PIAN UL

PIANUL
it. pianoforte, fortepiano, piano(P-no) fr.- piano germ. Klavier (Klb.) Flugel engl. piano rus. fortepiano, roial Este un instrument muzical foarte rspn it, !n care sunetul este pro us e corzi metalice fi"ate pe o plac e rezonan in lemn, lovite e ciocnele acoperite cu psl, prin interme iul unei claviaturi. Pianele mo erne au corzile montate !ntr-un ca ru metalic, e obicei turnat in font i finisat cu lac i pulbere e bronz. #cesta are rolul e a rezista tensiunii mari e"ercitate e corzi, care altfel ar eforma structura in lemn a pianului. $otarea sunetelor estinate pianului se face pe oua, uneori trei portative unite prin acola e i bare e msur, !n c%eia e violina sunetele acute i !n c%eia e bas cele grave. &n partitur se plaseaz easupra instrumentelor cu coar e i arcu. &ntin erea pianului acoper apte octave i o ter'

()$*+,-(.# . /E(#$.*/-0 P.#$-0-.

ca ru (1) capac, partea in fa (2) (apo bar (3) amortizor (4) capac, partea in spate (5) /ecanismul e amortizor (6) feroviar *ostenuto (7) pe ala mecanism, ti8e (9, :, 1;) pe ale' reapta (susinerea < amortizor), me ii (*ostenuto), stnga (moale < -na-cor a) (11) po (12) crlig e pin (13) ca ru (14) placa e sunet (15) coar (16)

c%eie (1) lcust sau e baz (2) =ac> (3) urub e reglare i buton (4) un er%ammer (5) ciocan feroviar (cu piele ciocan balamale) (6) coa ciocan (7) cap e ciocan (9) bac>c%ec> i ?e ere? (:, :b) amortizor maneta (1;) amortizor e ri icare feroviar (11) amortizor (12)

Elementele eseniale pentru pro ucerea sunetului

!ntr-un pian sunt' (1) corzile metalice lovite e (2) ciocnelul in lemn cu cap e psl, (3) cluul pe care sunt fi"ate corzile prin interme iul unor iruri e cuie metalice, i care transmite vibraia corzii ctre (4) placa e rezonan in lemn, care are rolul e a transforma vibraia corzii !n un e sonore. (oar a singur pro uce un sunet aproape inau ibil, atorit suprafeei sale foarte mici, iar placa e rezonan, care are o suprafa consi erabil mai mare, transform vibraia corzii mult mai eficient !n sunet, punn !n micare un volum mare e aer. .*+),.# P.#$-0-. Povestea pianului !ncepe la 8umatatea secolului al @..-lea cu primul su strmo monocor ul cu clape - cruia ulterior i-au fost a ugate mai multe coar e, transformn u-se !n mult mai cunoscultul clavicor , care funciona printr-un mecanism e atingere a coar elor !n momentul apsrii clapelor. Pn la !nceputul secolului al @A-lea, clavicor ul a8ungea s aib zece coar e, fiecare intre ele pro ucn cel puin ou note prin atingerea coar elor !n ou puncte iferite pe lungimea acesteia. -n alt instrument premergtor pianului a fost clavecinul, care pro ucea sunete atunci cn !n urma atingerii clapelor coar ele erau ciupite e pene e lemn, aa cum buricul egetelor ciupete coar ele e c%itar. #cesta avea !ns ezavanta8ul e a nu permite celui care cnt s ofere inamism muzicii. Bei a fost es utilizat pe parcursul a ou sute e ani, pn !n secolul al @A...-lea claviatura sa a8ungn pn la opt octave, clavecinul a pier ut treptat teren !n faa unui nou instrument numit pianoforte. &n 17;:, italianul Cartolomeo (ristofori in Pa ova, fabricant e clavecine, !ncepea construcia primului mecanism e pian pe principiul atingerii coar elor cu ciocnele, fr ca acestea s rmn !n contact cu coar a up pro ucerea sunetului. &n plus, impactul ciocnelelor putea fi controlat cu a8utorul pe alelor. Benumirea e pianoforte, meninut pn !n 195;, a fost at tocmai atorit acestui principiu e funcionare care permitea obinerea unui sunet variat i clar, mai lung sau mai scurt, mai tare sau mai !ncet, !n funcie e orina celui care aciona clapele. .nvenia lui (ristofori a fost menionat pentru prima at !n 1711, !mpreun cu o sc%i a instrumentului, !ntr-un ocument scris e ctre Francesco *cipione /affei, constituin sursa e inspiraie pentru prima generaie e fabricani e piane. Be-a lungul vieii, Cartolomeo (ristofori a construit apro"imativ ouzeci e piane, oar trei intre acestea, care ateaz in anul 172;, pstr!n u-se pn !n zilele noastre !n muzee in Europa i *-#.

