Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CERTIFICAREA
COMPETENȚELOR PROFESIONALE
„FLAUTUL DE AUR”
ION BOGDAN ȘTEFĂNESCU
BUZĂU
2020-2021
PROFESOR COORDONATOR: MARIN ELENA LUCIA CARMEN
ELEV: ȘTEFAN SEBASTIAN DAVID
LICEUL DE ARTE „MARGARETA STERIAN”
SPECIALITATEA: FLAUT/INSTRUMENT PRINCIPAL
BUZĂU
2020-2021
CUPRINS
ARGUMENT..........................................................................................1
CAPITOLUL I- O ISTORIE A FLAUTULUI
I.A-EVOLUȚIA FLAUTULUI ȘI A ȘCOLII INTERPRETATIVE
FLAUTISTICE....................................................................................
3
I.B -O FAMILIE DE
ARTIȘTI....................................................................7
CAPITOLUL II- ARTIST ÎN DEVENIRE
II.A- STUDII ȘI MASTERCLASS-uri..........................................................8
CAPITOLUL III- VIAȚA PE SCENĂ
III.A- SOLIST DE LA 14
ANI....................................................................10
III.B-ANALIZĂ
FORMALĂ......................................................................11
III.B1-SONATA A-VI-A- JOHANN SEBASTIAN
BACH..............................12
III.B2-CONCERT SOL MAJOR- WOLFGANG AMADEUS
MOZART..........14
III.C-PE PODIUM..................................................................................17
III.D-DE LA SCENĂ...LA
TOC..................................................................18
CONCLUZII..........................................................................................20
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................23
ANEXE
ARGUMENT
Pasiunea mea pentru acest instrument a început acum 7 ani când eram
doar clasa a -VI-a. La început nu m-am putut obișnui cu acest instrument
pentru că nu reușeam să scot nici un sunet , nici măcar o notă din cauza
dificultății de a sufla. Mi se părea un instrument ciudat și ieșit din comun, dar
cuprins de curiozitate, am avut ambiția si voința necesară de a descoperi acest
instrument, si să-l cunosc cât de bine pot pentru că era cel mai important ,
motiv pentru care am aprofundat studiul acestui instrument, urcând o treaptă
mai sus de la un an la altul, participând la diferite concursuri si spectacole unde
am reușit sa progresez, dar in primul rând sa fac o mare performanță pentru
mine, să mă autodepășesc .
Cel mai frumos lucru din viața mea este emoția pe care o simt și o trăiesc
atunci când mă urc pe scenă ,fiind mândru de mine ca reușesc de fiecare dată
să transmit muzică frumoasă juriului atunci când este vorba de un concurs, dar
mai ales oamenilor care mă ascultă cu bucurie . Viitorul meu in muzică continuă
la Conservator , visul meu cel mai mare fiind de a urma o carieră muzicală ca
solist Instrumentist într-o orchestră de mare prestigiu , dar ceea ce îmi doresc
presupune foarte multă muncă si studiu, pe care sunt dispus să o depun pentru
a ajunge unde mi-am propus, pentru că sentimentul de a fi pe scenă nu poate
fii explicat în cuvinte, sentimentul fiind absolut minunat, propunându-mi să
urmez in viitor si meseria de pedagog, pentru a transmite cu bucurie mai
departe studiul acestui instrument.
Motivul care m-a făcut să abordez această temă a fost in primul rând
dragostea mea pentru acest instrument, iar în al doilea rând cunoașterea
personală al celui mai mare flautist, pe nume Ion Bogdan Ștefănescu , solist al
Filarmonici „George Enescu” din București si Prof. Dr. la Universitatea din
București, dar și faptul ca doamna profesoară de flaut mi-l oferea mereu ca
exemplu pe el și pe Sir James Galway în toate lucrările abordate la orele de
flaut. Participând la câteva dintre concertele lui unde am rămas foarte
impresionat, am avut onoarea de a participa la un Masterclass, unde am reușit
să descopăr adevărata esență a muzicii interpretată din dragoste si pasiune
pentru acest instrument, care transmite foarte multe stări sufletești datorită
sunetului său cristalin. Acest Masterclass, m-a făcut să descopăr lucruri noi
despre acest instrument , numeroase secrete care mă vor ajuta in viitor si pe
care si eu la rândul meu le voi transmite mai departe.
