DINU C.

ARION

or'

-
DIN

Hrisoavele lui Mircea cel Bat*

1386 1418

Studio de Istorie a Dreptului Roman

Tipografia
.Romania Mares
Belvedere 12
1930 d

www.dacoromanica.ro
 DIIILI C. ARION

DIN

Hrisoavele lui Mircea cel Bat*

1386 1418

Stadia de Istorie a Dreptulul Roman

Tipogralla
IYomSnia Marc`
1930 www.dacoromanica.ro
Behedere 12
 INTRODLICERE

Nu intenfionez in aceastei mica lucrare sa studiez

in cornplexul sau dreptul romanesc, a$a cum il putem
desprinde din pufinele rei meifife de drept, pe care le
avem din veacurile al XIV fi XV in Muntenia.
Aceasta nadcljduesc sa o lac in alt'd lucrare viitoare,
urmand sfatut D-lui Profesor Peretz, care m'a in-
demnat sa studiez intai succesiv, pe veacuri, elemen-
tele dreptului nostru vechiu fi sa public rezultatele
cercetarilor mele, ca numai apoi sa extrag din aceste
rezultate un stadia complet al caracteristicelor fi
ev Rutiunii dreptului nostru vechiu.
Voi examina deci aci numai documentele reimase
noun dela Mircea eel Beltran, trecand mai u$or a-
supra lucrurilor deja puse in evidenfel de istoricii
noFtri fi oprindu-ma asupra anumitor chestiuni mai
cu osebire juridice, ft care prezinta, cred, interes
pentru tot/ cei, pe cari ii preocupei trecutul nostru
juridic.
AUTO RUL

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTELE
LLII

lvIIRCEA CEL BATRAN

1386 1418

Putinele documente, rgmase noun din lunga, $i glorioasa

domnie a lui Mircea Voevod, se pot impIrti in mai multe cate-
gorii. Sunt mai intai docuMentele externe cu caracter diplo-
matic: tratate de alianta, scrisori diplomatice, in care, ce ne
intereseaza in special, este situatia Marelui Voevod", cum
se intituleaza Mircea, fati de puternicii Crai ai Poloniei si
ai Ungariei. Sunt apoi cele care confers privilegii negutata-
rilor straini, sari, litvani,... si fixeizd pentru ei taxele vamale,
ce au de plgtit in tara romaneascd. Sunt apoi altele, care
coprind bardziri, confirmdri $i scutiri, date in special mdiasti-
rilor. Sunt in sfarit altele cu caracter de drept privat, care
bine inteles, pentru not sunt cele mai interesante. Untie din
ele sunt datate; altora nu li Se poate fixa cu preciziune data,
fie ca no au avut-o niciadati, fie ca este necompletg, fie ea
documentul este rupt si nu se poote citi acea data. Uncle
din ele, cele externe, sunt scrise in limba lating. Mai toate
au fost publicate, sau eel putin citate in diferite lucrgri isto-
rice sau juridice, tar Academia Romang poseda in cokctiunea
sa, fotografiile celor mai multe din ele. SA le examinam.

www.dacoromanica.ro
 I

27 lunie 1387. Argq. (Arhiva istorica III. p. 191-193).

