Lucrare Licenta

MINISTERUL EDUCAȚIE NAȚIONALE
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ
Programul de studii:Muzica Religioasă
LUCRARE DE LICENȚA
COORDONATOR ȘTIINȚIC:
Confernțiar.univ. dr. Simionescu Dorin
ABSOLVENT:
Mariana Risipitu
Alba Iulia
2021
MINISTERUL EDUCAȚIE NAȚIONALE

UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ
Programul de studii:Muzica Religioasă
Țambalul
COORDONATOR ȘTIINȚIC:
Confernțiar.univ. dr. Simionescu Dorin
ABSOLVENT:
Student Mariana Risipitu
Alba Iulia
2021
CUPRINS
INTRODUCERE.......................................................................................................................6
I. Istoric şi evoluție....................................................................................................................7
1.1. Descrierea instrumentului............................................................................................7
1.2 Completul de coarde
Mensura completului de coarde
Placa de rezonanță
Saitenștegurile
Rasta
Viberblancul
Șiftbancul
Mecanismul de pedala cu surdina .......................................................................
Folosirea cheii de acordat ....................................................................................
Acordajul..........................................................................................................
Poziția în timpul cântatului
II. Tehnica țambalului

2 .1 Figuratia
2.2 Tremolo
2.3 Stacatto
2.4 Legato
2.5 Trilul
2.6 Pizzicatto
Glissando
Flageoletul
III.Transcrieri şi cântece folclorice folosite la ţambal de virtuoşi instrumentalişti.........10

2.1. Toni Iordache – Hora de concert şi Sârba de la Craiova................................................10
2.1.1. Toni Iordache – Sârba de concert (prelucrare)..........................................................16
2.2. Paul Stanga – Cântec de dragoste și Geampara............................................................19
2.3 Ion Miu – Joc de Banat țambal.......................................................................................21
2.4 Geani Lincan -Hora in G Dur.........................................................................................24
2.5 Giani Lincan -Hora de concert 27
2.6 Mircea Risipitu -Învârtita Orăştie..................................................................................30
2.7 Mariana Risipitu - Învârtita in Rem................................................................................31
2.8 Mariana Risipitu – Hora de Concert Mircea Risipitu) Si b Major................................32
IV. Istorii biografice a câtorva dintre cei mai notabili țambalagii din România –
Ambasadori Culturali în Lume. Trecut şi prezent..............................................................34
3.1.Petre Zaim.......................................................................................................................34
3.2.Georghe Pantazi..............................................................................................................34
3.3.Mitica Ciuciu.................................................................................................................35.
3.5.Toni Iordache..................................................................................................................37
3.6.Ion Miu............................................................................................................................38
3.7.Geani Lincan...................................................................................................................38
3.9.Mircea Ardeleanu............................................................................................................40
3.11.Marius Mihalache.........................................................................................................41
3.12.Nicolae Fieraru..............................................................................................................41
3.13.Mircea Risipitu..............................................................................................................42
3.14.Mariana Risipitu............................................................................................................43
CONCLUZII.......................................................................................................................45
BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................46
ANEXE............................................................................................................. 48
DECLARATIE DE AUTENTICITATE
CURRICULUMVITAE
INTRODUCERE
In aceasta lucrare aducem spre cunoaștere un manunchi de informații despre așa zisul
rege al instrumentelor muzicale tradiționale cordofone, țambalul,care prin sunetul dulce si
melosul aparte s-a bucurat înca din antichitate de aprecieri deosebite in ce privește domeniul
muzical. Sunt culese informații foarte importante si esențiale pentru cei ce vor sa descopere
taina acestui instrument magnific,care se contopește de a dreptul cu sufletul celui caruia îi dă
viată, cântând.
Lucrarea este structurată în III capitole, fiecare având subcapitole .Primul capitol are în
centrul atenției țambalul și evoluția sa,deasemenea descrierea instrumentului,acordajul,poziția
folosita in timpul cantatului cat si aspecte esentiale in folosirea tehnicii țambalului.
Al doi-lea capitol este dedicat in întregime unor transcrieri si cantece folclorice care au
fost si sunt interpretate de instrumentiști virtuoți la țambal..
Al treilea capitol aduce in atenția evaluatorilor cei mai notabili instrumentiști ai țarii
noastre,ambasadori culturali ai Romaniei in lume.
I. Istoric şi evoluție
Țambalul este considerat străbunicul pianului,intrucat are anumite asemanari. In cazul

pianului apasând pe clape mecanismul lovește coarda, iar la țambal precum vom putea vedea in
descriere,coarda este lovita direct cu ajutorul unor ciocănele.Predecesorii țambalului sunt
psalterionul , țitera,santouri si ciang ul. Este un instrument prin excelența lăutaresc și folcloric
fiind indispensabil tarafurilor lautarești si orchestrelor profesioniste de folclor,însă apare și în
muzica cultă compusă de autori precum maghiarul Zolt Koldaly.Denumirea de ţambal a derivat
de la cuvântul străvechi chimvale sau ţimbale care pe vremuri îndepărtate era numit instrument
muzical arhaic, alcătuit din două talere din metal, din lemn sau din lut ars,de aramă care,fiind
lovite unul de altul,produceau un sunet zăngănitor.
„În sec. al VIII-lea, strămoşul ţambalului, prin intermediul arabilor, pătrunde în Europa, în
timpul prezenţei islamului în Andalizia, o primă mărturie fiind imaginea picturală a
instrumentului la 1184 pe una din frescele catedralei Santiago de Compostela, pentru ca ulterior
să se răspândească în alte ţări europene”. Unde şi când a apărut primul prototip al predecesorului
ţambalului este cu neputinţă de stabilit. Din şirul lung de instrumente foarte puţine pot fi datate,
iar explicarea originii lor devine anevoioasă, dată fiind prezenţa simultană sau în perioade
succesive în zone diferite ale globului.În vechi izvoare este semnalată vehicularea în practicile
muzicale ale strămoşilor a instrumentelor de tipul ţambalului.
Țambalul este un instrument cordofon acționat prin lovire cu ajutorul a două ciocănașe din lemn,
învelite la un capăt cu o bucată de material textil. A fost utilizat mai ales în Muntenia, utilizarea
lui restrângându-se tot mai mult ulterior. Țambalul românesc este ținut de interpret în zona
abdomenului, cu ajutorul unei curele.
Unul dintre cei mai vechi predecesori ai țambalului este Santur,care este tot un instrument
muzical cu coarde a cărui origine se află în antichitate (anii 300 î.e.n. sau chiar mai vechi) și care
a avut o largă răspândire în multe variante.Este considerat drept forma originară a țiterei,harpei și
a țambalului.Țambalul mai este cunoscut în lume sub alte variante similare, adaptate culturilor
în care se regăsește sau acolo unde popularitatea lui a impus o formă locală: cymbalum,
cymbalom, cimbalom ,aceste variante fiind cele mai folosite intrucat sunt in limba
engleza.Deasemenea se mai folosește si denumirile de dulcimer,țimbalî,țimbal, ș.a.m.d.
„Inca de la primele mărturii a prezenţei ţambalului în spaţiul cultural românesc respectiv
1538, s-a aratat ca fiind un instrument foarte valoros si apreciat .Însași Ştefan Lăcustă, domn al
Moldovei, primeşte cu prilejul instaurării în scaun o tobă şi un ţambal.O alta dovada că
țambalul era un instument preferat al nobilimii dateaza din anul 1546,cand într-unul din
registrele de evidenţă ale oraşului Braşov este notată sosirea în această urba a lui „Nicolae Dicul,
om de casă al lui Mircea Ciobanul, pentru un ţambal al tinerei voivodese”.
În tot acest timp țambalul patrunde foarte repede in castele,devenind asadar instrumentul preferat
al nobilimii.Cu denumirea de organ ,canon, canun si psalterion este consemnat în primele
traduceri ale carţilor bisericeşti de la noi, păstrate în manuscris: Codicele Voroneţean, Psaltirea
Şcheiana, Psaltirea românească şi Cartea de învaţătură a Diaconului Coresi.
În Psaltirea sfântului proroc David (1673), îndemnul de închinare şi slavă providenţei reclama
„…glasuri nalte/De …., …organe tinse-n strune/…ţimbale”.
Formaţiile de altădată, conform publicaţiei citate, întruneau, alături de viori, violoncel, nai şi
ţambalul, iar de la un timp încoace şi "... unele instrumente de suflat ... au înlocuit treptat în
tarafurile ţambalul şi acel fluier al pădurilor". Cu toate acestea, în sec. al XIX-lea, ţambalul este
menţionat în diferite surse în componenţa tarafurilor lăutăreşti din oraşe. Totuşi, nu este exclus ca
instrumentul să fi circulat şi în localităţile rurale,întrucat în raspunsurile chestionarelor a lui B. P.
Hașdeu este menționată prezenţa ţambalului în localităţi din componenţa actualelor judeţe
Buzău, Dâmboviţa, Ialomiţa, Prahova,etc.
În perioada dintre cele două războaie mondiale, ţambalul portabil (mic) face parte din
grupurile instrumentale de proporţii reduse, în special, în delta Prutului şi a Dunării. Ţambalul
portabil se încadra perfect din toate punctele de vedere în componenţa formaţiilor mici,
ambulante lăutăreşti de odinioară.Odată cu stabilirea ansamblurilor instrumentale în localuri şi cu
lărgirea corpusului organofon, ţambalul de concert (mare) este de nelipsit şi indispensabil în
componenţa orchestrelor de muzică populară, înlocuind definitiv ţambalul portabil, (mic).
La noi in țara s-a împamântenit in sec al XIX lea, fiind adus din apus de la vecinii noștri unguri.
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea meşterul budapestan Iozsef V. Schunda măreşte
considerabil cutia de rezonanţă a ţambalului vechi, instalat de acum pe patru picioare. În partea
inferioară instrumentul este prevăzut cu două pedale pentru surdină, iar pe placa de faţă sunt
întinse 35 de corzi, grupate în 2, 3 și 4 coruri, acordate în unison, cu o scară cromatică temperată.
Varianta instrumentului Schunda s-a răspândit, treptat, în majoritatea formaţiilor de muzică
populară din ţările balcanice, şi în deosebi, în tarafurile profesionale şi de amatori din Muntenia,
Transilvania și Moldova.
„In Romania lui 1880 cererea de instrumente fiind foarte mare ,s-a simțit nevoia fabricarii
lor in serie,datorită rolului important pe care il are in organizarea tarafurilor lăutărești si a
orchestrelor profesioniste de folclor ,astfel a luat ființa la București o fabrică numita Shafler,
care construia țambale mari si mici dupa modelul unguresc Shunda’’.
Țambalul a căpatat o larga raspandire in toate provinciile românesti,datorita rolului
important pe care il are in organizarea tarafurilor lăutarești cat si in cadrul orcherstrelor
profesioniste de folclor.
„Maghiarii consideră tambalul ca un instrument tipic maghiar - dar în același timp
chinezii, iranienii, indienii, germanii, francezii și multe alte națiuni îl consideră instrumentul lor
național. Cu toate acestea, știm foarte puțin despre asta, în comparație cu celelalte instrumente
muzicale”.
Descrierea instrumentului
Țambalele sunt de doua feluri :mari si mici.