1
Cel mai important lucru pe care l-am învățat este interpretarea , această
interpretare constând in transmiterea sufletească, cântând fiecare notă
muzicală ,cum spunea și doamna profesoară de flaut ,,fiecare notă are culoarea
ei,, sau ,,fiecare nota trebuie cântată,, fiecare pasaj muzical într-un mod
deosebit si frumos dăruind culoare partiturii respective . Un alt lucru pe care l-
am învățat este mânuirea corectă al acestui instrument pornind de la poziția
corectă a buzelor pe ambușura flautului care are un efect mare in emiterea
sunetului perfect suflul executantului determinând intensitatea , iar în anumite
condiții este important si înălțimea sunetului , care de altfel poate fi corectat
prin poziția corectă a buzelor sau prin dozarea necesară a aerului pentru
înălțimea sunetului respectiv .
Flautul demonstrează în cadrul familiei de lemne, o agilitate
nemaipomenită în salturi , triluri , etc , desenele melodice unele mai rare iar
altele mai rapide cu un ritm vesel săltăreț mai simplu sau mai complicat fiind
executat cu ușurință si cu o mobilitate greu egalabilă . Am rămas impresionat
de sonoritatea flautului in registrul grav unde am observat un glas mai profund
având ceva din vibrația unui sentiment puternic dar reținut , poate si o anumită
nuanță de senzualitate. Această experiență m-a motivat si m-a ajutat în
acumularea unor noi informații alegând această temă datorită pasiunii mele
pentru acest instrument, dar nu în ultimul rând onoarea de a cunoaște cel mai
mare muzician fiind un exemplu demn de urmat pentru fiecare flautist, Ion
Bogdan Ștefănescu.
2
-CAPITOLUL I –
O ISTORIE A FLAUTULUI
3
În această perioadă o mare parte din lucrări se adresează flautului drept
(italia-flauto dulce ; germania-blockflote ; franța-flute a bec) deoarece încă nu
era foarte bine stabilizat din punct de vedere tehnic flautul traversier (cel
modern , sistem Theobald Bohm 1831)
Astăzi , materialele din care se construiesc flautele sunt diverse : abanos ,
argint , aur , platină , diverse aliaje , cristal și mai nou carbon . Numitorul
comun al acestora este sunetul inconfundabil al acestui instrument .
Compozitorii au exploatat din plin resursele sonore ale flautului,
omogenitatea timbrului , claritatea și transparența , datorită cărora se
evidențiază în partituri celebre , atât ca solist dar și în cadrul orchestrei
simfonice. Biblioteca flautului este extrem de extinsă , cuprinzând lucrări
didactice , lucrări pentru flaut solo sau cu acompaniament instrumental sau
orchestral , etc.
Anul 1894 este de referință în istoria flautului modern , datorită interpretării
partiturii „Preludiu la după-amiaza unui faun” de Claude Debussy , de către
prim flautistul Orchestrei „Societe Nationale” din Paris – Gerges Barriere. Acest
moment a însemnat punctul de referință în istoria contemporană a flautului ,
numeroși compozitori utilizând timbrul flautului și în registrul grav.
Acum se acordă o mai mare importanță și școlii de flaut. Astfel , la
Conservatorul din Paris este numit ca profesor Paul Taffanel (1844-1908) care
reușește să transforme percepția lumii muzicale asupra acestui instrument ,
creând cea mai reprezentativă școală de flaut .
În anul 1923 Paul Taffanel împreună cu Philippe Gaubert au scris cea mai
completă metodă de flaut la aceea vreme , destinată atât începătorilor cât și
începătorilor profesioniști.
4
Marcel Moyse ( 1889-1984 ) este reprezentantul unei întregi generații de
instrumentiști de valoare internațională , un pedagog renumit care a creat un
curent flautistic de o complexitate neegalabilă până în prezent . Lucrările sale în
scop didactic acoperă în întregime toată gama de probleme interpretative
clasice , devenind indispensabilă oricărui flautist , în formarea sunetului , și în
rezolvarea problemelor tehnice specifice.
