Sunteți pe pagina 1din 7
ADRIAN POPESCU PRIN PULBEREA LUMIL Prin pulberea lumii, copil, cu parul plin De viespi mari de aur gi fluturi de noapte Cit ai mers stirnind praf alb cu tilpile in la steaua in eare te-ai aprins. Din vale urca un fum albistrui Si se simyea dulceaya unui nor de rigi Ca $i cum acolo un sat de dulgheri Shar fi facut silas tainuit Sau subtiti pistori de albine Ce te-au rugat si sezi cu ei la cind. Prin pulberea lumii, copil, cu parul plin De viespi mari de aur gi fluturi de seara, Pind cind n-ai mai fost decit un lung Fuior de raze in mina nimanui. NU-STRIGA Daca strigi, cade un somnambul De pe muchia catedralei in mare. Nu spune nimic, nu clitina Marginea lacrimei in care stim Ca intr-un lac pur o constelatie... ‘$i cu pufine lucruri se poate asemui Dezamigirea unui baiat blond 1n fugé zanatecd pe ling’ roti Gata si prinda in colivia pumnilor Scinteia galbend Pe care-o smulg copitele de fier Din pietrele unui drum de ari. INTRE PATRU OCHI Cuvintele tHe de taint poy si le spui Vintul le va smulge pe horn cu violenga Ca virtejol apeitrupul unui baat Ca o rugiciune suptt de stele ‘$i mu cred si rimmind mai mult Decit din pletele negre ale lui Absalom, Dar nu stiu la ce te mai gindesti, Lao streasina dantelati, la hublouri, $i au vrut si intre intr-o noapte acolo, Cu o lanterna si orbesti porumbit Si-i furi din colturi gi si vii la mine. Franz I, Franz K., Franz H. fac baie, Primul, Impératul, intr-o cadi de marmori Ja regedinga lui de la Schénbrunn apa e potrivith regulamentar la 28°C ase slujnice fi pregitesc prosoapele moi. Al doilea intr-o incipere de ciment cx ferestruici zibrelite si gearmuri mate, dugul e foarte rece, tavanul foarte jos, F. priveste nelinigtit spre usa etangi Al treilea Franz sti intr-o garsonieri primita in chirie, altfel confortabila, risturnat intr-o scoicd emailatd igi cerceteazi venele albastrii de la mini. ‘mparatul se gindeste in apa cilduta la vestile primite de la grinicerii nisiudeni, 184 adauge ori nu un pavilion Gloriettei cate se zireste, prin arcadele ferestrci, pe deal?" Franz K. impinge cu piciorul desculf un gindac negru spre sita canalului de scurgere, bate cu pumnii in usa ferecata si dia intirzie 54 deschida. 86 Ultimul Franz renunga bruse, igi urneste trapul voinic de impirat roman din epoca dccadentei, se freaci pe spate cu un prosop aspy lamei de ofel fi 4 o intrebuinjare decenta. {si ascunde incheieturile stingii cu discreta crelugd 2 ceasului cu pilé electra. Lyi avanjeaza barba de faun, iese in oras, face corecturi la Imprimerie, se cearté, bea bere. Dar gindul riu riticeste la vana de acasa, ca la un pat inmiresmat cu busuioe, ca la o bared egipteana plutind pe Nil, ca lao femeie, ea Ja un mormint primitor. PROBA CU POLEN Proba cu polen se pare prietene ci ¢ cea mai siguri, el se depune in noi din nu stiu ce tainice Inceputuri ‘ne imbibim cu polen de cind ne nastem in lume si asemeni albinelor unsi cu mirul gradinii pe frunte silabele noastre fragede zumzaie-n graiul primordial. Sau poate mai dinainte paringii nostri presimt griuncioarele staminelor zburind -vizute prin aerul limpede mind in mina viitorii paringi strabat o livada si crengile primaverii unduie peste crestetul lor polenul asteapta doar anotimpul rodiri. Proba cu polen se pare prietene c& e cea mai exact Aceluia gisindu-i dupa mii de ani giulgiul cu urme de singe, fricele din perii birbii si dovada supliciului i-au reficut Chipul, Statura si Virsta aceasta din uri dupé anii polenului mérturisind fard gres. Polenul se strecoara pretutindeni in yesuturile tale in curtea uzinei se