Sunteți pe pagina 1din 23

1

MOMENTUL BACOVIA

S-a spus ca Bacavia reprezinta 0 "bisericlI(11


literarl1" (Eugen Lovinescu), un caz aparte, la granila
dintre palOlogie ~i aUlomatismele psihologice.
Supraevaluat din motive eteronomice, sau dirnpotriva,
subestimat din acelea~i motive, "poetu /loamflef $i al
marasmelor provillciale ", - dupa cum a fast etichetat
de critica ocazionala., - a trecut prin framanHl r ile ~i
luptele literare din ultimii douazeci de ani aproape
neobservat; stra.in de ce se petrece injurullui ~i retras
in monotonia unci singuraH11i echivalate ell un destin.
Cu toate aeestea Bacavia eSle unul dintre cei mai
autentici reprezentanli ai Iiteraturii ncastre mademe.
Vom ineerea, in paginile ce urmeaza, sa. arl1Uim ca. at at
formalia sa literara, cat ~ i constitu\ia intima a
psihologiei sale, sunt mai aproape de sbuciumu l ~i de
tragi cui modern (pustiul sufletesc, senzatia de gol,
lipsa lirnitelor, asaltul certitudinilor ultime), decat cei
lTIai mu11i dintre poetii no~1ri actuali. Retragerea lui
Bacovia din luptele de fiecare zi, insingurarea lui
intr-o via1a cenu~ie ~ i periferica, ou inseamna 0 Jipsa
de participare la destinul veacului, ci dimpo triva,
consecinla unei participari organice, mutuale. Bacovia
aparline epocii modeme prin viziunea sa d~cadenta
13
as~pra lumii ~i prin drama sa ce se cons~ma. in senzalii, cial, a ploii de toamna. ~i a spleenului duminica l, a lui
prm nevroza sa. Rodenbach; obsesia ora~elor rentaculare a lui
Raportat la perioada formaliei sale spirituale Vcrhaeren; melanco li a densa. a lui Ve rlaine ~ i a lui
dintre 1910 - 1916 (in 191 6 a apAmt prim ul ~i eel Edgar Poe, pot fi de opotriva urmarite in pagi nile
mai de seama. volum allui Bacovia: Plumb), el nu ne acestor reviste. tncA inainte de 1900, un Mircea
mai apare un caz sin gular. Sunt cunoscute pe ripel iile Demetriad, din ~coa la lui Macedonski, semna astfel
~i obiective le grup a.ri i literare care inca de pc 1a 1880 de ecouri verlai niene:
se po larizasc in jurul lui Macedo nski. Tend in lcle
conservatoare ale aces tei grupa.ri, dupa. modelul cele i Susp ine line
din Franta, au evoluat pana. la mi~carea simboli sHi de De violine
la Via(a noul1, NOlla Revisll1 Romiinll, Versuri $; pro=lJ. Cum cu rg,
S;mbolul, in afara. de Via(a RomiilleasclJ. Llicea.!arul, Ciind v;oletul
SlJmlJlltttorul, eu traditia lor ~tiuta. Numele lui Bacovia Rupt din buchetttl
este intalnit in paginile acestor reviste, 1a inceput Cll Amurg',
pseudonimul George Andoni, alaturi de Emil Isac,
Adrian Mani u, P. Aderca, N. Davidescu, l.M . Ra.$cu, Pe aurar; cade
D. lacobescu, Claudia Millian, Ca nst . Stoika , S. S; pe cascade
Samyro, C.R. Ghiulea, Ion Minulescu, putin mai tarziu De vis,
eezar Petrescu, cu un fe l de poeme in proza fo care Pe facul care
creeaza. 0 atmosfera. macabra. ~i poesca.. Ion Pavlov ~ i Sub Iresti; pare
din cand in dind, dupa. ce se lasa anu ntat pompos, cu Veis.
cat eva nu mere in ainte . AI. Macedon ski. Era 0
atmosfera. compacta., amintind cand de Baudelaire, Pe lac fn mine
(revendicat at at de s j m boli~ti cat ~ i de parnasieni; de Ani de suspine
altfel, chiar poeli i romani ce se considerau cu atata Se strang.
convingere "simboIiSli", cei mai multi nu au depa~it Ani de in/ranger;,
un anum it parnasianism didactic; exemplu : N. De lupte, pllingeri,
D avidescu), cand de Laforgue, Rodenbach sau $i piling.
Verlaine. Baudelaire, mai ales, este tradus bucata cu
bucata ~i publicat aproape in fiecare numar de revista.. Versurile acestea amintesc de celebra Ch anson
Traduca.tori: D. lacobescu, Victor Eftimiu, Const. d'allfamne a lui Verlaine, precum ~i de intreaga poezie
Beldie, Joachim Botez, A t. T. Stamati ad, leronim a ploii ~i a melancoliei de toamna. din o pera sa. 2
Laurian, I. M. Ra~cu ,- adica. numele cele mai curentc Mircea Demctriad nu apartine, propriu-zis, epocii de
in presa literara de atunci. Poezia plictisului provin­ forma\ie a lui Bacovia, a murit in 191 4, dedit prin
14 15
consecinlele activiHllii sale de la Allale/e literare ~i lnconjurat de dealuri lriste, sau de nosta/gice
de la Litera/oru/ , prin lupta sa irnpotriva campii,
eminescian ismului ~i prin convingerea eu care s-a Ora~ cu cll1diri patriarhale sub ale citroI' bolti
ata~at simbolismului, .,cu deosebitele lui falcte, de la umbrite
instrumenta lism ul lui Rene Ghil - until din capii Privesc figuri d e castelane CII ziimbete
teori ilor corespoodenlei diotre culoare - ~ i sunet i i nejericite,
pan~ la rnuzicalitatca structuraHI. a unui Verlaine, de eu muzici vagi prin piefe albe $I seara-n
la clasicismul ra cinian al lui Baudelaire ~i pana la pareur; eu fan/are.
poemele de dantela ale lui Henri de Regnier, de la M-a obseda / a ttita vreme par/umul tau
mis ti cis mul un ui Maeterlink ~i pan a la frenezia de-nmormantare. 4
dionisiaca a unui Rimbaud, sau poezia de conceplie a
lui Verhaeren"). Dar activitatea sa bogata., alaturi de Poezia aparli ne lui I. M. Ra\cu.
Macedonski, de luliu eezar, Savescu, de Bonifaciu Ora§ul , in spela Ofa§ul de provincie, esle un cadru
Florescu ~i de allii (D. Karnabatt, Mihail Munteanu, al descompunerii sufl eteiti ~i al unei vieti ce se stinge
Mihail Cruceanu), a creat 0 psihoza. generaUl, care a {reptat, inutil. Gradinile pustii, fanfarele militare,
cucerit in special tineretul, ajungand dupa 1910 la a pielele albe, sunt tot atatea elemente pe care Ie gasirn
abundenta.li terara., la 0 efervescenla de avangarda., pe In toatll poezia tirnpului. Unnarind efecte de atmosfe ra.
cih de semnificativA pe atat de omogena.. ii de muzicA inte ri oar!, expresia poeticA se con funda
Baeovia apare in mijlocul acestei atmosfere. nu adeseori cu 0 notalie naruralista, a unei realita.li brutale
ea un caz singular, de psihologie diferenlialA, ci ~ i dezo lante. Ce mare deosebire insa, intre versurile
dimpo tri va, ea 0 forma. de expres ie a unei sUiri artificiale de mai sus, in ca re se si rot atat de neplacut
generale . Ceea ce, la unii poeli, mai pulin dOla,i decal manierele unei poezi i la modA§i iotre bucalile, bi ne
dinsul, se transforma iotr-un fel de retorism decadent, cunoscute. pe aceea~ i tema, ale lui Bacovia. Poezia
intr-o obsesie de motive Imprumutate i i de termeni la peri feriei §i a provi nciei, lOaUl acea gama. de motive
moda, fll.ra un ecou interi or autentic, devine in poezia comune, de la spleenul baude lairian, pana la salmi in
lui Bacovia un prilej pentru a exprima 0 viziune gol ul sufletesc a lui Laforgue, devin in lirica bacovianli
personal a a lumii. Materialul cornun se trans fo rml1 expresia unei implacabile realita.li interioare. Primatul
intr-o experienta. interioara proprie. acestei poezii este sinceritatea. Bacovia este singuml
sa ne oprim la un exemplu: poet care a ridieat aceasta atmosfera. general a., in buna.
parte de import, la nivelul unei opere durabile. Sa.
Ora~-cavolI, cu strade-ngllst£ # ell as/alturi
compararn versurile de mai sus ale lui I.M . Ra§cu, cu
de infern,
un mic §i necunoscut poem in prozA al lui BacQvia,
in atmosfera eu surasul rigid al donllui etern.
intitulat larmaroc j : (.. ' . ~
/.
J6 / J7
(;/~ ~