Pe lângă școala franceză se dezvoltă și școala germană și italiană ,
recunoscute pentru noi modalități de exprimare muzicală prin intermediul
flautului , dar în toate aceste școli se descoperă o omogenizare a stilurilor .
Apar lucrări reprezentative scrise pentru flaut , acestea având un rol
important în lărgirea posibilităților interpretative ale flautiștilor.
Louis Fleury (1878-1926)a fost cel care a fondat împreună cu Georges
Barrere, Societatea de Instrumente de suflat . Lui i-a fost dedicată piesa
„Syrinx” de către Claude Debussy . După cel de-al doilea Război Mondial , se
afirmă cel mai important solist Jean-Pierre Rampal (1922-2000).
Repertoriul începutului de secol XX este extrem de variat , bogat în
posibilități expresive pentru noua istorie a flautului . Pentru această perioadă
putem enumera o serie de lucrări de o importanță covârșitoare în istoria
modernă a flautului . Astfel , apare Concertul pentru flaut și orchestră de
Jaques Ibert , Cantabile si Presto compusă de George Enescu , piesă dedicată
concursului Conservatorului de la Paris , Gabriel Faure – Fantezia op.79 , Cecil
Chaminade-Concertino , Arthur Honneger- Dansul Caprei , Francis Poulenc –
Sonata pentru flaut , Oliver Messicien – Mierla neagră .
În afară de lucrările specifice școlii franceze apar lucrări și în Italia ,
Germania, Anglia , Rusia , etc.
5
În România vorbim despre o școală de flaut numai la începutul sec xx . La
sfârșitul secolului al xx lea au fost aduși flautiști străini la Filarmonică , Operă și
Conservator , care pe lângă activitatea în orchestră , acești încearcă să formeze
o generație de flautiști români .
Italianul Luigi de Santis , prim flautist al Filarmonicii din București devine si
primul profesor de flaut la Conservator .
La Iași , profesor este Philippe Cardage , care revoluționează emisia sonoră
după modelul francez . El l-a pregătit pe Alexandru Roșca de la Conservatorul
din Iași , care la rândul său a format flautiștii Petre Elinescu , Vasile Jianu și
Hristache Popescu , nume de rezonanță pentru tânăra școală de flaut
românească . Flautiștii formați după modelul francez au devenit și compozitori ,
îmbogățind repertoriul flautistic autohton .
Hristache Popescu a creat o clasă de flaut la Conservatorul din Cernăuți ,
apoi a fost prim flautist la Orchestra Radio din București , profesor la liceul
„Dinu Lipatti” , apoi la Conservatorul din Iași unde i-a urmat lui Petre Elinescu la
catedră . A compus Capricii rustic , Studii de concert , Studii de caracter ,
Scherzzo pentru flaut solo , etc.
Petre Elinescu , profesor la Conservatorul din Iași a scris mai multe lucrări cu
caracter solistic : Elegia română , Scena pastorală română , Allegro de concert ,
O idilă , etc , lucrări cu caracter liric combinat cu virtuozitatea tipică folclorului
românesc.
Vasile Jianu a reușit să revoluționeze școala de flaut ca prim flautist al
Filarmonicii și profesor la Conservatorul din București unde a format generații
de flautiști . Dintre lucrările sale solistice cu caracter românesc , amintim :
Sarabandă și Bouree , Pastel de toamnă , Preludii și Regandire , 12 studii pentru
flaut solo , piese comerciale .
6
CAPITOLUL -I.B- O FAMILIE DE ARTIȘTI
,, A fost odată ca niciodată un flaut de aur, care a fermecat oamenii de
pretutindeni prin magia sa. Flautul era cu atât mai special, cu cat i-a fost dăruit
artistului, din dragoste, de contesa care i-a devenit soție. Ani de-a rândul,
flautul fermecat a colindat țara în lung și-n lat, cucerind tot mai mulți oameni
de partea muzicii,, ; continua sa o facă si astăzi Ion Bogdan Ștefănescu, născut
în data de 25 Aprilie 1969, în orașul Câmpina, Județul Prahova.
Numele tatălui său a însemnat o ștachetă ridicata încă de când era
copil. Implicit, a încolțit ideea ca trebuie sa ducă numele mai departe, alegând
muzica pentru a se exprima, si nu actoria, cum se întâmplă de obicei, în
cazul copiilor de actori.
