LUCRARE PENTRU

CERTIFICAREA
COMPETENȚELOR PROFESIONALE

„FLAUTUL DE AUR”
ION BOGDAN ȘTEFĂNESCU
BUZĂU
2020-2021
PROFESOR COORDONATOR: MARIN ELENA LUCIA CARMEN
ELEV: ȘTEFAN SEBASTIAN DAVID
LICEUL DE ARTE „MARGARETA STERIAN”
SPECIALITATEA: FLAUT/INSTRUMENT PRINCIPAL
 BUZĂU
2020-2021

CUPRINS
ARGUMENT..........................................................................................1
CAPITOLUL I- O ISTORIE A FLAUTULUI
I.A-EVOLUȚIA FLAUTULUI ȘI A ȘCOLII INTERPRETATIVE
FLAUTISTICE....................................................................................
3
I.B -O FAMILIE DE
ARTIȘTI....................................................................7
CAPITOLUL II- ARTIST ÎN DEVENIRE
II.A- STUDII ȘI MASTERCLASS-uri..........................................................8
CAPITOLUL III- VIAȚA PE SCENĂ
III.A- SOLIST DE LA 14
ANI....................................................................10
III.B-ANALIZĂ
FORMALĂ......................................................................11
III.B1-SONATA A-VI-A- JOHANN SEBASTIAN
BACH..............................12
III.B2-CONCERT SOL MAJOR- WOLFGANG AMADEUS
MOZART..........14
III.C-PE PODIUM..................................................................................17
III.D-DE LA SCENĂ...LA
TOC..................................................................18
CONCLUZII..........................................................................................20
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................23
ANEXE
 ARGUMENT

Pasiunea mea pentru acest instrument a început acum 7 ani când eram
doar clasa a -VI-a. La început nu m-am putut obișnui cu acest instrument
pentru că nu reușeam să scot nici un sunet , nici măcar o notă din cauza
dificultății de a sufla. Mi se părea un instrument ciudat și ieșit din comun, dar
cuprins de curiozitate, am avut ambiția si voința necesară de a descoperi acest
instrument, si să-l cunosc cât de bine pot pentru că era cel mai important ,
motiv pentru care am aprofundat studiul acestui instrument, urcând o treaptă
mai sus de la un an la altul, participând la diferite concursuri si spectacole unde
am reușit sa progresez, dar in primul rând sa fac o mare performanță pentru
mine, să mă autodepășesc .
Cel mai frumos lucru din viața mea este emoția pe care o simt și o trăiesc
atunci când mă urc pe scenă ,fiind mândru de mine ca reușesc de fiecare dată
să transmit muzică frumoasă juriului atunci când este vorba de un concurs, dar
mai ales oamenilor care mă ascultă cu bucurie . Viitorul meu in muzică continuă
la Conservator , visul meu cel mai mare fiind de a urma o carieră muzicală ca
solist Instrumentist într-o orchestră de mare prestigiu , dar ceea ce îmi doresc
presupune foarte multă muncă si studiu, pe care sunt dispus să o depun pentru
a ajunge unde mi-am propus, pentru că sentimentul de a fi pe scenă nu poate
fii explicat în cuvinte, sentimentul fiind absolut minunat, propunându-mi să
urmez in viitor si meseria de pedagog, pentru a transmite cu bucurie mai
departe studiul acestui instrument.
Motivul care m-a făcut să abordez această temă a fost in primul rând
dragostea mea pentru acest instrument, iar în al doilea rând cunoașterea
personală al celui mai mare flautist, pe nume Ion Bogdan Ștefănescu , solist al
Filarmonici „George Enescu” din București si Prof. Dr. la Universitatea din
București, dar și faptul ca doamna profesoară de flaut mi-l oferea mereu ca
exemplu pe el și pe Sir James Galway în toate lucrările abordate la orele de
flaut. Participând la câteva dintre concertele lui unde am rămas foarte
impresionat, am avut onoarea de a participa la un Masterclass, unde am reușit
să descopăr adevărata esență a muzicii interpretată din dragoste si pasiune
pentru acest instrument, care transmite foarte multe stări sufletești datorită
sunetului său cristalin. Acest Masterclass, m-a făcut să descopăr lucruri noi
despre acest instrument , numeroase secrete care mă vor ajuta in viitor si pe
care si eu la rândul meu le voi transmite mai departe.

1
 Cel mai important lucru pe care l-am învățat este interpretarea , această
interpretare constând in transmiterea sufletească, cântând fiecare notă
muzicală ,cum spunea și doamna profesoară de flaut ,,fiecare notă are culoarea
ei,, sau ,,fiecare nota trebuie cântată,, fiecare pasaj muzical într-un mod
deosebit si frumos dăruind culoare partiturii respective . Un alt lucru pe care l-
am învățat este mânuirea corectă al acestui instrument pornind de la poziția
corectă a buzelor pe ambușura flautului care are un efect mare in emiterea
sunetului perfect suflul executantului determinând intensitatea , iar în anumite
condiții este important si înălțimea sunetului , care de altfel poate fi corectat
prin poziția corectă a buzelor sau prin dozarea necesară a aerului pentru
înălțimea sunetului respectiv .
Flautul demonstrează în cadrul familiei de lemne, o agilitate
nemaipomenită în salturi , triluri , etc , desenele melodice unele mai rare iar
altele mai rapide cu un ritm vesel săltăreț mai simplu sau mai complicat fiind
executat cu ușurință si cu o mobilitate greu egalabilă . Am rămas impresionat
de sonoritatea flautului in registrul grav unde am observat un glas mai profund
având ceva din vibrația unui sentiment puternic dar reținut , poate si o anumită
nuanță de senzualitate. Această experiență m-a motivat si m-a ajutat în
acumularea unor noi informații alegând această temă datorită pasiunii mele
pentru acest instrument, dar nu în ultimul rând onoarea de a cunoaște cel mai
mare muzician fiind un exemplu demn de urmat pentru fiecare flautist, Ion
Bogdan Ștefănescu.