,,1 ... lIa .. . orlI$elul e pUn de prof. de iarmaroc. de secret" ... caferinca veche, tipsi; asurzitoare $I lipete
oamen; .$; de anima/e. stridente ... se duce tn zarea indepllrtatlJ, in satele
Carlile desjugate stau In drum, drumu/ e pli" de inocente. acolo unde dormJecioare naive, po/e. pure ...
paie, (llran'-; cinstesc rachiu. \lin cold, bere caldlI. 0. noaptea ta.rziu. slJ pla.nglJ discordat 0 caterinclJ
braga .$i Umonada coloratll; prin cra.$me, so/dalii Intr-un clJWn .. . Eu, nota ceo maifaLslJ din calerinca
strang in bra Ie , de trosnesc oasele. (tlrall ce .$; hodorogitl1 ... slJraca nollJ, se bate indignatl1 in geamu/
servitoare grl1suJle.$1 pline de slldoare ... vagonului nomad. dar II U e auzitl1 ...
1 ... 110 .. . 0 cateril/cll plange co 0 baba beata, Pelilia a pornit 10 .. fllcercarea pUlerii " ... am
fabrieile w-Il1. clopotele SIlIll1 si fm~/a,.e (iglJne$f; clJil1torit. p ierdut In goana circu/arl1, un arml1sar de
l'asunl1; automobile.$i lrl1Sllri aleargl1. profitl inllmecl1 lemn .... Ver /aine . ... ca lerinca veche. ce plange
orl1.$e/u/ $; nl1vllie$te fn gura eelor care beau, care noslim, ... 0 tempora ... omenesc ...
mlJnancl1. care casclJ ... Ciungi, orb;, ologi, ;,~rec~io$i. 1.. . ha ... orl1$eLu/ e pUn de prof, de iarmaroc, de
Cll cl1rnwi putrejacre. 1lI'ltt cel'$ind, un copit s-a speriat
oamelli.si de anima/e. ,.
$1 phinge .. . Morite duduiesc .$; ill ogrl1zile lor stall Sprc deosebirc de versur ile lui I. M . R a ~cu .
mUIII; de grall .~i de popu.$oi: pe malul giirlei aleargl1 poemu l lu i Bacovia se impune prin ca ldura lui
o pllsderie de oameni.femei $i copii in pieleo goall1. interioara, printr-o con fund are a poetu lui ell pcisaj ul
I ... 110 ... La panorami, flJrani; se civilizeazl1 . ... $1 desc ris. Notele realiste, naturaliste au aici un rol in­
orlJ$e/1I1 e pUll de prof. de iarmaroc. de oameni # de direct. Accenru l cade nu pe descriere, ci pe moti vu l
animale ... interior care a detenni nat-o. Ora~ u l de provincie nu
Caterinca veclle .:. Verlaine , ce plil11ge in serve~te dedit ca un decor al un ei profunde dezolari
iarmaroc, in tiirgul meu natal. piato care simte clln­ suflete~ti. Baeovia in trebuin\eaz! un motiv curent al
o ascll/ll1 n;melli ... .$i isbuclliri bengo/e, caralige. pocziei simboliste decadente. EI transform! insa aeest
jluerlJfllri; 0 ba/eliSll1 ce pozeazlJ InJumuri colorafe ... mOl iv iotr-o emolie personala. Ecourile verlainiene.
ah, vasf/ache disperar ... baudelairiene, marturisite chiar in text, nu mic ~oreaza
Hodorogile c/opole alarmate. caferinca veche ... eu nimie valonrea poemului. In locul unu i spirit de
Ver/aine, ... eu, nora ceo mai fa/sa din caterin ca imit8lie. Bacovia ne ofera 0 identitate de sim\ire .
hodorogill1 ... slJraca nOlll, ce dispune sou indisplille Simbolismu l reprezi'hta una dintre fetele unui veac in
pe vislJtol'ii. amGll{ii afectali ... Stall singuf /OnglJ agonie, un refugiu in zonele obscure - dar fecu nde­
vagon"l ambulant in care doarme, tn/limilll1, a al/etlJ ale subcon~ticnrului. Bacovia este singurul nostru
comediallUl oslenill1. Lume dupli lume ill noaptea mare poet care a ~tiu( sa creeze din acest material
inuirziatlJ .. . # umbreLe cejoaclJ pe drilu/ de /0 circw·i. comun 0 opera proprie.
ori panorame licl1rinde de oglin=i .$i de mlJrgele. Istori ile noastre literare nu in sista indeajuns
ochene ingrozitoare ... e/evi tremurl1fori In .. cabinef­ asu prn luptei pentru instaurarea simboli sll1ului in
18 19
lit eratu ra romana. E le v o rbesc mai m u lt de el rezuma. oarecum ae easta atmosfer:1 literara, in care
Saml1nl1torul, de Via(a rom alleasct1 , de Luceafllrul. mo ti vu l taverne lor, a t in vi n~i l o r v ietii ~ i al
Spiritul pu blic se gasea ma i u~or. pri n tradil ie, in vagabonzilor este foane freevent. Ad ria n Man iu i n s u ~ i
paginile acestor reviste. De aceea faima lor era mai (pc vremea acea avea 0 ael ivitatc prodigioasn, oseiHind
mare . Daca. urmarim insa mai atent presa literarl! a tntre poelllul in proza, poezie ~i eronic:t plnstiea),
vremii, frecveD1a colabora.rilor, luptele, di scutiil e, semneaz:t adeseori, lcinga. Peisaje cu corbi ~i Nocturne,
cronicile. polemicile6 observam ca. adevlirala mi~c are
J
as tfe l de poeme baeo vienc:
literara., adeva.rata "viatnl iterara« se consuma "ai ci", "ill pivni(a unui han. Lampa ell gaz sus url1 in
in re vistele de avangarda., chi ar daca mai tarziu, dupa subsolul adanc $f lung. co baerile Llnei reptile,
razboi, cei mai mul ti dintre lu ptlltori au treeut in alte aruncand 0 patlJ ro tunda, neagrl1 , ce se c/atinl1
tabere', iar eei care au rnmas, in afara de Bacovia, de monoton.
Mi nulescu ~i de altii cali va, nu S-8U impus in atenlia Funduri/e se pierd in umbrl1.
posterita~i ia . Era 0 luptn aspra, pe baricade, ell atat De-a lungul celor doi pere(i, co doua lerase, sunt
mai irnpresi onant a eu cat nu avea giru! opin ie i bl1rute scanduri /Ilstruile de slI/er;n{a celor ce vor
pu blico' . odihnt1- paturile.
Bacovia nu participll)a aeeasta luptl:l.. Numele sl:l.u ln tre e/e, dnmwl stramf ca unjghiab e murdar si
apare in paginile re vistelor iotr-o cadenta. moderaHl. /unecos $; umed.
Publica p oezii ~i poe me in proza pe cAt de puterni ce o gurl1 ct1scarlJ. ca de (ipat horcl1e.
ea viziune personala., pe atat de iDdepartate de aspeetul o carje impiediclJ drumul spre un p at. in care Wl
efemer al certurilor zi.l nice. Baeovia este prezent insli, piepl desvelit pare un camp in care boli ciudate au
cu at at ma i mult, in ceea ce constituie fondul adanc al brlJzdat rO$II. Telldoane ga/bene in oadl1 vine negre,
aeestei mi ~cari. Daea nu-l intalnim in polcmi eiie de imbracl1 prost oase oribile de schelet. Miros de rachiu.
actualitate j urn alisti ea. , i"l intalnim, in se hirnb. in Duhoare de hoir.
produ c~iil e poet ice ale unor autori ca: S. Samyro, D. Vorbe i" somn din care rn(e /egE cll viseaztJ
Iaeobesc u, Jon Pavlov, C.R. Gh iulea, - nume mrll fericirea - ./iilldcl1 se eeartlJ in vis -Si esti revoltat cl1
rezonantl:l. astllzi, dar care justificau, pri n produq iunile si-o pot fnchzjm i. Calcule misterioase, ea bolboroseala
lor trecAto are, 0 mi~eare ~ i 0 atmosferll generall:l.. /undllrilor de modrll1, trl1deazl1 din via(a lor bt1lt1tll
Cand Bacovia serie: de leprl1 Si raie $I de nedreplate - 0 lIlCl1pl1fanare, 0
tenacitate desgustlJroare, scarboaslJ.
Dar vai, ace; invinsi, pe veci pierdu(i, Scoborimd treplele. dOlla/ernei mergeau din om
Or; in taverne, ori In mansarde, in om sf sgdlfdind de#eptau pe cei cari ar fi putut sa
$; acei nebuni, rlJttJcitori tl1Cllff, Ie cumpere un lac de odihnlJ. - in noaptea aceea .
Gesticuliindpe bulevarde .. . Dar eei mai l1lu/(i fnfilllduri sl1rlltate de um~rlJ,
20 21
se desllJceau singuri de dragostea pe care de mutt flU
o mai pweau illfe/ege. versificatori nu numa i din tim pu l ap ogeu lu i sau ei
chiar d e mailarziu. lata-lpeC.R.Ghi ulea vers ificand
Sciindurile pallirilor aveau scrc,$lIetul flUeilor
COli tractate de agonie. "10
in pli na. obses ie ~ i atmos fera. bacoviana :
Aeeastl1 agonie generaHI. era 0 caractcristicn a
Slli monul in racla culcat,