+.P-,. BE P.#$E .nstrumentul cunoate ou forme constructive istincte' Pianul cu coa , !n care corzile sunt ispuse pe orizontal !ntr-o carcas in lemn spri8init, e obicei, pe trei picioare. Pianele cu coa se !mpart, !n funcie e lungime, !n urmtoarele categorii' - Pian cu coa scurt (lungime D14;-19; cm)E - Pian cu coa me ie (lungime D19;-23; cm)E

- Pian cu coa lung (lungime D23;-3;; cm) - cele mai lungi e D24; cm sunt piane e concert. Pianina, !n care corzile i carcasa sunt ispuse !n plan vertical, pentru a ocupa mai puin spaiu. Poate avea !nlimi variabile. (alitatea sonor a unui pian este proporional, e regul, cu lungimea acestuia (respectiv !nlimea, pentru pianine), mai ales !n ceea privete claritatea i puterea registrului grav. #ceasta se e"plic prin posibilitatea utilizrii, !n pianele cu coa lung, a unor corzi mai lungi i a unor plci e rezonan mai bine a aptate frecvenelor iferite pro use e corzi.

P)*.C.0.+F. +EG$.()-E@P,E*.AE PEB#0E (ea mai !ntlnit configuraHie este cea cu ou pe ale, eIi prezenHa sistemelor cu trei pe ale nu este nici ea neobiInuit. Pe ala cea mai important Ii es folosit este pe ala e prelungire a sunetului sau amplificare a rezonanHei, situat att la piane ct Ii la pianine !n partea reapt, Ii numit !n englez Jsustain pe alJ. FuncHia sa este e a prelungi sunetele, a ic vibraHia corzilor, c%iar Ii la ri icarea egetelor e pe clape, prin !n eprtarea tamponaIelor e amortizare (etufoarelor< empfer-ului) e lng corzi, astfel !nct amortizoarele s nu mai poat atinge corzile Ii s opreasc astfel vibraHia. E"trem e util pianiItilor, aceast pe al nu se foloseIte oricum, cci apsarea sa prea !n elungat !n timpul cntatului poate pro uce rapi un a evrat %aos armonic, eoarece permite tuturor corzilor s rsune liber, eci s intre !n rezonanH ne!ngr it unele cu altele. $otaia' # oua, folosit ocazional, este pe ala JsoftJ, e atenuare, pentru obHinerea unei intensitHi re use a sunetului. Ki la piane, Ii la pianine, aceast pe al este poziHionat !n stnga. 0a piane, acest lucru se realizeaz printr-o uIoar eplasare a !ntregii mecanici (inclusiv claviatura) spre reapta, astfel ca ciocnelele s nu se mai suprapun cu toate cele trei corzi aferente fiecrei clape, ci oar cu una intre ele. Efectul rezultat este nu numai sc erea intensitHii sonoritHii, ar Ii ?!n ulcirea? tonului. Batorit acestei mo alitHi constructive, aceast pe ala mai este cunoscut Ii sub enumirea e ?una cor a?. 0a pianine, aceast te%nic este mai ificil e implementat Ii a fost foarte restrns folosit. &n sc%imb, soluHia larg a optat const !n aproprierea ciocnelelor e corzi (prin apsarea pe alei), astfel !nct acestea s nu acumuleze la fel e mult energie cinetic !n miIcare Ii, respectiv, lovitura lor s fie mai slab.

# treia pe al, opHional, se gseIte att la piane ct Ii la pianine !n poziHia in mi8loc, iar funcHiunile lor sunt Ii mai iferite. 0a piane, ea se numeIte ?sostenuto? Ii funcHioneaz pstrn ri icate orice amortizoare care sunt e8a ri icate (prin apsarea clapelor) la momentul acHionrii sale ( eci nu toate amortizoarele, ca la prima pe ala, ?sustain?). #ceast funcHie eosebit este patentat e prea-celebrul pro uctor *teinLaM Ii ofer pianiItilor posibilitHi remarcabile !n interpretare, ar a !nvHa s lucrezi cu ea nu este aceeaIi ?floare la urec%e? ca Ii cu celelalte pe ale. 0a pianine, a treia pe al, in mi8loc, numit Ii ?celeste? sau ? e stu iu? (Ii !ntlnit la unele pianine !n forma unui buton glisant situat !n partea stng a claviaturii) are funcHia e a interpune un strat e psl sau fetru !ntre ciocnele Ii corzi. #Ia cum puteHi g%ici cu uIurinH, rezultatul este o sc ere semnificativ a intensitHii sonoritHii Ii, ca s-o spun ?ca la bloc?, este foarte potrivit pentru stu iul !n timpul orelor e liniIte... )rnamentele muzicale, ce au i rolul e a umple golurile intre sunete, pot fi realizate fie numai cu o mn, fie cu ambele simultan. Nlissan o se poate e"ecuta fie cu tastele albe glissan o iatonic, fie pe cele negre glisan o pentatonic, fie concomitent. +remolo legato se utilizeaz es !n scriitura pianistic, fie !n gra rile e nuane, fie !n sonoriti ample, cel e octav, fie la prelungirea unui sunet pe al. +remolo vibrat i repetarea unui sunet se !ntlnesc ai rar i e obicei !n creteri i escreteri e nuane.

C.C0.)N,#F.E
B)$G#-*E,, P.' E0EK+,.*(GE K0#$N/#*(G.$E$. B.E P.)$.E,OE.+ .$ BE-+*(G0#$B -$B P*+E,,E.(G, C)EG0#-, A.E$$E 2;;7. +G.)00E+, =-P, P.#$) /# $)$ *)0), #$#N,#//E, P#,.*, 2;12 $.()0#E NQ*(F +,#+#+ BE +E),.# .$*+,-/E$+E0), EB.+-,# /-O.(#0F C-(-,E+. 1::9