda o tehnica avansata. Pedala instrumentului servete si ea la mentinerea sunetului atunci cand nu este folosit tremolo. Astfel instrumentistul poate men|ine un sunet de o valoare mai mare (patrime, doime sau nota mtreaga) folosind pedala. Folosirea pedalei cere din partea instrumentistului o tehnica deosebita, deoarece o utilizare arbitrara duce la haos sonor, coardele lovite mai multe deodata produc prin armonicele lor naturale efecte sonore confuze. De aceea majoritatea lautarilor folosesc pedala mai mult la anumite pasaje unde efectul produs de ea nu da loc la asemenea confuzii sonore.
14
E U 7 1 T 1 1 1 1 1 4

La tambal se pot folosi o serie de efecte sonore caracteristice si altor instrumente de coarde, astfel: Staccato este mult folosit in tehnica instrumentului: sunetele se canta detasat unele de altele, efectul sonor de durata fund redusalajumatate:

Legato este de asemenea folosit in pasajele figurate, mai ales in forma de arpegiu, care sunt caracteristice tambalului, sunetele fiind legate intre ele. De asemenea este folosit si in anumite pasaje unde interpretarea cantecului o cere:

Trilul, repetarea mai rapid

alternative

dous sunete alaturate in miscare cat

posibil, este si el folosit in tehnica instrumentului: Se serie: ^ *. se executa: -------------------Trilul poate incepe cu alta nota decat cea reala si se poate termina cu o serie de note ornamentale. In felul acesta trilul are pregatire si concluzie. Pizzicato (prescurtat pizz) este folosit mai rar si este cunoscut sub numele de acompaniament ciupit. Coardele sunt ciupite cu degetul in loc sa fie lovite cu ciocanele:
hx

Glissando este foarte caracteristic instrumentului. Glissando este redat prin note mici de durata foarte scurta (saisprezecimi si treizecidoimi), ele necontand ca valoare in cadrul masurii:

15

Flagelotul, folosit de un numar restrans de instrumentisti virtuozi, se bazeaza pe o tehnica speciala: se scurteaza la jumatate coarda prin apasarea degetului si apoi se loveste uor cu ciocanul:

0 1_________L----

<) : ----'

P--------

-------dfc
----------0

-------

ji

J-----

Flagelotul se poate realiza mai usor in registrul grav si mediu al instrumentului, in miscari rare. Efectul de surdina este folosit mai putin la tambal. La anumite cantece, pentru a indulci sonoritatea instrumentului si a mic^ora intensitatea sunetelor, executantii folosesc ciocane speciale cu mansoane de filt sau pun deasupra coardelor o batista. Efectul obtinut este foarte delicat si lautarii 11 folosesc de obicei in acompanierea sau executarea cantecelor "de inima albastra". Folosind posibilitatile tehnice ale instrumentului se pot executa la tambal orice fel de cantece. In general instrumenul are rol de acompaniament in cadrul ansamblurilor incepand cu formatiile cele mai mici (vioara s. i tambal) si terminand cu cele mai mari in care sunt folosite toate instrumentele. Pentru acompaniament mai bogat compus din trei-patru sunete simultane se folosesc in ansamblurile mari doua tambale care cantand impreuna pot reda un acord de patru sunete ca la pian. Tambalul poate fi folosit si ca instrument solistic, chiar cu rol concertant. Pot fi folosite temeinica doua tambale a nu numai o pentru acompaniamente in cadrul ansamblurilor ci i solo. Cunoaterea instrumentului, muzicalitate dezvoltata capabila sa rezolve problemele melodice, ritmice si armonice, i insuirea unei tehnici deoebite a ciocanelelor formeaza calitatile necesare unui instrumentist solist virtuoz. In tehnica instrumentului un rol deosebit il joaca alternarea celor doua ciocanele, numarul 1 - mana stanga, si numarul 2 - mana dreapta. Cercetand metodele mai vechi de tambal am constatat ca pentru rezolvarea unor probleme tehnice se folosesc succesiumle facute cu acelai ciocan; dar aceasta

nu poate garanta un maximum de agilitate i egalitate in miscarea ciocanelelor care