2
 -CAPITOLUL I –
O ISTORIE A FLAUTULUI

CAPITOLUL -I.A EVOLUȚIA FLAUTULUI ȘI

A ȘCOLII INTERPRETATIVE FLAUTISTICE
Flautul este unul dintre instrumentele care exprimă prin sunetele sale
sentimentele de bucurie , tristețe si diverse trăiri umane.
Primul flaut descoperit a fost construit din os cu orificii in Franța , iar un alt
flaut care putea produce o gamă diatonică, a fost descoperit in Egipt , datând
din epoca bronzului . Au mai fost descoperite modele de flaute primitive si în
Extremul Orient , Grecia , Italia , America de Nord.
În lucrarea „Istoria instrumentelor muzicale” , Oscar Sachs amintește de
flautele chinezilor care erau construite cu șase orificii sau de cele indiene care
aveau o funcție religioasă.
Metodologia este plină de descrieri ale flautului, inventarea lui fiind atribuită
zeiței Minerva. Tot în Metodologie este relatată disputa dintre Marsyas (mare
flautist 1506 î.H) și Apollo , zeul artei interpretative , concurează cu Pan , cel din
urmă rămânând în istoria flautului datorită importanței deosebite pe care grecii
o dădeau artei.
Istoria construcției flautului este amplă , fiind determinată de diversele
modele sau materialele din care a fost construit acest instrument , de
variantele de lungime a tubului , de concepția structurală , de mecanică.
Trebuie subliniat faptul că sunetul cald , deosebit, al flautului a traversat
milenii de istorie și a rezistat până astăzi când putem vorbi despre o adevărată
revoluție în construcția acestui instrument . Se poate vorbi despre o nouă
sonoritate , căpătată prin tehnica de suflat sau prin tehnica de construcție
modernă.
Flautul a fost utilizat încă de la început în muzica de cameră sau concertantă
(perioada preclasică până astăzi).

3
 În această perioadă o mare parte din lucrări se adresează flautului drept
(italia-flauto dulce ; germania-blockflote ; franța-flute a bec) deoarece încă nu
era foarte bine stabilizat din punct de vedere tehnic flautul traversier (cel
modern , sistem Theobald Bohm 1831)
Astăzi , materialele din care se construiesc flautele sunt diverse : abanos ,
argint , aur , platină , diverse aliaje , cristal și mai nou carbon . Numitorul
comun al acestora este sunetul inconfundabil al acestui instrument .
Compozitorii au exploatat din plin resursele sonore ale flautului,
omogenitatea timbrului , claritatea și transparența , datorită cărora se
evidențiază în partituri celebre , atât ca solist dar și în cadrul orchestrei
simfonice. Biblioteca flautului este extrem de extinsă , cuprinzând lucrări
didactice , lucrări pentru flaut solo sau cu acompaniament instrumental sau
orchestral , etc.
Anul 1894 este de referință în istoria flautului modern , datorită interpretării
partiturii „Preludiu la după-amiaza unui faun” de Claude Debussy , de către
prim flautistul Orchestrei „Societe Nationale” din Paris – Gerges Barriere. Acest
moment a însemnat punctul de referință în istoria contemporană a flautului ,
numeroși compozitori utilizând timbrul flautului și în registrul grav.
Acum se acordă o mai mare importanță și școlii de flaut. Astfel , la
Conservatorul din Paris este numit ca profesor Paul Taffanel (1844-1908) care
reușește să transforme percepția lumii muzicale asupra acestui instrument ,
creând cea mai reprezentativă școală de flaut .
În anul 1923 Paul Taffanel împreună cu Philippe Gaubert au scris cea mai
completă metodă de flaut la aceea vreme , destinată atât începătorilor cât și
începătorilor profesioniști.

4
 Marcel Moyse ( 1889-1984 ) este reprezentantul unei întregi generații de
instrumentiști de valoare internațională , un pedagog renumit care a creat un
curent flautistic de o complexitate neegalabilă până în prezent . Lucrările sale în
scop didactic acoperă în întregime toată gama de probleme interpretative
clasice , devenind indispensabilă oricărui flautist , în formarea sunetului , și în
rezolvarea problemelor tehnice specifice.
Pe lângă școala franceză se dezvoltă și școala germană și italiană ,
recunoscute pentru noi modalități de exprimare muzicală prin intermediul
flautului , dar în toate aceste școli se descoperă o omogenizare a stilurilor .
Apar lucrări reprezentative scrise pentru flaut , acestea având un rol
important în lărgirea posibilităților interpretative ale flautiștilor.
Louis Fleury (1878-1926)a fost cel care a fondat împreună cu Georges
Barrere, Societatea de Instrumente de suflat . Lui i-a fost dedicată piesa
„Syrinx” de către Claude Debussy . După cel de-al doilea Război Mondial , se
afirmă cel mai important solist Jean-Pierre Rampal (1922-2000).
Repertoriul începutului de secol XX este extrem de variat , bogat în
posibilități expresive pentru noua istorie a flautului . Pentru această perioadă
putem enumera o serie de lucrări de o importanță covârșitoare în istoria
modernă a flautului . Astfel , apare Concertul pentru flaut și orchestră de
Jaques Ibert , Cantabile si Presto compusă de George Enescu , piesă dedicată
concursului Conservatorului de la Paris , Gabriel Faure – Fantezia op.79 , Cecil
Chaminade-Concertino , Arthur Honneger- Dansul Caprei , Francis Poulenc –
Sonata pentru flaut , Oliver Messicien – Mierla neagră .
În afară de lucrările specifice școlii franceze apar lucrări și în Italia ,
Germania, Anglia , Rusia , etc.

