1

MOMENTUL BACOVIA

S-a spus ca Bacavia reprezinta 0 "bisericlI(11

literarl1" (Eugen Lovinescu), un caz aparte, la granila
dintre palOlogie ~i aUlomatismele psihologice.
Supraevaluat din motive eteronomice, sau dirnpotriva,
subestimat din acelea~i motive, "poetu /loamflef $i al
marasmelor provillciale ", - dupa cum a fast etichetat
de critica ocazionala., - a trecut prin framanHl r ile ~i
luptele literare din ultimii douazeci de ani aproape
neobservat; stra.in de ce se petrece injurullui ~i retras
in monotonia unci singuraH11i echivalate ell un destin.
Cu toate aeestea Bacavia eSle unul dintre cei mai
autentici reprezentanli ai Iiteraturii ncastre mademe.
Vom ineerea, in paginile ce urmeaza, sa. arl1Uim ca. at at
formalia sa literara, cat ~ i constitu\ia intima a
psihologiei sale, sunt mai aproape de sbuciumu l ~i de
tragi cui modern (pustiul sufletesc, senzatia de gol,
lipsa lirnitelor, asaltul certitudinilor ultime), decat cei
lTIai mu11i dintre poetii no~1ri actuali. Retragerea lui
Bacovia din luptele de fiecare zi, insingurarea lui
intr-o via1a cenu~ie ~ i periferica, ou inseamna 0 Jipsa
de participare la destinul veacului, ci dimpo triva,
consecinla unei participari organice, mutuale. Bacovia
aparline epocii modeme prin viziunea sa d~cadenta
13
as~pra lumii ~i prin drama sa ce se cons~ma. in senzalii, cial, a ploii de toamna. ~i a spleenului duminica l, a lui
prm nevroza sa. Rodenbach; obsesia ora~elor rentaculare a lui
Raportat la perioada formaliei sale spirituale Vcrhaeren; melanco li a densa. a lui Ve rlaine ~ i a lui
dintre 1910 - 1916 (in 191 6 a apAmt prim ul ~i eel Edgar Poe, pot fi de opotriva urmarite in pagi nile
mai de seama. volum allui Bacovia: Plumb), el nu ne acestor reviste. tncA inainte de 1900, un Mircea
mai apare un caz sin gular. Sunt cunoscute pe ripel iile Demetriad, din ~coa la lui Macedonski, semna astfel
~i obiective le grup a.ri i literare care inca de pc 1a 1880 de ecouri verlai niene:
se po larizasc in jurul lui Macedo nski. Tend in lcle
conservatoare ale aces tei grupa.ri, dupa. modelul cele i Susp ine line
din Franta, au evoluat pana. la mi~carea simboli sHi de De violine
la Via(a noul1, NOlla Revisll1 Romiinll, Versuri $; pro=lJ. Cum cu rg,
S;mbolul, in afara. de Via(a RomiilleasclJ. Llicea.!arul, Ciind v;oletul
SlJmlJlltttorul, eu traditia lor ~tiuta. Numele lui Bacovia Rupt din buchetttl
este intalnit in paginile acestor reviste, 1a inceput Cll Amurg',
pseudonimul George Andoni, alaturi de Emil Isac,
Adrian Mani u, P. Aderca, N. Davidescu, l.M . Ra.$cu, Pe aurar; cade
D. lacobescu, Claudia Millian, Ca nst . Stoika , S. S; pe cascade
Samyro, C.R. Ghiulea, Ion Minulescu, putin mai tarziu De vis,
eezar Petrescu, cu un fe l de poeme in proza fo care Pe facul care
creeaza. 0 atmosfera. macabra. ~i poesca.. Ion Pavlov ~ i Sub Iresti; pare
din cand in dind, dupa. ce se lasa anu ntat pompos, cu Veis.
cat eva nu mere in ainte . AI. Macedon ski. Era 0
atmosfera. compacta., amintind cand de Baudelaire, Pe lac fn mine
(revendicat at at de s j m boli~ti cat ~ i de parnasieni; de Ani de suspine
altfel, chiar poeli i romani ce se considerau cu atata Se strang.
convingere "simboIiSli", cei mai multi nu au depa~it Ani de in/ranger;,
un anum it parnasianism didactic; exemplu : N. De lupte, pllingeri,
D avidescu), cand de Laforgue, Rodenbach sau $i piling.
Verlaine. Baudelaire, mai ales, este tradus bucata cu
bucata ~i publicat aproape in fiecare numar de revista.. Versurile acestea amintesc de celebra Ch anson
Traduca.tori: D. lacobescu, Victor Eftimiu, Const. d'allfamne a lui Verlaine, precum ~i de intreaga poezie
Beldie, Joachim Botez, A t. T. Stamati ad, leronim a ploii ~i a melancoliei de toamna. din o pera sa. 2
Laurian, I. M. Ra~cu ,- adica. numele cele mai curentc Mircea Demctriad nu apartine, propriu-zis, epocii de
in presa literara de atunci. Poezia plictisului provin­ forma\ie a lui Bacovia, a murit in 191 4, dedit prin
14 15
consecinlele activiHllii sale de la Allale/e literare ~i
de la Litera/oru/ , prin lupta sa irnpotriva
eminescian ismului ~i prin convingerea eu care s-a
ata~at simbolismului, .,cu deosebitele lui falcte, de la
instrumenta lism ul lui Rene Ghil - until din capii
teori ilor corespoodenlei diotre culoare - ~ i sunet i i
pan~ la rnuzicalitatca structuraHI. a unui Verlaine, de
la clasicismul ra cinian al lui Baudelaire ~i pana la
poemele de dantela ale lui Henri de Regnier, de la
mis ti cis mul un ui Maeterlink ~i pan a la frenezia
dionisiaca a unui Rimbaud, sau poezia de conceplie a
lui Verhaeren"). Dar activitatea sa bogata., alaturi de
Macedonski, de luliu eezar, Savescu, de Bonifaciu
Florescu ~i de allii (D. Karnabatt, Mihail Munteanu,
Mihail Cruceanu), a creat 0 psihoza. generaUl, care a
cucerit in special tineretul, ajungand dupa 1910 la a
abundenta.li terara., la 0 efervescenla de avangarda., pe
cih de semnificativA pe atat de omogena..
Baeovia apare in mijlocul acestei atmosfere. nu
ea un caz singular, de psihologie diferenlialA, ci
dimpo tri va, ea 0 forma. de expres ie a unei sUiri
generale . Ceea ce, la unii poeli, mai pulin dOla,i decal
dinsul, se transforma iotr-un fel de retorism decadent,
intr-o obsesie de motive Imprumutate i i de termeni la
moda, fll.ra un ecou interi or autentic, devine in poezia
lui Bacovia un prilej pentru a exprima 0 viziune
personal a a lumii. Materialul cornun se trans fo rml1
intr-o experienta. interioara proprie.
sa ne oprim la un exemplu:
Ora~-cavolI, cu strade-ngllst£ # ell as/alturi
compararn versurile de mai sus ale lui I.M . Ra§cu, cu
de infern,
un mic §i necunoscut poem in prozA al lui BacQvia,
in atmosfera eu surasul rigid al donllui etern.
intitulat larmaroc j : (.. ' . ~
J6
lnconjurat de dealuri lriste, sau de nosta/gice
campii,
Ora~ cu cll1diri patriarhale sub ale citroI' bolti
umbrite
Privesc figuri d e castelane CII ziimbete
nejericite,
eu muzici vagi prin piefe albe $I seara-n
pareur; eu fan/are.
M-a obseda / a ttita vreme par/umul tau
de-nmormantare. 4
Poezia aparli ne lui I. M. Ra\cu.
Ora§ul , in spela Ofa§ul de provincie, esle un cadru
al descompunerii sufl eteiti ~i al unei vieti ce se stinge
{reptat, inutil. Gradinile pustii, fanfarele militare,
pielele albe, sunt tot atatea elemente pe care Ie gasirn
In toatll poezia tirnpului. Unnarind efecte de atmosfe ra.
ii de muzicA inte ri oar!, expresia poeticA se con funda
adeseori cu 0 notalie naruralista, a unei realita.li brutale
~ i dezo lante. Ce mare deosebire insa, intre versurile
artificiale de mai sus, in ca re se si rot atat de neplacut
manierele unei poezi i la modA§i iotre bucalile, bi ne
cunoscute. pe aceea~ i tema, ale lui Bacovia. Poezia
peri feriei §i a provi nciei, lOaUl acea gama. de motive
comune, de la spleenul baude lairian, pana la salmi in
gol ul sufletesc a lui Laforgue, devin in lirica bacovianli
expresia unei implacabile realita.li interioare. Primatul
acestei poezii este sinceritatea. Bacovia este singuml
poet care a ridieat aceasta atmosfera. general a., in buna.
parte de import, la nivelul unei opere durabile. Sa.
/.
/ J7
(;/~ ~