anilar dinaintea rl1zbaiului rrecut, jar in literatura, 0


earaeteristica ind eosebi a SilllbolislTIului. Ceva greu
Solemn co 'n rl1spanJii stotuia,

Sill mortttl in raelll sculplal

~ i cenu~iu apasa con~tiin,a veacului. in aer plutea


pres imlirea unci mani iremediabi le, certitudinea unei
Sf popii $optese Aleillia .

inutili t111i ~i a unei plictiseli cosmicc. Corbii lui Edgar


Poe ~i refrenul tragic" niciodarlJ - niciodarll" pl1trund
E mh'O S de cearli .rijlori

adanc in inspira(ia poetilor, injurnalele inlime, in taate


Si popii ing6na p rohodul,

manifesl11rile spiritului. Ploile de toamnli, nervii.


in toinlJ de seenil - comoh ­
De pare ca j oaclJ .. Irodu/" .

moina, obsesia descompunerii materiale ~i a maqii.­


to ate motivele poeziei bacoviene, fonneazl1 un mate­
rial comun pentru Iiteratura tuturor neamurilor. Si rude/e urll1 macabru,

Ell rad cople$it de mahnire

Apl1rand in mijlocul acestei inflalii de poezie a


mortii ~i a peisajelor negre, cu 0 structurl1 sufleteasca
Si palpiiie trist ealldelabru

perfect adecvata , Bacovia exempli fica prin versurile


in "ve$nica lui pomenire ". n

sale toate acele (eorii a le corespondenle lor dintre


in acela~i mod, Ghiulea are obses ia eorbilor ~i a
sunete ~i euIori, ale sinesteziilor ~i ale audit iei colorate
culorii negre in st il baco vian, de~i versurile sale nu
at at de mu lt disculate atunei . Astfel. el se situeaza de
se ridi ca. pes te nivelul de med iocritate a l strofelor de
la inceput in mij locul mi~C.l1rii simboliste, de~i numele
mal sus:
sa. u trecea oarecum neob servat ~i era intalnit destu l
de rar prin reviste " . De aeeea putem rczuma il1lreaga
Un dar melalleo/ic ml1-nvinge,

perioada de limp de la Macedonski piina la razboiul


mondial trecut Intr-un moment Baeovia. Forta ~i
Fatidie $i negru $i greu,

valoarea unui poet nu se masoar.l1 dupa. s uecesul


Sf /ampa de noapte se stinge,

imediat ~i dupa graba de a aparea in public, ci dupa


Se stinge in sufletul meu.

co n sistenta interioara. ~i dup.l1 densilatea de


sensi bilifate pe care Ie contine. Pe acestea Bacovia Ie
Si p/oaia-nferestre im ; sunlJ

avea eu prisosintli . Astfel se exp li ca. de ce el a fost eu-n sgomot metalic $i orb,

singurul poet care a influentat generatiile tinere de


lar mim ea-mi e-o neagrl1 genunlJ

in care valseazlJ un corh.1l

22
23
Gri, poezia lui Bacovia nu s·a bucurat de 0 circulatie 2
dupa merit. Ea a ramas apanaj ul catorva admiratori
singu rat ic i, poeli ~i arfi§ti ei in~i ~i , sau al catorva o FAMILIE POETICA

prieteni aprop iati. Critica, de asemenea, nu s·a acupa l


prea mult de opera lui Baeovia, de§i a fast totdeauna
de aeo rd in pri vinla valorii ei.
Randurile de fata au isvorat din dorinta si nee r:1
de 3 umple, cat de modest, acest gal.

Se §tie c:t Verlaine este autorul unlli volum de


critie:t intitliJat Les poeres maudirs, con\inand §3se
part rete literare: Corbiere, Rimballd, Desbordes·
Valmore, Villiers de l'lsle-Adam, Mallann'; Ii Verlaine
insll~i, carnuflat sub pseudonimul Pauvre Lelian.
Referindu· se la aeest volum Gustave Kahn serie:
,.raime presqu'autant Verlaine eritique que Verlaine
poete" .
Ne oprim la expresia poete maudit , pc care
Verlaine 0 leag~ de numele in~irate, transformand 0
fonnula etic~ intr·o viziune eritie~ a unei epoci intregi.
Prin ea sc inte1ege 0 atitudine ncgativn. de singur:ttate
§i de obosealS, 0 scnsibilitate bolnavicioasa, l11orbida,
In rtlsptlr ell civilizG(ia ($erban Cioculcscu: Bacovia)
~i eu idealurile umanita.tii domice de progreso de lini~te
sufleteasca §i de impacare in conveniente. Via\a
aeestor pocti este plina de zbucium §i de suferint e ,
eauzate mai ales de 0 constitutie sufleteasca
inadaptabila, neconformist~. ineapabill'l: sa se supuna
sensu lui cornun ~i mediocru al societa1ii.
Expresia aceasta va capata a mare notorietate 0
data eu pracesul de .,imoralitate" al lui Baudelaire ~i
eu poezia libcra ~i decadenta a lui Lafargue, despre
27
care s-a spus ca a fost influenlat in volumul sau Pluviose, irrite contre la vie entiere,

Comp/aillles de atmosfera din Les Amours jaunes, De SOil urne a grands flots verse un froid

cartea de capaHii a lui Tristan Corbiere. NOliunea de tenebreu.x

poete maudit se transformA la ace~ti doi poeti intr-o


nevroz3 moderna ~i citadinl1, intr-o enorma pJictiscala Aux pales habitanls du voisin'cimeliere

de viata ~i de lume ~ j intr-o alunecare con~t iellUI. in Et la moralite sur les faubou rgs brumellX.

artificiu.
Un poet mai pUlin cunoscut, anumc Maurice Mo n chat sur Ie carreau cherchant une

Rollinat, din mo~tcni rea lui Baudelaire ~i a lui Edgar litiere

Poe, autoru! unui bogat volum de versuri intitulat Les Agile sans repos son corps maigre et

Nevroses aparut in 1883 se numara §i el printre ace~ti galeux;

poetes maudits, de~i a fost Hlsat la 0 parte in mod L 'time d'un vieu poete erre dans la

sisternatic de istoricii literari. Viziunea lui descompusa gOllttjere

~i spectraJa lS , obsesia mortii §i a agoniei ultime intr-o Avec la triste voix d'unfalllomefrileux.

cadenta de mar§ funebru, i-ar fi dat dreptul sa figureze


in volumullui Verlaine. Le bourbon se lamente, el la btiche elljumee

Bacovia face parte din accasta familie poetica. Accompagne e ll /ausset la pendule

Am vazut in capitolul precedent cat de stranse ellrhumee,

erau relaliile poeziei noastre simboliste cu mi§carea Cep endal1l qu 'ell un jeu plein de sales

literara franceza. Traducerile din Baudelaire, din par/ums,

Laforgue, din Rodenba ch. pubJicate in Noua RevistlJ


Romana, in Versuri $iprozl1 ~i in toate celelalte reviste Heritage/alGI d'ulle vielle hydropique,

ale tim pului, precum ~ i eompozitiile proprii ale Le beau valet de coeur et la dame de pique

poetilor romani 8mintesc in mod vadit de idealurile Causent sinistrement de leurs amours

literare franeeze l9 . Bacovia nu este strai n de aces Ie defun/s.

influcnte. rntrucat s-a afirmar insa. de cll1re unii c:1


poezia sa flU este alteeva deCal un ecou direct al celei Obsesia ploii comunn la Baudelaire ~ i Bacovia,
fraoceze, transformand 0 vecina.tate de simtire ~ i 0 ea un instrument cosmic at descompunerii ~i al
atmosfera. generala imr-o dependentn minorn, daca. nu marasmului universal, nu este sufieienta insa pentru
iolr-un simplu plagiat, ne vom opri in acest capitolla a su prapune cele doua sensibilitali. Baudelaire se
compa ralia dintre Bacovia, Baudelaire ~i Rollinat, la fixeaza intr-un cadru izolat, de in t imitate
care.vom adauga ~i pe germanul Traki. deznadajduita. §i plictisitoare. Ploaia ii aecentueaza
In cazul Baudelaire s-a pornit de la versuri de deznadejdea ~i plictiseala. in acest eadru singuratatea
acest fel: lui se confundl1 eu nesociabilitatea, e u spleen-ul.
28 29
Baudelaire este singur in camera lui. in destinul lui deopotrlvll Cll intreaga lume. Fa a de aceastl1 stare de
de poet. Bacovia, dimpotriva., este singur in uni vers fapt el nu ia nici 0 pozi\ie. Face parte ~ i el din ea. Este
~ i in fa talitatea intregi i lumi. Acel sentiment de mult mai nimerit deci sa vorbim de 0 acmosferll
angoisse, pe care Baudel ai re it proiecteaza, ca un bacovianll, sau de 0 viziulle bacQviana, decat de 0
veritabil fiu al secolului sau, peste toate aCliuni le ~i atirudine. Ceea cc it deosebe*te pe Bacovia de (Q\i
valon le vielii , devine la Bacovia 0 senzatie primara poetii no~tri este tocmai acest anonimGr at at de insu­
de inghet cosmic . La Baudelaire. ungoisse are un lar, de perso nal (paradox earactcristic, unic). Bacovia
in~ eles de sarura ~ie de viata, de nonapetit, de srar~it nu ne prezinH1 un mod nOu de a vedea lumea, ci pur ~i
de spectacol. Este a oboseala de dupa fes tin. Golul simplu 0 lume din care face parte ~i el. Aceasta lume
sau sufletese se 'confunda adeseori eu un prea pUn este pntrunsl1 de fiOTUI rnor1ii ~i al inghetului total,
sufletesc, cu 0 plictiseala de toate du pa ce le-a gustat putrezind incel ~ i pustiu, ca un cadavru uria~ . De
pe toate . Golullui Bacovia este anterior, el inseamna aceea, Baeovia nu e cinic ea Baudelaire ~i ca Edgar
o neputinta de a gusta viata. Nu este 0 viata obos ita Poe, ci timid ~i retras, supus fllrn. murmur unui destin
de ea in sa~i. ci 0 /ipsa de via,l1, un minus de substanta. care-I depa.~e~te . Ceea ce la unul inseamnll tensiune
vie, 0 criza de energie vitala. dramatiel1, pozitie fennn. in fala problemelor vietii ~ i
Ploaia baudelairiana. este va.zuHl prin fereastdi., ale universului, Ia eeHlIalt nu e deciH 0 subordonare
stand in halat ~ i papuci. Ploaia lui Bacovia cade di ­ resemnat:l intr-o drama. cosmicl1 ~i a identifieare eu
rect peste trup ~i peste suflet, destramand fib rele vietH un proces general. Drama baude'lairiana, eu tot
~ i ale lumii. Poerul nu este num ai un su biect care suportu l ei senzitiv, se consuml1 in intelect, ea 0
i nregistreaza un fe nomen di n afara , masuran du -i infruntarc de principii opuse, 0 lu ptl1 intre moarte ~ j
conseciDleie inauntr,u, ci el se confimdll cu in sa~i viata.. Moartea este principilll care invinge. La
lumea iovadata de aceasta. umid itate sirnbolica, Bacovia, am putea spune, cele dOli a principii se
degradatoare a substan\ei universului. Baudelai re este confundl1. Lupta se transforml1 intr-o procesiune
ma i urn an, mai aproape de Doi . Bacovia este rece, dis­ neagrl1 a mortii . Via,a nu e dedit 0 moarte anticipata.,
tant. un prilej al putrefac\ici universale.
Ace asta es te 0 d eose bire [und arnentala 20 De aceea, pOC7ia sa e monotona. ~i cenu&ie, lips ita
Baudelaire este 0 perso nalita te proeminenta, Cll 0 de elementele de contrast ~i de antiteza. Notiunea
structura interioara. puternicll, la care putem rap orta rfirnane la semnificalia ei directa. descriptivll,
fi ecare gest. fi ecare expresie. Poezia lui reprezinta 0 suprapusa unei realitati psihologice ~i senzitive
atitudine, un raport de la subiect la obiect. Bacovia identiee. Dfiramarea \umii din afara. este egala cu
nu ex ista. ca pers onali tate , in acest sens viril, dfirarnarea celei dinauntru . Poate tocma i aici sta.
opozitionist, de aceea poezia lui nu e dedit notalie,. secrenl1 rezisten\ei acestei poezii atat de simple ~i de
adica re cuno~terea unei stllri de [apt, a unei on1nduieli lipsite de arHi poetica. preeum ~i motivul integrlirii ei
mai presus de puterile sale, care-l include ~ i pe el in mi~carea simbolistl1. Ceilalti poeti ai epocii au
31
30
ramas la suprafala simbolismului adopHind efectele
"Ah! (iplJwl dori/or in dimine{ile tlromalice de
sale de sono ri tate exterioara (lon Minulescu), sau de
April!
fro nda revolutionara (Erni I Isac). Poclii franeezi sunt
Ah! srr;gl1le evoca toare de vremu ri ve~ted
prezenti in opera lor nu numai ca atmosfera. ~i ca
colorate!
motive de inspiralie, ci ~i ea solulii de arta.. Pomind
Ciori ... Ciori .. .
de la Baudelaire, ei rl1man 1a Baude laire, ca ni ~te elevi
Le vad cum sboarl1 in carduri/lmebre, in spirale
med iocri. Bacovia aju nge la el insu~i, la 0 viziune
de doliu, cu aripile deslinse (aeroplane lilipli tiene),
personala asupra lumii .
planeaza in spa(iu, desp icG.nd aerul C li cio cliri
bronzate, se sue, se coboara ~ i (iplJ ...
In vo lu mul Plumb gasim unnl1toarele indieatii Ah! (ipatu/ d oyi/or in dimillelile aroma/ice de
referitoare la leeturile lui Baeovia ~i la preferinlele
April.
sale in materie de poezie:
Am gl1sil 0 colibll neagrll pe un deal.
Natura pare un peisaj evoca/ de Rollinat ...
Departe, fn eetate viara lropola ...
Coliba are 0 fereasl ra flira geam.
O. sim(urile-mi toale se enervaufan­