În primul rând pentru ca a vrut sa evite ceea ce întotdeauna se
întâmplă în relația artistică părinte – copil, adică o continuă comparație pe care
publicul si anturajul o fac dintr-un reflex necondiționat și, în al doilea rând,
pentru că muzica clasică reprezintă o cale mult mai discretă, celebritatea
manifestându-se într-un cadru foarte restrâns, al inițiaților, ceea ce lui îi oferea
satisfacții mult mai puternice. Dar, faptul ca tatăl lui a fost un actor apreciat in
mediile intelectuale, i-a deschis un drum de nepătruns pentru alții, unde a
întâlnit elita culturii romanești încă de foarte tânăr, lucru care a contat enorm
pentru educația sa . Eusebiu Ștefănescu a fost un actor de teatru și film,
cunoscut recitator și autor român, absolvind „Actoria” la Institutul de Artă
Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” (IATC) din București, în 1967.
Eusebiu Ștefănescu a fost căsătorit de două ori, având un fiu din prima
căsătorie, pe flautistul Ion Bogdan Ștefănescu, iar mama sa Ana, a fost un om
de Litere.
7
-CAPITOLUL II –
ARTIST ÎN DEVENIRE
8
Ion Bogdan Ștefănescu a cântat la un flaut de Argint Muramatsu si in
final a ajuns sa cânte pe cel mai scump flaut de aur din lume acesta fiind cadou
de la soția sa , costând 90.000 de euro. Este Prim – Flautist al Filarmonicii
„George Enescu”, Solist al Filarmonicii „Banatul” din Timișoara, face parte din
Trio Contraste, una dintre cele mai apreciate formații de muzica contemporană
din Romania.
De altfel, are 30 de ani de activitate, pentru ca a debutat la 14 ani ca
solist la Ateneul Roman, și de atunci, a cântat la mii de concerte si recitaluri .
Cântă la Timișoara ca solist, la Filarmonica din București, alături de Camerata
Regală , solist si dirijor , și cu Orchestra de cameră din Heidelberg.
STUDII ȘI MASTERCLASS-URI:
Doctor în Muzică , Universitatea de Muzică, București, 2002
9
-CAPITOLUL III-
VIAȚA PE SCENĂ
10
*Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi (Bucureşti – toate ediţiile 1991-
2018).
De asemenea, Ion Bogdan Ştefănescu a participat, ca interpret, la mai
multe spectacole de teatru, balet şi film realizate de regizori străini şi români şi
prezentate în ţară şi într-o serie de ţări europene:
* „Mahan”–Horst Lohse, muzică de balet
11
CAPITOLUL -III.B1- SONATA A-VI-A/ JOHANN SEBASTIAN BACH
13
CAPITOLUL -III.B2-CONCERTUL NR. 1 ÎN SOL MAJOR /WOLFGANG
AMADEUS MOZART
Concertul pentru flaut nr. 1 în Sol major , K 313 , a fost compus în 1778 de
Wolfgang Amadeus Mozart , dedicat flautistului Ferdinand De Jean.
Concertul mozartian este un ciclu tripartit care conține o simetrie tonală ,
de tempo , de metru și de alegere a formulelor.
Simetria tonală constă în centrarea pe Sol major în prima și ultima parte a
concertului , în timp ce partea mediană este plasată pe dominantă . Simetria de
mișcare , de tempo , se realizează pe alternanța repede-lent-repede obținută
de simetria termenilor agogici din debutul fiecărei părți: partea I-Allegro
maestoso, partea a-II-a-Adagio non troppo , iar partea a-III-a-Rondo-Tempo di
memento .
O caracteristică a clasicismului muzical este păstrarea neschimbată a
unității metrice pe parcursul unei părți.
O altă caracteristică unificatoare a părților concertului constă în
întrebuințarea formei de sonată cu dublă expoziție în partea I , în partea a-II-a ,
iar în partea a-III-a o formă de Rondo.
Pentru că genul de concert este conceput pentru solist și orchestră , este
dedicat virtuozității , Mozart a lăsat liber instrumentistului solist să improvizeze
cadențe de bravură la sfârșitul părților.
Considerăm că prin această dispunere a lor , dar și prin presărarea unor
pasaje de virtuozitate în timpul părților I și III , Mozart solicită interpretului o
tehnică desăvârșită.
