ADRIAN POPESCU
PRIN PULBEREA LUMIL
Prin pulberea lumii, copil, cu parul plin
De viespi mari de aur gi fluturi de noapte
Cit ai mers stirnind praf alb cu tilpile
in la steaua in eare te-ai aprins.
Din vale urca un fum albistrui
Si se simyea dulceaya unui nor de rigi
Ca $i cum acolo un sat de dulgheri
Shar fi facut silas tainuit
Sau subtiti pistori de albine
Ce te-au rugat si sezi cu ei la cind.
Prin pulberea lumii, copil, cu parul plin
De viespi mari de aur gi fluturi de seara,
Pind cind n-ai mai fost decit un lung
Fuior de raze in mina nimanui.NU-STRIGA
Daca strigi, cade un somnambul
De pe muchia catedralei in mare.
Nu spune nimic, nu clitina
Marginea lacrimei in care stim
Ca intr-un lac pur o constelatie...
‘$i cu pufine lucruri se poate asemui
Dezamigirea unui baiat blond
1n fugé zanatecd pe ling’ roti
Gata si prinda in colivia pumnilor
Scinteia galbend
Pe care-o smulg copitele de fier
Din pietrele unui drum de ari.
INTRE PATRU OCHI
Cuvintele tHe de taint poy si le spui
Vintul le va smulge pe horn cu violenga
Ca virtejol apeitrupul unui baat
Ca o rugiciune suptt de stele
‘$i mu cred si rimmind mai mult
Decit din pletele negre ale lui Absalom,
Dar nu stiu la ce te mai gindesti,
Lao streasina dantelati, la hublouri,
$i au vrut si intre intr-o noapte acolo,
Cu o lanterna si orbesti porumbit
Si-i furi din colturi gi si vii la mine.Franz I, Franz K., Franz H. fac baie,
Primul, Impératul, intr-o cadi de marmori
Ja regedinga lui de la Schénbrunn
apa e potrivith regulamentar la 28°C
ase slujnice fi pregitesc prosoapele moi.
Al doilea intr-o incipere de ciment
cx ferestruici zibrelite si gearmuri mate,
dugul e foarte rece, tavanul foarte jos,
F. priveste nelinigtit spre usa etangi
Al treilea Franz sti intr-o garsonieri
primita in chirie, altfel confortabila,
risturnat intr-o scoicd emailatd igi
cerceteazi venele albastrii de la mini.
‘mparatul se gindeste in apa cilduta
la vestile primite de la grinicerii nisiudeni,
184 adauge ori nu un pavilion Gloriettei
cate se zireste, prin arcadele ferestrci, pe deal?"
Franz K. impinge cu piciorul desculf un
gindac negru spre sita canalului de scurgere,
bate cu pumnii in usa ferecata
si dia intirzie 54 deschida.
86
Ultimul Franz renunga bruse, igi urneste
trapul voinic de impirat roman din epoca
dccadentei, se freaci pe spate cu un prosop aspy
lamei de ofel fi 4 o intrebuinjare decenta.
{si ascunde incheieturile stingii cu discreta
crelugd 2 ceasului cu pilé electra. Lyi
avanjeaza barba de faun, iese in oras, face
corecturi la Imprimerie, se cearté, bea bere.
Dar gindul riu riticeste la vana de acasa,
ca la un pat inmiresmat cu busuioe,
ca la o bared egipteana plutind pe Nil,
ca lao femeie, ea Ja un mormint primitor.PROBA CU POLEN
Proba cu polen se pare prietene ci ¢ cea mai siguri,
el se depune in noi din nu stiu ce tainice Inceputuri
‘ne imbibim cu polen de cind ne nastem in lume
si asemeni albinelor unsi cu mirul gradinii pe frunte
silabele noastre fragede zumzaie-n graiul primordial.
Sau poate mai dinainte paringii nostri presimt griuncioarele
staminelor zburind
-vizute prin aerul limpede
mind in mina viitorii paringi strabat o livada
si crengile primaverii unduie peste crestetul lor
polenul asteapta doar anotimpul rodiri.
Proba cu polen se pare prietene c& e cea mai exact
Aceluia gisindu-i dupa mii de ani giulgiul cu urme
de singe, fricele din perii birbii si dovada supliciului
i-au reficut Chipul, Statura si Virsta aceasta din uri
dupé anii polenului mérturisind fard gres.