Țambalele mici folosite in special de lautarii de țară,fiind mai usor de transportat au un
nr de 20-25 de coruri (cupluri) de coarde acordate dupa sistemul românesc sau
unguresc.Acordajul unguresc insa nu se mai foloseste ,atfel ca la momentul actual se foloseste
doar cel unguresc fiind considerat cel mai practic și cel mai bun cel mai bun.
Complectul de coarde.
Complectul de coarde reprezintă coardele ca atare întinse pe ramele de sprijin şi destinate
obţinerii vibraţilor sonore de o anumită frecvenţă. Cu ajutorul aşa numitelor tor „ciocănele”,
coardele sunt făcute să vibreze şi acestă vibraţie la rândul ei se transmite plăcii de rezonanţă. „Ea
vibrează cu aceeaiaşi frecvenţă ca şi coardele şi datorită suprafeţii sale mari, pune în mişcare
aerul înconjurător.”
Mensura complectului de coarde include distribuirea coardelor (corurilor de una, doua,
trei şi patru coarde), mărimea lor, diametrul, gradul de întindere, numărul de coarde, cât şi
numărul de vibraţii, frecvenţa lor, tensiunea materialului din care sunt fabricate coardele şi locul
lovirii cu ciocănelele. Complectul de coarde e distribuit după registre : de bas, tenor, sopran.
„Ţambalul cu un diapazon de cinci octave poate reproduce 52 sunete de bază. De la nota la din
contraoctavă pîna la nota, fa diez din octava a treia, pentru amplificarea sunetului uneia sau
altei note se fixează grupuri de coarde, acordate în unison, numite coruri”. Intensitatea şi
specificul sunetului depinde de lungimea, diametrul şi gradul de întindere a coardei, care trebuie
sa fie în întregime de acelaşi diametru. Coardele de bas se fabrică prin metoda înfăşurării pe
coarda de oţel a unei sîrmuliţe moi de cupru. Înfăşurarea se efectuează în unul sau doua straturi.
Calitatea sunetului coardelor de bas depinde de densitatea ajustării sârmuliței ajustate.
Placa de rezonanță. Serveşte
Se folosește pentru amplificarea virbraţilor sonore ale coardelor. De construcţia ei depinde tăria
sunetului şi timbrul instrumentului. Ea are forma unui trapez încleiat și variază de la 7 până la 9
mm. Pentru o vibraţie sonore a coardelor pe toată suprafaţa interioară a plăcii de rezonanţă se
încleie de-a lungul şi de-a curmezişul panoului 12 ripci,care au o forma dreptunghiulară,
înalţimea de 30-32 mm, iar lăţimea de 25 mm. Partea exterioară a plăcii de rezonanţă se vopseşte
şi se poleşte în culoarea neagră. Alegearea culorii negre sau a altor culori închise pentru cutia de
rezonanţă se explică prin dorinţa de a evidenţia distinct coardele de culoare deschisă. Placa de
rezonanţă se fixează pe şpraiţurile rastei, iar pe partea ei exterioară se suprapun suporturile
numite saitenşteiguri.
Saitenştegurile reprezintă în sine o garnitură din cinci grupuri de suporturi cilindrice
fasonate, cu diametru de 16-18 mm şi înălţimea de 29 mm confecţionate din arţar. Suporturile
sunt fixate rigid pe nişte plăci de lemn. De-a lungul osiei plăcilor, la capătul suporturilor se face
o tăitură de 2 mm adîncime pentru montarea tijei de alamă cu diametru de 3,5 mm pe care se
întăresc coardele. Saitenştegurile servesc pentru transmiterea vibraţilor sonore ale coardelor la
placa de rezonanţă şi pentru distribuirea corurilor coardelor. Toate saitenştegurile sunt vopsite în
culoare deschisă, cu excepţia notelelor re din octava a doua, sol din prima octava, si bemol din
octava mică şi do din octava mare, care pentru a uşura orientarea, sunt vopsite în culoare neagră.
Suporturile servesc la întărirea plăcii de rezonanţă şi a coardelor, tensiunea cărora ajunge pîna la
18 tone.
Rasta. Pe rasta care contribuie la procesul de rezonanţă, se fixează placa de rezonanţă, rama
metalică, virbelbancul. ştiftbancul, complectul de coarde, picioarele, mecanismul cu pedală,
surdina şi carcasa ţambalului. Rasta constă din nişte stinghii dreptunghiulare de lemn,
înclinate între ele, care alcătuesc panoul inferior pe care se încleie în partea dindărăt rama de
lemn şi pîrghia oscilantă pentru fixarea lirei, iar pe partea frontală- virbelbancul, ştiftbancul şi
stinghiile de distanţiere-şpraiţurile. Înăuntru rastei se montează nişte popice cu înălţimea de
45-60 mm de diametru 32 mm. Ele servesc pentru susţinerea plăcii de rezonanţă şi contribuie
la transmiterea vibraţilor ei panoului inferior, precum şi la obţinerea unei nuanţe uniforme de
timbru în toate registrele.
Rama metalică, suportă presiunea corzilor. Ea este turnată din fontă cenuşie. Sunt rame
alcătuite din doi saboţi de fontă cenuşie şi doua tije metalice de distanţare cu diametru de 32 mm
şi lungime de 600-700 mm.
Virbelbancul – e destinat montării aşa numitor virbeli care servesc la întinderea coardelor.
Se confecţionează din trei straturi de fag ales special sau din scîndurele de arţar, încleiate în
cruce în aşa fel ca forţa presiunii virbelor la întindere să fie orientate de-a lungul straturilor
inelare anuale ale lemnului. Virbele servesc la acordarea strunelor, care sunt confecţionate
din oţel cu lungimea de 40-50 mm şi diametrul 7 mm.
Ştiftbancul – se fabrică ca şi virbelbancul din placaj încleiat de fag. Pe el se bat ştifturile
metalice de care se fixează coardele.
Mecanismul cu pedală şi surdină – e destinat reproducerii de către ţambalagiu a sunetului
șdorit şi atribuirii acestora a unei intensităţi şi a unui timbru anumit. Constă dintr-un sistem de
pîrghii puse în funcţiune de piciorul interpretului.
Carcasa serveşte la protecţia strunelor a mecanismului cu pedală şi surdină, a plăcii de
rezonanţă şi la înfrumuseţarea aspectului exterior al instrumentului. E fabricat din lemn de brad,
având aceleaşi dimensiuni ca şi rasta şi se acoperă cu placaj din specii de lemn preţios (mahagon,
nuc).
Folosirea cheii de acordat .Cheia se fixează adânc pe verbe,iar mînerul cheii se răsuceşte
încet,prin acordarea verbulul care nu se îndoaie, ci se răsuceşte.
Acordajul.Acordajul țambalului seamană intr un procent destul de mare cu cel al
pianului,însa la țambal gradul de dificultate este mult mai mare întrucat începând cu coarda Sol
si respectiv Do din registrul mediu ,corzile sunt despartite in doua prin popicele de înălțare,astfel
încat în momentul în care se acordeaza corzile din partea stangă a tablei de rezonanța trebuie
acordate în acelasi timp si cele din drepta tablei de rezonanța ,lucru nu foarte ușor ,deoarece este
nevoie de multă experiența pentru a le fixa un acordaj perfect.În momentul in care spre exemplu
se acordeaza coarda La , atunci Re din dreapta din se dezacordeaza si este necesar sa fie
reacordat si apoi tot așa până se atinge un acordaj perfect,
Pentru o cunoaștere in aprofunzime a instrumentului este nevoie de descrierea țambalului
mare care cuprinde toate problemele tehnice ,asemanatoare cu cele a țambalului mic de care
difera doar prin dimensiune si ambitus .
Țambalul mare este format dintr o cutie de rezonanta de forma trapezoidala ,avand baza
mare de 1,20m, iar baza mica de 0,80 cm, construita dintr un lemn special de rezonanță.
Coardele, in nr de 20 -25 de cupluri la țambalul mic și 35 la țambalul mare ,sunt fixate pe
cutia de rezonanță printr-o serie de căluși speciali.
Cutia de rezonanță se sprijina pe patru picioare,rezonanța fiind condiționată de un
dispozitiv de pedală simplă.
Coardele groase (bașii) sunt asezate in baza mare a cutiei de rezonanță si fiecare dintre
ele , vibreaza pe toată lungimea si emit un singur sunet.
Pentru a ușura lovirea lor , au fost înalțate alternativ pe partea stăngă si dreaptă a tablei de
armonie ,niște caluși speciali.
Registrul mediu începe de la coarda Sol,unde cuplurile de coarde emit sunete mai
inalte ,numite prime.De la coarda Do1 ,coardele sunt împarțite in doua părți neegale printr un
căluș așezat in partea stângă a tablei de armonie.Fiecare din aceste coarde emite două
sunte ,acordate in cvinte .Registrul acut începe cu nota Mi 2 si se termină cu Mi 3.
Cuplurile de coarde din partea superioara a cutiei de rezonță,care emit sunetele acute sunt
mai putin folosite la acompaniament ,însa sunt folosite foarte mult la interpretarea solistică.În
registrul acut coardele sunt impărțite in trei părți cu ajutorul a doi căluși mici, astfel încat fiecare
coardă emite trei sunete.
Ciocănelele, care sunt confecţionate din lemn de nuc, uşor încovoiate şi înfăşurate la
capete cu ţesătură. La celălalt capăt ciocănaşul are o scobitură pe partea laterală pentru stabilirea
degetului arătător. Ţambalagii populari folosesc uneori 4 ciocănaşe pentru acţionarea spontană a
mai multor sunete acordice.
1.3 Poziția in timpul cântatului.
Corpul instrumentistului, asezat pe scaun, trtebuie sa facă cu instrumentul un unghi
drept (de 90°) atunci cand folosește registrul grav si cel mediu și un unghi între 60 si 45° atunci
cand folosește registrul acut al instrumentului.Brațul formeaza un unghi drept cand executantul
cânta in registrul grav cat și cel mediu și un unghi obtuz atunci cand folosește registrul acut.
Ciocanelele se țin cu degetul mare, aratator și mijlociu de la ambele mâini, in asa fel cât
arătatorul sa treaca prin deschizatura speciala a ciocanelului, pentru a-1 fixa mai bine ca sa nu
scape din mana în timpul cantatului. Ciocanelele se țin deasupra tablei de armonie la o distanța
potrivită pentru a lovi coardele cu varful lor.Nu trebuie fie apropiate prea mult de tabla de
armonie, deoarece nu pot asigura o lovire a coardelor cu efect acustic satisfacator si deasemenea
nici sa nu fie ținute prea sus deoarece produc o lovire prea puternica si totodata se micșoreaza
precizia loviturilor.
Coarda este lovita direct, iar sunetul este declanșat ceva mai repede. Acele secunde fac ca
acest instrument sa fie total unic si apreciat in randul oamenilor.
Intreținerea unui astfel de instrument este si ea foarte grea, avand in vedere ca trebuie
acordat mereu. Corzile țambalului pot genera chiar si doua sunete concomitent, lucru total unic.
Tehnica țambalului
Specificul instrumentului cere o anumita tehnică, bazată pe folosirea celor doua