 ,,1 ... lIa .. . orlI$elul e pUn de prof. de iarmaroc. de
oamen; .$; de anima/e.
Carlile desjugate stau In drum, drumu/ e pli" de
paie, (llran'-; cinstesc rachiu. \lin cold, bere caldlI.
braga .$i Umonada coloratll; prin cra.$me, so/dalii
strang in bra Ie , de trosnesc oasele. (tlrall ce .$;
servitoare grl1suJle.$1 pline de slldoare ...
1 ... 110 .. . 0 cateril/cll plange co 0 baba beata,
fabrieile w-Il1. clopotele SIlIll1 si fm~/a,.e (iglJne$f;
l'asunl1; automobile.$i lrl1Sllri aleargl1. profitl inllmecl1
orl1.$e/u/ $; nl1vllie$te fn gura eelor care beau, care
mlJnancl1. care casclJ ... Ciungi, orb;, ologi, ;,~rec~io$i.
Cll cl1rnwi putrejacre. 1lI'ltt cel'$ind, un copit s-a speriat
$1 phinge .. . Morite duduiesc .$; ill ogrl1zile lor stall
mUIII; de grall .~i de popu.$oi: pe malul giirlei aleargl1
o pllsderie de oameni.femei $i copii in pieleo goall1.
I ... 110 ... La panorami, flJrani; se civilizeazl1 . ... $1
orlJ$e/1I1 e pUll de prof. de iarmaroc. de oameni # de
animale ...
Caterinca veclle .:. Verlaine , ce plil11ge in
iarmaroc, in tiirgul meu natal. piato care simte clln­
o ascll/ll1 n;melli ... .$i isbuclliri bengo/e, caralige.
jluerlJfllri; 0 ba/eliSll1 ce pozeazlJ InJumuri colorafe ...
ah, vasf/ache disperar ...
Hodorogile c/opole alarmate. caferinca veche ...
Ver/aine, ... eu, nora ceo mai fa/sa din caterin ca
hodorogill1 ... slJraca nOlll, ce dispune sou indisplille
pe vislJtol'ii. amGll{ii afectali ... Stall singuf /OnglJ
vagon"l ambulant in care doarme, tn/limilll1, a al/etlJ
comediallUl oslenill1. Lume dupli lume ill noaptea
inuirziatlJ .. . # umbreLe cejoaclJ pe drilu/ de /0 circw·i.
ori panorame licl1rinde de oglin=i .$i de mlJrgele.
ochene ingrozitoare ... e/evi tremurl1fori In .. cabinef­
18
secret" ... caferinca veche, tipsi; asurzitoare $I lipete
stridente ... se duce tn zarea indepllrtatlJ, in satele
inocente. acolo unde dormJecioare naive, po/e. pure ...
0. noaptea ta.rziu. slJ pla.nglJ discordat 0 caterinclJ
Intr-un clJWn .. . Eu, nota ceo maifaLslJ din calerinca
hodorogitl1 ... slJraca nollJ, se bate indignatl1 in geamu/
vagonului nomad. dar II U e auzitl1 ...
Pelilia a pornit 10 .. fllcercarea pUlerii " ... am
clJil1torit. p ierdut In goana circu/arl1, un arml1sar de
lemn .... Ver /aine . ... ca lerinca veche. ce plange
noslim, ... 0 tempora ... omenesc ...
1.. . ha ... orl1$eLu/ e pUn de prof, de iarmaroc, de
oamelli.si de anima/e. ,.
Sprc deosebirc de versur ile lui I. M . R a ~cu .
poemu l lu i Bacovia se impune prin ca ldura lui
interioara, printr-o con fund are a poetu lui ell pcisaj ul
desc ris. Notele realiste, naturaliste au aici un rol in­
direct. Accenru l cade nu pe descriere, ci pe moti vu l
interior care a detenni nat-o. Ora~ u l de provincie nu
serve~te dedit ca un decor al un ei profunde dezolari
suflete~ti. Baeovia in trebuin\eaz! un motiv curent al
pocziei simboliste decadente. EI transform! insa aeest
mOl iv iotr-o emolie personala. Ecourile verlainiene.
baudelairiene, marturisite chiar in text, nu mic ~oreaza
eu nimie valonrea poemului. In locul unu i spirit de
imit8lie. Bacovia ne ofera 0 identitate de sim\ire .
Simbolismu l reprezi'hta una dintre fetele unui veac in
agonie, un refugiu in zonele obscure - dar fecu nde­
ale subcon~ticnrului. Bacovia este singurul nostru
mare poet care a ~tiu( sa creeze din acest material
comun 0 opera proprie.
Istori ile noastre literare nu in sista indeajuns
asu prn luptei pentru instaurarea simboli sll1ului in
19
lit eratu ra romana. E le v o rbesc mai m u lt de
Saml1nl1torul, de Via(a rom alleasct1 , de Luceafllrul.
Spiritul pu blic se gasea ma i u~or. pri n tradil ie, in
paginile acestor reviste. De aceea faima lor era mai
mare . Daca. urmarim insa mai atent presa literarl! a
vremii, frecveD1a colabora.rilor, luptele, di scutiil e,
cronicile. polemicile6 observam ca. adevlirala mi~c are
J
literara., adeva.rata "viatnl iterara« se consuma "ai ci",
in re vistele de avangarda., chi ar daca mai tarziu, dupa
razboi, cei mai mul ti dintre lu ptlltori au treeut in alte
tabere', iar eei care au rnmas, in afara de Bacovia, de
Mi nulescu ~i de altii cali va, nu S-8U impus in atenlia
posterita~i ia . Era 0 luptn aspra, pe baricade, ell atat
mai irnpresi onant a eu cat nu avea giru! opin ie i
pu blico' .
Bacovia nu participll)a aeeasta luptl:l.. Numele sl:l.u
apare in paginile re vistelor iotr-o cadenta. moderaHl.
Publica p oezii ~i poe me in proza pe cAt de puterni ce
ea viziune personala., pe atat de iDdepartate de aspeetul
efemer al certurilor zi.l nice. Baeovia este prezent insli,
cu at at ma i mult, in ceea ce constituie fondul adanc al
aeestei mi ~cari. Daea nu-l intalnim in polcmi eiie de
actualitate j urn alisti ea. , i"l intalnim, in se hirnb. in
produ c~iil e poet ice ale unor autori ca: S. Samyro, D.
Iaeobesc u, Jon Pavlov, C.R. Gh iulea, - nume mrll
rezonantl:l. astllzi, dar care justificau, pri n produq iunile
lor trecAto are, 0 mi~eare ~ i 0 atmosferll generall:l..
Cand Bacovia serie:
Dar vai, ace; invinsi, pe veci pierdu(i,
Or; in taverne, ori In mansarde,
$; acei nebuni, rlJttJcitori tl1Cllff,
Gesticuliindpe bulevarde .. .
20
el rezuma. oarecum ae easta atmosfer:1 literara, in care
mo ti vu l taverne lor, a t in vi n~i l o r v ietii ~ i al
vagabonzilor este foane freevent. Ad ria n Man iu i n s u ~ i
(pc vremea acea avea 0 ael ivitatc prodigioasn, oseiHind
tntre poelllul in proza, poezie ~i eronic:t plnstiea),
semneaz:t adeseori, lcinga. Peisaje cu corbi ~i Nocturne,
as tfe l de poeme baeo vienc:
"ill pivni(a unui han. Lampa ell gaz sus url1 in
subsolul adanc $f lung. co baerile Llnei reptile,
aruncand 0 patlJ ro tunda, neagrl1 , ce se c/atinl1
monoton.
Funduri/e se pierd in umbrl1.
De-a lungul celor doi pere(i, co doua lerase, sunt
bl1rute scanduri /Ilstruile de slI/er;n{a celor ce vor
odihnt1- paturile.
ln tre e/e, dnmwl stramf ca unjghiab e murdar si
/unecos $; umed.
o gurl1 ct1scarlJ. ca de (ipat horcl1e.
o carje impiediclJ drumul spre un p at. in care Wl
piepl desvelit pare un camp in care boli ciudate au
brlJzdat rO$II. Telldoane ga/bene in oadl1 vine negre,
imbracl1 prost oase oribile de schelet. Miros de rachiu.
Duhoare de hoir.
Vorbe i" somn din care rn(e /egE cll viseaztJ
fericirea - ./iilldcl1 se eeartlJ in vis -Si esti revoltat cl1
si-o pot fnchzjm i. Calcule misterioase, ea bolboroseala
/undllrilor de modrll1, trl1deazl1 din via(a lor bt1lt1tll
de leprl1 Si raie $I de nedreplate - 0 lIlCl1pl1fanare, 0
tenacitate desgustlJroare, scarboaslJ.
Scoborimd treplele. dOlla/ernei mergeau din om
in om sf sgdlfdind de#eptau pe cei cari ar fi putut sa
Ie cumpere un lac de odihnlJ. - in noaptea aceea .
Dar eei mai l1lu/(i fnfilllduri sl1rlltate de um~rlJ,
21
 se desllJceau singuri de dragostea pe care de mutt flU
o mai pweau illfe/ege. versificatori nu numa i din tim pu l ap ogeu lu i sau ei
chiar d e mailarziu. lata-lpeC.R.Ghi ulea vers ificand
Sciindurile pallirilor aveau scrc,$lIetul flUeilor
COli tractate de agonie. "10
in pli na. obses ie ~ i atmos fera. bacoviana :
Aeeastl1 agonie generaHI. era 0 caractcristicn a
Slli monul in racla culcat,