Dc vreme ce eu intru Christos Dumnezeu binecredincios
Io Mircea voevod cu imila lui Dumnezeu Domn a toata Ungro-
vlahia, la inceputul de Dumnezeu dAruitei mie domnii, am aflat
in Cara Domniei mete, la locul numit Tismana o manastire, pe
care sfant raposatul parintele Domniei mele Io Radul voevod
din temelie o ridicase si sfant raposatul fratele Domniei mele
Io Dan voevod o ihtarise cu multe lucruri, pentru aceasta a bine
voit Domnia mea precuut i la domnie asa $i la aceasta s fie
mim'ator, a reinoi sdedk arnintirea pArintelui $i fratelui meu
$i pentru viata, $i mantuirea Domniei mele, hrarnului prea cu-
ratei stapane nascatoare de 'Dumnezeu $i pururea fecioare Marie,
a confirma toate daniile $i veniturile $i a implini cele neispifa-
vite, nu numai atat, ci $i rate sub printele $i fratele meu s'a
talogat manastirei toate a le Intari $i a le confirma pentru
slava Dumnezeului meu, $i pentru lauda $i cinstea prea star
vitei stapanii mele $i prea sfintei nascaloare de Dumnezeu
pentru ca s se lark in viata Domniei rnele Intaritoare $i aju-
ta'toare, iar la ziva groaznicei judecati mijlocitoare de viata
vecinicA. Mai intaiu intarim cele adhogate de sfant raposatul
pi rinte le Domniei mele Io Radul voevod satul Vadul Cuma-
nilm: cu jumatatea Topornii $i balta Bistretul dela Topa let
pang la &la cea repute mai sus de Covacita cu satul numit
Hrisomuntii $i Tismana pe ambele rarti rata a fost liga$easa
$i ruseascia-, cu graul din judeful Jalesului 400 de 0'10 plc

www.dacoromanica.ro
 8

fiecare an, iar cine va fi galetar sa nu intrebe dela Domnia

mea ci 5a indrepteze... manAstirii. La, acestea intareste Domnia
mea, cat sfant raposatul fratele Domniei mele lo Dan voevod
a adaogat padure..:4 Jale$ $i la Dabace$ti $i din casa Domniei
mele pe fie care an 10 burdufe de branza, 10 capri, 10 paturii
10 haine de deasupra i 10 haine de desubt. La acestea adaoga
$i Domnia mea mai nainte zisei manastiri a prea sfintei nasca-
toare de Dumnezeu satul numit Jarcovti $i selistea Stancisor
pe balta Bistritti It 13deal, care odintoara a fost satul Bres
nita ambele Veronice $i Prilepet $i Petrovita $i Verbita; la
acestea confirma Domnia mea si cate sfant raposatul unchiu
at Domniei mele Vladislav voevod a adaogat sfantului Anton
la Vodita, satul JidovOtita cu raraul $i toata valtoarea mijlocief
in Dunare pe la poarta de fier $1 venitul de la opt var$te $i
DunArea dela caderea nucului pand la podul de sus $i Vodita
cea mare $i ambele plarti cu nucetul $i cu livezile dela seli$tea
Bahnii $i moara la Bistrita $i atigalni 40 de Jamilii; toate
acestea le adaoga $i le confirma Domnia mea cu toaita po-
runca $i Intarirea, sat fie neclatite $1 nestramutate $i satele libere
de toate muncile $i darile $i veniturile Domniei mele, catre
acestea porunce$te Domnia mea sa he autonomi in ambele
imanastiri calugarii $i d'upd moartea dregatorului lor, care ii
dirigueste nimeni sa nu le a$eze dregator, nici eu insumi
voevodul Mircea $i nici altul din cei dupla' mine... a frai rau,
sa fie blestemat de Domnul Dumnezeu a, tot tiitorul $i 'de
Area curata nascatoare cte Dumnezeu $1 de toti sfintii $i sa
fie parta$ tuturor celor, ce au tagaduit pe Domnul $i 1 -au
dat pre el la rmoarte.
Toate acestea s'au scris la Argi$ din porunca Datnnulni
voevod Io Mircea, inanua 6895 indiction 10 a lunii lunie 27 zi,
.lo Mircea voevod cu mila lui Dumnezeu Damn.

www.dacoromanica.ro
 Ii

1387.

Marele Mircea, intr'un act din 1387, aflator de asemenea

in original in. Archivul Statului din Bucuresti, se intituleazA:
domnul toatei terre ungro-romane, al partilor de peste Car-
pati Si al errilor tdtaresci, ducele Amlasului si Fagarasului,
stApanul Banatu ui de geTrerin $i al oraiului Silistria, sj pe
ambele termuri ale Dunarei pretutindeni pang la marea cea
mare" 1).