ciocanele alternativ sau impreuna. Din aceasta cauza acompaniamentul folosește armonia
figurata in care elementele acordului se succed rand pe rand; se pot executa astfel acorduri de
2,3,4,5 sau chiar mai multe sunete. Tehnica instrumentului se apropie astfel foarte mult de cea a
harpei (ca efect). Figurația este de doua feluri: armonica si melodica. Figurația armonică
rezulta din descompunerea acordului în elementele sale care se succed unul dupa altul. „Vocea
omeneasca nu poate intona cu ușurinta aceste acorduri figurate, care sunt proprii unor
instrumente muzicale printre care țambalul ocupa un loc de frunte”. Cu toate ca elementele
acordului in figurație nu sună simultan ci pe rand, simțul armonic le poate cuprinde cu ușurința
in unitatea lor corespunzatoare.
Exemplele de figurație armonica pot fi infinit de variate. Figurația armonica este folosita in
primul rand la acompanierea melodiilor. Figurația melodica se produce prin brodarea liniilor
melodice cu note străine de acord. Mijloacele figurației melodice sunt întarzierile, broderiile,
notele de trecere (pasaj), apogiaturile,anticipatiile , apogiaturile și pedalele.
Figuratia armonica este folosita constant de toți instrumentiștii execuntanți țimbaliști,fiind
caracteristică acestui instrument ,figurația melodica insa cere o tehnica mult mai avansata si este
folosita de un numar mai mic de instrumentiști, in piesele cu caracter solistic .
In afara de tehnica bazata pe figurația armonică si melodică putem folosii și tehnica
bazată pe lovirea simultană a coardelor cu ambele ciocane ,aceasta execuție se numește armonie
placata,in care se ține seama ca cele doua cioccane nu pot executa simultan mai mult de doua
sunete.Acestea pot fi emise indiferent de distanta dintre ele pornind de la intervale de terță,
cvartă, cvintă, etc.
Aceasta tehnică a folosirii ciocanelor simultan , este cunoscută de lautraii românii sub
denumirea de nemțește sau dublu ciocan și alterneaza cu tehnica bazată pe figurație,prin
succesiunea ciocanelor numită si ciocan simplu.
Printre succesiunile simultane mai des folosite in tehnica ciocanelor se folosește
succesiuni de terțe simultatene,sexte simultane,octave simultane si decime simultane Pe lânga
aceste succesiuni simultane mai pot fi folosite si cele de secundă, cvartă,cvintă si septimă.
In ultimul timp datorita preocuparii pentru dezvoltarea tehnicii, unii instrumentisti
virtuoși folosesc trei ciocane , astfel putem auzii simultan 3 sunete ,acest tip de tehnică fiind
folosită doar de cei foarte experimentați. In Romania doar compozitorul Gheorghe Pantazii a
reușit sa interpreteze cu trei chiar și patru ciocanele .
Țambalul fiind un instrument de coarde lovite,folosește foarte des tremolo care poate fi
efectuat cu doua ciocane sau chiar cu un singur ciocan .
Ungurii recunoscuți ca virtuoși ai țambalului,fac cu ușuriță tremolo,cu un singur ciocan
si totusi folosesesc in mod frecvent si tremolo efectuat cu ambele ciocane.
Lautarii români folosesc indeosebi tremolo executat cu ambele ciocane atingînd o mare
disteritate in acompaniamentele așa zise ,mărunte,bazate de obicei pe pedale divizate care se
schimba periodic de la caz la caz ,cand pe tonica cand pe dominantă sau realizand un efect pe
dublă pedală divizată prin îmbinarea ambelor note.
Un tremolo perfect este egal si efectuat cu multa iuțeală,ceea ce arata ca instrumentistul
posedă o tehnică foarte avansată.Pedala instrumentului serveste și ea la menținerea sunetului ,
atunci când nu este folosit tremolo.Astfel instrumentistul poate obține un sunet de o valoare mai
mare folosind pedala.Folosirea pedalei cere din partea instrumentistului o tehnica extrem de
avansată deoarece o utilizare arbitrara poate duce la un haos sonor, coardele lovite mai multe
deodata, produc prin armonicele lor naturale , efecte sonore confuze.De aceea majoritatea
lautarilor folosesc pedala mai mult la efectuarea unor pasaje unde efectul produs de ea este
absolut divin . Se mai poate folosi la țambal si alte efecte sonore caracteristice și altor
instrumente de coarde precum Stacatto ,folosit dealtfel foarte des în tehnica țambalului.
Legato este de asemenea folosit in pasajele de figurație, mai ales sub forma de
arpegiu,care sunt caracteristice țambalului,sunetele fiind legate întrr ele.
Trilul,pizzicatto,glissando și flageoletul sunt deasemenea folosite de executanții
țimbaliști, cel din urma fiiind folosit doar de un număr restrans de instrumentisti avand o
tehnică speciala prin apasarea degetului scurtand coarda si apoi lovind-o cu ciocanul usor.
Flageoletul poate fi mai usor folosit in registrul grav al instrumentului, in mișcări
rare.Efectul de surdină este folosit foarte rar la țambal.Se folosește doar la anumite cântece
pentru a indulci sonoritatea instrumentului si pentru a micșora intensitate sunetelor de aceea se
folosesc ciocane speciale cu manșoane de filtz sau se pune deasupra coardelor o batista.Efectul
obținut este foarte delicat si lăutarii îl folosesc de obicei la interpretarea cantecelor de inima
albastră.
La țambal este posibilă executarea oricarui cântec datorită folosirii posibilităților tehnice.
In general țambalul are rol de acompaniament ,însa este folosit cu succes si in interpretare
solistica de catre cei mai experimentați țimbaliști ,altfel instrumentul este folosit in cadrul
ansamblurilor si tarafurilor iar in majoritatea ansamblurilor profesioniste se folosesc doua
țambale pentru un acompaniament mai bogat , compus din trei ,patru, sunete simultane care pot
reda caldura si sunetul acordurilor de pian.
Țambalul poate fi folosit si ca instrument solistic ,chiar cu rol de solistică de concert.
Deasemenea duete de solistică la țambal sunt adesea folosite de lautarii,astfel pot concerta doua
sau mai multe țambale deodată ,acest lucru fiind cu adevarat magnific din punct de vedere sonor.
Capitolul IV .Transcrieri si cantece folosite la țambal de virtuoși instrumentiști
In urmatoarele transcrieri putem observa toate formele de folosire in tehnica executari

care arata complexitatea instrumentului din toate punctele de vedere și nu în ultimul rând
putem sa întelegem dificultatea interpretarii la țambal ,dificultate care impinge executantul la un
studiu permanent indiferent cât de avansat este.
4.1 Toni Iordache Sarbă de concert

In această piesă ,putem observa cum de la inceputul creației interpretul folosește maxim
atat stacatto cât și tremolo ,este o creație in La Major cu rezolvare in fa# minor, se foloseste
registrul mediu si acut iar gradul de dificultate este accentuat intrucat în registrul acut este foarte
dificilă o interpretare solistica în Fa # minor. .
.
Geani Lincan -Hora in G Dur
2.6 Mircea Risipitu – Învârtita Orăştie
2.7 Mariana Risipitu - Învârtita in Rem
2.8 Mariana Risipitu – Hora de Concert Si b Major
III. Istorii biografice a câtorva dintre cei mai notabili țambalagii România –
Ambasadori Culturali în Lume.
Trecut şi prezent
Petre Zaim
„Zaim a cântat în cele mai vestite cârciumi interbelice, dar și la nunți țărănești, în sate
uitate de lume. Boem și generos, a trăit toată viața din plin, a crescut zece copii și douăzeci și
cinci de nepoți iar acum locuiește la Câmpulung Moldovenesc, într-o cameră închiriată în care
nu-i încape țambalul. Nici cel mai insensibil ascultător nu poate rămane indiferent la sunetul
corzilor atinse de Zaim iar el o știe prea bine. Repertoriul lui pare nemărginit: romanțe, valsuri,
tangouri, muzică ușoară, muzică lăutărească, balade, cântece haiducești, cântece de nuntă și de
înmormântare. Zaim nu cântă de două ori la fel. Este creativ și improvizează cu ușurință în
funcție de starea lui sufletească și de auditoriu.
Unele linii melodice se pare că au fost moștenite de la curtea medievală, supuse influențelor
turcești și grecești, altele s-au format mai târziu, sub influența creațiilor occidentale sau au
izvorât din contextul socio-cultural urban de început de secol XX. Zaim înveșmântează câtnecele
tărăgănate cu țiituri bazate pearpegii și sunete susținute prin tremolo. Textele sunt în general de
dragoste,cu unpregnant conținut erotic. îmbogățite de interjeții, lamentări și tânguiri. Timbrul lui
Zaim e unic: are patima timpului și forța de expresie necesară să recreeze o lume apusă. Elegant,
cu pantofii lustruiți, pălărie cuboruri mici și baston, Zaim Petru este întruchiparea imaginii
lăutarului interbelic´´.
Georghe Pantazi
„S-a născut în 1911 în Bucure HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure

%C8%99ti" HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99ti" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99ti"ști, într-o familie de muzicanți.
Începe să studieze țambalul în anii '20 cu celebrul țambalist Lic HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Lic%C4%83_%C8%98tef%C4%83nescu" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Lic%C4%83_%C8%98tef%C4%83nescu"ă HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Lic%C4%83_%C8%98tef%C4%83nescu"Ștefănescu, învățând de
la acesta notele muzicale.
În perioada 1930-1940 cântă în diverse formații pe la diferite restaurante bucureștene.
Între 1941-1944 concertează frecvent la Radio HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Radio_Rom%C3%A2nia" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Radio_Rom%C3%A2nia"Bucure HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Radio_Rom%C3%A2nia"ști, mai ales la „Ora răniților”.
În 1950 este angajat ca țambalist la Orchestra populară a Ansamblului „Doina” al
Armatei, evoluând sub bagheta dirijorului Dinu HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dinu_Stelian&action=edit&redlink=1"
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dinu_Stelian HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dinu_Stelian&action=edit&redlink=1"&
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Dinu_Stelian&action=edit&redlink=1"action=edit HYPERLINK
title=Dinu_Stelian&action=edit&redlink=1"redlink=1" HYPERLINK
title=Dinu_Stelian&action=edit&redlink=1" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dinu_Stelian HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dinu_Stelian&action=edit&redlink=1"action=edit
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dinu_Stelian&action=edit&redlink=1"redlink=1"
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dinu_Stelian&action=edit&redlink=1"action=edit
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dinu_Stelian&action=edit&redlink=1"redlink=1"
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dinu_Stelian&action=edit&redlink=1"Stelian.
Între 1950-1953 înregistrează piese concertante și unele compoziții la Radiodifuziunea
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Radiodifuziunea_Rom%C3%A2n%C4%83"
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Radiodifuziunea_Rom%C3%A2n%C4%83"Român
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Radiodifuziunea_Rom%C3%A2n%C4%83"ă.
Între 1954-1955 este primul și unicul profesor de țambal la Școala nr. 1 din București,
actualul liceu de muzică „Dinu Lipatti”.
A întreprins turnee artistice în URSS, Cehoslovacia, Polonia, RDG, Iugoslavia, Bulgaria,
Ungaria, Austria, Elve HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C8%9Bia"
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C8%9Bia" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C8%9Bia"ția, Finlanda, Israel, Egipt, Turcia, Irak, Siria,
India, China, Coreea HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Coreea_de_Nord"
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Coreea_de_Nord" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Coreea_de_Nord" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Coreea_de_Nord"de HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Coreea_de_Nord"Nord etc.
A compus și prelucrat numeroase piese de concert pentru țambal, notabile fiind: Hora de
concert, Sârba de concert nr. 1, Piesa de concert nr. 5 și Piesă pentru concert de țambal.”
Mitica Ciuciu
„S-a născut în anul 1913 în Bucure HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure

%C8%99ti" HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99ti" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99ti"ști, într-o veche familie de lăutari.
Din 1920 începe să învețe să cânte la țambal cu celebrul țambalist Lică HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Lic%C4%83_%C8%98tef%C4%83nescu"Ștefănescu. În aceeași
perioadă începe să rivalizeze cu un alt discipol al lui Lică Ștefănescu, viitorul compozitor,
profesor și țambalist Gheorghe HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Pantazi"
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Pantazi" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Pantazi" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Pantazi"Pantazi.În 1936 debutează la casa
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Cas%C4%83_de_discuri" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Cas%C4%83_de_discuri" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Cas%C4%83_de_discuri"de HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Cas%C4%83_de_discuri"discuri Electrecord, cântând în taraful
violonistului F HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/F%C4%83nic%C4%83_Vi
%C8%99an" HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/F%C4%83nic%C4%83_Vi
%C8%99an"ănică HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/F%C4%83nic%C4%83_Vi
%C8%99an"„ HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/F%C4%83nic%C4%83_Vi
%C8%99an"Chioru” HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/F%C4%83nic%C4%83_Vi
%C8%99an"Vi HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/F%C4%83nic%C4%83_Vi
%C8%99an"șan, unde îi revin câteva momente de solo pe țambal.
În 1944 concertează la Viena cu taraful lui Grigora HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Grigora%C8%99_Dinicu" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Grigora%C8%99_Dinicu"ș HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Grigora%C8%99_Dinicu"Dinicu, unde interpretează muzică
lăutărească și muzică „națională” (populară) românească, dar și muzică internațională de café-
concert.
În 1945, ca membru al orchestrei „Doina Românească”, condusă de violonistul Petrică
Moțoi, participă la concertul din 4 HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/4_februarie"
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/4_februarie" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/4_februarie" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/4_februarie"februarie de la Sala Dalles unde, într-un trio de
țambale (alături de fiul său, Iani Ciuciu și Victor Manu), interpretează un preludiu de Serghei
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Serghei_Rahmaninov" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Serghei_Rahmaninov" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Serghei_Rahmaninov"Rahmaninov. În același an este solicitat de
compozitorul Mihail HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Jora" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Jora" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Jora"Jora să cânte, tot alături de Iani HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Iani_Ciuciu" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Iani_Ciuciu"Ciuciu, propria sa transcripție pentru două țambale a
Rapsodiei HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Rapsodia_rom%C3%A2n%C4%83"
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Rapsodia_rom%C3%A2n%C4%83" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Rapsodia_rom%C3%A2n%C4%83" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Rapsodia_rom%C3%A2n%C4%83"Române HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Rapsodia_rom%C3%A2n%C4%83"nr. HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Rapsodia_rom%C3%A2n%C4%83"1 HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Rapsodia_rom%C3%A2n%C4%83"în HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Rapsodia_rom%C3%A2n%C4%83"La HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Rapsodia_rom%C3%A2n%C4%83"major, HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Rapsodia_rom%C3%A2n%C4%83"op. HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Rapsodia_rom%C3%A2n%C4%83"11, de George HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/George_Enescu" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/George_Enescu"Enescu.
În 1946 este angajat în Orchestra Ansamblului Sindicatelor din România, evidențiindu-și
calitățile de bun acompaniator, posedând (după expresia lui Ionel HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Ionel_Budi%C8%99teanu" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Ionel_Budi%C8%99teanu"Budi HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Ionel_Budi%C8%99teanu"șteanu) „un ciocan” viguros, ferm și
sigur pe armoniile și ritmurile date.
În 1950 interpretează, sub conducerea dirijorului Sergiu HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Sergiu_Comissiona" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Sergiu_Comissiona"Comissiona, Fantezia concertantă pentru
țambal și orchestră a compozitorului Florin HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Florin_Comi%C8%99el" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Florin_Comi%C8%99el"Comi HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Florin_Comi%C8%99el"șel.
În 1970 își prezintă propriile variațiuni pe tema Anicuța neichii dragă, în orchestrația lui
Constantin HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Arvinte" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Arvinte" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Arvinte"Arvinte și sub conducerea dirijorului Victor
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Victor_Predescu" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Victor_Predescu" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Victor_Predescu"Predescu, la premiera spectacolului Pe aripile
rapsodiei, oferit publicului de către nou-înființatul ansamblu „Rapsodia Română”.
În perioada 1970-1975 colaborează cu Orchestra „Rapsodia Română” și cu Orchestra
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Orchestra_de_muzic%C4%83_popular
%C4%83_Radio" HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Orchestra_de_muzic
%C4%83_popular%C4%83_Radio" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Orchestra_de_muzic%C4%83_popular%C4%83_Radio"
%C4%83_popular%C4%83_Radio"de HYPERLINK
%C4%83_Radio"muzic HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Orchestra_de_muzic
%C4%83_Radio"ă HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Orchestra_de_muzic
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Orchestra_de_muzic%C4%83_popular%C4%83_Radio"popular
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Orchestra_de_muzic%C4%83_popular%C4%83_Radio"ă
%C4%83_popular%C4%83_Radio"Radio, conduse de importanți dirijori precum: Ionel
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Ionel_Budi%C8%99teanu" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Ionel_Budi%C8%99teanu"șteanu, Victor HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Victor_Predescu"Predescu, Radu HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Radu_Voinescu_(dirijor)" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Radu_Voinescu_(dirijor)"Voinescu, Marius HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Marius_Olmazu&action=edit&redlink=1"
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Marius_Olmazu HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Marius_Olmazu&action=edit&redlink=1"&
title=Marius_Olmazu&action=edit&redlink=1"action=edit HYPERLINK
title=Marius_Olmazu&action=edit&redlink=1"redlink=1" HYPERLINK
title=Marius_Olmazu&action=edit&redlink=1" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Marius_Olmazu HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Marius_Olmazu&action=edit&redlink=1"action=edit
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Marius_Olmazu&action=edit&redlink=1"redlink=1"
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Marius_Olmazu&action=edit&redlink=1"Olmazu și
Paraschiv HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Paraschiv_Oprea" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Paraschiv_Oprea" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Paraschiv_Oprea"Oprea.
În 1971, împreună cu Orchestra Ansamblului C.C.S., concertează în orașe importante din
Europa, notabile fiind concertele din Berlin și Paris, dar și în în Canada, la Montréal și în
Japonia, la Tokyo. În același an începe să compună o serie de variațiuni pe tema cântecului
Tudorițo, nene, foarte cunoscut prin interpretările anterioare ale Ioanei HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Ioana_Radu" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Ioana_Radu"Radu. Aceste variațiuni au fost transformate, prin
acompaniament orchestral-simfonic, de către Constantin HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Arvinte"Arvinte și cedate lui Toni HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Toni_Iordache" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Toni_Iordache"Iordache (ce a interpretat această compoziție în
1974 cu orchestra simfonică din Tokio). În memoria sa, țambalistul Anatol HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anatol_Cazanoi&action=edit&redlink=1"
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anatol_Cazanoi HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anatol_Cazanoi&action=edit&redlink=1"&
title=Anatol_Cazanoi&action=edit&redlink=1"action=edit HYPERLINK
title=Anatol_Cazanoi&action=edit&redlink=1"redlink=1" HYPERLINK
title=Anatol_Cazanoi&action=edit&redlink=1" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anatol_Cazanoi HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anatol_Cazanoi&action=edit&redlink=1"action=edit
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anatol_Cazanoi&action=edit&redlink=1"redlink=1"
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anatol_Cazanoi&action=edit&redlink=1"action=edit
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anatol_Cazanoi&action=edit&redlink=1"redlink=1"
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anatol_Cazanoi&action=edit&redlink=1"Cazanoi a
interpretat aceeași temă, în 1999, la Filarmonica din Chi HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Chi%C8%99in%C4%83u" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Chi%C8%99in%C4%83u" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Chi%C8%99in%C4%83u"șinău, sub bagheta lui Gheorghe
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Mustea" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Mustea" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Mustea"Mustea. [3]
În 1983 realizează ultimele sale înregistrări la Radiodifuziunea HYPERLINK