anilar dinaintea rl1zbaiului rrecut, jar in literatura, 0

earaeteristica ind eosebi a SilllbolislTIului. Ceva greu
Solemn co 'n rl1spanJii stotuia,

Sill mortttl in raelll sculplal

~ i cenu~iu apasa con~tiin,a veacului. in aer plutea

pres imlirea unci mani iremediabi le, certitudinea unei
Sf popii $optese Aleillia .

inutili t111i ~i a unei plictiseli cosmicc. Corbii lui Edgar

Poe ~i refrenul tragic" niciodarlJ - niciodarll" pl1trund
E mh'O S de cearli .rijlori

adanc in inspira(ia poetilor, injurnalele inlime, in taate

Si popii ing6na p rohodul,

manifesl11rile spiritului. Ploile de toamnli, nervii.

in toinlJ de seenil - comoh ­
De pare ca j oaclJ .. Irodu/" .

moina, obsesia descompunerii materiale ~i a maqii.­

to ate motivele poeziei bacoviene, fonneazl1 un mate­
rial comun pentru Iiteratura tuturor neamurilor. Si rude/e urll1 macabru,

Ell rad cople$it de mahnire

Apl1rand in mijlocul acestei inflalii de poezie a

mortii ~i a peisajelor negre, cu 0 structurl1 sufleteasca
Si palpiiie trist ealldelabru

perfect adecvata , Bacovia exempli fica prin versurile

in "ve$nica lui pomenire ". n

sale toate acele (eorii a le corespondenle lor dintre

in acela~i mod, Ghiulea are obses ia eorbilor ~i a
sunete ~i euIori, ale sinesteziilor ~i ale audit iei colorate
culorii negre in st il baco vian, de~i versurile sale nu
at at de mu lt disculate atunei . Astfel. el se situeaza de
se ridi ca. pes te nivelul de med iocritate a l strofelor de
la inceput in mij locul mi~C.l1rii simboliste, de~i numele
mal sus:
sa. u trecea oarecum neob servat ~i era intalnit destu l
de rar prin reviste " . De aeeea putem rczuma il1lreaga
Un dar melalleo/ic ml1-nvinge,

perioada de limp de la Macedonski piina la razboiul

mondial trecut Intr-un moment Baeovia. Forta ~i
Fatidie $i negru $i greu,

valoarea unui poet nu se masoar.l1 dupa. s uecesul

Sf /ampa de noapte se stinge,

imediat ~i dupa graba de a aparea in public, ci dupa

Se stinge in sufletul meu.

co n sistenta interioara. ~i dup.l1 densilatea de

sensi bilifate pe care Ie contine. Pe acestea Bacovia Ie
Si p/oaia-nferestre im ; sunlJ

avea eu prisosintli . Astfel se exp li ca. de ce el a fost eu-n sgomot metalic $i orb,

singurul poet care a influentat generatiile tinere de

lar mim ea-mi e-o neagrl1 genunlJ

in care valseazlJ un corh.1l

22
23
Gri, poezia lui Bacovia nu s·a bucurat de 0 circulatie 2
dupa merit. Ea a ramas apanaj ul catorva admiratori
singu rat ic i, poeli ~i arfi§ti ei in~i ~i , sau al catorva o FAMILIE POETICA

prieteni aprop iati. Critica, de asemenea, nu s·a acupa l

prea mult de opera lui Baeovia, de§i a fast totdeauna
de aeo rd in pri vinla valorii ei.
Randurile de fata au isvorat din dorinta si nee r:1
de 3 umple, cat de modest, acest gal.

Se §tie c:t Verlaine este autorul unlli volum de

critie:t intitliJat Les poeres maudirs, con\inand §3se
part rete literare: Corbiere, Rimballd, Desbordes·
Valmore, Villiers de l'lsle-Adam, Mallann'; Ii Verlaine
insll~i, carnuflat sub pseudonimul Pauvre Lelian.
Referindu· se la aeest volum Gustave Kahn serie:
,.raime presqu'autant Verlaine eritique que Verlaine
poete" .
Ne oprim la expresia poete maudit , pc care
Verlaine 0 leag~ de numele in~irate, transformand 0
fonnula etic~ intr·o viziune eritie~ a unei epoci intregi.
Prin ea sc inte1ege 0 atitudine ncgativn. de singur:ttate
§i de obosealS, 0 scnsibilitate bolnavicioasa, l11orbida,
In rtlsptlr ell civilizG(ia ($erban Cioculcscu: Bacovia)
~i eu idealurile umanita.tii domice de progreso de lini~te
sufleteasca §i de impacare in conveniente. Via\a
aeestor pocti este plina de zbucium §i de suferint e ,
eauzate mai ales de 0 constitutie sufleteasca
inadaptabila, neconformist~. ineapabill'l: sa se supuna
sensu lui cornun ~i mediocru al societa1ii.
Expresia aceasta va capata a mare notorietate 0
data eu pracesul de .,imoralitate" al lui Baudelaire ~i
eu poezia libcra ~i decadenta a lui Lafargue, despre
27
 care s-a spus ca a fost influenlat in volumul sau
Comp/aillles de atmosfera din Les Amours jaunes,
cartea de capaHii a lui Tristan Corbiere. NOliunea de
poete maudit se transformA la ace~ti doi poeti intr-o
nevroz3 moderna ~i citadinl1, intr-o enorma pJictiscala
de viata ~i de lume ~ j intr-o alunecare con~t iellUI. in
artificiu.
Un poet mai pUlin cunoscut, anumc Maurice
Rollinat, din mo~tcni rea lui Baudelaire ~i a lui Edgar
Poe, autoru! unui bogat volum de versuri intitulat Les
Nevroses aparut in 1883 se numara §i el printre ace~ti
poetes maudits, de~i a fost Hlsat la 0 parte in mod
sisternatic de istoricii literari. Viziunea lui descompusa
~i spectraJa lS , obsesia mortii §i a agoniei ultime intr-o
cadenta de mar§ funebru, i-ar fi dat dreptul sa figureze
in volumullui Verlaine.
Bacovia face parte din accasta familie poetica.
Am vazut in capitolul precedent cat de stranse
erau relaliile poeziei noastre simboliste cu mi§carea
literara franceza. Traducerile din Baudelaire, din
Laforgue, din Rodenba ch. pubJicate in Noua RevistlJ
Romana, in Versuri $iprozl1 ~i in toate celelalte reviste
ale tim pului, precum ~ i eompozitiile proprii ale
poetilor romani 8mintesc in mod vadit de idealurile
literare franeeze l9 . Bacovia nu este strai n de aces Ie
influcnte. rntrucat s-a afirmar insa. de cll1re unii c:1
poezia sa flU este alteeva deCal un ecou direct al celei
fraoceze, transformand 0 vecina.tate de simtire ~ i 0
atmosfera. generala imr-o dependentn minorn, daca. nu
iolr-un simplu plagiat, ne vom opri in acest capitolla
compa ralia dintre Bacovia, Baudelaire ~i Rollinat, la
care.vom adauga ~i pe germanul Traki.
In cazul Baudelaire s-a pornit de la versuri de
acest fel:
28
Pluviose, irrite contre la vie entiere,
De SOil urne a grands flots verse un froid