Si ciiroind sl1lbalec, ciorile i/llra una duplJ alta,


tas/ie ...

ca gloan(e trimise de 0 carabinl1 nevl1zura, pe gaura


Dar i" lugubrul saUi pufneau ill ras
deschisl1 $i neagra ... neagrlJ. "
sarcastic

Si Poe $i Baudelaire $; Rollinal.

Rollinat era bine cu noscu t poe1i1or n o ~ t ri d in


preajrna rasboiului trecut. Peisajeie eu corbi, inspiratia
Nu mele lu i Baudelaire. Edgar Poe ~ i Ro lli nat
sa decadenta, cadavrele, parfumurile exotice, speetrele
reprezinHi aiei mai muh deCal 0 si mpla referin1:!'
~i ploile tomnaticc, noptile sale negre ~ i gre te , - toat ~
literara. Bacovia se integreaza in fami lia aeestor poeti
acea atmosfera. ap~sa.toare ~i des compusa. , de origine
eu neces itatea unci eonvingeri interioare. in Rollinat,
baudelairiana, nu se putea sa nu-i atraga pe un D.
mai ales, el pare a se regas i cu preferintA. Sensibilitatea
lacobescll, pe un I. M. Ra ~ ell , pe lI ll Emil Isae ~i , ell
bolnavicioasa a acesru ia, timiditatea ~i rezerva sa
atat mai mult , pe Bacov ia. M ulte din l110 t ivele
temperamentala, influenlele din Baudelaire ~i din
bacoviene Ie ga.sim in vo lumu l Les Nevroses (t itl ul
Ed ga r Poe, iI apropie de Bacavia ca stil de viata. ~i ea
insu~i este bacovian!). Yntr-o poezie intitul atli Marches
destin de mediocritate nemeritata. Referintele lui
fimebres Rollinat evoca pe Beethoven j i pe Chopi n
Rollinat nu lipsesc nici din producliunile literare ale
in astfel de c,denle:
celorla1ti reprezentanti ai mi~ellrii noastre simboliste.
lata- I pe LM. Ra~eu semnand in Versur; $; prozlJ lI un
Joue encore une fois ces deux marches
astfel de peisaj bacavian:
funebres
32 33
Cu·al meu aspect Rodenbach, Ghil, ve rsud le sale nu dep~esc un anum it
FlJcea sa mor. nivel de mediocritate retoricA §i de pou imprumutata.
Caci ILIturor Bacovia se impunc insa., in primul rand , tocrnai
PlJream sllspect. pri n marea lui autent icitate, prin foqa interioara.
puternicA ~ i sincera. care hrlJne$le substantial panA ~i
Din toate aeesle Illotive, s·a spus de catre unii
versur ilc sale cele mai S 11ple, cele mai neinsemnate
din critieii no~tri, eu graba lor caracteristicn de-a
ea va loare de arta.. Dup~ a expresie ferici la. a lu i
descoperi influen\e ~j re laliuni iotre poetii romani ~i
Vladimi r Streinu, Bacovia este 0 sinteza persona/a
cei strnini (n u e v~rba num ai de cat de literatura
dintre cele mai bogate di n toata. poezia noastrA, in care
comparata), ea Bacovia nu este altce va decat un re­
se imbinA ~i se jllslljicl1 notele caracteristi ee a le
fl ex intarziat al lui Rollinat. Faptul ca insu~i poerul
ne indica preferinte le sa le pentru Edgar Poe, sensibilitalii moderne . Fala de Rollina t, el are
Baudelaire §i Rollinat, precum ~ i identitalea nu numai avantajul su bstantei. Motivele comune d in poezia
de motive, ci cbiarde solulii poetice (obsesia mar~ului amanduro ra, la Bacovia se top esc intr·o pastA nouA,
funebru al lui Chopin, a muzicii mor(uare §i a personala, va labilll poetic pc cant propriu. Numai
procesiunilor funebre , ca modalita\i de expresie a diseu~ia materialului in aClul de valorificare critica.