1) Archivul Statului, Documentele Coziei, legAtura 40.

obladayi i gospsdstvuyi vsci zerri rggrcvlahiiskoi, i zaplarinskym csczerse i
k tatarskim stranam, i Amlaszu i Fagraszu chertzeg, i sieverinskomn banstvu
gospodin, i obu pol po vsemu po Dunaviu dace i do velikaago moria i Drstru
gradu vladalatz.
(B. P. Hasdeu, Istoria Critio6. Vol. L p. 5.)
www.dacoromanica.ro
 HI

Eu in Christos Dumnezeul binecredincios $i cucernic !Si

de Christos iubitor $i singur stapianitor, lo Mircea Mare le
Voevod $1 Domn cu mila lui Durnnezeu $i cu claruirea lui Dum-
nezeu stapanind $i domnind pe toata Cara romaneasca $1 peste
multi $i in:1 $i &supra partilor tatare$ti ai IYuce at Am la-
$ului $i Fagarasului $i Domn al Banatului Severmului $1 al
ambelor maluri ale intregei 'Dunarti pana la Marea ceat mare $i
.t`4p,anitor at cetatii Dristorului, lam binevoit Do:nnia mea din
buns voia mea cu inima curata ai luminata $1 am daruit acest
de tot cinstit ai Infrumusetat $i respectat $i cu toate darurile
curattet impodobit hrisov parintelui ai rugatorului donmiei
mele staretulut Sofronie ai tuturor fratilor din mandstire, care
se afla la hramul sfintei $i de viata incepatoare Troite, la
locul numit Nucet. Ca sa fie in ocina $i in ohaba toate baltile
1,ncepand dela Sapatul ai pada la gura Ialomitei pe Dunare,
fie globiri, ce se vor face la aceste balti, fie dfu$egubini, on
de pastors on de fie ce om, boer mare sau mic, tot sa fie
al imanastirei, $i de albine on Cate se vor gas! pie la aceste
balti, pand uncle le e hotarul, omul manastirii sa le is va.na
de la albine $1 toate celelalte munci, care se vor intampla.
$i acest om care este inchinat staretulut Sofronie sa fie pos-
lu$nic al manastirti, cu numele Tampa $i el Inca a adaogat o
garla Sapatul. Nimeni fdintre slujitorii Domniei mele sa nu
asupreasca pe Tampa, fie ca e judecator, fie on $i ce boer, ci
Tampa sa fie volnic sa la el insusi din garla Sapatul $i
din celelalte Mitt, ce va vrea staretul Sofronie $i toti fratii sa
a$eze un om sa stranga venitul mand'stirtt, vama pe$telui $i
www.dacoromanica.ro
 11

vama albinelor si glob lei $i dusegubini $i toate celelalte munci.

Pentru aceasta astfel porunceste 'Domnia mea tuturor slujba,$ilor
Domniei mele $i ca'peteniilor Dristorului $i oricaror judecatori
$i globnici, tuturor, sa se fereasca de baltile manastiresti. Cine
va pescui sa plateasca ce ii e venit, $i in2a altfel s nu cuteze
nimeni sa se ippotriveasca la at.easta scrisoare a Domniei mele,
pentru Ca da Domnia rinea in ()baba sa fie pentru... dumne-
zeiasca si pentru sufletul Domniei mele. far care s'ar impotrivi
fie $i cu tin fir de par, are a primi mare eau $i manie a
Domniei mele. Iar dupg 14-noartea Domniei mele, pc cine va
alege Domnul Du.nnezeu sa fie Damn al Orli romanesti din
rodul sufletului Domniei mele sau din rudele Domniei mele sau
din alt ream, acela sa respecte si reinoiasca acest hrisov al
Domniei mele, pe acela Domnul Dumnezeu sa-1 cinsteasea $i
sa-1 intareasca. Iar Baca inlatura ,$i risipeste aceste, unul ca
acesta Domnul Dumnezeu s-1 qnlature $i sa-1 omoare $i in
veacul acesta si in veacul viitor $i sa fie despartit de trupul
si sangele lui Hristos $1 sa alba parte cu Iuda $i cu Arie $i
cu acei Iudei, can au spas de Hristos mantuitorul nostru:
sangele lui asupra for $i... care este $1 va fi in veci...