"https://ro.wikipedia.org/wiki/Radiodifuziunea_Rom%C3%A2n%C4%83" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Radiodifuziunea_Rom%C3%A2n%C4%83"Român HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Radiodifuziunea_Rom%C3%A2n%C4%83"ă. Printre ele se
numără și variațiunile pentru țambal pe tema cântecului Barbu Lăutaru, ultima sa compoziție.
Faima sa ca excepțional interpret la țambal i-a atras pe mulți tineri dornici să se
perfecționeze la acest instrument, devenindu-i mai apoi elevi, printre care: copiii săi, Iani
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Iani_Ciuciu" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Iani_Ciuciu"Marinescu-Ciuciu, Virginica HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Virginica_Marinescu-
Ciuciu&action=edit&redlink=1" HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Virginica_Marinescu-Ciuciu HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Virginica_Marinescu-Ciuciu&action=edit&redlink=1"& HYPERLINK
Ciuciu&action=edit&redlink=1"action=edit HYPERLINK
Ciuciu&action=edit&redlink=1"& HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Virginica_Marinescu-Ciuciu&action=edit&redlink=1"redlink=1" HYPERLINK
title=Virginica_Marinescu-Ciuciu&action=edit&redlink=1" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Virginica_Marinescu-Ciuciu HYPERLINK
title=Virginica_Marinescu-Ciuciu&action=edit&redlink=1"action=edit HYPERLINK
Ciuciu&action=edit&redlink=1"redlink=1" HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
Ciuciu&action=edit&redlink=1"Marinescu-Ciuciu, Stela HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stela_Marinescu-Ciuciu&action=edit&redlink=1"
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stela_Marinescu-Ciuciu
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stela_Marinescu-
title=Stela_Marinescu-Ciuciu&action=edit&redlink=1"action=edit HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stela_Marinescu-Ciuciu&action=edit&redlink=1"&
title=Stela_Marinescu-Ciuciu&action=edit&redlink=1" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stela_Marinescu-Ciuciu HYPERLINK
title=Stela_Marinescu-Ciuciu&action=edit&redlink=1"& HYPERLINK
title=Stela_Marinescu-Ciuciu&action=edit&redlink=1"redlink=1" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stela_Marinescu-Ciuciu HYPERLINK
title=Stela_Marinescu-Ciuciu&action=edit&redlink=1"redlink=1" HYPERLINK
title=Stela_Marinescu-Ciuciu&action=edit&redlink=1"Marinescu-Ciuciu, ginerele său, Nicolae
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Bob_St
%C4%83nescu&action=edit&redlink=1" HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Nicolae_Bob_St%C4%83nescu HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Nicolae_Bob_St%C4%83nescu&action=edit&redlink=1"& HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Bob_St
%C4%83nescu&action=edit&redlink=1"action=edit HYPERLINK
%C4%83nescu&action=edit&redlink=1"& HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Nicolae_Bob_St%C4%83nescu&action=edit&redlink=1"redlink=1" HYPERLINK
title=Nicolae_Bob_St%C4%83nescu&action=edit&redlink=1" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Bob_St%C4%83nescu HYPERLINK
title=Nicolae_Bob_St%C4%83nescu&action=edit&redlink=1"action=edit HYPERLINK
%C4%83nescu&action=edit&redlink=1"redlink=1" HYPERLINK
%C4%83nescu&action=edit&redlink=1"Bob HYPERLINK
%C4%83nescu&action=edit&redlink=1"St HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
%C4%83nescu&action=edit&redlink=1"ănescu (zis „Valetul”) și fiul acestuia Florian
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Florian_Bob_St
title=Florian_Bob_St%C4%83nescu HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Florian_Bob_St%C4%83nescu&action=edit&redlink=1"& HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Florian_Bob_St
title=Florian_Bob_St%C4%83nescu&action=edit&redlink=1"redlink=1" HYPERLINK
title=Florian_Bob_St%C4%83nescu&action=edit&redlink=1" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Florian_Bob_St%C4%83nescu HYPERLINK
title=Florian_Bob_St%C4%83nescu&action=edit&redlink=1"action=edit HYPERLINK
%C4%83nescu&action=edit&redlink=1"Bob HYPERLINK
%C4%83nescu&action=edit&redlink=1"St HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
%C4%83nescu&action=edit&redlink=1"ănescu (care se poate spune că a copilărit în casa lui
Mitică Ciuciu), Nicolae HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Nicolae_Fieraru&action=edit&redlink=1" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Fieraru HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Fieraru&action=edit&redlink=1"&
title=Nicolae_Fieraru&action=edit&redlink=1"action=edit HYPERLINK
title=Nicolae_Fieraru&action=edit&redlink=1"redlink=1" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Fieraru&action=edit&redlink=1"
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Fieraru HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Fieraru&action=edit&redlink=1"action=edit
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Fieraru&action=edit&redlink=1"redlink=1"
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Fieraru&action=edit&redlink=1"action=edit
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Fieraru&action=edit&redlink=1"redlink=1"
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Fieraru&action=edit&redlink=1"Fieraru,
Costel HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Costel_Pandelescu&action=edit&redlink=1" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Costel_Pandelescu HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Costel_Pandelescu&action=edit&redlink=1"&
title=Costel_Pandelescu&action=edit&redlink=1"action=edit HYPERLINK
title=Costel_Pandelescu&action=edit&redlink=1"redlink=1" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Costel_Pandelescu&action=edit&redlink=1"
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Costel_Pandelescu HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Costel_Pandelescu&action=edit&redlink=1"Pandelescu și Toni HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Toni_Iordache"Iordache, căruia i-a desăvârșit multe posibilități
tehnice și expresive ale țambalului.”
Iani Ciuciu
Născut în anul 1936, încă de mic acesta începe să învețe să cânte la țambal de la tatăl său
la fel ca și sora sa, Verginica Ciuciu. Cântă împreună cu tatăl său la nenumărate evenimente sau
concerte, unde se face cunoscut din ce în ce mai mult.
Pe 4 HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/4_februarie" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/4_februarie"februarie 1945, la doar 9 ani, apare în concertul de
debut al Orchestrei „Doina Românească” a lui Petrică HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Petric%C4%83_Mo%C8%9Boi" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Petric%C4%83_Mo%C8%9Boi"Mo HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Petric%C4%83_Mo%C8%9Boi"țoi, interpretând într-un trio de
țambale alături de tatăl său și țambalistul Victor HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Victor_Manu&action=edit&redlink=1"
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Victor_Manu HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Victor_Manu&action=edit&redlink=1"&
title=Victor_Manu&action=edit&redlink=1"action=edit HYPERLINK
title=Victor_Manu&action=edit&redlink=1"redlink=1" HYPERLINK
title=Victor_Manu&action=edit&redlink=1" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Victor_Manu HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Victor_Manu&action=edit&redlink=1"action=edit
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Victor_Manu&action=edit&redlink=1"redlink=1"
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Victor_Manu&action=edit&redlink=1"action=edit
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Victor_Manu&action=edit&redlink=1"redlink=1"
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Victor_Manu&action=edit&redlink=1"Manu, un
celebru preludiu de Serghei HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Serghei_Rahmaninov"
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Serghei_Rahmaninov" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Serghei_Rahmaninov"Rahmaninov.
În 1960 devine țambalist al Orchestrei HYPERLINK
%C4%83_Radio"de HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Orchestra_de_muzic
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Orchestra_de_muzic%C4%83_popular%C4%83_Radio"muzic
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Orchestra_de_muzic%C4%83_popular%C4%83_Radio"ă
%C4%83_popular%C4%83_Radio"popular HYPERLINK
%C4%83_popular%C4%83_Radio"ă HYPERLINK
%C4%83_Radio"Radio, cântând sub bagheta unor mari dirijori precum Victor HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Victor_Predescu"Predescu, Radu HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Radu_Voinescu_(dirijor)"Voinescu, Marius HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Marius_Olmazu&action=edit&redlink=1"Olmazu și
mai ales Paraschiv HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Paraschiv_Oprea" HYPERLINK
În 1961, cu ocazia cununiei acordeonistului Costic HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Costic%C4%83_
%C8%98erban&action=edit&redlink=1" HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Costic%C4%83_%C8%98erban HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Costic%C4%83_%C8%98erban&action=edit&redlink=1"& HYPERLINK
%C8%98erban&action=edit&redlink=1"action=edit HYPERLINK
%C8%98erban&action=edit&redlink=1"& HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Costic%C4%83_%C8%98erban&action=edit&redlink=1"redlink=1" HYPERLINK
%C8%98erban&action=edit&redlink=1"ă HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Costic%C4%83_%C8%98erban&action=edit&redlink=1" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Costic%C4%83_%C8%98erban HYPERLINK
title=Costic%C4%83_%C8%98erban&action=edit&redlink=1"action=edit HYPERLINK
%C8%98erban&action=edit&redlink=1"redlink=1" HYPERLINK
%C8%98erban&action=edit&redlink=1"redlink=1" HYPERLINK
%C8%98erban&action=edit&redlink=1"Șerban, Iani Ciuciu îl cunoaște pe fratele său, Bebe
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Bebe_%C8%98erban" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Bebe_%C8%98erban" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Bebe_%C8%98erban"Șerban de la Petrechioaia. Acesta este
invitat să se alăture tarafului său, din care mai făceau parte: fratele Grigore HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Grigore_Ciuciu&action=edit&redlink=1"
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Grigore_Ciuciu HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Grigore_Ciuciu&action=edit&redlink=1"&
title=Grigore_Ciuciu&action=edit&redlink=1"action=edit HYPERLINK
title=Grigore_Ciuciu&action=edit&redlink=1"redlink=1" HYPERLINK
title=Grigore_Ciuciu&action=edit&redlink=1" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Grigore_Ciuciu HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Grigore_Ciuciu&action=edit&redlink=1"action=edit
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Grigore_Ciuciu&action=edit&redlink=1"redlink=1"
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Grigore_Ciuciu&action=edit&redlink=1"action=edit
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Grigore_Ciuciu&action=edit&redlink=1"redlink=1"
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Grigore_Ciuciu&action=edit&redlink=1"Ciuciu
(contrabas), Constantin HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Eftimiu_(c
%C3%A2nt%C4%83re%C8%9B)" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Eftimiu_(c%C3%A2nt%C4%83re%C8%9B)"
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Eftimiu_(c%C3%A2nt%C4%83re
%C8%9B)" HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Eftimiu_(c%C3%A2nt
%C4%83re%C8%9B)" HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Eftimiu_(c
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Eftimiu_(c%C3%A2nt%C4%83re%C8%9B)"Eftimiu
(vioară și voce) și Costel HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Costel_Vasilescu"
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Costel_Vasilescu" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Costel_Vasilescu" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Costel_Vasilescu"Vasilescu (trompetă).
Cântă cu marii lăutari ai vremii, în diferite tarafuri, formându-și un repertoriu foarte
variat, la fel ca tatăl său, Mitică HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Mitic
%C4%83_Ciuciu" HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Mitic%C4%83_Ciuciu"
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Mitic%C4%83_Ciuciu" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Mitic%C4%83_Ciuciu" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Mitic%C4%83_Ciuciu"Ciuciu, fiind un mare păstrător al pieselor
vechi lăutărești.
Moare la data 19 HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/19_august" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/19_august" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/19_august"august 2012, în vârstă de 76 de ani, bătrân și bolnav.
Toni Iordache
„S-a născut la data de 17 HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/17_decembrie"

HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/17_decembrie" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/17_decembrie" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/17_decembrie"decembrie 1942 în satul Bâldana, jude
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Ilfov" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Ilfov" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Ilfov"țul HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Ilfov"Ilfov, urmând tradiția muzicală a familiei
sale (tatăl său cânta la țambal și ambii unchi cântau la vioara). Începe să învețe țambalul de la
vârsta de 4 an, ulterior devenind ucenicul lui Mitic HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Mitic%C4%83_Ciuciu"ă HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Mitic%C4%83_Ciuciu"Ciuciu.
În 1958 câștigă medalia de aur la „Welt Jugend Feier” în Viena, iar în 1960 este solicitat
și ulterior angajat de Orchestra ansamblului de muzică populară „Ciocârlia”.
Între anii 1960-1969, împreuna cu Ansamblul „Ciocârlia” are concerte în toată țara, dar și
un turneu în Londra și unul la Moscova. În 1968 câștigă medalia de aur la „Festivalul Tinerilor
Muzicieni” la Sofia.
În 1969 participă la un turneu la Paris împreună cu Gheorghe HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Zamfir" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Zamfir"Zamfir și formația sa, renunță la contractul său
cu Ansamblul „Ciocârlia”. Din 1970 colaborează numai cu taraful condus de naistul Gheorghe
Zamfir, cu care ajunge în Berlin și în Budapesta, până la sfârșitul vieții.
În 1973 colaborează cu Orchestra de muzica simfonica NHK Orchestra din Tokyo și
interpretează, ca invitat, suita „Hary Janos” pentru țambal a lui Zolt HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Zolt%C3%A1n_Kod%C3%A1ly" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Zolt%C3%A1n_Kod%C3%A1ly"án HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Zolt%C3%A1n_Kod%C3%A1ly"Kodály.”.
Din 1975 se alătură orchestrei lui Ion HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Onoriu" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Onoriu"Onoriu cântând cu instrumentiști importanți precum
Costel HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Costel_Vasilescu" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Costel_Vasilescu"Vasilescu sau Mielu HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Mielu%C8%9B%C4%83_Bibescu" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Mielu%C8%9B%C4%83_Bibescu"ță HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Mielu%C8%9B%C4%83_Bibescu"Bibescu.
După 1970 cântă împreună cu fiul său, Leonard HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Leonard_Iordache&action=edit&redlink=1"
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Leonard_Iordache HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Leonard_Iordache&action=edit&redlink=1"&
title=Leonard_Iordache&action=edit&redlink=1"action=edit HYPERLINK
title=Leonard_Iordache&action=edit&redlink=1"redlink=1" HYPERLINK
title=Leonard_Iordache&action=edit&redlink=1" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Leonard_Iordache HYPERLINK
title=Leonard_Iordache&action=edit&redlink=1"Iordache.Moare in 1988.
Este considerat Regele țambalului din toate timpurile .
Melodii Discografie
Pasarea si pitulicea Hora de concert,La cules de cucuruz
Sarba ca la Craiova etc.
Ion Miu
S-a născut în 1955 în orașul Titu, jude HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude

%C8%9Bul_D%C3%A2mbovi%C8%9Ba" HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude
%C8%9Bul_D%C3%A2mbovi%C8%9Ba"țul HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude
%C8%9Bul_D%C3%A2mbovi%C8%9Ba"Dâmbovi HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_D%C3%A2mbovi%C8%9Ba" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_D%C3%A2mbovi%C8%9Ba" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_D%C3%A2mbovi%C8%9Ba"ța. În 1959 începe
să cânte la țambal sub îndrumarea tatălui.
Activitatea artistică o începe în 1963 la Casa HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Casa_de_Cultur
%C4%83_Lenin&action=edit&redlink=1" HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Casa_de_Cultur%C4%83_Lenin HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Casa_de_Cultur%C4%83_Lenin&action=edit&redlink=1"& HYPERLINK
%C4%83_Lenin&action=edit&redlink=1"action=edit HYPERLINK
%C4%83_Lenin&action=edit&redlink=1"& HYPERLINK
%C4%83_Lenin&action=edit&redlink=1"redlink=1" HYPERLINK
title=Casa_de_Cultur%C4%83_Lenin&action=edit&redlink=1" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Casa_de_Cultur%C4%83_Lenin HYPERLINK
%C4%83_Lenin&action=edit&redlink=1"de HYPERLINK
%C4%83_Lenin&action=edit&redlink=1"Cultur HYPERLINK
%C4%83_Lenin&action=edit&redlink=1"ă HYPERLINK
%C4%83_Lenin&action=edit&redlink=1"Lenin din Titu unde cânta o baladă tradițională sub
bagheta dirijorului Traian HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Traian_T
%C3%A2rcolea&action=edit&redlink=1" HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Traian_T%C3%A2rcolea HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Traian_T%C3%A2rcolea&action=edit&redlink=1"& HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Traian_T
%C3%A2rcolea&action=edit&redlink=1"action=edit HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Traian_T%C3%A2rcolea&action=edit&redlink=1"&
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Traian_T
%C3%A2rcolea&action=edit&redlink=1"redlink=1" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Traian_T%C3%A2rcolea&action=edit&redlink=1"
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Traian_T%C3%A2rcolea
%C3%A2rcolea&action=edit&redlink=1"& HYPERLINK
%C3%A2rcolea&action=edit&redlink=1"Târcolea.
În perioada 1963 - 1965 participă la câteva turnee în Paris și Roma unde este numit
„copil-minune”.
În 1966 începe să colaboreze cu Orchestra Uniunii Tineretului Comunist, sub bagheta lui
Ionel HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Ionel_Budi%C8%99teanu" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Ionel_Budi%C8%99teanu"șteanu, ca prim-solist instrumentist.
În 1969 este solicitat pentru angajare de Ansamblul „Perinița”.
În 1971 câștigă premiul I la „Berlin HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Berlin_International_Festival&action=edit&redlink=1" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Berlin_International_Festival HYPERLINK
title=Berlin_International_Festival&action=edit&redlink=1"& HYPERLINK
title=Berlin_International_Festival&action=edit&redlink=1"action=edit HYPERLINK
title=Berlin_International_Festival&action=edit&redlink=1"redlink=1" HYPERLINK
title=Berlin_International_Festival&action=edit&redlink=1"International HYPERLINK
title=Berlin_International_Festival&action=edit&redlink=1"Festival”.
Între anii 1971 și 1980 este angajat la Orchestra Ansamblului „Ciocârlia”, unde evoluează
sub bagheta dirijorilor Victor HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Victor_Predescu"
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Victor_Predescu" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Victor_Predescu"Predescu, Tudor HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Pan%C4%83" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Pan%C4%83"Pan HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Pan%C4%83"ă și Constantin HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Arvinte"Arvinte.
În 1980 câștigă premiul I la „Balkanski Festival”, sub bagheta dirijorului Paraschiv
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Paraschiv_Oprea" HYPERLINK
În perioada 1981 - 1990 are multe colaborări cu formații de folclor, de muzică
lăutărească, dar și de muzică ușoară sau clasică (mai importante fiind colaborările cu Benone
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Benone_Damian" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Benone_Damian" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Benone_Damian"Damian și cu Corul HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Corul_Madrigal" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Corul_Madrigal"Madrigal), această perioadă marcând și începutul
colaborărilor sale cu toți marii lăutari ai generației `80, dar și cu cei mai vechi (printre care Ion
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Onoriu" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Onoriu"Onoriu, Gabi HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Gabi_Lunc%C4%83" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Gabi_Lunc%C4%83"Lunc HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Gabi_Lunc%C4%83"ă și Ionică HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Ionic%C4%83_Minune" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Ionic%C4%83_Minune"Minune).
Între anii 1991 și 2000 locuiește în orașul Toulousse, în Fran HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Ba" HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Fran
%C8%9Ba" HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Ba"ța, unde susține
concerte de muzică clasică și baroque alături de Christophe HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Christophe_Coin&action=edit&redlink=1"
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Christophe_Coin HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Christophe_Coin&action=edit&redlink=1"&
title=Christophe_Coin&action=edit&redlink=1"action=edit HYPERLINK
title=Christophe_Coin&action=edit&redlink=1"redlink=1" HYPERLINK
title=Christophe_Coin&action=edit&redlink=1" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Christophe_Coin HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Christophe_Coin&action=edit&redlink=1"Coin și
Orchestra simfonică „Capitol", avându-l ca dirijor pe Michel HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Michel_Passon&action=edit&redlink=1"
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Michel_Passon HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Michel_Passon&action=edit&redlink=1"&
title=Michel_Passon&action=edit&redlink=1"action=edit HYPERLINK
title=Michel_Passon&action=edit&redlink=1"redlink=1" HYPERLINK
title=Michel_Passon&action=edit&redlink=1" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Michel_Passon HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Michel_Passon&action=edit&redlink=1"action=edit
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Michel_Passon&action=edit&redlink=1"redlink=1"
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Michel_Passon&action=edit&redlink=1"action=edit
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Michel_Passon&action=edit&redlink=1"redlink=1"
"https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Michel_Passon&action=edit&redlink=1"Passon.
Geani Lincan
„Giani Lincan a fost consacrat la vârsta de cinci ani în secretele cimbalomului de către
bunicul său. În 1989 a absolvit Academia de muzică „George Enescu” din București / România.
A câștigat o experiență practică importantă cântând cu o serie de orchestre de stat române:
„Doina Armatei”, ansamblul Ciocarlia și casa de discuri Electrecord,
Orchestra Radio și alte câteva orchestre. A devenit un muzician foarte experimentat și
disciplinat.
În 1996 a decis să exploreze un public diferit și s-a mutat în Olanda. Din 1996 până în
prezent, Giani Lincan a participat alături de mulți muzicieni de succes la numeroase festivaluri și
concerte din Europa de Vest și de Est.
În 2003 a fondat Ensamblul Lincan cu care a jucat pe mai multe scene naționale și
internaționale de peste 15 ani.
În 2004 a fondat propria agenție pentru artiști în Olanda, unde a interpretat muzică pentru
multe evenimente majore și minore.
Tot din 2003 - 2012 Giani Lincan a fost profesor de muzică la CKC Zoetermeer din
Olanda, lucrând ca profesor de cimbalom și muzică balcanică.
În 2011 a devenit inițiatorul Festivalului Internațional Cimbalom din Olanda.
În 2013, celebrul regizor american Wes Anderson l-a invitat pe Giani să contribuie la
coloana sonoră a noului său film „The Grand Budapest Hotel” din Londra. A cântat și în casa
familiei nobile Otto von Bismarck din Germania.
În 2014, Giani a participat la un proiect special de jazz „Romané Chavé” înregistrat de
ARTE TV la festivalul de jazz „Samois” din Franța ca documentar despre legendarul chitarist de
jazz Django Reinhard, unde Giani a cântat alături de marii muzicieni de jazz precum Stochelo
Rosenberg , Dedier Lockwood și Birelli Lagrené.
În 2015, Giani a fost invitat să participe la proiectul muzical: „Hungarian Connection”,
unde a susținut mai multe concerte cu orchestra simfonică EJO în turneu. Punctul culminant la
sfârșitul anului 2015 a fost invitația celebrului compozitor și dirijor Vladimir Cosma de a adapta
sunetul de cimbal al lui Giani Lincan la filmarea muzicii în compozițiile sale cu orchestra
simfonică națională George Enescu din România.”
Costel Pandelescu
„S-a născut in 1944 într-un oraş patriarhal, Găeşti, urbe din care a pornit şi a cucerit
lumea cu mirajul naiului, maestrul Gheorghe Zamfir, de altfel, bun prieten al tatălui său,
renumitul acordeonist Vasile Pandelescu. Costel Pandelescu a cantat aproape 20 de ani in
formatia naistului, fiind apreciat de cele mai mari personalitati ale lumii. Costel Pandelescu se
trage dintr-o familie de muzicieni, iar la varsta de zece ani a inceput sa cante la tambal. La 15, el
deja sustinea concerte pe marile scene din Paris si Viena. A fost considerat o somitate a muzicii,
dar si cel mai mare tambalist al Romaniei.
Mircea Ardeleanu
S-a născut în 15 noiembrie 1953, în Bocşa Montană, în familia unui miner. S-a născut cu
țambalul în pod, cum obișnuia să povestească. La vârsta de 6 ani a descoperit în podul casei
instrumentul care l-a fascinat din prima clipă și care i-a însoțit întreaga existență. La vârsta de 10
ani a debutat oficial, în cadrul unui festival-concurs internațional. A urmat școala primară și
gimnazială în localitatea natală, apoi a venit la Timișoara, unde a absolvit fostul Liceul nr. 10
( actualmente Colegiul Național Bănățean) și Institutul pedagogic de 3 ani. În 1985, a renunțat la
catedră și s-a angajat la Ansamblul Folcloric din Novi Sad, cu care a făcut nenumărate imprimări
şi înregistrări radio şi TV. Războiul l-a alungat din Serbia și în 1994 a devenit unul dintre cei mai
importanți instrumentiști ai Ansamblului Profesionist Banatul, cu care avusese deja numeroase
colaborări.
În 1980 a fondat una dintre cele mai valoroase formații ale epocii, Virtuozii Banatului,
împreună cu Ilie și Radu Vincu, Ion Peptenar, Sivu Golban, Costel Haida și Remus Vălungan.
Mircea Ardeleanu sr. a concertat în toată România și în spațiul ex-iugoslav, la Opera House din
Australia și în China, a colaborat cu artiști mari precum flautistul Bora Dugić, clarinetistul Boki
Milošević, naistul Gheorghe Zamfir. A cântat folclor, jazz, café-concert, dovedind o
extraordinară fantezie stilistică. Din anul 2008, artistul a cântat și în „Traditional Cvartet”,
împreună cu fiul său, Mircea Ardeleanu jr. ,la contrabas , naistul Mădălin Luca și Florin
Iova ,chitară. În iulie 2008, la Belgrad, i s-a decernat titlul de Maestru Internaţional al
Ţambalului.
Amintirea sa și sonoritatea inconfundabilă a țambalului său vor rămâne mereu cu noi.
Dumnezeu să-i lumineze veșnicia în raiul marilor artiști!
Marius Preda
Marius Preda a absolvit Conservatorul la Haga și a promovat țambalul în întreaga lume.