sen tim enrului mOI1ii, atat de putemic la cei doi poe\i), nu este suficienta. Materialul nu este acta. prin el insu~i ,
cons ti tuiau a davada definitiva. a acestei dependen~e. orics t ar fi el de inedit ~i de putemic, ci prin expresia
Daca ar fi a§a, Bacavia nu ar fi infruntat vitregiile lui, fortA interioar! care-l asimi leazA. eu atat mai mult
§i canfruntarile vremii. S·ar fi risipit in uirare, a data cand este yorba de un material COrnun unei epoci
cu eeilal\i reprezentan~i ai mi~carii revolutionare de intregi, ea in cazul de fatA. Din aceasta perspectiva
la s Iar§irul razbo iului treeut. Nu ar constitui inca. §i critica. Bacovia De apare un poet aproape un ic in
astazi un moment de sensibi litate la care sa. apclcze literatura noastrA. Poezia sa nu tra ie$te decal prin
gcneratiile tinerc. Ro ll inat nu mal este ded i.t un nume valoarea ei personala , prin autent ici tatea ~i
ingropat in biblioteci, alaruri de atalia alti poeli minori omo geneitatea e i. Di ntr·o nA vaH'- obos itaare de
ai Iiteraturii franceze. Poezia sa nu s·a putu t ridiea marasme ~ i de nevroze decadente , de peisaje
panala 0 expresic organizata a unci viziuni persona Ie, provincia Ie. citadine, tomnatice, dintr-un morma n de
ca la Bacovia. Motivele de inspiratie, obsesiile cadavre, de cimitire ~i de corpuri "putrefacte", pc care
verba Ie, asocierile dintre culoare §i sunet, erau coroune Ie-am vazut preze nte in toaHlliteratura ti mpului, el a
tuturor poetilor vremiL Rollinat nu este decat un reu§it sa. se adune ~i sA organizeze, intr·un tot unitar
produs prin deriva{ie al lu i Baudelaire. Cu toata. §i sintetic, valabil in adancime ~i nu in suprafa{A, in
atmosfera putemicA §i deasA pe care 0 creeazA, cu toata. substanta ~i nu in sonoritatea exterioara.
influenta pe care au exercitat-o asupra poetilor din Aici nu po ate fi vorba de influente, ci de un
generatiile urmAtoare, ca: Verhaeren, Lafargue, sincronism at sensibiliU1tii universale, de 0 circulatie
38 39
de motive poet ice, tot atal de puternice ea ~i eele ale Poczia lui Trakl c produsul unci sensibilitati
romantismului (daca nu cbiar 0 fonna decadenta a asculitc ~i bolna.vicioasc, pc ca re orice contact cu
acestuia). Bacovia constituie, la Doi, singurul monu­ lumea 0 ra.ne~te ~ i care sc rctrage in singuratate ~i in
ment artistic al aceslei sensibilit:l{i universale, singura Ulcere sa-~i consume tristetea sa origina ra , adanca,
expresie va/abi/(J a lui. inexp licabila . E 0 poezie adane traita, a earci
Pen tru a cpuiza acest capitol, inca introduetiv confundare totala Cll viata poetului se citc ~te la
inaime de a intra in analiza propriu-zisa. a un iversului fiecarc pas in atmosfera ei. Toata poezia lui Trakl e
poetic bacovian, sa ne oprim Ia un poet german simi-. invaluita in aureola unei melancolii cople~itoare,
lar, pe care Bacovia n-avea de unde sa-I eunoasc:l, patologice, organice. Trakl apare ca un exemplar
atunei. E v ~rba de aeel Georg Trakl pc care poc~i i uman creat de natura. pentru a distila in el 0 triste~e
no~tri mai tineri I-au deseoperit ~j I-au tradus cu 0 universala ~i pentru a 0 exprima ~i nici un raspuns
frenezie semnificativa, in special Mircea Streinul ~i nu e posibil la acel "de ce?" opus acestei tristet i ,
~tefan Baciu. Acesla din urma a publicat ~ i un volum: decat ca. ea era un element inna.seut in firea lui. Cele
25 de poeme dill Georg Trakl, 1938, cu 0 prefa!a de mai caracteristice versuri in aceasUl privinta. sunt:
Octav ~ulutiu. din care citez:
"Georg Trakl a fost in literatura germana un Schaudernd unter herbstlichen Sterllen
simbolist, un corespondent original ~i pUlernic, _ neigl siciljahrlichtJ'ejJer das Haupt.
nicidecum 0 copie. - al poeziei simboliste franceze.
Georg Trakl a murh lanaL la varsta de 27 de ani, Acest cap care an de an se incovoaie ma i tare
in chiar primelc luni ale razboiului mondial, in sub lumina stele lor de toamna., e eapul lui Trakl , e
OClOmvrie 1914. S-a sinucis, ori s-a intoxicat cu fruntea lui lata. sub care se invartea 0 covar~itoare,
stupefiante, de care fitcea abuz, nu se ~tie prca bine. uciga.toare durere, aceea care I-a ~i dus poate la
Cert e ca lanarul ofiter farmacist era a fire c iudata, sinucidere. Durerea lu i Trakl e 'j'nsa~i durerca omu lu i
retrasa ~i I11cditativa ~ i ipoteza sinuciderii nu c prea de-a ti , durerea existcn1ei ca atare ~i care nu-~i mai
exclusa. Mort lanar, TrakJ nu ~i-a putut da toata pune intrebarea de ce exista, a zadamiciei sale, pentru
masura unui talent care era in plina ascensiune ~i en con~tii n\a acesteia e plamadiUl in insa~i con~tiinta
care, daea ar fi avul lungimea vieti i unuj Rilke eel inutiliUl~ii sale. Poezia lui Trakl cste expresia vietii
putin, ar fi reu~it poate sa ajunga. un geniu, ca ~i acela. ca 0 chinuitoare experienla., asemeni unei ,,\Vi ndstille~
Toata opera sa c cuprinsS. insa intr-un volum unde, stemlose Nachf'12.
pe langa poeziile care abia depa~esc cifra de 0 sura, Georg TrakJ este, pri n unnare, un reprczentant
mai sunt ~i cateva, foarte put me, pagini de proza.. german al sensibilitatii simboliste, pc linia lui
Dar chiar ~i atara, personalitatea noua ~i profunda a Baudelaire . Rollinat , Bacovia. Poez ia lu i este
poetuiui a avut posibilitatea sa se contureze pe deplin. patrunsa de aceea~i obsesie a 1nortii ~i a
40 41
coloratura a unui moment istorie, iotr-un sincronism 3
al unei vizi uni asupra lumii §i a l unei atmosfere
universale, pc care fiecare poet, din orice tara §i din SIMBOLISMUL CULORILOR

orice cultura af face parte, il expriml1 pe masura


talenrului sau personal. Trakl cste la Gemlani ceea ce
este Bacovia la noi. D in aceea§ i familie face parte ~i
belgianul Rodenbach, cand sc~ie:

Oh ! la pluiel ah! la pluie! oh les lentes


trainees
De fils d 'eau qu '011 devide aux Juseaux Am observat pana ~UCI ea poezia lui Bacovia
nairs du temps apat1ine simbolismului prin acordurile sale grave ce
El qui semblen! mOllities aux lormes des organizeaza 0 atmosfera. interioara puternica. Ea se
annees. aseamanA ell 0 muzica. joasll ~i monotona, izvorata
Oh! la pluie! ah! I 'aulamne et les soirs din strAfunduri le cele mai negre ale sufletului uman.
allrislancs. Este interesant de urmarit prin ce mijloace se
Ohl 10 pluie! oM la pluie! ah les femes realizeazA aceastA atmosfera. Luand ca termen de
trainees. cornparalie pe Verlaine care a redus definilia poeziei
simboliste la versul :
In alte poezii Rodenbach vorbqte de cadavre, de
amurguri tomnaliee, amintind eand de Baudelaire, De 10 musique avant route chose
cand de Rolli nat.
Aeeasta identitate de material, Bacavia a putem ajunge la cateva concluzii foarte interesante.
transfonna. Intr-o viziune proprie, EI ramane eel ma i Verlaine zice:
de seam:1 reprezentant di n poezia romana. a veacului
ce moare, - a§3 cum Eminescu reprezinta un triumf De La l1Iusique avant 10 ute chose,

al poeziei noastre romantice ~i Arghezi al celei Et pour cela pre/ere I 'Impair

modernistc. Plus vague et plus soluble dans I 'air.

Cu aceasta convingere, putem intra in studiu l Sans rien en lui qui pese all qui pose.

ama.nunli t al pocziei sale.


II Jaw aussi que til ,,'ailles point

Choisirtes mots sans quelque meprise:

Rien de plus cher que 10 chanson grise

Ou l'Indecis au Precis sejo;III.

45
C'est des beaux yeux derriere des voiles,
Bacovia eontrazice definitia lui Verlaine prin
C 'est Ie grandjour tremblant de mid;,
frecvenla unor culori care formeaza. insa~i parghia de
C'es!, par un ciel d'automne atlied;,
rezistenla. a poeziei sale:
Le bleufouillis des claires etoiles!

Copacii albi, copacii negri


Car !lOllS voulolls la Nuance enc01;
Stau goi ill pm'cul soli tar:
Pas la Couleur, rien que la Nuance!
Decor de doliu /imerar ...
Oil! la nuanceseulefiance
Copacii a/bi, copacii negri.
Le reve au reve et lafltite au cor! ...

In pare regretele pliing jar ...


Prin aceste versuri Verlaine define~te poezia
simbolisHl ca a ana. a nedefinitului ~i a vagului , adiea Cu pene albe, pene negre,
o arta. care nu face apel la consistenla matcriala. o paslJre ell glas arnar
Retinem mai ales versul al doilea din ultima strofll.: StrlJbate parcul solirar ...
ell pene albe, pene negre.
Pas la Couleur, rien que la Nuance.
In parc/amomele apar ...
pe care il op unem prefe rin tci pentru eulori a lui
Bacovia. Acest poet i'ntrebuinteaza mijloaee eontrare. $i/runle a/be. fl1mze negre:
Arta sa este lipsita de rafinamente stilistice. de toate Copacii albi, copacii negri;
ace Ie fi ne ~i sub1iri broderii de nuanle, de c1ar­ $; pelle albe, pene negre:
obscururi ab ia indicate, prin care poclii simboli~t i Decor de doli u fimerm:
organizau atmosfera intenoara. a poemului. Bacavia
cste simplist, sa.rae, monoton. Arta sa nu aduee nic i a In parc ninsoarea cade ral' ...
tehnica noua . Expresii le sale sunt bannle, direete. de
mult inveehite. Alternallta dintrc alb ~i negru ~i modalitatea
AceasHl poezie este totu~i putemica. unitara. ~i ­ sumara. de a organiza intregul poem pe aceasta.
ceea ce constitui e 0 adeva.raUI surpriza. , - foarte alternanta., ca iotr-un desen grabit al carui subiect este
persona la.. Pe drept eUV3Dt spune Adrian Maniu ca. tratat doar in cateva linii fugare de creion, constituie
"paezia lui Bacavia ou are me~te~ug" . Dar toemai prin un procedeu daca. nu eu totul nou , in tot cazul mult
aceasta.lipsa. de me~te~ug, toemai prin aceasta. saracie diferit de intrcgul patrimoniu simbolist. FaimosuL
de arta. poetica., poemul sa.u capata. 0 consisten\a de sonet Correspolldances allui Baudelaire nivelase de
atmosfera. neobi~nuita . mull obstacolcl e dintre eategorii le diferitc, iar
Rimbaud in Voyelles realizeaza astfel de acorduri :
46 47
iii verde-lui ~i mai putin a gal benului ~i a altor culori 4
(galbcnul arc 0 semnifica(ie de anemie ~i de viziune
patologica., subinteleasa., de aceea nu credem ca. ma i POEZIA PERIFERIEI ~I A PROVINCIEI
c necesar sa. ne ocup:!m de eJ; - de ase menea ~i
celelalte cu lori cu 0 frecventa. din ce in ce mai redu sa.)
nu constituie un procedeu co n~tient, ei numai a intui~ie
poetica. primara. . Din aeeasta. cauza. val oarea aeestor
cuiori nu se masaara. dedit pc un plan interior, poetul
Interesand in primul rand prin con\inutul sau sufletesc.
Repetitia unOr culori in poezia citata. Amurg violet nu
reprezinta 0 te/mica, ei 0 obsesie.
In prefa,a edi,iei de Poezii. ~d. 1II , din 1934.
Spunand a~adar la ineeputul aeestui capitol ea publicata de Editura FundaIiilor Regale, Adrian Maniu
Bacavia pleaca de 1a culoaTe spee sunet, nu in\elegem scrie urmatoarele: ..Bacovia e bland, timid . tacut.
prin aceasta 0 tchnica poetica. oarecare, con§tienta. ci plapand - Jipsit de ambilii sau vaniHlli - in vins inainte
mai mult 0 structura. dcosebita.. Simboli ~tii francezi de a intra in via\a ~ i pentru lOate acestea flturilorul
au ajuns la teoria eorespondenlelor ~i la obsesia unor mari frumuse\i a ca.ror nemurire 0 cred boala. fllra.
lIlcfabilului de nuanta muziea la, prin rafinament, pri n leac, izbanda prea tarzic. Nu iI cuno~ti fiindca fugc
nccesitatea de a reinnoi 0 ana poetica. ~i 0 sensibilitate de lume, dar numai astfel a fost in sta re sa.-~i descante
obositc. Simbolismullui Bacovia se datoreaza., invers, suflerul ~i sa imbine cu neintrecula. vraja. cuvintele. E
unei forte inrerioare obscure, de nevropat ~i de eitadi n sincer. E sobru. Din monotonia unui cuvan! rcpeta!
lOeon~tient. EI plcaca de la culoare spre sunet ca un ingana, inventeaza. a eadeola ca a stropilo r de ploaie.
primltiv care incepe sa ia co ntact despre existenta $tim ea Bacavia desena- nimeni nu i-a vazut dcsenele
lumii, prin senzatiile vizua le. De aceea, consideram - ~tim ca. Bacovia i~i dnta poeziile, nim eni nu I-a
acesl capitol ea proba cea mai puternica. a talentului auzil canland" .
lui Bacovia. Re\inem din aceasUl caracterizare imprcsia de
insingurare, de refugiu din lume, pe care Baeo via a
produs-o asupra prietenilor ~i a eontemporanilor. prin
viala sa retrasa. ~i prin dezinteresul aproape nein(eies
pe care I-a pus in gospodarirea propriei sale opere.
Voluma~ele pc ca re le-a publicat au aparut in
condiliuni grafice nein chipuit de minore. N-au fost
ra.spandite in libra.rii ~i n-au avul succes critic. Au luat
cuno~tinla de e le doar cii1iva prieteni apropiali ~i cine