5
 În România vorbim despre o școală de flaut numai la începutul sec xx . La
sfârșitul secolului al xx lea au fost aduși flautiști străini la Filarmonică , Operă și
Conservator , care pe lângă activitatea în orchestră , acești încearcă să formeze
o generație de flautiști români .
Italianul Luigi de Santis , prim flautist al Filarmonicii din București devine si
primul profesor de flaut la Conservator .
La Iași , profesor este Philippe Cardage , care revoluționează emisia sonoră
după modelul francez . El l-a pregătit pe Alexandru Roșca de la Conservatorul
din Iași , care la rândul său a format flautiștii Petre Elinescu , Vasile Jianu și
Hristache Popescu , nume de rezonanță pentru tânăra școală de flaut
românească . Flautiștii formați după modelul francez au devenit și compozitori ,
îmbogățind repertoriul flautistic autohton .
Hristache Popescu a creat o clasă de flaut la Conservatorul din Cernăuți ,
apoi a fost prim flautist la Orchestra Radio din București , profesor la liceul
„Dinu Lipatti” , apoi la Conservatorul din Iași unde i-a urmat lui Petre Elinescu la
catedră . A compus Capricii rustic , Studii de concert , Studii de caracter ,
Scherzzo pentru flaut solo , etc.
Petre Elinescu , profesor la Conservatorul din Iași a scris mai multe lucrări cu
caracter solistic : Elegia română , Scena pastorală română , Allegro de concert ,
O idilă , etc , lucrări cu caracter liric combinat cu virtuozitatea tipică folclorului
românesc.
Vasile Jianu a reușit să revoluționeze școala de flaut ca prim flautist al
Filarmonicii și profesor la Conservatorul din București unde a format generații
de flautiști . Dintre lucrările sale solistice cu caracter românesc , amintim :
Sarabandă și Bouree , Pastel de toamnă , Preludii și Regandire , 12 studii pentru
flaut solo , piese comerciale .

La Cluj se remarcă profesorul Dumitru Pop care la început a fost la Conservator

unde a format noi generații de flautiști .
Toții cei enumerați anterior au format flautiști de remarcă : Gavril Costea ,
Virgil Frâncu , Ioan Cațiamis , etc.

6
CAPITOLUL -I.B- O FAMILIE DE ARTIȘTI
,, A fost odată ca niciodată un flaut de aur, care a fermecat oamenii de
pretutindeni prin magia sa. Flautul era cu atât mai special, cu cat i-a fost dăruit
artistului, din dragoste, de contesa care i-a devenit soție. Ani de-a rândul,
flautul fermecat a colindat țara în lung și-n lat, cucerind tot mai mulți oameni
de partea muzicii,, ; continua sa o facă si astăzi Ion Bogdan Ștefănescu, născut
în data de 25 Aprilie 1969, în orașul Câmpina, Județul Prahova.
Numele tatălui său a însemnat o ștachetă ridicata încă de când era
copil. Implicit, a încolțit ideea ca trebuie sa ducă numele mai departe, alegând
muzica pentru a se exprima, si nu actoria, cum se întâmplă de obicei, în
cazul copiilor de actori.
În primul rând pentru ca a vrut sa evite ceea ce întotdeauna se
întâmplă în relația artistică părinte – copil, adică o continuă comparație pe care
publicul si anturajul o fac dintr-un reflex necondiționat și, în al doilea rând,
pentru că muzica clasică reprezintă o cale mult mai discretă, celebritatea
manifestându-se într-un cadru foarte restrâns, al inițiaților, ceea ce lui îi oferea
satisfacții mult mai puternice. Dar, faptul ca tatăl lui a fost un actor apreciat in
mediile intelectuale, i-a deschis un drum de nepătruns pentru alții, unde a
întâlnit elita culturii romanești încă de foarte tânăr, lucru care a contat enorm
pentru educația sa . Eusebiu Ștefănescu a fost un actor de teatru și film,
cunoscut recitator și autor român, absolvind „Actoria” la Institutul de Artă
Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” (IATC) din București, în 1967.
Eusebiu Ștefănescu a fost căsătorit de două ori, având un fiu din prima
căsătorie, pe flautistul Ion Bogdan Ștefănescu, iar mama sa Ana, a fost un om
de Litere.