tenebreu.x
Aux pales habitanls du voisin'cimeliere
Et la moralite sur les faubou rgs brumellX.
Mo n chat sur Ie carreau cherchant une
litiere
Agile sans repos son corps maigre et
galeux;
L 'time d'un vieu poete erre dans la
gOllttjere
Avec la triste voix d'unfalllomefrileux.
Le bourbon se lamente, el la btiche elljumee
Accompagne e ll /ausset la pendule
ellrhumee,
Cep endal1l qu 'ell un jeu plein de sales
par/ums,
Heritage/alGI d'ulle vielle hydropique,
Le beau valet de coeur et la dame de pique
Causent sinistrement de leurs amours
defun/s.
Obsesia ploii comunn la Baudelaire ~ i Bacovia,
ea un instrument cosmic at descompunerii ~i al
marasmului universal, nu este sufieienta insa pentru
a su prapune cele doua sensibilitali. Baudelaire se
fixeaza intr-un cadru izolat, de in t imitate
deznadajduita. §i plictisitoare. Ploaia ii aecentueaza
deznadejdea ~i plictiseala. in acest eadru singuratatea
lui se confundl1 eu nesociabilitatea, e u spleen-ul.
29
Baudelaire este singur in camera lui. in destinul lui
de poet. Bacovia, dimpotriva., este singur in uni vers
~ i in fa talitatea intregi i lumi. Acel sentiment de
angoisse, pe care Baudel ai re it proiecteaza, ca un
veritabil fiu al secolului sau, peste toate aCliuni le ~i
valon le vielii , devine la Bacovia 0 senzatie primara
de inghet cosmic . La Baudelaire. ungoisse are un
in~ eles de sarura ~ie de viata, de nonapetit, de srar~it
de spectacol. Este a oboseala de dupa fes tin. Golul
sau sufletese se 'confunda adeseori eu un prea pUn
sufletesc, cu 0 plictiseala de toate du pa ce le-a gustat
pe toate . Golullui Bacovia este anterior, el inseamna
o neputinta de a gusta viata. Nu este 0 viata obos ita
de ea in sa~i. ci 0 /ipsa de via,l1, un minus de substanta.
vie, 0 criza de energie vitala.
Ploaia baudelairiana. este va.zuHl prin fereastdi.,
stand in halat ~ i papuci. Ploaia lui Bacovia cade di ­
rect peste trup ~i peste suflet, destramand fib rele vietH
~ i ale lumii. Poerul nu este num ai un su biect care
i nregistreaza un fe nomen di n afara , masuran du -i
conseciDleie inauntr,u, ci el se confimdll cu in sa~i
lumea iovadata de aceasta. umid itate sirnbolica,
degradatoare a substan\ei universului. Baudelai re este
ma i urn an, mai aproape de Doi . Bacovia este rece, dis­
tant.
Ace asta es te 0 d eose bire [und arnentala 20
Baudelaire este 0 perso nalita te proeminenta, Cll 0
structura interioara. puternicll, la care putem rap orta
fi ecare gest. fi ecare expresie. Poezia lui reprezinta 0
atitudine, un raport de la subiect la obiect. Bacovia
nu ex ista. ca pers onali tate , in acest sens viril,
opozitionist, de aceea poezia lui nu e dedit notalie,.
adica re cuno~terea unei stllri de [apt, a unei on1nduieli
mai presus de puterile sale, care-l include ~ i pe el
30
deopotrlvll Cll intreaga lume. Fa a de aceastl1 stare de
fapt el nu ia nici 0 pozi\ie. Face parte ~ i el din ea. Este
mult mai nimerit deci sa vorbim de 0 acmosferll
bacovianll, sau de 0 viziulle bacQviana, decat de 0
atirudine. Ceea cc it deosebe*te pe Bacovia de (Q\i
poetii no~tri este tocmai acest anonimGr at at de insu­
lar, de perso nal (paradox earactcristic, unic). Bacovia
nu ne prezinH1 un mod nOu de a vedea lumea, ci pur ~i
simplu 0 lume din care face parte ~i el. Aceasta lume
este pntrunsl1 de fiOTUI rnor1ii ~i al inghetului total,
putrezind incel ~ i pustiu, ca un cadavru uria~ . De
aceea, Baeovia nu e cinic ea Baudelaire ~i ca Edgar
Poe, ci timid ~i retras, supus fllrn. murmur unui destin
care-I depa.~e~te . Ceea ce la unul inseamnll tensiune
dramatiel1, pozitie fennn. in fala problemelor vietii ~ i
ale universului, Ia eeHlIalt nu e deciH 0 subordonare
resemnat:l intr-o drama. cosmicl1 ~i a identifieare eu
un proces general. Drama baude'lairiana, eu tot
suportu l ei senzitiv, se consuml1 in intelect, ea 0
infruntarc de principii opuse, 0 lu ptl1 intre moarte ~ j
viata.. Moartea este principilll care invinge. La
Bacovia, am putea spune, cele dOli a principii se
confundl1. Lupta se transforml1 intr-o procesiune
neagrl1 a mortii . Via,a nu e dedit 0 moarte anticipata.,
un prilej al putrefac\ici universale.
De aceea, pOC7ia sa e monotona. ~i cenu&ie, lips ita
de elementele de contrast ~i de antiteza. Notiunea
rfirnane la semnificalia ei directa. descriptivll,
suprapusa unei realitati psihologice ~i senzitive
identiee. Dfiramarea \umii din afara. este egala cu
dfirarnarea celei dinauntru . Poate tocma i aici sta.
secrenl1 rezisten\ei acestei poezii atat de simple ~i de
lipsite de arHi poetica. preeum ~i motivul integrlirii ei
in mi~carea simbolistl1. Ceilalti poeti ai epocii au
31
ramas la suprafala simbolismului adopHind efectele
"Ah! (iplJwl dori/or in dimine{ile tlromalice de
sale de sono ri tate exterioara (lon Minulescu), sau de
April!
fro nda revolutionara (Erni I Isac). Poclii franeezi sunt
Ah! srr;gl1le evoca toare de vremu ri ve~ted
prezenti in opera lor nu numai ca atmosfera. ~i ca
colorate!
motive de inspiralie, ci ~i ea solulii de arta.. Pomind
Ciori ... Ciori .. .
de la Baudelaire, ei rl1man 1a Baude laire, ca ni ~te elevi
Le vad cum sboarl1 in carduri/lmebre, in spirale
med iocri. Bacovia aju nge la el insu~i, la 0 viziune
de doliu, cu aripile deslinse (aeroplane lilipli tiene),
personala asupra lumii .
planeaza in spa(iu, desp icG.nd aerul C li cio cliri
bronzate, se sue, se coboara ~ i (iplJ ...
In vo lu mul Plumb gasim unnl1toarele indieatii Ah! (ipatu/ d oyi/or in dimillelile aroma/ice de
referitoare la leeturile lui Baeovia ~i la preferinlele
April.
sale in materie de poezie:
Am gl1sil 0 colibll neagrll pe un deal.
Natura pare un peisaj evoca/ de Rollinat ...
Departe, fn eetate viara lropola ...
Coliba are 0 fereasl ra flira geam.
O. sim(urile-mi toale se enervaufan­