16
( I f I 1 I I 1 1 t .r i ,.j. ,:, .., . m . -i

lovesc coardele in mod deosebit: La instrumentitii romani aceasta tehnica este mai des intalnita decat la cei maghiari. Ei au ajuns sa schiteze cu mana dreapta (ciocanul nr. 2) ritmul in forma cea mai simpla , preluand rolul de acompaniament al contrabasului, in timp ce cu mana stanga ( ciocanul nr. 2) s.i a mainii stangi (ciocanul nr. 1) se observa deslusjt in acompaniamentele {piturile) lautarului. Din observatiile s,i cercetarile personate i din experimetele facute timp indelungat atat cu incepatori cat s,i cu cei mai buni executanti, am ajuns la concluzia ca tehnica bazata pe altemarea cat mai riguroasa a ciocanelor duce la inlaturarea inegalitatii tehnice dintre cele doua maini. Exemple de succesiune alternativa a ciocanelelor:

Notarea cantecelor pentru tambal se poate face fie pe un singur portativ in cheia sol, atunci cand intinderea (ambitusul) este intre

sau in cheia fa cand intinderea este intre

E2E

Tinand seama de faptul ca acompaniamentele la tambalul mic se fac mai mult in cheia sol, este suficienta notarea pe un singur portativ:

Cu cat instrumentistul este mai bun, cu atat el folosete o Tntindere mai mare pe mai multe registre, adica: grav, mediu i acut. In acest caz notarea cantecelor nu se mai poate face numai in cheia sol s,i trebuie folosita i cheia fa:
17
W TT 1 T " 1 T ' ~" 1

1i i

N1 1I 1 I

Atunci cand un cantec i acompaniamentul respectiv au o intindere mai mare pe toate registrele, il vom nota pe doua portative in ambele chei, sol s, i fa:

Este necesar sa se arate in mod progresiv un numar de acompaniamente (tiituri) mai frecvente in tehnica lautarilor nos.tri. Acestea pornind de la formele tipice de acompaniament ale cantecelor ajung prin varia|ie la forme foarte avansate, care cer o tehnica deosebita.
18

ppp
~S~S

LJ n

i 0

0 0

I =

Exemplu de tiitura foarte simpla. (Hora) Exemplu de tiitura uor variata. (Hora) Exemplu de tiitura variata. Exemplu de tiitura variata folosind dublu triolet(Sarba) 3 Exemplu de tiitura variata folosind sextoletul (Sarba) Exemplu batraneasca) Exemplu (Hora) Exemplu de tiitura variata in 6/8 (Hora batraneasca) Exemplu de tiitura in 6/8 Exemplu de tiitura simpla in 5/8 Exemplu de tiitura in 5/8 de tiitura simpla in 6/8 (Hora batraneasca) Exemplu de tiitura mai putin variata in 6/8 de tiitura simpla in 6/8(Hora

fe-sl n I

>

19

Exemplu de fiitura variata in 5/8 Exemplu de tiitura variata in7/16 (Geamparale) Exemplu de tiitura variata in 7/16 Exemplu de tiitura (Brau pe 6) Exemplu de tiitura (ca la Breaza)

In cursul metodei se va acorda un interes deosebit cantecului popular pentru ca pornind de la acesta sa putem trece la creafiile in stil popular, in care melodia, ritmul si armonia, precum si problemele tehnice ale instrumentului sa se imbine mtr-o forma cat mai unitara, bazata pe specificul cantecului popular romanesc.

n
ii i i1 i i i
f-m 3 i i i
I

i i

20

V. CONCLUZII Multi arti^ti cunoscand posibilitatile de interpretare ale instrumentului au abordat un repertoriu de piese de mare virtuozitate , cuprinzand. toate genurile muzicale: clasica, muzica populara, jazz, jazz rock,etc. L-as. aminti pe Racz Aladar din Ungaria care a avut multe concerte cu piese clasice cu acompaniament la pian. Repertoriul lui era foarte vast, de la Scarlatti pana la Stavinsky, ultimul avand piese pentru el. In muzica populara romaneasca a aminti pe Toni Iordache care a fost un mesager mondial al folclorului romanesc , concertand in Japonia, Argentina, Canada, China. Din generatia tanara putem aminti pe: Marius Mihalache, avand studii clasice, abordand stiluri ca: jazz, jazz rock, etno jazz.
21

BIBLIOGRAFIE 1. Nicolae Prick^-^Metode de tambal^, Editura^ucuresti, 1962. 2. Toth Ida - "Metode de tambal", Editura Budapesta, 1952
3.

Takacs.Erzsebet J Fabian,Martha - " Metode de tambal clasice", Editura Budapesta, 1965 ^-A )
22

4. Internet: .w^w.^cimbalom.profitu>Lcz_