7
 -CAPITOLUL II –

ARTIST ÎN DEVENIRE

CAPITOLUL -II.A- STUDII ȘI MASTERCLASS-uri

Ion Bogdan Ștefănescu a urmat cursurile la Liceul de Muzică
”George Enescu” încă din clasa I, pentru a studia pianul, apoi, când a trecut în
clasa a V-a, a avut opțiunea de a alege un alt instrument. Pe lângă asta și-ar fi
dorit tare mult să cânte la trompetă sau tobe. Erau preferințe fixate de ceea ce
asculta cu precădere, adică multă muzică jazz. .
La școală a studiat cu Virgil Oprițoiu, un profesor care i-a insuflat
foarte multă încredere, iar nivelul superior de cântat l-a aprofundat cu un mare
flautist al României, Virgil Frâncu. A avut șansa să studieze cu el încă din clasa a-
VIII-a până când a terminat Conservatorul. Șansele uriașe au venit însă odată cu
anul 1990 , plecând la Nissa unde a studiat cu Alain Marion, un flautist francez
fantastic, șeful catedrei de flaut de la Conservatorul din Paris.
A studiat la Darmstadt ,,Limbaje muzicale contemporane,, cu Pierre-
Yves Artaud, apoi, la München, cu Wolfgang Schultz, cel mai important flautist
vienez. În cele din urmă a ajuns în America, la Urbana-Champaign University,
unde a obținut diploma de ,,Master of Music,, sub îndrumarea lui Alexander
Murray, un flautist britanic splendid. A fost primul muzician întors în România
cu o Diplomă de Master în 1995 . La acea Universitate au predat, pe vremuri,
George Enescu și Mircea Eliade, fiind o mândrie pentru el. Tot acolo a fost
remarcat de Sir. James Galway și cursul vieții sale flautistice s-a schimbat
radical datorită lui. Și-a schimbat complet stilul de cântat și a devenit ceea ce
este astăzi. Practic este un om care și-a văzut visul cu ochii, și in final a reușit să
cânte cu idolul său....

8
 Ion Bogdan Ștefănescu a cântat la un flaut de Argint Muramatsu si in
final a ajuns sa cânte pe cel mai scump flaut de aur din lume acesta fiind cadou
de la soția sa , costând 90.000 de euro. Este Prim – Flautist al Filarmonicii
„George Enescu”, Solist al Filarmonicii „Banatul” din Timișoara, face parte din
Trio Contraste, una dintre cele mai apreciate formații de muzica contemporană
din Romania.
De altfel, are 30 de ani de activitate, pentru ca a debutat la 14 ani ca
solist la Ateneul Roman, și de atunci, a cântat la mii de concerte si recitaluri .
Cântă la Timișoara ca solist, la Filarmonica din București, alături de Camerata
Regală , solist si dirijor , și cu Orchestra de cameră din Heidelberg.

STUDII ȘI MASTERCLASS-URI:
 Doctor în Muzică , Universitatea de Muzică, București, 2002

 Master of Music, Universitatea Illinois, Urbana-Champaign, S.U.A, 1995.

 Profesor - flautistul englez Alexander Murray .

 Academia de Muzică, Facultatea de Interpretare Muzicală, Secția

Instrumente de Suflat – Flaut, București; Examen de Stat în sesiunea
1993.

 Liceul de Muzică “George Enescu”, București, Bacalaureat în1987

 James Galway Veggis, Elveţia, 1995; Reggio Emilia, Italia, 2003

 Wolfgang Schulz, Manchen, 1992

 Alain Marion, Nissa, 1990

 Pierre Yves Artaud, Darmstadt, 1990

9
 -CAPITOLUL III-

VIAȚA PE SCENĂ

CAPITOLUL -III.A- SOLIST DE LA 14 ANI

Activitatea artistică şi-a început-o de la vârsta de 14 ani, în 1983,
când a debutat ca solist, pe scena Ateneului Român, într-un Concert de Vivaldi,
acompaniat de Orchestra Tineretului Bucureștean.
Din anul 1983 şi până în prezent, Ion Bogdan Ştefănescu a desfăşurat
o intensă activitate artistică, ce a constat în nenumărate recitaluri şi concerte,
în România şi în străinătate: Anglia, Franţa, Spania, Cehia, Coreea de Nord,
Japonia, SUA, Ungaria, Italia, Germania, Olanda, Elveţia, Suedia, Norvegia,
Japonia, China etc.
A participat la o serie impresionantă de festivaluri naţionale şi
internaţionale:
* „George Enescu”, ediţiile 1985, 2003, 2005 (în dublă ipostază: de solist
şi de dirijor al Orchestrei de Cameră Radio), 2007, 2009 (invitat cu două
recitaluri), 2011, 2013, 2015, 2017, 2019;
* Culture Escape (Elveţia, 2007);
* Zeit für Musik (Bayreuth, Germania, 2006),
*Festivalul Steingreber (Bayreuth, Germania, 2006),
* Festivalul „George Enescu” (München, Mannheim – Germania, 2005 şi
Strasbourg Franţa, 2006);
*Festivalul Profil (Bucureşti, 2005 şi 2006);
*Music Fest (Luxemburg, 2005);
* Wien Modern (Viena, Austria, 2004);
* Congresele Internaţionale ale Flautiştilor (Kanssas City, SUA, 1994 ;
München, Germania, 1991);
*Festivalul Internaţional de Muzică Nouă (Darmstadt, Germania, 1990),
*Festivalul Mondial al Tineretului (Coreea de Nord, 1989),

10
 *Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi (Bucureşti – toate ediţiile 1991-
2018).
De asemenea, Ion Bogdan Ştefănescu a participat, ca interpret, la mai
multe spectacole de teatru, balet şi film realizate de regizori străini şi români şi
prezentate în ţară şi într-o serie de ţări europene:
* „Mahan”–Horst Lohse, muzică de balet

* E.T.A. Hoffmann, Bamberg- Germania în 2005- „Şapte prinţese”, regia

Nullo Facinni, Teatrul Cantabile

*Danemarca, 2004- „Agamemnon”, regia Tine Madsen Danemarca

*2003 „Tabu” și ”Nosferatu”, filme mute în regia lui F. Murnau, cu

muzică live a compozitoarei Violeta Dinescu

* „Amanţii însângeraţi” în regia lui Alexandru Tocilescu, la Teatrul

Naţional din Bucureşti.