Prima parte a concertului-Allegro maestoso , debutează cu expoziția
orchestrei în care sunt prezentate cele două teme nediferențiate tonal.
Tema principală este energică , maiestoasă atât prin melodică cât și din
punct de vedere ritmic(pătrime ,optime cu punct/șaisprezecime , două
pătrimi), cu două fraze simetrice asemănătoare , urmată de o punte specifică
14
pe care o întâlnim pe parcurs , făcând trecerea spre tema secundară cantabilă ,
prezentă tot în tonalitatea inițială. O concluzie a primei expoziții pregătește
expoziția instrumentului solist(măsura 31).
Tema întâi prezentată de solist este alcătuită din fraza I de 4 măsuri și fraza
a doua înrudită tematic , la octava inferioară , dar dezvoltată , alcătuind o
perioadă muzicală desfășurată deschisă , cu cadență pe dominantă. Urmează o
parte în terțe ascendente și descendente , cu caracter modulant (Re-mi). Tema
secundară este prezentată în mi minor și cadențează în la minor . Revine partea
în terțe , care se reia în dialog solist-orchestră , modulează spre o concluzie a
expoziției in Re major .
Secțiunea dezvoltării (măsura 100) prezintă un dialog între orchestră și
solist, cu pasaje de virtuozitate ce constau în formele melodico-ritmice ce sunt
secvențate , realizându-se modulații în Re , La , mi , la , Si , Sol , Re.
Reexpoziția (măsura 149 ) reduce tema I în tonalitatea Sol major , partea și
Tema a doua tot în tonalitatea inițială , urmată de cadența de
virtuozitate(solistică).
Orchestra încheie prima parte a concertului , cu o concluzie bazată pe
formele melodico-ritmice în arpegiile treptelor I , V , cadențând pe tonică.
Structura primei părți este de sonată cu dublă expoziție și cadență de
virtuozitate,
Partea a-II-a-Adagio non troppo , în Re major , secțiunea A începe cu
introducerea orchestrală pe dominantă , urmată de tema I , cantabilă , cu trei
fraze muzicale(a b a ). Secțiunea B cu tema a-II-a , este prezentată la
dominantă(La) într-o perioadă muzicală desfășurată. Revine secțiunea A cu
ideea principală. Concluzia părții readuce prima frază a secțiunii A . Forma
arhitecturică este de lied tripartil sinjolu .
Partea a-III-a , Rondo-Tempo di Mementto , în Sol major are o structură
caracteristică formei de Rondo , cu alternanță între refren și cu cuplete.
Tema refrenului(A) este alcătuită dintr-o perioadă muzicală cu două fraze
simetrice cu o linie melodică simplă cu caracter de menuet . După prezentarea
temei de instrumentul solist , orchestra preia tema și o continuă cu o punte ,
pregătind intrarea primului cuplet.
Secțiunea B , în Re major , în care se întâlnesc atât fragmente cantabile ,
cât și pasaje de virtuozitate .
15
Puntea aduce elemente melodico-ritmice și terțe ascendente , pe care le
întâlnim și în partea I a concertului , pregătind revenirea secțiunii A , cu tema
dinamizată .
Secțiunea C , mi minor , prezintă o temă cantabilă , dezvoltată ,
modulantă.
Revine secțiunea A , urmată de concluzia dinamizată prin arpegii
descendente si ascendente , salturi intervalice mari , diviziuni excepționale ,
bazate pe treptele principale ale tonalității inițiale .
Structura acestei părți este de Rondo în forma A B A C A .
16
CAPITOLUL -III.C - PE PODIUM
17
Este, de asemenea, membru al trioului „Contraste” și al Cvintetului de
suflători „George Enescu”.