www.dacoromanica.ro
 IV

Noi Manea $i Roman Herascu, comiti, ai ilustrului Prin-

cipe Domnului Mircea Voevodul Transalpin, etc. precum $i
Dragom, maresal al magnificului Principe Domnului Petru Voe-
vodul moldovean, ambasadori, declarand in public recunoa$tem
prin continutul ceior de fata, ca de vreme ce am 'fast trimi$i
la serenisimul prmcipe Doinnul Vladislav, Regele Poloniei etc. cu
Insarcmare de delegate am facut asezamant in acest chip cu
acelas Domn Vladislav Regele, in numele $i din partea mai
nainte numitului Domn Mircea, domnul nostru, a carui putere
am avut-o trecuta noua, incheind un pact de inviolabila ami-
citie, de ambele parti, care sa se pastreze $i s se tie in
;perpetuu, cu insusi 'Domnul Vladislav Regele, mai sus numiful
Domnul Mircea Voevod din toati putinta sa $i cu foata a sa
putere rand, dorrml, ar cere ajutorul lui, de jignirea $i atacul
dusmanesc al Regelui Ungariei i al vasalilor aceluia insusi
$i al orica'ror oameni supu$i lui, trehue $i va fi tinut s-1 ajute
in tot chipul. lar impotriva altor malt sau jignitori ai mai,
nainte numitului Domin Vlaidislav Regele, on care ar fi, it va
ajuta pe el duph. bunul plac al slobodei sale socotinti, asa
cum se cuvine $i se cade unui prieten O. faca. De asemenea
Domnul Rege Vladislav la dormta cererei mai nainte numitului
Domn -Mircea Voevod trebue $i va, fi tinut sa -1 ajute pe el
41,mpotriva Regelui Ungalriei $1 a orioaror supusi ai lui din loata
putinta $i puterea sa, ear impotriva altor rivali sau jignitori
ai sus numitului Domn Mircea Voevod on $i care ar fi ei ii
va fi die ajutor dupd bunul pllc al liberei sale socotinti, ca
tin prieten. Mai promitem pe deasupra, ca peste aceast4 con-
www.dacoromanica.ro
 13

federatiune $i asezare de inviolabili prietenie la jumatatea

Ipostului mare ce cade acuma sau opt zile dup'a aceatsia, tie
intervenind vre-o impiedicare legitima, sere mai mare intdrtre
a evidentei celor de mai nainte mai sus zisul Domn Mircea V.
sa trimita in Moldova scrisoarea sa pecetluit5 cu pecetea sa
cea mare, prin trimi$i ai s'ai buni $i soleami, la care scrisoar
asemenea pomenitul Domn Regele Vlachs lav este tinut sa tri-
meata o (scrisoare) asemanatoare (a) continutului la timpul
mai nainte aratat la locut mai nainte spus sub titlul $i pecetea
sa cea mare prin trimisii sdi soleaini in asemenea chip. Al
acestora de -rata sub pecetile noastre ca narturie. Dat in
Radom s'ambata dupla zma conceptiunii fericitei Maria fecioara
in anul Domnului una mie trei sute opt zeci $i noul