CAPITOLUL -III.B-ANALIZĂ FORMALĂ

Artistul a abordat în repertoriul său, toate genurile muzicale începând de
la Baroc până la muzica modernă si românească, iar piesele analizate sunt
lucrări care fac parte din repertoriul tuturor flautiștilor, pe care și eu le
pregătesc în momentul de față.

11
CAPITOLUL -III.B1- SONATA A-VI-A/ JOHANN SEBASTIAN BACH

În lucrările pentru muzică de cameră sunt incluse și ciclurile de sonate

pentru diverse instrumente , printre care se află și sonata a-VI-a.
În creația bachiană , de obicei , ciclul de sonată conținea 3 sau 4 părți
contrastante ca mișcare . Dacă existau 4 părți , organizarea mișcărilor era
făcută pe principiul rar-repede-rar-repede , cu partea I-Moderato , partea a-II-
a-Allegro, partea a-III-a Lento sau Andante și ultima parte în Presto.
Sonata a-VI-a este alcătuită din 4 părți:
Partea I – Adagio ma non tanto-Mi
Partea a-II-a -Allegro-Mi
Partea a-III-a -Siciliana-do#
Partea a-IV-a -Allegro assai-Mi
4
Partea I -Adagio ma non tanto , în tonalitata Mi major 4 , este structurată
într-o formă monopartilă .
Motivul inițial este prelucrat prin secvențare și amplificat pe parcurs,
alcătuind o idee muzicală ce se desfășoară în contrapunct cu
acompaniamentul , cadențând pe dominantă . Urmează o tranzacție în ritm
ternar(triolet) care confirmă ideea ce realizează o perioadă muzicală
desfășurată care cadențează pe tonică.
2
Partea a-II-a , Allegro , în tonalitatea Mi major , măsura 4 , debutează cu
un motiv ritmic pregnant . Structura este bipartilă simplă , cu perioade muzicale
desfășurate .
Secțiunea A începe în Mi major și se încheie cu cadență pe dominantă .
Perioada este deschisă . Materialul tematic este prelucrat prin secvențări ,
ornamentări, la care se adaugă elemente tehnice în legato , staccato.
Secțiunea B , începe în Si major , cu aceiași idee muzicală , care va fii
reluată și va parcurge un traseu tonal invers , spre tonalitatea inițială , unde
cadențează pe tonică.
12
 Partea a-III-a , Siciliana , este compusă în tonalitatea do# minor , la
6
relativă, în măsura 8 , ritm și tempo specific acestui dans .

Ca structură , această parte este bipartilă simplă AB .

Secțiunea A începe monodic și este completată pe parcurs printr-un
acompaniament realizat prin notații , dialoguri între solist și pian . Ideea
muzicală este desfășurată , deschisă , cadența realizându-se pe subdominantă-
Mi major .
Secțiunea B , preia aceiași idee muzicală pe care o divinizează ritmic , iar
finalul se realizează într-o cadență pe tonică-Si major.
Partea a-IV-a , Allegro assai , în tonalitatea Mi major , măsura , este o
parte dinamică , în care imitațiile și completările liniei melodice se realizează
firesc între instrumentul solist și acompaniament.
Structura este realizată într-o formă bipartilă simplă , AB , cu perioade
muzicale desfășurate , specific muzicii preclame . Astfel , Secțiunea A începe pe
tonică și cadențează pe dominantă și se încheie pe tonică .
Specifice sunt perioadele muzicale în care apar o serie de motive care sunt
prelucrate prin repetare identică , secvențare , schimbări de legături pe aceleași
motive , apariția ornamentelor care înfrumusețează linia melodică
Sonata a-VI-a grea din punct de vedere tehnic și interpretativ , dar este una
dintre cele mai cantabile dintre sonatele compuse de Johann Sebastian Bach.
Varietatea ritmică și melodică necesită repetarea partiturii în scopul realizării
frazărilor diverse
O condiție importantă în exprimarea muzicală o reprezintă colaborarea
între solist și acompaniator.