Si ciiroind sl1lbalec, ciorile i/llra una duplJ alta,

tas/ie ...

ca gloan(e trimise de 0 carabinl1 nevl1zura, pe gaura

Dar i" lugubrul saUi pufneau ill ras
deschisl1 $i neagra ... neagrlJ. "
sarcastic

Si Poe $i Baudelaire $; Rollinal.

Rollinat era bine cu noscu t poe1i1or n o ~ t ri d in

preajrna rasboiului trecut. Peisajeie eu corbi, inspiratia
Nu mele lu i Baudelaire. Edgar Poe ~ i Ro lli nat
sa decadenta, cadavrele, parfumurile exotice, speetrele
reprezinHi aiei mai muh deCal 0 si mpla referin1:!'
~i ploile tomnaticc, noptile sale negre ~ i gre te , - toat ~
literara. Bacovia se integreaza in fami lia aeestor poeti
acea atmosfera. ap~sa.toare ~i des compusa. , de origine
eu neces itatea unci eonvingeri interioare. in Rollinat,
baudelairiana, nu se putea sa nu-i atraga pe un D.
mai ales, el pare a se regas i cu preferintA. Sensibilitatea
lacobescll, pe un I. M. Ra ~ ell , pe lI ll Emil Isae ~i , ell
bolnavicioasa a acesru ia, timiditatea ~i rezerva sa
atat mai mult , pe Bacov ia. M ulte din l110 t ivele
temperamentala, influenlele din Baudelaire ~i din
bacoviene Ie ga.sim in vo lumu l Les Nevroses (t itl ul
Ed ga r Poe, iI apropie de Bacavia ca stil de viata. ~i ea
insu~i este bacovian!). Yntr-o poezie intitul atli Marches
destin de mediocritate nemeritata. Referintele lui
fimebres Rollinat evoca pe Beethoven j i pe Chopi n
Rollinat nu lipsesc nici din producliunile literare ale
in astfel de c,denle:
celorla1ti reprezentanti ai mi~ellrii noastre simboliste.
lata- I pe LM. Ra~eu semnand in Versur; $; prozlJ lI un
Joue encore une fois ces deux marches
astfel de peisaj bacavian:
funebres
32 33
 Cu·al meu aspect
FlJcea sa mor.
Caci ILIturor
PlJream sllspect.
Din toate aeesle Illotive, s·a spus de catre unii
din critieii no~tri, eu graba lor caracteristicn de-a
descoperi influen\e ~j re laliuni iotre poetii romani ~i
cei strnini (n u e v~rba num ai de cat de literatura
comparata), ea Bacovia nu este altce va decat un re­
fl ex intarziat al lui Rollinat. Faptul ca insu~i poerul
ne indica preferinte le sa le pentru Edgar Poe,
Baudelaire §i Rollinat, precum ~ i identitalea nu numai
de motive, ci cbiarde solulii poetice (obsesia mar~ului
funebru al lui Chopin, a muzicii mor(uare §i a
procesiunilor funebre , ca modalita\i de expresie a
sen tim enrului mOI1ii, atat de putemic la cei doi poe\i),
cons ti tuiau a davada definitiva. a acestei dependen~e.
Daca ar fi a§a, Bacavia nu ar fi infruntat vitregiile
§i canfruntarile vremii. S·ar fi risipit in uirare, a data
cu eeilal\i reprezentan~i ai mi~carii revolutionare de
la s Iar§irul razbo iului treeut. Nu ar constitui inca. §i
astazi un moment de sensibi litate la care sa. apclcze
gcneratiile tinerc. Ro ll inat nu mal este ded i.t un nume
ingropat in biblioteci, alaruri de atalia alti poeli minori
ai Iiteraturii franceze. Poezia sa nu s·a putu t ridiea
panala 0 expresic organizata a unci viziuni persona Ie,
ca la Bacovia. Motivele de inspiratie, obsesiile
verba Ie, asocierile dintre culoare §i sunet, erau coroune
tuturor poetilor vremiL Rollinat nu este decat un
produs prin deriva{ie al lu i Baudelaire. Cu toata.
atmosfera putemicA §i deasA pe care 0 creeazA, cu toata.
influenta pe care au exercitat-o asupra poetilor din
generatiile urmAtoare, ca: Verhaeren, Lafargue,
38
Rodenbach, Ghil, ve rsud le sale nu dep~esc un anum it
nivel de mediocritate retoricA §i de pou imprumutata.
Bacovia se impunc insa., in primul rand , tocrnai
pri n marea lui autent icitate, prin foqa interioara.
puternicA ~ i sincera. care hrlJne$le substantial panA ~i
versur ilc sale cele mai S 11ple, cele mai neinsemnate
ea va loare de arta.. Dup~ a expresie ferici la. a lu i
Vladimi r Streinu, Bacovia este 0 sinteza persona/a
dintre cele mai bogate di n toata. poezia noastrA, in care
se imbinA ~i se jllslljicl1 notele caracteristi ee a le
sensibilitalii moderne . Fala de Rollina t, el are
avantajul su bstantei. Motivele comune d in poezia
amanduro ra, la Bacovia se top esc intr·o pastA nouA,
personala, va labilll poetic pc cant propriu. Numai
diseu~ia materialului in aClul de valorificare critica.
nu este suficienta. Materialul nu este acta. prin el insu~i ,
orics t ar fi el de inedit ~i de putemic, ci prin expresia
lui, fortA interioar! care-l asimi leazA. eu atat mai mult
cand este yorba de un material COrnun unei epoci
intregi, ea in cazul de fatA. Din aceasta perspectiva
critica. Bacovia De apare un poet aproape un ic in
literatura noastrA. Poezia sa nu tra ie$te decal prin
valoarea ei personala , prin autent ici tatea ~i
omo geneitatea e i. Di ntr·o nA vaH'- obos itaare de
marasme ~ i de nevroze decadente , de peisaje
provincia Ie. citadine, tomnatice, dintr-un morma n de
cadavre, de cimitire ~i de corpuri "putrefacte", pc care
Ie-am vazut preze nte in toaHlliteratura ti mpului, el a
reu§it sa. se adune ~i sA organizeze, intr·un tot unitar
§i sintetic, valabil in adancime ~i nu in suprafa{A, in
substanta ~i nu in sonoritatea exterioara.
Aici nu po ate fi vorba de influente, ci de un
sincronism at sensibiliU1tii universale, de 0 circulatie
39
 de motive poet ice, tot atal de puternice ea ~i eele ale
romantismului (daca nu cbiar 0 fonna decadenta a
acestuia). Bacovia constituie, la Doi, singurul monu­
ment artistic al aceslei sensibilit:l{i universale, singura
expresie va/abi/(J a lui.
Pen tru a cpuiza acest capitol, inca introduetiv
inaime de a intra in analiza propriu-zisa. a un iversului
poetic bacovian, sa ne oprim Ia un poet german simi-.
lar, pe care Bacovia n-avea de unde sa-I eunoasc:l,
atunei. E v ~rba de aeel Georg Trakl pc care poc~i i
no~tri mai tineri I-au deseoperit ~j I-au tradus cu 0
frenezie semnificativa, in special Mircea Streinul ~i
~tefan Baciu. Acesla din urma a publicat ~ i un volum:
25 de poeme dill Georg Trakl, 1938, cu 0 prefa!a de
Octav ~ulutiu. din care citez:
"Georg Trakl a fost in literatura germana un
simbolist, un corespondent original ~i pUlernic, _
nicidecum 0 copie. - al poeziei simboliste franceze.
Georg Trakl a murh lanaL la varsta de 27 de ani,
in chiar primelc luni ale razboiului mondial, in
OClOmvrie 1914. S-a sinucis, ori s-a intoxicat cu
stupefiante, de care fitcea abuz, nu se ~tie prca bine.
Cert e ca lanarul ofiter farmacist era a fire c iudata,
retrasa ~i I11cditativa ~ i ipoteza sinuciderii nu c prea
exclusa. Mort lanar, TrakJ nu ~i-a putut da toata
masura unui talent care era in plina ascensiune ~i
care, daea ar fi avul lungimea vieti i unuj Rilke eel
putin, ar fi reu~it poate sa ajunga. un geniu, ca ~i acela.
Toata opera sa c cuprinsS. insa intr-un volum unde,
pe langa poeziile care abia depa~esc cifra de 0 sura,
mai sunt ~i cateva, foarte put me, pagini de proza..
Dar chiar ~i atara, personalitatea noua ~i profunda a
poetuiui a avut posibilitatea sa se contureze pe deplin.
40
Poczia lui Trakl c produsul unci sensibilitati
asculitc ~i bolna.vicioasc, pc ca re orice contact cu
lumea 0 ra.ne~te ~ i care sc rctrage in singuratate ~i in
Ulcere sa-~i consume tristetea sa origina ra , adanca,
inexp licabila . E 0 poezie adane traita, a earci
confundare totala Cll viata poetului se citc ~te la
fiecarc pas in atmosfera ei. Toata poezia lui Trakl e
invaluita in aureola unei melancolii cople~itoare,
patologice, organice. Trakl apare ca un exemplar
uman creat de natura. pentru a distila in el 0 triste~e
universala ~i pentru a 0 exprima ~i nici un raspuns
nu e posibil la acel "de ce?" opus acestei tristet i ,
decat ca. ea era un element inna.seut in firea lui. Cele
mai caracteristice versuri in aceasUl privinta. sunt:
Schaudernd unter herbstlichen Sterllen
neigl siciljahrlichtJ'ejJer das Haupt.
Acest cap care an de an se incovoaie ma i tare
sub lumina stele lor de toamna., e eapul lui Trakl , e
fruntea lui lata. sub care se invartea 0 covar~itoare,
uciga.toare durere, aceea care I-a ~i dus poate la
sinucidere. Durerea lu i Trakl e 'j'nsa~i durerca omu lu i
de-a ti , durerea existcn1ei ca atare ~i care nu-~i mai
pune intrebarea de ce exista, a zadamiciei sale, pentru
en con~tii n\a acesteia e plamadiUl in insa~i con~tiinta
inutiliUl~ii sale. Poezia lui Trakl cste expresia vietii
ca 0 chinuitoare experienla., asemeni unei ,,\Vi ndstille~
stemlose Nachf'12.
Georg TrakJ este, pri n unnare, un reprczentant
german al sensibilitatii simboliste, pc linia lui
Baudelaire . Rollinat , Bacovia. Poez ia lu i este
patrunsa de aceea~i obsesie a 1nortii ~i a
41
coloratura a unui moment istorie, iotr-un sincronism
al unei vizi uni asupra lumii §i a l unei atmosfere
universale, pc care fiecare poet, din orice tara §i din
orice cultura af face parte, il expriml1 pe masura
talenrului sau personal. Trakl cste la Gemlani ceea ce
este Bacovia la noi. D in aceea§ i familie face parte ~i
belgianul Rodenbach, cand sc~ie:
Oh ! la pluiel ah! la pluie! oh les lentes
trainees
De fils d 'eau qu '011 devide aux Juseaux
nairs du temps
El qui semblen! mOllities aux lormes des
annees.
Oh! la pluie! ah! I 'aulamne et les soirs
allrislancs.
Ohl 10 pluie! oM la pluie! ah les femes
trainees.
In alte poezii Rodenbach vorbqte de cadavre, de
amurguri tomnaliee, amintind eand de Baudelaire,
cand de Rolli nat.
Aeeasta identitate de material, Bacavia a
transfonna. Intr-o viziune proprie, EI ramane eel ma i
de seam:1 reprezentant di n poezia romana. a veacului
ce moare, - a§3 cum Eminescu reprezinta un triumf
al poeziei noastre romantice ~i Arghezi al celei
modernistc.
Cu aceasta convingere, putem intra in studiu l
ama.nunli t al pocziei sale.
3
SIMBOLISMUL CULORILOR
Am observat pana ~UCI ea poezia lui Bacovia
apat1ine simbolismului prin acordurile sale grave ce
organizeaza 0 atmosfera. interioara puternica. Ea se
aseamanA ell 0 muzica. joasll ~i monotona, izvorata
din strAfunduri le cele mai negre ale sufletului uman.
Este interesant de urmarit prin ce mijloace se
realizeazA aceastA atmosfera. Luand ca termen de
cornparalie pe Verlaine care a redus definilia poeziei
simboliste la versul :
De 10 musique avant route chose
putem ajunge la cateva concluzii foarte interesante.
Verlaine zice:
De La l1Iusique avant 10 ute chose,
Et pour cela pre/ere I 'Impair
Plus vague et plus soluble dans I 'air.
Sans rien en lui qui pese all qui pose.
II Jaw aussi que til ,,'ailles point
Choisirtes mots sans quelque meprise:
Rien de plus cher que 10 chanson grise
Ou l'Indecis au Precis sejo;III.
45
 C'est des beaux yeux derriere des voiles,
Bacovia eontrazice definitia lui Verlaine prin
C 'est Ie grandjour tremblant de mid;,
frecvenla unor culori care formeaza. insa~i parghia de
C'es!, par un ciel d'automne atlied;,
rezistenla. a poeziei sale:
Le bleufouillis des claires etoiles!

Copacii albi, copacii negri

Car !lOllS voulolls la Nuance enc01;
Stau goi ill pm'cul soli tar:
Pas la Couleur, rien que la Nuance!
Decor de doliu /imerar ...
Oil! la nuanceseulefiance
Copacii a/bi, copacii negri.
Le reve au reve et lafltite au cor! ...

In pare regretele pliing jar ...