Născut în 1977, într-o familie muzicală, Marius Preda a primit prima sa "jucărie" importantă de
la bunica sa, la vârstă de 4 ani, un țambal. Lui Marius Preda i se spune "Omul Orchestră",
deoarece cântă la 7 instrumente, printre care țambal, vioară, acordeon, chitară bas, pian, vibrafon.
Cu albumul sau, "Mission Cimblom", lansat în 2016, Marius a făcut senzație peste tot în lume.
Marius Mihalache
Născut pe 27 mai 1974 în București, într-o familie de muzicieni, Marius Mihalache ia

primul contact cu țambalul încă de la vârsta de 4 ani, încurajat de tatăl său. Într-un interviu
artistul povestește cum rămâne fascinat de țambal încă de la prima sa întâlnire cu acesta.
Studiul adevărat îl începe la vârsta de 6 ani la pian. La 10 ani câștigă primul său premiu la
Atena în Grecia. Iar la 17 interpretează la țambal Rahmaninov, Chopin, Schuman, Schubert și
Mozart stârnind mii de aplauze la Scala di Milano. Cel mai important moment din viata sa de
artist, este întâlnirea cu acela care îi va fi mentor , renumitul artist american Chick HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Chick_Corea" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Chick_Corea"Corea. Cântând în deschiderea a câteva concerte ale
acestuia.
Marius Mihalache a împărțit scena cu mulți artiști renumiți precum Gloria HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Gloria_Gaynor" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Gloria_Gaynor"Gaynor și Nina HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Nina_Simone" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Nina_Simone"Simone.Înainte de lansarea primului său album în
1998, artistul compune coloana sonoră pentru mai multe filme și seriale TV , cum ar fi Asfalt
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Asfalt_Tango" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Asfalt_Tango" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Asfalt_Tango"Tango (1995), Filantropica (2002), Garcea
HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Garcea_%C8%99i_oltenii" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Garcea_%C8%99i_oltenii" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Garcea_%C8%99i_oltenii"și HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Garcea_%C8%99i_oltenii"oltenii (2002), La HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/La_urgen%C8%9B%C4%83" HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/La_urgen%C8%9B%C4%83"urgen HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/La_urgen%C8%9B%C4%83"ță (2006) , Ticăloșii (2007) etc. În
1998 lansează primul său album de etno-jazz "Eclipse", urmat de altele si de colaborări, o
perioadă în care abordează mai multe stiluri de la jazz la muzică țigănească.
2007 este anul în care albumul World Symphony este lansat, un experiment muzical în
care sunt îmbinate elemente de jazz, etno și lounge pe acorduri de țambal, flaut, armonica și
voce.
Nicolae Fieraru
S a nascut la Bucuresti in 1950.Tatal sau, la randul lui cantaret la tambal, canta la nunti,
acolo unde si-a descoperit talentul si Nicolae Feraru, pe la varsta de 11 ani. Avandul ca idol pe
Toni Iordache, Nicolae a continuat sa cate la tambal, iar in 1969 a concurat pentru un post de
muzician la Teatrul Ion Vasilescu din Bucuresti si a obtinut postul. Chiar si in armata, artistul a
facut parte din ansamblul muzical al unitatii, cantand la receptiile oficiale ale Ministerului de
Interne.
In 1972 s-a casatorit cu Lelia Scarlat, fiica unui lautar din Urziceni, iar un an mai tarziu a
plecat in Statele Unite ale Americii si Canada, pentru a canta pentru comunitatile de romani. Desi
putea fi o sansa de a scapa de regimul comunist, Nicolae Feraru s-a intors in tara, continuand sa
cante la restaurantul Carul cu Bere si in ansamblului Doina Ilfovului.
Profitand de un turneu in Statele Unite si Canada, in 1988, Nicolae Feraru a parasit
definitiv Romania, luandu-si cu el doar tambalul.
Cântăreţ la ţambal şi cobză, Nicolae Feraru a cântat pe marile scene din America, iar în
2013 a primit 25.000 de dolari şi o distincţie din partea statului american pentru promovarea
artelor populare, însoţită de o scrisoare semnată de însuşi Barack Obama.
In prezent, Nicolae Feraru locuieste in Chicago.
Mircea Risipitu
Nascut la 1 octombrie 1934 in comuna Stoienești ,județtul Olt, din mama Constantina
casnică ,fiica de preot si tata Nicolae viorist,fiu de lautar,,moșteneste pasiunea pentru muzica
invațand sa cante la țambal inca de la o varsta foarte frageda , de la un frate mai mare.Orfan de
ambii parinți de la varsta de 9 ani studiaza si canta pentru trai impreuna cu fratii sai Marin si
Florian la toate nuntile si obiceiurile satului,asa cum se canta pe vremuri cu țambal de gat
Exceleaza in ce priveste țambalul pana la maturitate cand dupa casatorie se stabileste la
Bucuresti cu familia si activeaza in cadrul orchestrei a Palatului Telefoanelor insa ca si
acordeonist .Este prezentat de Ion Besoiu in cadrul unui concert TVR in 1966 ,cantand la sticle
iar mai apoi urmeaza școala de arta la Petrosani dupa care devine angajat cu statut de
profesionist la Ansamblul Artistic Hațegana din Hunedoara cu functia de solist instrumentist la
țambal ,inlocuind tambalul mic cu țambalul mare de concert,astfel cucerește lumea prin
nenumarate aparatii tv cat si prin turneele efectuate peste hotare in majoritatea țarilor din
Europa.Ungaria,Yugoslavia,Bulgaria, ,Italia,Olanda ,Belgia,Austria,Germania,Turcia,etc.Ramane
un patriot convins alaturi de familie chiar daca i s a propus de catre guvernul Austriei in urma
unui concert notabil la Viena ,sa ramana angajatul Ambasadei din Austria. Mai tarziu efectueaza
un turneu in Franța unde premierul lui Francois Miterand ii propune sa i cumpere instrumentul
pentru o suma consederabila ,acesta fiind fermecat de maiestria lui si sunetele divine ale
țambalului.Refuza ,fiind convins pana la urma de regretatul Dragan Muntean care se afla in
acelasi turneu alaturi de Ansamblul Silvana din Deva,sa accepte acest lucru,de care parca si
astazi are regrete. Iasa la pensie din TAPL unde s a tranferat in 1980 cantand in cele mai mari
localuri ale vremurilor pe baza atestatului de categoria 1 solist instrumentist avand un salariu
considerabil.Ramane in slujba folclorului activand chiar si astazi la Casa de Cultura din
Hunedoara, cand se implineste 65 de ani de activitate artistica in slujba cantecului popular
romanesc.Daruieste pasiunea pentru muzica celor doi din cei cei patru copii ai sai Mariana si
Florin pe care ii are impreuna cu Risipitu Florica, fosta Bunea, un rapsod popular dealtfel in
tinerețe care a cantat cu vocea si chitara pana la casatorie ,alaturi de tatal ei si fratele mai mare
vestitul rapsod ai Teleormanului
" Vasile a lu Firuța" de la Islaz. Mariana si Florin Risipitu sunt cei doi copii care i-au
calcat pe urme fiind astazi instrumentisti de exceptie si artisti desavarsiți.Mircea Risipitu este
autorul nenumaratelor cantece din folclor pe care le a creat si este singurul țimbalist notabil din
Transilvania care reuseste sa aduca țambalul la cele mai inalte cote in zona si nu numai .Piese
precum Invartita de Orastie ,Doina in Sol Major Hora de concert in Si bemol sau Hora in re
minor sunt doar cateva dintre acestea..Deasemenea este autorul unor prelucrari la țambal cum ar
fi : Cui nu i place dragostea sau Hațegana lui Țitrus in Fa minor ,etc,care sunt astazi doar cateva
din piesele de studiu pentru diversi instrumentisti la țambal , toate aceste creartii si prelucrarii
se afla astazi in lada de zestre Radio Romania . Canta alaturi de fiica sa inca de cand aceasta i a
mostenit pasiunea pentru țambal oferind publicului duete instrumentale la țambal de mare succes
.Ramane fara doar si poate cel mai notabil țambalist roman din Transilvania alaturi de fiica lui ,