scuturi din ulmi araci pe sprincenele muncitorului care-si despacheteaza tainul pe felia de piine chiar daca gustul nu-l schimbs in apa pe care o bea de la robinetul cripat Invizibil polenul dar tenace pitrunde ia noi albincle de dincolo il presimt si-] asteaprd reste polenul cu anii nevazut dar statornic scriu il simt pe limba fierbinte auriu gi mai presus de moarte, NIMENI NU ARE VREME Nimeni nu are vreme pentru el. Nimeni aproape. Megtesugarul continua si bati in fata atelierului, comerciantul si-si sporeascd avutul, artistul gloria, comul puternic si-gi etaleze insusirle gi suecesele, cei tineri si muse din fructul zemos al plicerii. Numai cei care trec abia-i arunci o privire in fugit 4i parca furisati, altfel nimeni nu-l fnsoyeste pe drum, si drumul urea gi soarele-i la amiazA gi nimeni nu are timp pentru el, sint petreceri si adunari importante ale breslelor si cine e disponibil inaintea weekend-ului? El suie si vipia-i adinceste aducerea din brazdele din hagurile trasate cu priceperea metodici a meseriei si subtilele glose infipte in gluma in erestet patrund cu spinul subtil al sarcasmului gi brusc ce batrin sa ficut, in cfteva ceasuri. Nimeni nu are vreme acum. E trei gi ei se grabesc. Soseaua-i acum arhiplin’ Cheful poate incepe, cu el au sfirsit-o, uitat in ploaie, pe deal. Un pahar si-o butadi risipeasca norli densi ai greselilor. $i dac nu-i risipesc gi daca iar au fost orbi neprimindu-l acum ca si atunci pe cel care-ntre toti era omul durerii? 163 LA UN ECHINOX DE TOAMNA Acum ei am ajuns la Ja cheiurile de imbarcare pentru un anotimp fara sfirgc ind avent copii gi obligayii sociale celor mai tineri s-ar cuveni si le spunem ceva dur gi memorabil iin acelagi timp perfect inutil: aceleasi altele gregelile pirimtlor se repeta noi am fost o generatie naiva si blinds am iubit strizile vechi gi catedralele gridinile gi cartile rare privalioarele gi locuitorii de la marginea oragului am crezut ci un vers frumos poate face mai bund fata Istoried in camere friguroase de hotel la cite un capat de yard in jurul paharelor aburite de vin adolescenti perpetui ne inaljam pe nesimtite pe virful picioarelor gi fncet incet ne resorbeam in eter faci a pirisi nici o clipa,maruntele locuri de unde priveam. 164 ‘TREBUIE Ca Petru tntoarcé-Ze la Roma de ce te-ai teme de coltii fiarelor din arene de biciul cu plumbi ai soldayilor din garda oricum te vei intilni cu El mergind la supliciu in locul tau, $i ochii neamului te vor intreba pe ale tu unde ai fost atunci de ce ai fugit din Cetate? Mai bine crucificat cu crestetul in jos sau strapuns de sigeti decit fugar. Pind in Urbe mai sint citiva pagi resedinga imparatului se zireste de departe si peisajul de pini ]a Career Mamertino te vor duce plin de sudoare gi praf si de lacrimi dar in sinea ta fericit. URZEALA URSITEL La Porta Portese un pulovir carimiaiu de ling care venea dupi eticheta din New-York din magazinul Calvin Klein ‘cu {esitura inca stralucitoare Imi era prea mare la umeri tocit la coate prin puburi si camere de hotel prin gridini si livezi parisite unde iubirea ilicits isi gaseste uncori culeus. La ce mi-ar fi folosit chiar daca telalul mi ineredinga c4 fusese al lui Gregory Corso ximas ia pana de bani la Roma? Nu imbraci destinul nimanui ca pe un lueru de ocazie pe al tiu il imbraci netezindu-i cutele aspre. Urzeala ursitei e 0 cimasi de carne sub e2 pulseaza filamentul nervilor ti ea in vidal orbitor al luminii Pina cind pilpiind treptat dureros plumbul de la capit se topeste de tot $i lumina dinguntry in lumina se-ntoarce. onset ay THMIGOARA « a arn’ \ 7