63
~tie ee provineiali obseuri. Lipsa aeeasta de interes
fa~a de sine tradeaza 0 struetura sufleteasea aparte, Aecste ,.margini de calc feraUl", " pod uri de lemn
solitarc" §i "ape-nghetate", periferii umane de 0 erunta
ineapabila de a partieipa la viala real a, In luptele ~i
~i desnadaj d uitoare trislet e sunt motive ca r e
patimile ei de tieeare zi. Baeovi a a ramas toata. viata
intereseaz:1 in primul rand prelungirea lor interioara.
un provincial, eel mai mare provincial din literatura
Peisajul baeovian nu are valoare dedit prin adev:1rul
noastra. Singuratatea lui e fi reaseA, natural a..
sufletese care-l deterrnina. Golu! sufletesc al lumi i
Neparticiparea lui la realitatea ineo njuratoare, aeea
reprezinti1 0 imensa. pustietate moral~. in care propri ile
izolare at at de inumana intr-un destin de infrant ~i de
euvinte rasun~ ea intr-o camera para-sila. Poerul reda
nevroza ultima, fac parte integran ta din firea ~i din
arat de precis aceasta senzalie de i'ntindere p ustie , de
fiinta sa. Bacovia este un eonda mnat, un iovins ,lDe:1pere TIe IaCUlla,
' x pnn
' ace I " H au....
I hau i. . .. " d'III
predestinat. Moartea ~i singuratatea eonstituie pentru
strofa ultima. Intrcbarea: "Yn noaptea grozav a 1a cine
el un blestem al unei eonstitulii bolnave ~i supra
voiu bate?" completeaza desnadejdea erunta a aeestei
sensibile.
pustictali.
Din cauza aeeasta Baeovia cste in mod normal
Sc simte ins:i en nesoeiabilitatea poetu lu! ~i fuga
un poet al periferiei ~i a1 provineiei. Lumea sa este
lui dintrc oameni nu se datoreaza unui mOliv din afara.
depopulata ~i pustie, IipsiHl de podoabele naturale ale
Bacovia nu ura.§te omenirea; niei 0-0 i ub e~te. Pe ntru
vietii. Toamna ~i iaroa sunt an oti mpurile sale
el omen irea, ea rea litate soeiaUl- ~ i chiar istonca-,
preferate:
pur §i simplu nu exista.. Exista numai indivizi singu ri,
departc unul de ahul, fieeare purtandu-~i in spate
larna, de-o vreme, rna duee regre/ul
aeela~i destin al marth. Yn fond, poetu! este un citadi n,
Prin eranguri. pe margin; de liniifera/e­
un decadent pe tinia lui Baudelaire ~ i a lui Edgar Poe.
Tree singur spre searll pe ape-nghera/e
De aceea, nu vorn intaln i nicaieri in poezi a lu i
Cand jalfoie. pe lume. violellll,
sentiment ul naturii, aeea reverie romantiea a mar ilo r
si nguratiei. Singu ratatea lui Baeovia se confu nda. eu
Paloarea, mutismul mineazli-al meu piept
peri feria, eu peisajul depopulat , pu s tiu , amorf.
Pe satele ninse erai-nou cdnd apare;
Caztlnnile patrate, mari, galbene ~i inestetiee, podurile
Trec singur pe poduri de lemn solitare.
de eale ferata, eorbii, abatoml, lupii llamanzi, geru1
Si-afj/ept fn zapadll ... dar ee mai afjtepl?
~j noaptea, - iata in ee eonsta aeeasta. singuratate.
Cetatea umana. este aproape, ea i'nsa~ i pus tie, - adi ca.
Hau! ... hall ! ... deplJrtat sub slele-nghe/a/e ..,
invinsa de moarte, - ea un semn al bleslemului , a l
In noap/ea grozavlJ la cine VOl bale? ..
O. vis ... 0, fiber/ate .. .
insingurilrii ve~niee. Poctul se simte in lume ~ i totu~i
departe de ea. Sentimentul de nepartic ipare it face
Hau.' ... hau.' ... depllrlat sub stele-Ilgh e/ate ...

uneori sa. tresara.:


64 65
Fug rlJtlJcind in noaptea cetlJrii, ve acului, dintecul intunecat al marilor ci tad ini, carora
in turn miezul nop{ii se bate rar, via ta nu Ie mai ofera nici 0 senzalie, ajun~i la 0
E ora clind cade glindul amar, saturatie neagra, grea (de plumb) morna, de pei-i/erie.
TlJcere ... e ora /a~ itlJ(ii .. . tn poezia lui Bacovia acest material nu se refera.
ins a. at3t la stadiul actual al culturii eu ropene (5-a
Te pierzi in go/ul singurlJtlJ(ii, vorbit mereu de imb:ttranirea, de sleirea rezervelor
0 , suflet al meu. de lume fugar, spirit uale ale acestei culturi , mai ales de la Spengler
E ora clind Petru pllillge amar, i ncoace . Dupa ca latoria sa prin Eu ropa , Tagore
AscultlJ ... , e ora la~iUlrii. mArturisea ca a trecu t pri ntr-ull continent in agonie
etc. etc.), cat la 0 drama intima de mare tensiune, ca re
1n aeeste versuri peri feria capMn un sens moral cuprinde un complex de mult mai multe elemen te. Am
de mustrare de eon~tiinlA, de autocri ti ca.. Poe.lUi pare putea aduce in di seutie, poate atat problema con§tiin\ei
a- ~i da seam a ea. fuga lui din viala., ea singu ratatea lui mod eme, ale carei certitudi ni u ltime, de zadarnicie ~i
e un pacat, 0 tradare fata de cei multi, fat a de sine de disprel [ala de viala (Baudelaire cauta paradise
lnsu~i. Aici peri feria inse amna remu~eare ~i artificiale) au na valit in toate cartil e veacu lu i, dit ~i 0
desnadejde, amestec de blestem §i de l a~itate umana.. problema mai limitata, de filozofic personala, care sa
Peisajul !lOClum (bucata este intirulata NoelurnlJ), defineasca ac est uni vers liric.
ceasul din tum care bate miezul nop\ii , mnresc accas!:1
se nz8 tie de Juri$are, de Juga , de sustragere de Ja Se pare insa en nu aici trebuie clllltatl1 drama
datoria de-a trai ~ i de-a accepta viata. Am putea spune bacoviana. . Am gre~i atribuind lui Bacovia nu §tiu ce
chiar ca. dra ma cea mai mare a lui Bacovia nu este speculalii dialeetice, de natura. metafizicn. al caror
co n ~ tiinta con tinu a. a mortii, ci con~tiinta neputintei rezultat ar fi aceasta convingere ultima a sliveranita.,ii
de a participa 1a viata, a insingurarii sale intr-un destin mortii. Faarte bine obscrvl1 ~erban Ci oculescu:
atat de lipsit de sens. Suntem pe linia ace lei curentc "Trebuie preeizat ea Baeovia e un poet elemen tar. dar
poezii a secolului. AceasHl oboseala de sra r~ it de lume, Cll menlionarea puteri i sale primitive de sugestie, ell
aceasta. nevrozlJ (titluri de poezii: Nervi de loamnlJ , totul c x cep~ionaH!.. Di n demonstrarea meca ni smulu i
NevrozlJ. Crize) de om blazat, modern, plictisit reac,iunilor sale, reiese Iimpede un lucru . D e~ i nimic
(~e rban Ci o c ulescu: " Bacov ia e in raspAr Cll nu e de li berat logic in poezia sa, sen ti mentcle au 0
civi lizalia, 0 intoaree re La vegetati v, §i mai departc, impresionantl1 logica fireasca, interna., implicita. Spre
in raspar eu sensul ideal §i spiritual al poeziei, care e deose bire de fili era clasicl1 a pesil1li~tilor no§tri :
asce nsiune spre eon§tiinla §i azur, un regres spre Grigore Alexandrescu, Eminescu §i epigonii lor. care
originile obscure ale vietii"), fomleaz:t 0 buna. parte ~i-au des~§urat un mosor con~tie ~t de sentirnen te ~ i
din motivele poetice ale contemporani lor, de la idei. Bacovia e poetul subcon~tientulu i , al impresii lor
Baudela ire lncoace. Este poezia marilor nevropati ai organice formulate printr-o foI1a. obscurn. A§a se
66 67
explicB influenta sa insemnatB asupra general ic i
postbelice, care a recunoscut intr-insul nu un ~ef de Pe crQ,)'me murdare
~coal~, un teoretician. ci un precursor prestigios prin Pe- un llirg sl1rl1cil,
divina1ie, pri n instinct. Bacavia nu prop un e un ideal Si-aici Sla iubita.
de art~ sau un ideal elic; el este cel ce eSle, identic cu Plou~. "
sine ~i neasem~nAtor cu nimeni ~ i. fltrA a chema pe Pe-un torgjidovit.
c in eva dupc'1 sine, a modificat sensibili t a tea
contemporanA prin simpl ul fapt al existentei sale" . Acest targ este Bacl1ul. Se ~tie cc'1 numcle adevllrat
Neexis tolld in inteleCl, drama bacovianl1 se allu i Bacovia este G. Vasiliu. Alegerea pseudoni mului
cOllsumll ill sellzarii, in sensibilitale. De aceea ea nu il leagl1 ~ i mai mult de acesl ora~e l. Aicl a trBit Bacovia
se rezolvA, ci numai exisll1 . Yom cAula zadarnic s~ mui ta vrem e. Monotonia ~i atmosfera po,..somoriitl1 a
deslu~im 0 inchegare sistematica: a acestei lumi - ca o ra~u lui au patruns adanc in versurile sale. In tr-adevar,
Ia Eminescu. bunAoarB. - degradatA pana in adanc de cine a stat rnai mult in Baca.u i~i poate da seama cu
prineipiul mortii. Nu vom ga.si decat conglomerate u~urinta. ca poezia lui Bacovia este in sa~i expresia
amorfe de sensibilitate liricA. rnodelate SUlllar ~i sufleteascl1 a acestu i o ra~ .
aproape invariabil dupa. un caJapod simplu. 1n fond . Aspectu l sau de cetate mra via~a . ploile sa le
di n punclul de vedere al continutului. toate poeziile marunte §i lungi , cu in fl1ti~area lor de toam na continua,
lui Bacovia se aseamana.. se supra pun. Fieca re it ec ru I intunecat ~i noroiul de pe rifer ie. - totul
exprimA in intregime, il define~te. corespunde exact cu poezia lui Bacovia. Bacaul este
S-a spus mereu ell Bacovia este un poet provin­ imbatranit, pustiu, plictisitor. Oamenii rrl1iesc parca
cial. Yntr-adevar, el semneaza. de multe ori asemenea aic i mai retra§i, mai singurateci, ascu n~i in caseIe lo r
ve rsuri : seunde §i fl1r~ lumin~) neurasten iza li de ploaia
con ti nua ~ i de va nt ul ce bate rara. rAga z. Este 0
Ploull .. localita te de depresiunc, adicl1 de peri ferie, situat a
Pe-1m tdrg mizerabil intre dim pie ~ i munte, avand ceva din fiecare ~ i
De glad .~ i coeeni. ramanand totu~i la margine. pc dina/ara . MurdAria §i
Pe-un torgjidovil mizeria completeazl1 acest peisaj . (1n uitimji ani
Si plin de dugheni, Bac~ul a primit 0 infl1ti~arc rna; lumi noasa ~i mai
$i-aici slli iuhiia ... modernll prin lucrl1rile Doi de asfa ltare ~ i de edilirate
Si ulira-i plinl1 publi ca. - in special gara - dar atmosfera sa a rlim as
Deftin $; coceni. tot bacoviana.) Denumirea de "targ mizerab il" estc
Si tree cotigare foarte potrivitl1.
eu saci de flinl1 Tn aceastl1 atmosfera. intunecata. ~ i trista ~i-a purtat
Si plaua mai tare Bacovia enonna sa dezolare sufleteascl1. Obsedat de
gandul mon ii ~i al descompunerii ~j neurasteni zat in
68
69
propria sa constitu(ie interioar3, ea ii va servi ca de­ intr-o grl1dintJ publica, tllcUll1,

cor at aceslei drame inti me. Desigur, nu putem re­ Pe un nebLOl I-am allzit rtJellind,

duce poe zia sa la un sim plu ecou al experien\ci lar/runzele ell droaia se desprind:

provinciale. Avem siguranta c3 ea ar fi ram as - in E vam $i orlee speran(lI e pierdutlt.

semnificalia ei - aceea~i. ori unde ar fi trait poetu!.


Atribuim provinciei acela~i sens de singuratate ~ i de Prin tdrgu-nvtJIllit de sl1rl1cie

izolm·e inlr-un desti n ireversibil (al mortii), pe care Am intdlnit un poplJ, un soldat;

I-am atribu it pcriferiei. Poetul se simte adica mereu De-acum pe clJrli voi adormi uitat,

a/artJ din via {a , la rnargin ea ei, neputand participa la Pierdul imr-o provincie pllslie.

ea, in sens direct, tnlind efectiv. Repet: aceasta este


ell ade varat marea dramA bacovian3. Moartea este 0 De-acum, au # pornil prhllumea eronata

consecintlt Ea insemneaza neputinta de a trAi, nevrozA. Eeouri de revoltl1 $; dejale:

spleen , adic3 neant. Pentru acest substrat interior, TOI mai eete$ti probleme sociale ...

pro vincia - in speta Baca.ul (coincidenla) - constituie Sau ee mai serii, illbita mea lIilalll?