www.dacoromanica.ro
 V
1390.
Mircea din mila lui Dumnezeu voevodul Transalpin, Duce
de Fagaras $i Am las, Canute al Severinului, Despot al tarilor
lui Dobrotici Si Domn al Tristrului facem cunoscut tuturor ca-
rora li se cade atat de fat cat $i viitori $tiinta acestora. Ca
dorind sincer din aplecarea cugetului a incheia pacte de invio-
Iabi la amicitie sr voind o astfel de asezare cu prea slavitul
Principe Domnul Vladislav din mila lui Dumnezeu Rege al Po-
loniei precum $1 al 'cantor Cracoviei, Sandominei, Syradiei,
Lanciciei, Cuyaviei, Lituaniei Principe suprem $i al Pomera-
niei $i Rusin principe $i mo$tenitor, cu sfatul unanim al Ba-
,----
ronilor nostri, de ambele parti, pazindu-se irefragabil in per-
petuu, am facut-o, $1 u Wein confirmand ale noastre scn-
sori, adecd ca pe Domenitul serenislinul Principe Domnul
Rege al Poloniei etc., cu toata putinta noastra p puterea,
cand dorind, va cere ajutorul nostru $i pe oamenii supusi lui,
die jignirea si atacul dusma'nesc al regelui Ungariei $i ai vasar
lilor lui $i al on oaror oameni supusi lui, voim sk-1 ajutatm
in chipul cel mai statornic. Iar impotriva altor rival' sap jig -
niton, dupd bunul ?lac a1 socotintei noastre promitem sa-1
ajutain $1 ne legatm duria" cum un prieten se cade $i se cuyine
s faca. De asemenea Domnul... Rege la facerea cererii ,noastre
cunpotriva... Regelui Ungariei $1 a supusilor sal din toata pu-
tinta si puterea lui trebue $1 va fi tinut sa ne ajute pe uoi.
Iar impotriva altor rivals ai nostri dupa bunul plac al socor,
tintii sale, cum s'a promis $i de nos, ne va fi de ajutor .La
ttn prieten. Pentru inarturia si -Carla carui lucru in perpetun
am dat scrisorile noastre de fatal privilegiale, intarite cu pu-
terea atarnatei si autenticei peceti a noastre celei man. Dalt
in Liublin in ajunul sfintei Agnes glorioasei fecioare. In anul
Pomnului o mie trei sute notiazeci.

www.dacoromanica.ro
 VI

1390.

Noi Roman Herascu si Radul Gadky ambasadori $i trimi$i

speciali spre cele mai jos scrise. Tuturor $i la fiecare la care
ar parveni cele de -rata, vroim sa fie cunoscut ca de vreme ce
din insareinare $i mandat special ale Ilustrului principe Ddmnul
Mircea Voevodul Transalpin etc. gratiosul nostru Domn, $i cu
dephna autoritatea sa pe ide o parte, cu puternicii trulitari
Domnii Ghervasie de Dalewicz $i Benko de Zabokruc iara$i
onandat deplin $t comisiuno specials avand, ale sereni-
simului Principe Ddmnul Vladislav Regele Poloniei etc. istra-
lucitului pie de alts ,parte, asupra unirej ai confederarii do
inviolabila prietenie, Ora acum incheiate intre mai nainte zisii
Domnii no$trii $i ale celor pe se vor mai contraCta in victor,
land Dumnezeu cu fericire spire dephn4tatea acestei uniri am
celebrat conventiunea personal si ,eficace in partile Moldovei
in orawl Suceava, precland din fiecare parte scrisori cum
-mai nainte se prdrnisese, 4facute autentificate si pecetluite asupra
acestei confederatiuni, am decretat, am Matt, $i a n dispus asa
cum s'a parut ambelor noastre parti mai bine $i mai sfant
'dupla o sarguitoare deliberatiune am aflat unele articole care
vor fortifica acea unire mai eficace in conditiunile sale. Anume,
C.A. mai nainte zisul boirmir Regele Poloniei nici o unelere, nici
razboae sa nu porneascA ihnpotnva... Regelui Ungariei $i su-
pusilor sat, nici sa finceapa a porni de cat anuntandu-le
%CI domnulut nostru Mircea voevod, $1 sfatului salt cu parti-
cularitatile fiecare ale acelor uneltiri sati razboae, insa$i ele
fund aprobate prin sfatul seremeitii sale Regale. Pe de asupra
daca unele armistitit de pace sau intelegeri, sau impaciuiri intre
mai nainte nurnitul Mircea Voevod domnul nostru $1 ,Regele Un-
gariei se vor fi facut, sau primit, anume orandutte pe timp sau