Polenul se strecoara pretutindeni in yesuturile tale
in curtea uzinei se scuturi din ulmi
araci
pe sprincenele muncitorului care-si despacheteaza tainul
pe felia de piine chiar daca gustul nu-l schimbs
in apa pe care o bea de la robinetul cripat
Invizibil polenul dar tenace pitrunde ia noi
albincle de dincolo il presimt si-] asteaprd
reste polenul cu anii nevazut dar statornic
scriu il simt pe limba
fierbinte auriu gi mai presus de moarte,NIMENI NU ARE VREME
Nimeni nu are vreme pentru el. Nimeni aproape.
Megtesugarul continua si bati in fata atelierului,
comerciantul si-si sporeascd avutul, artistul gloria,
comul puternic si-gi etaleze insusirle gi suecesele,
cei tineri si muse din fructul zemos al plicerii.
Numai cei care trec abia-i arunci o privire in fugit
4i parca furisati, altfel nimeni nu-l fnsoyeste pe drum,
si drumul urea gi soarele-i la amiazA gi nimeni nu
are timp pentru el, sint petreceri si adunari importante
ale breslelor si cine e disponibil inaintea weekend-ului?
El suie si vipia-i adinceste aducerea din brazdele
din hagurile trasate cu priceperea metodici a meseriei
si subtilele glose infipte in gluma in erestet patrund
cu spinul subtil al sarcasmului gi brusc ce batrin
sa ficut, in cfteva ceasuri. Nimeni nu are vreme acum.
E trei gi ei se grabesc. Soseaua-i acum arhiplin’
Cheful poate incepe, cu el au sfirsit-o, uitat in ploaie, pe deal.
Un pahar si-o butadi risipeasca norli densi ai greselilor.
$i dac nu-i risipesc gi daca iar au fost orbi neprimindu-l
acum ca si atunci pe cel care-ntre toti era omul durerii?
163LA UN ECHINOX DE TOAMNA
Acum ei am ajuns la
Ja cheiurile de imbarcare pentru un anotimp fara sfirgc
ind avent copii gi obligayii sociale
celor mai tineri s-ar cuveni si le spunem ceva dur gi memorabil
iin acelagi timp perfect inutil:
aceleasi altele gregelile pirimtlor se repeta
noi am fost o generatie naiva si blinds
am iubit strizile vechi gi catedralele gridinile gi
cartile rare privalioarele gi locuitorii de la marginea
oragului am crezut ci un vers frumos poate face mai bund
fata Istoried
in camere friguroase de hotel la cite un capat de yard
in jurul paharelor aburite de vin
adolescenti perpetui
ne inaljam pe nesimtite pe virful picioarelor gi
fncet incet ne resorbeam in eter
faci a pirisi nici o clipa,maruntele locuri de unde priveam.
164
‘TREBUIE
Ca Petru tntoarcé-Ze la Roma
de ce te-ai teme de coltii fiarelor din arene
de biciul cu plumbi ai soldayilor din garda
oricum te vei intilni cu El mergind la supliciu
in locul tau,
$i ochii neamului te vor intreba pe ale
tu unde ai fost atunci
de ce ai fugit din Cetate?
Mai bine crucificat cu crestetul in jos
sau strapuns de sigeti decit fugar.
Pind in Urbe mai sint citiva pagi
resedinga imparatului se zireste de departe
si peisajul de pini
]a Career Mamertino te vor duce
plin de sudoare gi praf si de lacrimi
dar in sinea ta fericit.URZEALA URSITEL
La Porta Portese un pulovir carimiaiu de ling
care venea dupi eticheta din New-York
din magazinul Calvin Klein
‘cu {esitura inca stralucitoare
Imi era prea mare la umeri
tocit la coate prin puburi si camere de hotel
prin gridini si livezi parisite
unde iubirea ilicits isi gaseste uncori culeus.
La ce mi-ar fi folosit chiar daca telalul
mi ineredinga c4 fusese al lui Gregory Corso
ximas ia pana de bani la Roma?
Nu imbraci destinul nimanui
ca pe un lueru de ocazie
pe al tiu il imbraci
netezindu-i cutele aspre.
Urzeala ursitei e 0 cimasi de carne
sub e2 pulseaza filamentul nervilor ti
ea in vidal orbitor al luminii
Pina cind pilpiind treptat dureros
plumbul de la capit se topeste de tot
$i lumina dinguntry in lumina se-ntoarce.
onset ay
THMIGOARA
«
a arn’
\ 7