un decor potrivit.
Cu acest corectiv preliminar unnarim momentele Atmosfera deprimanta ~i ~escompusa a provinciei
principale ale insp iratiei provinciale bacoviene. Am es te profund descurajatoarc. In acela~i mod Baea via
va.zur in versuri le citate mai sus un prim moment: acela integreaza in peisaj pe iubita lui. Astfe l, ceea ce
al descrierii sumare, illlinii de schit3 fundamenlala, a intereseaza in fond aici, dincolo de ceca ce cunoa~teJ11
peisajului exterior. Dar chiar in aceSle ve rsu ri pUlem pana. acu m din atmosfera bacQviana, este atitudinea
observa corelativul in terior care organi zcaza intreaga lui fata. de iubire, ea insa~i redu candu-se la atitudinea
poezie pe un motiv mu lt mai putemic -: de~i abia genera ll:!. a poetului, de nepanicipare la v ial~. lubirea
indieat - decat eel al deserierii simple. In peisajul este cel ma i puternic sentiment al vic\ii. Lirica ei
astfe l prezcntat, Bacovia (iubilo r de antiteze), i~i devi ne sau incanta1ie sall elegie. In 8mandoua cazurile
plaseaza iubita, sen tim ent-ul insu~i al iubirii, ca semn se ntimentul are 0 semn ificatie profund afinnativa . La
ca face ~i el parte din decor, este ~i el neurastenizat, Bacovi a, dirnpotri vll. In locuJ elanului su fletesc ~i al
imbatranit, degradat. in acela~i sens putem cita ~i flllclirii bioiogice, in locul acelei arderi puternice si tu­
strofele umllltoare (Plumb de lOamnl1) : ate in pi in centru al vietii, el ne infl1ti~eau 0 iubirc
fizicA ~i muri bundA , cuprinsA de aceea~i descompunere
De-acum tU$ind, a muril 0 !atlJ..
un iversaH1. Este 0 iubire bolna va ~i agonica., lipsitA
Un palid vistJtor s-a impu$cal;
de exaltllrile fire§ti ale acestui se ntimen t. Ea este roasA
E loamntJ. acum s-a innoptal ...
pc din:iuntru de acela~i vierme al mO£1ii generale. Este
- Tu ee maifaei iubila mea llitalll?
atacata in ins3§i subsranta ei, in ehiar principiul care
o n a~te . De aceea, Bacov ia rAmane, de fapt, in afara
70
71
autentic citadin decadent, - nu gase~te in sufletul sau Baeovia mai traia, 11 . red.) - cA lirica lui Baeovia nu
nici un im p uls spre viatA ~i sprc dragoste . atinge decal regiuni de sensibilitate (am mai spus-o)
Mediocritatea acestei ferici ri comune ii mAre~te §i mai ~i ell ea De apare ea un gesl spontan. ea 0 revarsare a
mult senzalia sa de singuratate §i de dczgust penna­ unui eon\inut subeon§tient. Peetul nu este decat poet,
ncnt. adica arta lui se reduce la a simpla expresie neeesara.
tn a doua bucaHl acest sentiment de pustietate ~i a unui fond de experienta. umana. Ne putand ridica
de nevrozA citadina se adiince~te ~i se generalizeaza. aeest fond pana la 0 comprehensiune general!!. ,
Or a~ ul devine pacca un muzeu mon. in care mi~carile ab iee ti v val abila, el r!!.mane de fapt un simplu caz
~ i fi gurile se automatizeaza, se transformA in piese pa tologic. Felul sau de-a vedea lumea (a vedea in
meeanice, nesim ti toare, purtate de nu §tiu ce resort aecepliunea sensoriala., direct:!, - nu a illfe/ege!) se
exterior. Viata este eompromisa in chiar principiul ei. refuztt umanitatii ~ i aspiraliei sale naturale spre
Corpurile devin .. de ceara", "cu hade ~ijixe priviri'". armonie ~ i spre ferieire. Baeovia nu este un pesimist
~i peste toate 0 lugubra melodie, acea "arie trista., pe linia lui Schopenhauer ~i a lui Emineseu, ajungand
uitata.", ce organi zeaza atat de bacovian intreaga la eoncluzia ett nonexistenla cste preferabilll ex istentei,
atmosfera.. Lumea ne apare intr-o lumina galbena­ pe baza unei se rii de obscrvatiuni ~i de consideratii
ee nu§ie, atacata. de 0 boala fllra leac. Retinem impresia logice. Pesirnismul este 0 solulie ultima care in fond
de cavernil ("F l a ~ ne t a pHingea cavernos U
de rana
), admite posibi litatea unci "mantu iri" in nonexi stenla,
fizica., reala.. Vom vedea intr-un capitol viitor ca. ea in moarte.
fo rmeaza. 0 adevarata. metodil pe ntru a sensibiliza ~i
mai mult, a transpune ~i mai categoric intreaga sa Cat de adeva.rata este aceasUl interpretare se poate
concep\i e despre lume inte-un plan pur sensorial. vedea din faptul ea. in su~i Schopenhauer a seris 0 carte
despre an a de-a fi fericit in viata. EI spune: "Vreau sa
Bacovia este un poet al elementarului, de aceea vorbese des pre ana de-a duce 0 viata. pe dit se po ate
expresia sa este anonirna §i incon§tienU1. Nu credem de plaeula. §i de fericita., a earei teorie s-ar putea nurni
ca. acest proces de aneanti zare a lumii ~i de reducere Eudemon%gie: ea ar fi 8§adar catauza existen\ei
a ci (a un plan mecanic, lipsit de viata, sa. se fi petrecut feri ei te. Aeeasta iusa. s-ar putea iara~i defini ea 0
in ratiune. Ceca ee desprindem din lirica baeoviana, existen(a care, privita in sine insa.~i, sau mai bine
ca viziune a lumii §i ea sistem de gandire, se petreee privita in noi (cllci aiei judecata n08stra personal a.
doar in su fletul nostru al eontemplatorilor. Baeovia teebuie sa. hota.rasea.), cu mintea reee ~i matura. ar fi
nu §i-a dat seama, in aeest fel, ea. poezia lui se preteaza desigur preferabila nonexistentei. Din aeest inleles 81
la 0 interpret are atat de grav!i. Vreau sa spu n adica.,­ ei unneaza. ca. am iubi-o pentru ea insa.~i. nu numai de
refcrindu-m!i numai la ceea ee putem desprinde din frica mortii ; ~i din aeeasta iara.~i ea. am dori sa. 0 vedem
opera sa, flira a apela 1a indiscretii biografiee (autorul ncsrar~it de lunga. De se p otrive~te viala omeneasea.
este inca In viala) (Studiul a fos t elaborat pe cand cu 0 asemenea cxistenta sau ar putea sa sc potriveasca
76 77
vreodata, cste 0 intrebare la care filosofia mea, precum la instrumentele eurcnte de cultura.. Pun and deci fala
se ~tie , ra.spunde negativ; pe cand Eudemonologia in fata poezia sa eu aeeasta (eorie a pesimismului
presupune un ra.spuns afirmativ. Caci aeeasta se filosofie, de la ineeput De imbie urmatoarea remarea:
intemeiaza. locmai pc eroa'rea innaseuta., eu a carci Sehopenhauer crede cel existenla nu are niei un sens
eritiea in cepe capitolul 49 din volumul al 2-lea al din punet de vedere metafizie, dar ca oamenii pot
operei mele prineipale (Lumea ca voinra ~i ajunge in viata la 0 fericire relativa. EI iosu~i De da
reprezentare.) Penfru a scrie dar 0 asemenea calauza. sfaturi practice in aceasta privinta. Bacovia nu - ~ i pune
a trebuil sa rna. indeparlez de la punctul de vedere mai problema metafizica a existentcl: nu~~i pune niei 0
inalt, spre care conduce fil osofia mea in adeva.ratul problema. Simte iosa, in seos praetic, ea viata ii seapa,
inleles al mo ra lei metafiziee. Prin urmare, toate ca nu 0 paate trai abiectiv, uman, fericit. Schopenhauer
expliealiile euprinse in scrierea de fala. provin oarecul11 pare a zice: Viata n-are oiei un sens, dar 0 putem trai
dinlr-o acomodare. intrueat pornese din punetu l de totu~i relativ pIaeuI; Bacovia, dimpotri va: Viata e
vedere al existentci obi~nuite ~i unneaza drumul ei singurul lucru care are sens in lume, dar nu 0 putem
eel ra.tacit". trai aievea, nu 0 putem supune, suntem totdeauna
Sc pare a~adar ea Sehopenhauer admite dOlla din coLo de ea, in ajarll. Poezia sa, toemai prin
punclc de vedere pentru a privi existenta: unit! mai negativismul ei primar, prin drama ei patologica., este
illall (metafizie) care 0 repud iaza. preferandu~ i
o invitatie indirecta la viala. In sens ultim , Bacovia
nonexisten\a ~i allUl mai imedial (abi~nuit - dcei mai este un optimist, intrucat isca un ra\ionament invers
uman) care admitc posibilitalea unci victi fericite. Cu celui allui Schopenhauer. tn sens practie, insa. el este
alte cuvinte, Sehopcnhauer pare a spune ca. ferie irea un crunt pesimist, iara~i invers decaf Sehopenhauer.
in viata. cste 0 iluzie '~i ell existcn~a n-are niei un sens. Aceasta. drama experimentaUl zilnic, simlita in
dar en neeasHi iluzie poate fonna obieetul un or serii rela1iunile irnediate eu lumea ~i eu realitalea
intregi de preoeupari. De aeeea eartea sa il1(elepciunea tl1Conjuratoare se confundn. cu 0 suferinta. aievea.
in via(lJ propune mijloacele plastice pen tru a-ti cladi
Reactiunile in fata ei sunt directe, spontane, ca in fat a
a viata cat mai plaeuta ~i mai fericita, dintr-un punet unei dureri fizice . De aceea poezia lui Bacovia nu
de vedere rclntiv. In fond, nu este decal un joe logic,
depel~e~te planul sensorial. Poetul face impresia unui
ale ea.rui eoneluziuni Ie putem adopta intoemai, thra. om cuprios de convulsiuoi interne, de natura
a ne impiedica sa. ne simtim foarte bioe in viata noastra. einestezica sau nervoasa. Lirica sa nu este 0 expresi e
cea de toate zilele. poetica a suferinlei universale, ea la rnarii pesirni~ti ,
Viziunea baeoviana este departe de aeeasta. ci strigatul de durere al unui om care sufera. in prezent,
frumoasa teoric. Mai intai, natural, Bacovia nu are care simle suferinta in camea §i in fiinla lu i. De aiei
oiei un fel de teorie. EI simle pur ~i sirnplu, flira. sa caracterul ei botnav, patologic.
puna niei 0 intrebare ultima. Teorii ~i intTeba.ri trebuie in eoncluzie, re1inem sensu I acesta d e
sn avem noi, pentru a-I incadra ~i explica, raportandu~1 neparticipare la viala., de excludere de la valarile ei
78 79
obiective ~i umane. pe care I-am atribuit peri/erie; ~ i 5
provinciei in inspiratia baeoviana, eu inteles ull or de
experien/l1 direCll1 a su!erin/ei ~i de durere fiziea. NOTE

Constatarea aceasta ne deschide perspective pentru


un nou capitol, aeela al mortii ~i al descompunerii,
singu rele perspective ultime ale universului bacovian.

Studiul. dup6 cum reiese $i din Cuvint inainte, ' Asocierea amurgului cu violetul (vezi Bacovia:
se increrupe aid, autorul pieruindu-Si viala in luplele
din fimpul celui de-al doi/ea razbo; mondial. (n.red.) ,i
Amurg violet!) pare a corespunde tendintei generale a
poeziei simboliste de a colora impresiile sentimentele.

simbolismul, ea preocupare curentll a psihologiei a


medicinei. tn cazul Bacovia, ea constituie un moment
,i
Teoria sinesteziilor ~ i a auditie i colorate coincide cu

la care trebuie sa ne oprim iDtr-un capitol aparte.


2Cele mai multe dintre poeziile lui Mircea
Demetriad au cate un motto din Verlaine. filis\ia
verlainiana nu este ascunsa, ci din contra, aratata. pe falA,
cs un blazon.
3N. Davidescu: Din poezia noastrlJ pamasianlJ .
Bucure,ti , Fundatia Regall1 pen tru Literatura ,i ArtA,
1943,p.21.
4rn Versuri ~i prozlJ, an T, nr.l7, 1912. Pe motivul
lui Rodenbaeh: ,,0, ville, toi rna soeur .. . ,.
~C on tributia a apl1rut in Noua ReyjstlJ RomonlJ, an.
XV II, nr. 16, 191. Nu a fost republicata decat in edilia
definitiv!! a opereior lui Bacovia,la sfa.r~irul capitolului
intitulat BuclJli de lIoaple.
6De pi Ida. diseutia angajata in coloanele Noi;
*i
Reviste Romiine. iotre F. Aderea Jon Trivale tocmai
pe aeeast!! tern!! a legitirnarii simbolismului rornanesc,
sau articolele lui N. Davidescu.
81