13
CAPITOLUL -III.B2-CONCERTUL NR. 1 ÎN SOL MAJOR /WOLFGANG
AMADEUS MOZART

Concertul pentru flaut nr. 1 în Sol major , K 313 , a fost compus în 1778 de
Wolfgang Amadeus Mozart , dedicat flautistului Ferdinand De Jean.
Concertul mozartian este un ciclu tripartit care conține o simetrie tonală ,
de tempo , de metru și de alegere a formulelor.
Simetria tonală constă în centrarea pe Sol major în prima și ultima parte a
concertului , în timp ce partea mediană este plasată pe dominantă . Simetria de
mișcare , de tempo , se realizează pe alternanța repede-lent-repede obținută
de simetria termenilor agogici din debutul fiecărei părți: partea I-Allegro
maestoso, partea a-II-a-Adagio non troppo , iar partea a-III-a-Rondo-Tempo di
memento .
O caracteristică a clasicismului muzical este păstrarea neschimbată a
unității metrice pe parcursul unei părți.
O altă caracteristică unificatoare a părților concertului constă în
întrebuințarea formei de sonată cu dublă expoziție în partea I , în partea a-II-a ,
iar în partea a-III-a o formă de Rondo.
Pentru că genul de concert este conceput pentru solist și orchestră , este
dedicat virtuozității , Mozart a lăsat liber instrumentistului solist să improvizeze
cadențe de bravură la sfârșitul părților.
Considerăm că prin această dispunere a lor , dar și prin presărarea unor
pasaje de virtuozitate în timpul părților I și III , Mozart solicită interpretului o
tehnică desăvârșită.
Prima parte a concertului-Allegro maestoso , debutează cu expoziția
orchestrei în care sunt prezentate cele două teme nediferențiate tonal.
Tema principală este energică , maiestoasă atât prin melodică cât și din
punct de vedere ritmic(pătrime ,optime cu punct/șaisprezecime , două
pătrimi), cu două fraze simetrice asemănătoare , urmată de o punte specifică

14
pe care o întâlnim pe parcurs , făcând trecerea spre tema secundară cantabilă ,
prezentă tot în tonalitatea inițială. O concluzie a primei expoziții pregătește
expoziția instrumentului solist(măsura 31).

Tema întâi prezentată de solist este alcătuită din fraza I de 4 măsuri și fraza
a doua înrudită tematic , la octava inferioară , dar dezvoltată , alcătuind o
perioadă muzicală desfășurată deschisă , cu cadență pe dominantă. Urmează o
parte în terțe ascendente și descendente , cu caracter modulant (Re-mi). Tema
secundară este prezentată în mi minor și cadențează în la minor . Revine partea
în terțe , care se reia în dialog solist-orchestră , modulează spre o concluzie a
expoziției in Re major .
Secțiunea dezvoltării (măsura 100) prezintă un dialog între orchestră și
solist, cu pasaje de virtuozitate ce constau în formele melodico-ritmice ce sunt
secvențate , realizându-se modulații în Re , La , mi , la , Si , Sol , Re.
Reexpoziția (măsura 149 ) reduce tema I în tonalitatea Sol major , partea și
Tema a doua tot în tonalitatea inițială , urmată de cadența de
virtuozitate(solistică).
Orchestra încheie prima parte a concertului , cu o concluzie bazată pe
formele melodico-ritmice în arpegiile treptelor I , V , cadențând pe tonică.
Structura primei părți este de sonată cu dublă expoziție și cadență de
virtuozitate,
Partea a-II-a-Adagio non troppo , în Re major , secțiunea A începe cu
introducerea orchestrală pe dominantă , urmată de tema I , cantabilă , cu trei
fraze muzicale(a b a ). Secțiunea B cu tema a-II-a , este prezentată la
dominantă(La) într-o perioadă muzicală desfășurată. Revine secțiunea A cu
ideea principală. Concluzia părții readuce prima frază a secțiunii A . Forma
arhitecturică este de lied tripartil sinjolu .
Partea a-III-a , Rondo-Tempo di Mementto , în Sol major are o structură
caracteristică formei de Rondo , cu alternanță între refren și cu cuplete.
Tema refrenului(A) este alcătuită dintr-o perioadă muzicală cu două fraze
simetrice cu o linie melodică simplă cu caracter de menuet . După prezentarea
temei de instrumentul solist , orchestra preia tema și o continuă cu o punte ,
pregătind intrarea primului cuplet.
Secțiunea B , în Re major , în care se întâlnesc atât fragmente cantabile ,
cât și pasaje de virtuozitate .
15
 Puntea aduce elemente melodico-ritmice și terțe ascendente , pe care le
întâlnim și în partea I a concertului , pregătind revenirea secțiunii A , cu tema
dinamizată .
Secțiunea C , mi minor , prezintă o temă cantabilă , dezvoltată ,
modulantă.
Revine secțiunea A , urmată de concluzia dinamizată prin arpegii
descendente si ascendente , salturi intervalice mari , diviziuni excepționale ,
bazate pe treptele principale ale tonalității inițiale .
Structura acestei părți este de Rondo în forma A B A C A .

16
CAPITOLUL -III.C - PE PODIUM

Flautistul Ion Bogdan Ștefănescu este laureat al mai multor concursuri

naționale și internaționale unde a primit, de asemenea, importante și onorante
distincții pentru meritele sale artistice:
* Premiul ”Constantin Brâncuși” acordat de Marea Lojă Națională
din România în parteneriat cu Academia Română, 2018;
*”Diploma și medalia de excelență” acordate de UNIMIR pentru
interpretarea Concertului de A. Jolivet în cadrul celei de a XXI-a ediție a
Festivalului ”George Enescu”, 2013;
*"Meritul Cultural" în grad de Cavaler, medalie conferită de
Președintele României, 2011,
*Premiul Uniunii Compozitorilor pentru interpretare, acordat
formației camerale “Trio Contraste”, al cărui membru este, 2009,
* Premiul Revistei Muzica pentru interpretare, 2009,
* Premiul Uniunii Compozitorilor pentru interpretare solistică, 2007
* Medalia «Meritul Cultural» conferită de Președintele României,
2004
*Premiul Clubului “Liones” pentru cea mai bună interpretare din
cadrul seminarului condus de James Galway, Italia, 2003
*Premiul « Cella Delavrancea » pentru merite în cultură, 1991,
* Premiul Conservatorului « George Dima », Cluj, 1987,
* Premiul I - la concursul internațional “Concertino”, Praga, 1986
* Premiul I, Concursul Național de Flaut, București, 1985,
* Diploma de Merit – la concursul internațional « G.B.Viotti »,
Vercelli, Italia,1984 (secțiunea Muzică de Cameră).
Ion Bogdan Ștefănescu este membru fondator al ansamblurilor
„Procontemporania” şi „Profil” și fondatorul „Barock Orchestra” și ”Flaut
Power”.