Prin aceste versuri Verlaine define~te poezia
simbolisHl ca a ana. a nedefinitului ~i a vagului , adiea Cu pene albe, pene negre,
o arta. care nu face apel la consistenla matcriala. o paslJre ell glas arnar
Retinem mai ales versul al doilea din ultima strofll.: StrlJbate parcul solirar ...
ell pene albe, pene negre.
Pas la Couleur, rien que la Nuance.
In parc/amomele apar ...
pe care il op unem prefe rin tci pentru eulori a lui
Bacovia. Acest poet i'ntrebuinteaza mijloaee eontrare. $i/runle a/be. fl1mze negre:
Arta sa este lipsita de rafinamente stilistice. de toate Copacii albi, copacii negri;
ace Ie fi ne ~i sub1iri broderii de nuanle, de c1ar­ $; pelle albe, pene negre:
obscururi ab ia indicate, prin care poclii simboli~t i Decor de doli u fimerm:
organizau atmosfera intenoara. a poemului. Bacavia
cste simplist, sa.rae, monoton. Arta sa nu aduee nic i a In parc ninsoarea cade ral' ...
tehnica noua . Expresii le sale sunt bannle, direete. de
mult inveehite. Alternallta dintrc alb ~i negru ~i modalitatea
AceasHl poezie este totu~i putemica. unitara. ~i ­ sumara. de a organiza intregul poem pe aceasta.
ceea ce constitui e 0 adeva.raUI surpriza. , - foarte alternanta., ca iotr-un desen grabit al carui subiect este
persona la.. Pe drept eUV3Dt spune Adrian Maniu ca. tratat doar in cateva linii fugare de creion, constituie
"paezia lui Bacavia ou are me~te~ug" . Dar toemai prin un procedeu daca. nu eu totul nou , in tot cazul mult
aceasta.lipsa. de me~te~ug, toemai prin aceasta. saracie diferit de intrcgul patrimoniu simbolist. FaimosuL
de arta. poetica., poemul sa.u capata. 0 consisten\a de sonet Correspolldances allui Baudelaire nivelase de
atmosfera. neobi~nuita . mull obstacolcl e dintre eategorii le diferitc, iar
Rimbaud in Voyelles realizeaza astfel de acorduri :
46 47
iii verde-lui ~i mai putin a gal benului ~i a altor culori
(galbcnul arc 0 semnifica(ie de anemie ~i de viziune
patologica., subinteleasa., de aceea nu credem ca. ma i
c necesar sa. ne ocup:!m de eJ; - de ase menea ~i
celelalte cu lori cu 0 frecventa. din ce in ce mai redu sa.)
nu constituie un procedeu co n~tient, ei numai a intui~ie
poetica. primara. . Din aeeasta. cauza. val oarea aeestor
cuiori nu se masaara. dedit pc un plan interior, poetul
Interesand in primul rand prin con\inutul sau sufletesc.
Repetitia unOr culori in poezia citata. Amurg violet nu
reprezinta 0 te/mica, ei 0 obsesie.
Spunand a~adar la ineeputul aeestui capitol ea
Bacavia pleaca de 1a culoaTe spee sunet, nu in\elegem
prin aceasta 0 tchnica poetica. oarecare, con§tienta. ci
mai mult 0 structura. dcosebita.. Simboli ~tii francezi
au ajuns la teoria eorespondenlelor ~i la obsesia
lIlcfabilului de nuanta muziea la, prin rafinament, pri n
nccesitatea de a reinnoi 0 ana poetica. ~i 0 sensibilitate
obositc. Simbolismullui Bacovia se datoreaza., invers,
unei forte inrerioare obscure, de nevropat ~i de eitadi n
lOeon~tient. EI plcaca de la culoare spre sunet ca un
primltiv care incepe sa ia co ntact despre existenta
lumii, prin senzatiile vizua le. De aceea, consideram
acesl capitol ea proba cea mai puternica. a talentului
lui Bacovia.
4
POEZIA PERIFERIEI ~I A PROVINCIEI
In prefa,a edi,iei de Poezii. ~d. 1II , din 1934.
publicata de Editura FundaIiilor Regale, Adrian Maniu
scrie urmatoarele: ..Bacovia e bland, timid . tacut.
plapand - Jipsit de ambilii sau vaniHlli - in vins inainte
de a intra in via\a ~ i pentru lOate acestea flturilorul
unor mari frumuse\i a ca.ror nemurire 0 cred boala. fllra.
leac, izbanda prea tarzic. Nu iI cuno~ti fiindca fugc
de lume, dar numai astfel a fost in sta re sa.-~i descante
suflerul ~i sa imbine cu neintrecula. vraja. cuvintele. E
sincer. E sobru. Din monotonia unui cuvan! rcpeta!
ingana, inventeaza. a eadeola ca a stropilo r de ploaie.
$tim ea Bacavia desena- nimeni nu i-a vazut dcsenele
- ~tim ca. Bacovia i~i dnta poeziile, nim eni nu I-a
auzil canland" .
Re\inem din aceasUl caracterizare imprcsia de
insingurare, de refugiu din lume, pe care Baeo via a
produs-o asupra prietenilor ~i a eontemporanilor. prin
viala sa retrasa. ~i prin dezinteresul aproape nein(eies
pe care I-a pus in gospodarirea propriei sale opere.
Voluma~ele pc ca re le-a publicat au aparut in
condiliuni grafice nein chipuit de minore. N-au fost
ra.spandite in libra.rii ~i n-au avul succes critic. Au luat
cuno~tinla de e le doar cii1iva prieteni apropiali ~i cine
63
~tie ee provineiali obseuri. Lipsa aeeasta de interes
fa~a de sine tradeaza 0 struetura sufleteasea aparte, Aecste ,.margini de calc feraUl", " pod uri de lemn
solitarc" §i "ape-nghetate", periferii umane de 0 erunta
ineapabila de a partieipa la viala real a, In luptele ~i
~i desnadaj d uitoare trislet e sunt motive ca r e
patimile ei de tieeare zi. Baeovi a a ramas toata. viata
intereseaz:1 in primul rand prelungirea lor interioara.
un provincial, eel mai mare provincial din literatura
Peisajul baeovian nu are valoare dedit prin adev:1rul
noastra. Singuratatea lui e fi reaseA, natural a..
sufletese care-l deterrnina. Golu! sufletesc al lumi i
Neparticiparea lui la realitatea ineo njuratoare, aeea
reprezinti1 0 imensa. pustietate moral~. in care propri ile
izolare at at de inumana intr-un destin de infrant ~i de
euvinte rasun~ ea intr-o camera para-sila. Poerul reda
nevroza ultima, fac parte integran ta din firea ~i din
arat de precis aceasta senzalie de i'ntindere p ustie , de
fiinta sa. Bacovia este un eonda mnat, un iovins ,lDe:1pere TIe IaCUlla,
' x pnn
' ace I " H au....
I hau i. . .. " d'III
predestinat. Moartea ~i singuratatea eonstituie pentru
strofa ultima. Intrcbarea: "Yn noaptea grozav a 1a cine
el un blestem al unei eonstitulii bolnave ~i supra
voiu bate?" completeaza desnadejdea erunta a aeestei
sensibile.
pustictali.
Din cauza aeeasta Baeovia cste in mod normal
Sc simte ins:i en nesoeiabilitatea poetu lu! ~i fuga
un poet al periferiei ~i a1 provineiei. Lumea sa este
lui dintrc oameni nu se datoreaza unui mOliv din afara.
depopulata ~i pustie, IipsiHl de podoabele naturale ale
Bacovia nu ura.§te omenirea; niei 0-0 i ub e~te. Pe ntru
vietii. Toamna ~i iaroa sunt an oti mpurile sale
el omen irea, ea rea litate soeiaUl- ~ i chiar istonca-,
preferate:
pur §i simplu nu exista.. Exista numai indivizi singu ri,
departc unul de ahul, fieeare purtandu-~i in spate
larna, de-o vreme, rna duee regre/ul
aeela~i destin al marth. Yn fond, poetu! este un citadi n,
Prin eranguri. pe margin; de liniifera/e­
un decadent pe tinia lui Baudelaire ~ i a lui Edgar Poe.
Tree singur spre searll pe ape-nghera/e
De aceea, nu vorn intaln i nicaieri in poezi a lu i
Cand jalfoie. pe lume. violellll,
sentiment ul naturii, aeea reverie romantiea a mar ilo r
si nguratiei. Singu ratatea lui Baeovia se confu nda. eu
Paloarea, mutismul mineazli-al meu piept
peri feria, eu peisajul depopulat , pu s tiu , amorf.
Pe satele ninse erai-nou cdnd apare;
Caztlnnile patrate, mari, galbene ~i inestetiee, podurile
Trec singur pe poduri de lemn solitare.
de eale ferata, eorbii, abatoml, lupii llamanzi, geru1
Si-afj/ept fn zapadll ... dar ee mai afjtepl?
~j noaptea, - iata in ee eonsta aeeasta. singuratate.
Cetatea umana. este aproape, ea i'nsa~ i pus tie, - adi ca.
Hau! ... hall ! ... deplJrtat sub slele-nghe/a/e ..,
invinsa de moarte, - ea un semn al bleslemului , a l
In noap/ea grozavlJ la cine VOl bale? ..
O. vis ... 0, fiber/ate .. .
insingurilrii ve~niee. Poctul se simte in lume ~ i totu~i
departe de ea. Sentimentul de nepartic ipare it face
Hau.' ... hau.' ... depllrlat sub stele-Ilgh e/ate ...

uneori sa. tresara.:

64 65
 Fug rlJtlJcind in noaptea cetlJrii,
in turn miezul nop{ii se bate rar,
E ora clind cade glindul amar,
TlJcere ... e ora /a~ itlJ(ii .. .
Te pierzi in go/ul singurlJtlJ(ii,
0 , suflet al meu. de lume fugar,
E ora clind Petru pllillge amar,
AscultlJ ... , e ora la~iUlrii.
1n aeeste versuri peri feria capMn un sens moral
de mustrare de eon~tiinlA, de autocri ti ca.. Poe.lUi pare
a- ~i da seam a ea. fuga lui din viala., ea singu ratatea lui
e un pacat, 0 tradare fata de cei multi, fat a de sine
lnsu~i. Aici peri feria inse amna remu~eare ~i
desnadejde, amestec de blestem §i de l a~itate umana..
Peisajul !lOClum (bucata este intirulata NoelurnlJ),
ceasul din tum care bate miezul nop\ii , mnresc accas!:1
se nz8 tie de Juri$are, de Juga , de sustragere de Ja
datoria de-a trai ~ i de-a accepta viata. Am putea spune
chiar ca. dra ma cea mai mare a lui Bacovia nu este
co n ~ tiinta con tinu a. a mortii, ci con~tiinta neputintei
de a participa 1a viata, a insingurarii sale intr-un destin
atat de lipsit de sens. Suntem pe linia ace lei curentc
poezii a secolului. AceasHl oboseala de sra r~ it de lume,
aceasta. nevrozlJ (titluri de poezii: Nervi de loamnlJ ,
NevrozlJ. Crize) de om blazat, modern, plictisit
(~e rban Ci o c ulescu: " Bacov ia e in raspAr Cll
civi lizalia, 0 intoaree re La vegetati v, §i mai departc,
in raspar eu sensul ideal §i spiritual al poeziei, care e
asce nsiune spre eon§tiinla §i azur, un regres spre
originile obscure ale vietii"), fomleaz:t 0 buna. parte
din motivele poetice ale contemporani lor, de la
Baudela ire lncoace. Este poezia marilor nevropati ai
66
ve acului, dintecul intunecat al marilor ci tad ini, carora
via ta nu Ie mai ofera nici 0 senzalie, ajun~i la 0
saturatie neagra, grea (de plumb) morna, de pei-i/erie.
tn poezia lui Bacovia acest material nu se refera.
ins a. at3t la stadiul actual al culturii eu ropene (5-a
vorbit mereu de imb:ttranirea, de sleirea rezervelor
spirit uale ale acestei culturi , mai ales de la Spengler
i ncoace . Dupa ca latoria sa prin Eu ropa , Tagore
mArturisea ca a trecu t pri ntr-ull continent in agonie
etc. etc.), cat la 0 drama intima de mare tensiune, ca re
cuprinde un complex de mult mai multe elemen te. Am
putea aduce in di seutie, poate atat problema con§tiin\ei
mod eme, ale carei certitudi ni u ltime, de zadarnicie ~i
de disprel [ala de viala (Baudelaire cauta paradise
artificiale) au na valit in toate cartil e veacu lu i, dit ~i 0
problema mai limitata, de filozofic personala, care sa
defineasca ac est uni vers liric.
Se pare insa en nu aici trebuie clllltatl1 drama
bacoviana. . Am gre~i atribuind lui Bacovia nu §tiu ce
speculalii dialeetice, de natura. metafizicn. al caror
rezultat ar fi aceasta convingere ultima a sliveranita.,ii
mortii. Faarte bine obscrvl1 ~erban Ci oculescu:
"Trebuie preeizat ea Baeovia e un poet elemen tar. dar
Cll menlionarea puteri i sale primitive de sugestie, ell
totul c x cep~ionaH!.. Di n demonstrarea meca ni smulu i
reac,iunilor sale, reiese Iimpede un lucru . D e~ i nimic
nu e de li berat logic in poezia sa, sen ti mentcle au 0
impresionantl1 logica fireasca, interna., implicita. Spre
deose bire de fili era clasicl1 a pesil1li~tilor no§tri :
Grigore Alexandrescu, Eminescu §i epigonii lor. care
~i-au des~§urat un mosor con~tie ~t de sentirnen te ~ i
idei. Bacovia e poetul subcon~tientulu i , al impresii lor
organice formulate printr-o foI1a. obscurn. A§a se
67
explicB influenta sa insemnatB asupra general ic i
postbelice, care a recunoscut intr-insul nu un ~ef de
~coal~, un teoretician. ci un precursor prestigios prin
divina1ie, pri n instinct. Bacavia nu prop un e un ideal
de art~ sau un ideal elic; el este cel ce eSle, identic cu
sine ~i neasem~nAtor cu nimeni ~ i. fltrA a chema pe
c in eva dupc'1 sine, a modificat sensibili t a tea
contemporanA prin simpl ul fapt al existentei sale" .
Neexis tolld in inteleCl, drama bacovianl1 se
cOllsumll ill sellzarii, in sensibilitale. De aceea ea nu
se rezolvA, ci numai exisll1 . Yom cAula zadarnic s~
deslu~im 0 inchegare sistematica: a acestei lumi - ca
Ia Eminescu. bunAoarB. - degradatA pana in adanc de
prineipiul mortii. Nu vom ga.si decat conglomerate
amorfe de sensibilitate liricA. rnodelate SUlllar ~i
aproape invariabil dupa. un caJapod simplu. 1n fond .
di n punclul de vedere al continutului. toate poeziile
lui Bacovia se aseamana.. se supra pun. Fieca re it
exprimA in intregime, il define~te.
S-a spus mereu ell Bacovia este un poet provin­
cial. Yntr-adevar, el semneaza. de multe ori asemenea
ve rsuri :
Ploull ..
Pe-1m tdrg mizerabil
De glad .~ i coeeni.
Pe-un torgjidovil
Si plin de dugheni,
$i-aici slli iuhiia ...
Si ulira-i plinl1
Deftin $; coceni.
Si tree cotigare
eu saci de flinl1
Si plaua mai tare
68
Pe crQ,)'me murdare
Pe- un llirg sl1rl1cil,
Si-aici Sla iubita.
Plou~. "
Pe-un torgjidovit.
Acest targ este Bacl1ul. Se ~tie cc'1 numcle adevllrat
allu i Bacovia este G. Vasiliu. Alegerea pseudoni mului
il leagl1 ~ i mai mult de acesl ora~e l. Aicl a trBit Bacovia
mui ta vrem e. Monotonia ~i atmosfera po,..somoriitl1 a
o ra~u lui au patruns adanc in versurile sale. In tr-adevar,
cine a stat rnai mult in Baca.u i~i poate da seama cu
u~urinta. ca poezia lui Bacovia este in sa~i expresia
sufleteascl1 a acestu i o ra~ .
Aspectu l sau de cetate mra via~a . ploile sa le
marunte §i lungi , cu in fl1ti~area lor de toam na continua,
ec ru I intunecat ~i noroiul de pe rifer ie. - totul
corespunde exact cu poezia lui Bacovia. Bacaul este
imbatranit, pustiu, plictisitor. Oamenii rrl1iesc parca
aic i mai retra§i, mai singurateci, ascu n~i in caseIe lo r
seunde §i fl1r~ lumin~) neurasten iza li de ploaia
con ti nua ~ i de va nt ul ce bate rara. rAga z. Este 0
localita te de depresiunc, adicl1 de peri ferie, situat a
intre dim pie ~ i munte, avand ceva din fiecare ~ i
ramanand totu~i la margine. pc dina/ara . MurdAria §i
mizeria completeazl1 acest peisaj . (1n uitimji ani
Bac~ul a primit 0 infl1ti~arc rna; lumi noasa ~i mai
modernll prin lucrl1rile Doi de asfa ltare ~ i de edilirate
publi ca. - in special gara - dar atmosfera sa a rlim as
tot bacoviana.) Denumirea de "targ mizerab il" estc
foarte potrivitl1.
Tn aceastl1 atmosfera. intunecata. ~ i trista ~i-a purtat
Bacovia enonna sa dezolare sufleteascl1. Obsedat de
gandul mon ii ~i al descompunerii ~j neurasteni zat in
69
 propria sa constitu(ie interioar3, ea ii va servi ca de­ intr-o grl1dintJ publica, tllcUll1,

cor at aceslei drame inti me. Desigur, nu putem re­ Pe un nebLOl I-am allzit rtJellind,

duce poe zia sa la un sim plu ecou al experien\ci lar/runzele ell droaia se desprind:

provinciale. Avem siguranta c3 ea ar fi ram as - in E vam $i orlee speran(lI e pierdutlt.

semnificalia ei - aceea~i. ori unde ar fi trait poetu!.

Atribuim provinciei acela~i sens de singuratate ~ i de Prin tdrgu-nvtJIllit de sl1rl1cie

izolm·e inlr-un desti n ireversibil (al mortii), pe care Am intdlnit un poplJ, un soldat;

I-am atribu it pcriferiei. Poetul se simte adica mereu De-acum pe clJrli voi adormi uitat,

a/artJ din via {a , la rnargin ea ei, neputand participa la Pierdul imr-o provincie pllslie.

ea, in sens direct, tnlind efectiv. Repet: aceasta este

ell ade varat marea dramA bacovian3. Moartea este 0 De-acum, au # pornil prhllumea eronata

consecintlt Ea insemneaza neputinta de a trAi, nevrozA. Eeouri de revoltl1 $; dejale:

spleen , adic3 neant. Pentru acest substrat interior, TOI mai eete$ti probleme sociale ...

pro vincia - in speta Baca.ul (coincidenla) - constituie Sau ee mai serii, illbita mea lIilalll?