www.dacoromanica.ro
 16

perpetuu, sau on in ce chip hotarate, neexclulandu-se Domnul

Rege al Poloniei, pe apelea [mai nainte numitul Domn... Rege va
trebui sa le ratifice, gratifice $i accepte si trebue sa le aiba
plidcute, ratificate- $i acceptate in fiecare din clausele, distinc-
tiuni si puncte ale for cu tAria pecetii sale autentice pe timp
sau in perpetuu, dupa P;iktn va cere asezarea de acest fel, inta-
rind-o. De asemenea ca aceasta fericifa unire, in fiecare din
invoehle sale si conditiuni sa ramana neretractabila, am de-
cretat, ca oricine dintre confederate in orice chip va fi primit in
unirea si confederatiunea de fata, in ce chip se va abate de
la legatura unirei si invoelei, de atunci la acel care se abate,
celelalte parti ale acelei uniri prin avis inaintat astfel in mod
eficace $i serios trebue si pot ski intervie, ca cei ce au promis
impreuna mai inainte, sa pazeasch" susnumitei uniri intregimea
$i Sa i-o tie neatinsa". Si pentru ca intre mai nainte araitatii
Principi Domnii nostri, de fiecare parte asupra articolelor pro-
puse special sea fie deliberate pentru imbunatatirea lor, la
orasul Suceava la sarbatoarea fericitului loan Botezatorul ce
vine in curand cu toate scrisorile $i pecetile for date despre
aceasta confederatiune a amandorora, voim impreuna cu jam-
basadorii mai sus nisi ai Domnului Rege, promitand cu buns
noastrii credinta si legandu-ne mai nainte atinsele articole, in
numele Domnului nostru Voevodul si ale noastre spre mar-
turia for a le gratifica, ratifica, si confirma cu tam pecetii
sale, incluzand newarat scrisorile '$i fie care din clauzele for
din fata despre insasi confederatiunea, cum se spune, date ca
insasi intreaga compunere a unirii, sa se redacteze intr'o scri-
soare autentioa $i scrisori pecetluite din fiecare parte sa dea o
parte celeilalte $i pe cele vechi sa be restitue, toate "doluri,le,
fraudelc $i inc4lcarile -hind indepartate cu pazirea a toata ase-
zarea $i chipul, care s'au pa'zit in scrisorile date mai nainte.
tar am facut cele de fata, ca s fie spre evidenta mai mare
a acestora, intirindu-le cu atarnarea pecetilor noastre. Daft la
Suceava in sarbatoarea fericitei fecioare Gertruda. In anul Dom-
nului 1390.

www.dacoromanica.ro
 VII
1391.