17
 Este, de asemenea, membru al trioului „Contraste” și al Cvintetului de
suflători „George Enescu”.

CAPITOLUL -III.D - DE LA SCENĂ...LA TOC

Pe lângă muzician , Ion Bogdan Ștefănescu este și un mare

impresionant compozitor și scriitor , talentul pentru scris moștenindu-l de la
mama sa.

Compoziții :
 Muzică originală la spectacolul ”Visători la steaua singurătății”, 2013
 Muzică originală pentru volumul de poezie "Securi decapitate" de Matei
Vișniec, în lectura autorului, Ed. Tracus Arte, 2012
 Muzică originală și ilustrație la spectacolul ” Nimeni nu-i perfect”, regia
Radu Beligan, 2010
 Deep Voices Praying - 2 flaute bas, 2009, prima audiție în cadrul
Festivalului SIMN
 Dizzy flutes - flaut şi bandă, 2009, prima audiție în cadrul Festivalului
SIMN
 Muzică originală și ilustrație la „Străini în noapte”, regia Radu Beligan,
2008
 MAMBOlero – percuție și bandă (2007) prima audiție în cadrul
Festivalului SIMN
 Muzică originală și ilustrație la ”Despre Marlene”, 2007
 “Pianissimo Summer Dream” – piesă pentru ansamblu de percuție -
prima audiţie absolută la Conservatorul din Lausanne, 16 noiembrie 2005
 Muzică originală şi interpretare pentru spectacolul “Pâlnia şi Stamate” –
Urmuz, regia Gavril Pinte, producție S.R.R., 2004
 Muzică originală si interpretare pentru spectacolul organizat în cinstea
poetului Ilie Constantin, regia Cristian Munteanu, producție S.R.R., 2004

18
 Din aprilie 2012 este membru al Uniunii Scriitorilor din România

Cărți publicate:
 Un vers care lasă moartea cu gura căscată, Ed. Tracus Arte, 2016
 Strigăt înăuntru, Ed. Tracus Arte, 2014
 Șase scenarii în căutarea unui regizor, Ed. Tracus Arte, 2013
 LUI, Ed. Tracus Arte, 2013
 Glasul sângelui, Ed. Tracus Arte, 2012
 Cuvântul de trecere, Ed. Tracus Arte, 2011
 Cuşca fără gratii. Ed. Opara Magna, Iaşi, 2010
 Despre pietre și păsări, Ed. Axa Publishing, Bucureşti, 2006
 Vârstele flautului, Ed. Libra, Bucureşti, 2005
 Joc de oglinzi, Ed. Libra, Bucureşti, 2004

Posturi ocupate:
 2015 - până în prezent - Profesor de flaut la Universitatea de Muzică
București
 2011 - până în prezent - Conferențiar, secția Istoria muzicii, muzică de
film -Universitatea Hyperion
 2010 - 2015 - scrie la revista ”Cultura”
 2008 - 2010 -Profesor asociat la Universitatea de Muzică București
 2007 - până în prezent - Solist al Filarmonicii banatul din Timișoara
 1997 – până în prezent - prim flautist, Filarmonica “George Enescu”,
București
 1994- 1995: asistent universitar, University of Illinois, Urbana-
Champaign, USA
 1993 - 1998: asistent universitar, Academia de Muzică, Bucureşti
 1993 - 1994: prim flautist, Orchestra de Cameră Radio, Bucureşti
 1992 - 1993: prim flautist, Filarmonica din Ploieşti