Mariana Risipitu care la ora actuala este singura femeie din Romania care imbina cu succes arta
vocala cu virtuozitatea instrumentala la țambal .Mircea Risipitu este fara doar si poate un
ardelean cu sange de oltean care este cu adevarat un ambasador al cantecului in lume.
Mariana Risipitu
Mariana Risipitu , nascuta la 9 Septembrie 1974 in Hunedoara esre singura femeie din
Romania care impletește cu succes arta vocala cu maiestria țambalului.
Se trage dintr-o familie de muzicieni și cântă la țambal de când era doar o copilă,
Hunedoreanca Mariana Risipitu este printre puținele artiste din România care știe să mânuiască
acest dificil instrument muzical, însă, ceea ce o face unică este faptul că poate să împletească
interpretarea vocală cu virtuozitatea țambalului, în același timp.
Are ani de carieră muzicală „în spate” și a încântat audiența prin profesionalismul ei,
reușind, cu ușurință să intre în sufletele oamenilor, indiferent de zona folclorică.Abordează o
paletă largă de genuri muzicale, de la folclor autentic, din Ardeal, Banat și toate celelalte regiuni
ale țării până la melodii grecești, sârbești, cover-uri și chiar și jazz. De-a lungul anilor, a avut
colaborări cu mai multe ansambluri folclorice din țară, fiind angajată cu statut de profesionist, ca
și solist –instrumentist la’tambal la Ansamblul Folcloric „Transilvania” din Baia -Mare și
„Cindrelul Junii Sibiului” din Sibiu.Avea în jur de cinci-șase anișori când a prins drag de acest
instrument muzical greu și la propriu și la figurat. Tatăl său, Mircea Risipitu, țambalist fiind la
Ansamblul Profesionist „Hațegana” al Casei de Cultură din Hunedoara, i-a fost mentor,
insuflându-i această pasiune pe care o au puține reprezentante ale sexului frumos.
„Îl vedeam pe tata pe scenă, în spectacole. El era angajat la Ansamblul Profesionist
„Hațegana” și făceau des repetiții la Clubul Siderurgistul, iar eu îl însoțeam de multe ori. Îmi
doream foarte mult să învăț și eu să cânt la țambal.”
Pasiunea pentru țambal a purtat-o prin multe țări ale lumii,ca si pe tatal sau maestrul
Mircea Risipitu .China, Franța sau Spania,Yougoslavia Ungaria sunt doar cateva din ‚țarile unde
publicul a primit o cu bratele deschise .1994 la Cofoleans apare pe prima pagina a unui cotidian
francez care o ridica la rangul de regina a acestui instrument rege.
„Prima mea colaborare am avut-o la Hunedoara, la „Hațegana”. Mergeam împreună cu
tata și intram în spectacole cu țambalul. Așa m-am perfecționat.A sustinut nenumarate spectacole
si concerte alaturi de tatal sau si fratele sau Florin Risipitu (maestru violonist) de la o varsta foare
mica.. A primit aprecieri din partea marelui Ionica Minune si a magnificei Aura Urziceanu, iar
compozitorul Dumitru Lupu ,a numit o „”aceasta stea a muzicii lautarești”
Mariana Risipitu este colaborator al Televiziunii Romane ,fiind des invitata in cadrul
emisiunilor POLITICA SI DELICATETURI, de poetul Mircea Dinescu.
CONCLUZII
Având în vedere modul de apariţie a țambalului, particularităţile sale, precum şi modul

de abordare a instrumentistilor ,se poate afirma cu convingere ,ca țambalul ramane fara doar si
poate unul dintre cele mai complexe instrumente tradiționale românesti. Pentru a se ajunge la un
maximum de eficienţă în acest domeniu ,e nevoie însă de un studiu amplu de durata , adecvat
instrumentului ,atat in genurile muzicale popular folclorice si lautaresti cat si in muzica
cultă.Elaborarea unor partituri sau a unor prelucrari pentru țambal necesita cunoasterea in
profunzime a instrumentului astfel incat cei ce urmeaza țambalul sa aibe noționi foarte clare in
ceea ce il privește.
Spaţiul artistic se bucură de instrumentisti care si au lasat aprenta adanc in arta
țambalului ,rezultând o împletirea armonioasă între particularităţile sale unice si maiestria celor
ce stapanesc acest rege al instrumentelor.
Exploatarea acestui instrument poate aduce la nesfarsit o bogatie culturala de mari
dimensiuni , se impune insa introducerea in nomeclatorul de studii clase adecvate de țambal care
cu siguranta vor darui Romaniei alte generatii de țambalagii virtuoși.
„Un mare maestru se formeaza in timp.Nu se stie daca ne va mai canta cineva la tambal
peste cateva zeci de ani, avand in vedere ca in școlile noastre de muzica nu se mai studiaza acest
instrument de ani buni.”
„Este foarte dificil! Necesită multă experiență practică, însă, este foarte frumos!”
Obiectul principal al reglementărilor viitoare in ce priveste Scoala muzicala in Romania

va trebui să fie, deci, elaborarea unor norme care să confere viitorilor instrumentisti
tambalisti ,sa studieze într-un domeniu care poate oferi perspective şi soluţii de dezvoltare
artistc culturala cât mai benefică.
BIBLIOGRAFIE
• https://issuu.com/bibliotecastiintificauniversitaraba/docs/studiu
• https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aambal
• http://www.patrimoniuimaterial.md/ro/pagini/registrul-fi%C8%99ele-elementelor-de-
patrimoniu-cultural-imaterial-instrumentele-muzicale-tradi%C8%9Bionale/
%C5%A3ambal
• https://jurnalul.ro/special-jurnalul/costel-pandelescu-niciodata-nu-m-am-gandit-la-bani-
muzica-a-fost-si-este-viata-mea-685290.html
• https://www.observatordetimis.ro/2020/03/22/a-murit-mircea-ardeleanu-un-mare-virtuoz-
al-banatului/
• http://tinread.usarb.md:8888/tinread/fulltext/babii/studiu.pdf
• https://adevarul.ro/entertainment/celebritati/nicolae-feraru-premiat-obama-e-dezamagit-
politicienii-romani-i-au-dat-diploma-continea-dezacord-1_5ca4deed445219c57e0d73be/
index.html
• https://adevarul.ro/locale/hunedoara/portret-mariana-risipitu-tambalist--trei-continente-
1_50ad51307c42d5a66392dde6/index.html
• https://www.servuspress.ro/hunedoreanca-mariana-risipitu-maestra-a-tambalului-dar-si-
un-solist-vocal-desavarsit_170648.html/mariana-risipitu-5
• http://www.webphoto.ro/concert/famous-fiddlers-singing-traditional-songs.html
• [P. Brâncuşi, 3, p. 173]
• Constantin Gheorghe Prichi- Editura de Stat pt Literatura si arta si Arta pag 10-15 667
• Geschichte der Musik in Siebenbiirgen
• Suita „Hary Janos” pentru țambal a lui Zolt HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Zolt%C3%A1n_Kod%C3%A1ly"án Kodály

Lucrare Licenta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare Licenta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAȚIE NAȚIONALE

UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA

MINISTERUL EDUCAȚIE NAȚIONALE

II. Tehnica țambalului

III.Transcrieri şi cântece folclorice folosite la ţambal de virtuoşi instrumentalişti.........10

Țambalul este considerat străbunicul pianului,intrucat are anumite asemanari. In cazul

Țambalele sunt de doua feluri :mari si mici.

Specificul instrumentului cere o anumita tehnică, bazată pe folosirea celor doua

In urmatoarele transcrieri putem observa toate formele de folosire in tehnica executari

4.1 Toni Iordache Sarbă de concert

2.7 Mariana Risipitu - Învârtita in Rem

2.8 Mariana Risipitu – Hora de Concert Si b Major

„S-a născut în 1911 în Bucure HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure

„S-a născut în anul 1913 în Bucure HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure

În 1983 realizează ultimele sale înregistrări la Radiodifuziunea HYPERLINK

„S-a născut la data de 17 HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/17_decembrie"

S-a născut în 1955 în orașul Titu, jude HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude

Marius Preda a absolvit Conservatorul la Haga și a promovat țambalul în întreaga lume.

Născut pe 27 mai 1974 în București, într-o familie de muzicieni, Marius Mihalache ia

Având în vedere modul de apariţie a țambalului, particularităţile sale, precum şi modul

Obiectul principal al reglementărilor viitoare in ce priveste Scoala muzicala in Romania

S-ar putea să vă placă și