Mircea cu mila lui Dumnezeu voevodul Transalpin, duce

al Fagarasului si al Amlasulut, comite al Severinului, domn
al Trestrului si despot al tarilor lui Dobrrotici etc. Facem cit-
noscut tuturor carora se cuvine, ca dorind s incheiam legaturi
de inviolabila amicitie cu serenisimul principe regele Vladislav
domnul Poloniei ect. cu sfatul unanim al Baronilor nostri,
am facut asezare in acest chip: altele si mai nainte in per-
petuu ca sa se tie de fiecare parte si sa se observe irefragibil,
ca pe pomenitul domn Vladislas regele cu toata _putinta noastra
si puterea de va cere ajutorul nostru el si ()amend supusi lui, de
jignirea $i atacul dusm5hesc... (ale) regelui Ungariei si al va-
salilor sal $1 al oricaror oameni supusi lui, iar impotriva altor
rivali sau jignitori ai mai sus zisului domn regele Vladislas,
oricare ar fi ei dupla insusi bunul plac al sacotintei noastre
'promitem si ne legam sa-1 ajutam ,a5a precum se cuvine si
se cade unui prieten. Si de asemenea domnul Vladislas regele
la cererea noastra impotriva... regelui Ungariei si supusilor
Is`h din toata putinta lui si puterea trebue i va fi trout sa
ne aiute, iar impotriva altor rivali ai nostri dupa bunul plac
al socotintii sale libere ne va ft de ajutor, ca un prieten, iar
noi aprobam si ratificam acele scrisori de mai nainte si oblr-
gatiuni, avandu-le ca placute si ratificate atat pe ele, cat si
continutul for (care) din cuvant in cuvant iirmeaza sa fie
intercalat in cele de fati $i le confirmam prin taria celor
rprezente, alaturand si addogand ca, daca cineva dintre noi air
intentiona sau sa faca alts actiune si sa se opue nada, sau ar
incerca ce-va impotriva aceluias domn Vladislas pe unul ca
acela vroim impreuna cu inc'odata numitul domn Vladislas
si el impreun5 cu noi socotind sa-1 tratam cum trebue. Spre
evidenta sl eterna tarie a acestdi lucru am facut sa se atarne
sigilul nostru mai mare pentru cele presente de catre comitii
Manea sl Voicu. Dat in Lemberg in a opta zi a fericitilor A-
postoli Petru si Paul in anul Domnului o mfe trei stile nouazeci
si unul.
www.dacoromanica.ro
 VIII.

1391.

Noi Ioan Mircea cu mila lui Dumnezeu Principle si Voevod'

a intregei &mull a Valahiei, incepand dela Alpi pang la ho-
tarele Tartariei si al intregei fari a Faggrasului damn perpetuu.
Din binevoitoarea noastr milostivire si sAnatoasa deliberafiune
s" cu consiintimantul sfetnicilor nostri si al celorlalti boeri,
`am dat sr am concedat aceste scrisori ale noastre de dgruire
credinciosilor nostri Stanciul Egumenul si fratelui lui Cahn,
nobili ai domniei noastre, si mostenitorilor si urrnasilor for
pentru 'mai tare si mai certg -vntoare a for stguranta de in-,
tregul teritoriu numit Scoreiul, existent in mai nainte zisa jars
a fagarasului, cu acea conditiune, ca mci ei insisi cei mai
nainte numiti, nici urmash for sig. nu fie supusi la nici o con-
tributiune, iar special, ca nici de of sau de porci, albine, vki,
isa idea dijmg, sau de pgscut sau de altg slujbg de posta, inteun
cuvant s nu fie constransi la mci un serviciu fie mai mic
sau mai mare, s fie tinuti atat ma' nainte numitii boeri, Stan -
ciul Egumenul si fratele sau Cahn, cat si mostenitorii si ur-
tmasii lor. Iar ceeace am scris mai sus, aceea preat iubitui tneu
fiu Mihail Voevod cu ceilalti boeri de treburile hotarelor va
intari aceste scrisori ale noastre --si le va confirm', incepand
intai de la cursul riului Olt sub mosia zisa Cetatea de la re-
giunea Chert direct pang la riul numit Valea Opatulni, treognd
pang la varful numita Piatra oabla, de acolo lard dela riul
Riu lui Laieta asa numit in sus pang la, crestetul muntilor; iar
in partea cealaltg ,de mai sus merge pe locul zis Scoreiul ,-e,1
bgtran de unde tinde pe raid numit pe Valea Vicsonilor si te
intinde deasupra pang la locul numit Unghiul cu frasini, de
lAride largsi se coteste pang la locul pariul Sasilor, de unde
www.dacoromanica.ro
 19