Compoziții :
Muzică originală la spectacolul ”Visători la steaua singurătății”, 2013
Muzică originală pentru volumul de poezie "Securi decapitate" de Matei
Vișniec, în lectura autorului, Ed. Tracus Arte, 2012
Muzică originală și ilustrație la spectacolul ” Nimeni nu-i perfect”, regia
Radu Beligan, 2010
Deep Voices Praying - 2 flaute bas, 2009, prima audiție în cadrul
Festivalului SIMN
Dizzy flutes - flaut şi bandă, 2009, prima audiție în cadrul Festivalului
SIMN
Muzică originală și ilustrație la „Străini în noapte”, regia Radu Beligan,
2008
MAMBOlero – percuție și bandă (2007) prima audiție în cadrul
Festivalului SIMN
Muzică originală și ilustrație la ”Despre Marlene”, 2007
“Pianissimo Summer Dream” – piesă pentru ansamblu de percuție -
prima audiţie absolută la Conservatorul din Lausanne, 16 noiembrie 2005
Muzică originală şi interpretare pentru spectacolul “Pâlnia şi Stamate” –
Urmuz, regia Gavril Pinte, producție S.R.R., 2004
Muzică originală si interpretare pentru spectacolul organizat în cinstea
poetului Ilie Constantin, regia Cristian Munteanu, producție S.R.R., 2004
18
Din aprilie 2012 este membru al Uniunii Scriitorilor din România
Cărți publicate:
Un vers care lasă moartea cu gura căscată, Ed. Tracus Arte, 2016
Strigăt înăuntru, Ed. Tracus Arte, 2014
Șase scenarii în căutarea unui regizor, Ed. Tracus Arte, 2013
LUI, Ed. Tracus Arte, 2013
Glasul sângelui, Ed. Tracus Arte, 2012
Cuvântul de trecere, Ed. Tracus Arte, 2011
Cuşca fără gratii. Ed. Opara Magna, Iaşi, 2010
Despre pietre și păsări, Ed. Axa Publishing, Bucureşti, 2006
Vârstele flautului, Ed. Libra, Bucureşti, 2005
Joc de oglinzi, Ed. Libra, Bucureşti, 2004
Posturi ocupate:
2015 - până în prezent - Profesor de flaut la Universitatea de Muzică
București
2011 - până în prezent - Conferențiar, secția Istoria muzicii, muzică de
film -Universitatea Hyperion
2010 - 2015 - scrie la revista ”Cultura”
2008 - 2010 -Profesor asociat la Universitatea de Muzică București
2007 - până în prezent - Solist al Filarmonicii banatul din Timișoara
1997 – până în prezent - prim flautist, Filarmonica “George Enescu”,
București
1994- 1995: asistent universitar, University of Illinois, Urbana-
Champaign, USA
1993 - 1998: asistent universitar, Academia de Muzică, Bucureşti
1993 - 1994: prim flautist, Orchestra de Cameră Radio, Bucureşti
1992 - 1993: prim flautist, Filarmonica din Ploieşti
19
CONCLUZII
21
BIBLIOGRAFIE
WEBOGRAFIE:
https://adevarul.ro/cultura/arte/ion-bogdan-Stefanescu-argumentul-suprem-definitia-
perfecta-muzicii-dat-o-nichita-stanescu-1_5e81da015163ec42714f28cb/index.html
https://revistatango.ro/ion-bogdan-stefanescu-flautul-de-aur-a-fost-un-cadou-de-la-sotia-
mea-7737
http://www.filarmonicabanatul.ro/index.php/solisti/18-ion-bogdan-stefanescu https://
ro.wikipedia.org/wiki/Eusebiu_%C8%98tef%C4%83nescu
https://ionbogdanstefanescu.ro/about/
https://www.fge.org.ro/dirijori-fge/ionut-bogdan-stefanescu/
https://ro.linkedin.com/in/ion-bogdan-stefanescu-9ba32311
https://festival.sonoro.ro/artisti/ion-bogdan-stefanescu/
http://www.vibratefestival.ro/ion-bogdan-stefanescu/?lang=ro
https://carturesti.ro/artist/ion_bogdan_stefanescu
https://www.romania-muzical.ro/emisiuni/lmm/info/galerie/pagini/ion-bogdan-
stefanescu.html
https://www.clasicradio.ro/interviul-saptamanii-cu-flautistul-ion-bogdan-
stefanescu/http://www.servuscluj.ro/tag/ion-bogdan-stefanescu/
22
ANEXE
23
Masterclass Sir. James Galway
24
PARTITURII
SONATA A-VI-A-J.S.BACH
25
CONCERT NR.1 SOL MAJOR-W.A.MOZART
CONCERTE ONLINE :
26