un decor potrivit.
Cu acest corectiv preliminar unnarim momentele Atmosfera deprimanta ~i ~escompusa a provinciei
principale ale insp iratiei provinciale bacoviene. Am es te profund descurajatoarc. In acela~i mod Baea via
va.zur in versuri le citate mai sus un prim moment: acela integreaza in peisaj pe iubita lui. Astfe l, ceea ce
al descrierii sumare, illlinii de schit3 fundamenlala, a intereseaza in fond aici, dincolo de ceca ce cunoa~teJ11
peisajului exterior. Dar chiar in aceSle ve rsu ri pUlem pana. acu m din atmosfera bacQviana, este atitudinea
observa corelativul in terior care organi zcaza intreaga lui fata. de iubire, ea insa~i redu candu-se la atitudinea
poezie pe un motiv mu lt mai putemic -: de~i abia genera ll:!. a poetului, de nepanicipare la v ial~. lubirea
indieat - decat eel al deserierii simple. In peisajul este cel ma i puternic sentiment al vic\ii. Lirica ei
astfe l prezcntat, Bacovia (iubilo r de antiteze), i~i devi ne sau incanta1ie sall elegie. In 8mandoua cazurile
plaseaza iubita, sen tim ent-ul insu~i al iubirii, ca semn se ntimentul are 0 semn ificatie profund afinnativa . La
ca face ~i el parte din decor, este ~i el neurastenizat, Bacovi a, dirnpotri vll. In locuJ elanului su fletesc ~i al
imbatranit, degradat. in acela~i sens putem cita ~i flllclirii bioiogice, in locul acelei arderi puternice si tu­
strofele umllltoare (Plumb de lOamnl1) : ate in pi in centru al vietii, el ne infl1ti~eau 0 iubirc
fizicA ~i muri bundA , cuprinsA de aceea~i descompunere
De-acum tU$ind, a muril 0 !atlJ..
un iversaH1. Este 0 iubire bolna va ~i agonica., lipsitA
Un palid vistJtor s-a impu$cal;
de exaltllrile fire§ti ale acestui se ntimen t. Ea este roasA
E loamntJ. acum s-a innoptal ...
pc din:iuntru de acela~i vierme al mO£1ii generale. Este
- Tu ee maifaei iubila mea llitalll?
atacata in ins3§i subsranta ei, in ehiar principiul care
o n a~te . De aceea, Bacov ia rAmane, de fapt, in afara
70
71
autentic citadin decadent, - nu gase~te in sufletul sau
nici un im p uls spre viatA ~i sprc dragoste .
Mediocritatea acestei ferici ri comune ii mAre~te §i mai
mult senzalia sa de singuratate §i de dczgust penna­
ncnt.
tn a doua bucaHl acest sentiment de pustietate ~i
de nevrozA citadina se adiince~te ~i se generalizeaza.
Or a~ ul devine pacca un muzeu mon. in care mi~carile
~ i fi gurile se automatizeaza, se transformA in piese
meeanice, nesim ti toare, purtate de nu §tiu ce resort
exterior. Viata este eompromisa in chiar principiul ei.
Corpurile devin .. de ceara", "cu hade ~ijixe priviri'".
~i peste toate 0 lugubra melodie, acea "arie trista.,
uitata.", ce organi zeaza atat de bacovian intreaga
atmosfera.. Lumea ne apare intr-o lumina galbena­
ee nu§ie, atacata. de 0 boala fllra leac. Retinem impresia
de cavernil ("F l a ~ ne t a pHingea cavernos U
de rana
),
fizica., reala.. Vom vedea intr-un capitol viitor ca. ea
fo rmeaza. 0 adevarata. metodil pe ntru a sensibiliza ~i
mai mult, a transpune ~i mai categoric intreaga sa
concep\i e despre lume inte-un plan pur sensorial.
Bacovia este un poet al elementarului, de aceea
expresia sa este anonirna §i incon§tienU1. Nu credem
ca. acest proces de aneanti zare a lumii ~i de reducere
a ci (a un plan mecanic, lipsit de viata, sa. se fi petrecut
in ratiune. Ceca ee desprindem din lirica baeoviana,
ca viziune a lumii §i ea sistem de gandire, se petreee
doar in su fletul nostru al eontemplatorilor. Baeovia
nu §i-a dat seama, in aeest fel, ea. poezia lui se preteaza
la 0 interpret are atat de grav!i. Vreau sa spu n adica.,­
refcrindu-m!i numai la ceea ee putem desprinde din
opera sa, flira a apela 1a indiscretii biografiee (autorul
este inca In viala) (Studiul a fos t elaborat pe cand
76
Baeovia mai traia, 11 . red.) - cA lirica lui Baeovia nu
atinge decal regiuni de sensibilitate (am mai spus-o)
~i ell ea De apare ea un gesl spontan. ea 0 revarsare a
unui eon\inut subeon§tient. Peetul nu este decat poet,
adica arta lui se reduce la a simpla expresie neeesara.
a unui fond de experienta. umana. Ne putand ridica
aeest fond pana la 0 comprehensiune general!!. ,
ab iee ti v val abila, el r!!.mane de fapt un simplu caz
pa tologic. Felul sau de-a vedea lumea (a vedea in
aecepliunea sensoriala., direct:!, - nu a illfe/ege!) se
refuztt umanitatii ~ i aspiraliei sale naturale spre
armonie ~ i spre ferieire. Baeovia nu este un pesimist
pe linia lui Schopenhauer ~i a lui Emineseu, ajungand
la eoncluzia ett nonexistenla cste preferabilll ex istentei,
pe baza unei se rii de obscrvatiuni ~i de consideratii
logice. Pesirnismul este 0 solulie ultima care in fond
admite posibi litatea unci "mantu iri" in nonexi stenla,
in moarte.
Cat de adeva.rata este aceasUl interpretare se poate
vedea din faptul ea. in su~i Schopenhauer a seris 0 carte
despre an a de-a fi fericit in viata. EI spune: "Vreau sa
vorbese des pre ana de-a duce 0 viata. pe dit se po ate
de plaeula. §i de fericita., a earei teorie s-ar putea nurni
Eudemon%gie: ea ar fi 8§adar catauza existen\ei
feri ei te. Aeeasta iusa. s-ar putea iara~i defini ea 0
existen(a care, privita in sine insa.~i, sau mai bine
privita in noi (cllci aiei judecata n08stra personal a.
teebuie sa. hota.rasea.), cu mintea reee ~i matura. ar fi
desigur preferabila nonexistentei. Din aeest inleles 81
ei unneaza. ca. am iubi-o pentru ea insa.~i. nu numai de
frica mortii ; ~i din aeeasta iara.~i ea. am dori sa. 0 vedem
ncsrar~it de lunga. De se p otrive~te viala omeneasea.
cu 0 asemenea cxistenta sau ar putea sa sc potriveasca
77
vreodata, cste 0 intrebare la care filosofia mea, precum
se ~tie , ra.spunde negativ; pe cand Eudemonologia
presupune un ra.spuns afirmativ. Caci aeeasta se
intemeiaza. locmai pc eroa'rea innaseuta., eu a carci
eritiea in cepe capitolul 49 din volumul al 2-lea al
operei mele prineipale (Lumea ca voinra ~i
reprezentare.) Penfru a scrie dar 0 asemenea calauza.
a trebuil sa rna. indeparlez de la punctul de vedere mai
inalt, spre care conduce fil osofia mea in adeva.ratul
inleles al mo ra lei metafiziee. Prin urmare, toate
expliealiile euprinse in scrierea de fala. provin oarecul11
dinlr-o acomodare. intrueat pornese din punetu l de
vedere al existentci obi~nuite ~i unneaza drumul ei
eel ra.tacit".
Sc pare a~adar ea Sehopenhauer admite dOlla
punclc de vedere pentru a privi existenta: unit! mai
illall (metafizie) care 0 repud iaza. preferandu~ i
nonexisten\a ~i allUl mai imedial (abi~nuit - dcei mai
uman) care admitc posibilitalea unci victi fericite. Cu
alte cuvinte, Sehopcnhauer pare a spune ca. ferie irea
in viata. cste 0 iluzie '~i ell existcn~a n-are niei un sens.
dar en neeasHi iluzie poate fonna obieetul un or serii
intregi de preoeupari. De aeeea eartea sa il1(elepciunea
in via(lJ propune mijloacele plastice pen tru a-ti cladi
a viata cat mai plaeuta ~i mai fericita, dintr-un punet
de vedere rclntiv. In fond, nu este decal un joe logic,
ale ea.rui eoneluziuni Ie putem adopta intoemai, thra.
a ne impiedica sa. ne simtim foarte bioe in viata noastra.
cea de toate zilele.
Viziunea baeoviana este departe de aeeasta.
frumoasa teoric. Mai intai, natural, Bacovia nu are
oiei un fel de teorie. EI simle pur ~i sirnplu, flira. sa
puna niei 0 intrebare ultima. Teorii ~i intTeba.ri trebuie
sn avem noi, pentru a-I incadra ~i explica, raportandu~1
78
la instrumentele eurcnte de cultura.. Pun and deci fala
in fata poezia sa eu aeeasta (eorie a pesimismului
filosofie, de la ineeput De imbie urmatoarea remarea:
Sehopenhauer crede cel existenla nu are niei un sens
din punet de vedere metafizie, dar ca oamenii pot
ajunge in viata la 0 fericire relativa. EI iosu~i De da
sfaturi practice in aceasta privinta. Bacovia nu - ~ i pune
problema metafizica a existentcl: nu~~i pune niei 0
problema. Simte iosa, in seos praetic, ea viata ii seapa,
ca nu 0 paate trai abiectiv, uman, fericit. Schopenhauer
pare a zice: Viata n-are oiei un sens, dar 0 putem trai
totu~i relativ pIaeuI; Bacovia, dimpotri va: Viata e
singurul lucru care are sens in lume, dar nu 0 putem
trai aievea, nu 0 putem supune, suntem totdeauna
din coLo de ea, in ajarll. Poezia sa, toemai prin
negativismul ei primar, prin drama ei patologica., este
o invitatie indirecta la viala. In sens ultim , Bacovia
este un optimist, intrucat isca un ra\ionament invers
celui allui Schopenhauer. tn sens practie, insa. el este
un crunt pesimist, iara~i invers decaf Sehopenhauer.
Aceasta. drama experimentaUl zilnic, simlita in
rela1iunile irnediate eu lumea ~i eu realitalea
tl1Conjuratoare se confundn. cu 0 suferinta. aievea.
Reactiunile in fata ei sunt directe, spontane, ca in fat a
unei dureri fizice . De aceea poezia lui Bacovia nu
depel~e~te planul sensorial. Poetul face impresia unui
om cuprios de convulsiuoi interne, de natura
einestezica sau nervoasa. Lirica sa nu este 0 expresi e
poetica a suferinlei universale, ea la rnarii pesirni~ti ,
ci strigatul de durere al unui om care sufera. in prezent,
care simle suferinta in camea §i in fiinla lu i. De aiei
caracterul ei botnav, patologic.
in eoncluzie, re1inem sensu I acesta d e
neparticipare la viala., de excludere de la valarile ei
79
obiective ~i umane. pe care I-am atribuit peri/erie; ~ i 5
provinciei in inspiratia baeoviana, eu inteles ull or de
experien/l1 direCll1 a su!erin/ei ~i de durere fiziea. NOTE

Constatarea aceasta ne deschide perspective pentru

un nou capitol, aeela al mortii ~i al descompunerii,
singu rele perspective ultime ale universului bacovian.

Studiul. dup6 cum reiese $i din Cuvint inainte, ' Asocierea amurgului cu violetul (vezi Bacovia:
se increrupe aid, autorul pieruindu-Si viala in luplele
din fimpul celui de-al doi/ea razbo; mondial. (n.red.) ,i
Amurg violet!) pare a corespunde tendintei generale a
poeziei simboliste de a colora impresiile sentimentele.

simbolismul, ea preocupare curentll a psihologiei a

medicinei. tn cazul Bacovia, ea constituie un moment
,i
Teoria sinesteziilor ~ i a auditie i colorate coincide cu

la care trebuie sa ne oprim iDtr-un capitol aparte.

2Cele mai multe dintre poeziile lui Mircea
Demetriad au cate un motto din Verlaine. filis\ia
verlainiana nu este ascunsa, ci din contra, aratata. pe falA,
cs un blazon.
3N. Davidescu: Din poezia noastrlJ pamasianlJ .
Bucure,ti , Fundatia Regall1 pen tru Literatura ,i ArtA,
1943,p.21.
4rn Versuri ~i prozlJ, an T, nr.l7, 1912. Pe motivul
lui Rodenbaeh: ,,0, ville, toi rna soeur .. . ,.
~C on tributia a apl1rut in Noua ReyjstlJ RomonlJ, an.
XV II, nr. 16, 191. Nu a fost republicata decat in edilia
definitiv!! a opereior lui Bacovia,la sfa.r~irul capitolului
intitulat BuclJli de lIoaple.
6De pi Ida. diseutia angajata in coloanele Noi;
*i
Reviste Romiine. iotre F. Aderea Jon Trivale tocmai
pe aeeast!! tern!! a legitirnarii simbolismului rornanesc,
sau articolele lui N. Davidescu.
81