19
 CONCLUZII

În acești ani de liceu am reușit să descopăr muzica cu adevărat,

datorită susținerii pe care am primit-o din partea domnilor profesori, de fiecare
dată cu cele mai bune sfaturi și încurajării , dar, în special doamnei mele
profesoare de flaut care a fost întotdeauna alături de mine, și m-a ajutat in
toți anii de liceu să urc câte o treaptă la flaut cu foarte multă muncă si efort
depus, să ajung unde mi-am propus, și de fiecare dată am fost mândru că am
reprezentat Liceul de Arte „Margareta Sterian” din Buzău pe scenă, în
concursuri, recitaluri, și multe alte evenimente.
În clasa a-IX-a am participat pentru prima data la propriul meu
spectacol la flaut, unde am trecut prin cele mai mari emoții din viața mea, fiind
in fața multor oameni, profesori, colegii de la toate clasele. Am trăit cel mai
plăcut sentiment de bucurie pe care nu îl voi uita niciodată , un sentiment pe
care nu îl pot exprima in cuvinte dar care mă face sa prind încredere în mine de
fiecare dată când mă aflu pe scenă.
Pentru mine această lucrare semnifică oglinda instrumentului pe
care l-am studiat in toții anii mei de liceu si pasiunea mea pentru muzică.
Participând la concursuri si spectacole mi s-a dezvoltat spiritul de competiție,
acestea m-au ambiționat în studiul individual, și m-au făcut să ascult diverse
interpretări ale marilor flautiști ai lumii.
Sunt mândru că am studiat în acest liceu, unde am avut parte de
profesori excepționali, înțelegători, care au apreciat muzica , ceea ce studiez
eu, m-au înțeles, m-au încurajat și m-au susținut în activitatea mea.
În capitolul I, Evoluția flautului și a școlii interpretative flautistice
definește o lungă istorie frumoasă a flautului , un instrument care a evoluat
foarte mult , istoria construcției flautului este amplă , fiind determinată de
diversele modele sau materialele din care a fost construit acest instrument , de
variantele de lungime al acestuia , de concepția structurală , de mecanică și de
sunetul cristalin creându-i un prestigiu instrumental infinit.
20
 Am învățat și am descoperit o mare familie de artiști care au avut foarte
multe performanțe in tot ceea ce au făcut, fiind un exemplu demn de urmat
pentru oricine, deoarece pentru a deveni un nume cu sonoritate, trebuie sa
depui foarte multă muncă. Familia lui Ion Bogdan Ștefănescu a reușit acest
lucru, iar el a urmat muzica în ciuda faptului că tatăl său era actor ,iar mama sa
un om de litere.
În capitolul II, am descoperit artistul care urma să devină încă de copil,
studiind la Liceul de Muzică „George Enescu „ din București . Am aflat de
studiile si masterclass-urile la care a participat Ion Bogdan Ștefănescu, și nu în
ultimul rând, să-și îndeplinească visul, acela de al întâlni pe Sir. James Galway
acesta fiind cel mai mare flautist din lume, lucru care s-a și întâmplat.
În capitolul III , Analiza formală scrisă , determină imaginația
compozitorilor de a crea piese nemuritoare pe care sunt mândru să le
interpretez , și le pregătesc pentru admitere la facultate , unde voi transmite
muzicalitatea pieselor.
Am studiat viața lui pe scenă și am rămas impresionat că a fost solist de
la vârsta de 14 ani unde a susținut cel mai mare concert la aceea vârstă,
urmând să participe pe parcurs la recitaluri și concursuri în toată Europa. Viața
lui pe podium i-a adus foarte mult succes, experiență și foarte multe diplome și
premii, ajungând cel mai talentat flautist până in prezent.
Ion Bogdan Ștefănescu este cel mai mare flautist din țară, pe care am avut
onoarea să îl întâlnesc. Pentru mine a devenit un idol. Am avut onoarea și să
particip la două masterclass-uri, în cadrul Proiectului ,,Perform Art,, unde
UNIVERSITATEA DE MUZICĂ DIN BUCUREȘTI a făcut un Parteneriat cu Liceul de
Arte ,,Margareta Sterian,, la care sunt mândru ca învăț. Nu mulți au privilegiul
ăsta... am trăit o emoție și o experiență de neuitat, și am reușit să învăț foarte
multe lucruri la flaut, am început să mă cunosc mai bine in ceea ce fac, și am
rămas cu niște experiențe de neuitat...

21
 BIBLIOGRAFIE

 GHID PEDAGOGIC- Porți deschise-EDITURA UNIVERSITĂȚII NAȚIONALE

DE MUZICĂ BUCUREȘTI 2020

WEBOGRAFIE:
https://adevarul.ro/cultura/arte/ion-bogdan-Stefanescu-argumentul-suprem-definitia-

perfecta-muzicii-dat-o-nichita-stanescu-1_5e81da015163ec42714f28cb/index.html

https://revistatango.ro/ion-bogdan-stefanescu-flautul-de-aur-a-fost-un-cadou-de-la-sotia-

mea-7737

http://www.filarmonicabanatul.ro/index.php/solisti/18-ion-bogdan-stefanescu https://

ro.wikipedia.org/wiki/Eusebiu_%C8%98tef%C4%83nescu

https://ionbogdanstefanescu.ro/about/

https://www.fge.org.ro/dirijori-fge/ionut-bogdan-stefanescu/

https://ro.linkedin.com/in/ion-bogdan-stefanescu-9ba32311

https://festival.sonoro.ro/artisti/ion-bogdan-stefanescu/

http://www.vibratefestival.ro/ion-bogdan-stefanescu/?lang=ro

https://carturesti.ro/artist/ion_bogdan_stefanescu

https://www.romania-muzical.ro/emisiuni/lmm/info/galerie/pagini/ion-bogdan-

stefanescu.html

https://www.clasicradio.ro/interviul-saptamanii-cu-flautistul-ion-bogdan-

stefanescu/http://www.servuscluj.ro/tag/ion-bogdan-stefanescu/

22
 ANEXE

Turneul „Flautul de Aur” 2016 București

Concert la „Ateneul Român” 2019

Concert „Flautul Fermecat” 2019

23
 Masterclass Sir. James Galway

Masterclass 30.XI.2019 LICEUL DE ARTE,,MARGARETA STERIAN,, DIN

BUZĂU

24
 PARTITURII

SONATA A-VI-A-J.S.BACH

25
CONCERT NR.1 SOL MAJOR-W.A.MOZART

CONCERTE ONLINE :

26