din nou merge pang la riuletul Valea Saratii, de uncle lark

se intinde in sus pand la Ciolfa Tunsului si in sfarsit merge
direct pe apa Tunsului pe riul zis pand la varful muntilor unde
se terming si hotarul acelui teritoriu.
Aceasta voind cu ceilalti domni boeri cum si mai sus arn
aratat, sere puterea si taria aicestor scrisori ale noastre, ca
dupes trecerea mea dintre cei vii daca Dumnezeu cel prea mi-
lostiv va aseza la stapanirea $i guvernarea acestei Valahu sau
un principe din una sau din alts familie princiaira sau din
oricare, dna acela va, onora aceste scrisori ale noastre de dona-
tune perpetua date credinciosilor nostri boeri Stanciul Egu-
menul si fratelui sau Cahn, si concedate, si le va conserva in
vigoarea si puterea lor, pe acela 5i Domnul prea milostiv si
prea indurator atat in veacul acesta, cat 51 in celalalt sa-1 f eri-
ceased i binecuvanteze cu trupul Si cu sufletul; si iara de ase-
menea daca cineva, cele mai sus notate si de mine incheiate si
intante treburi sau le-ar neglija sau le-air anula, pe acela Dum-
nezeu eel a tot puternic sa-1 condamne si sa-1 blesteme pe el
cu trupul si cu sufletul la vecinicile chinuri ale iadului gi sa se
chinuiasca cu Iuda Si Arie impreund, si precum era intre 'judei
zicatoarea sangele lui Christos impotriva $i asupra, urm'asilor
lui in vecii vecilor, amin.
Joan Mircea principe 1i voevod prea milostiv $i prea bun.
Acestia au fost trartuni: 1. Vlad Vornicul. 2. 'Dragan ba,h,L
3. Jupan Algiu. 4. Groza Moldovanul. 5. jupan Aga. 6, Holdo-
vici Logolat. Scris in scaunul nostru din Argil dela facerea
lurnii in anul 6900 ziva 27 'Decembrie.

www.dacoromanica.ro
 IX,

Pentru ca eu eel in Christos Dumnezeu prea credinciosul lo

Mircea Voevod, cu mila lui Dumnezeu, Domn a toed Taira Ro-
fmlaneasca. La inceputtul daruitei mie Domnii am aflat in Cara
Domniei Me le la locul numit Tismana o manastire. Pe care
scantul raposatul parintele domniei mele Io Radul voevod din
temelie a ridicat-o $i sfantul raposatul frate al domniei mete
lo Darn Voevod a intarit-o cu multe lucruri. De aceia a, bine-
voit domnia mea cum al domniei asa $i la acea ;ta sa fie pri-
mitor, a reinoi antandoud pomenile pa'rintelui lui $i a fratelui,
pentru viata al mantuirea domniei mele; cu hramul prea l shut&
ptapanitoare nascatoare de dumnezeu prea curate' fecioara
Maria a intari cu toate adaosurile al veniturile si cele nedesa-
var$ite a implini, nu numai acestea, ci $1 aitatea cate de care.
parintele meu $i de catre fratele meu s'au adaus mandstirei,
toate a le confirma $i a le intari pentru slava Dumbezeului
meu, sere lauda $i cinstea prea slavitei doamne noastre $i prea
stantei nascatoare de Dumnezeu, ca se' fie aflare intaritoare in
viata domniei mele $i mijlocitoare de ajutor la! stramca zi a
judecatii vietii vecinice. Mai intaii confirm, adaosurile dela sfantul
Tiaposatul parintele Domniei mele lo Radul Voevod satul Cu-
panilor, vadul cu jumatate Toporna ai balta Bistretul dela
Topolnita pane' la Gar la repede in sus de Covacita cu satul
numit Hrasomuntii $i Tismana pe arnandoua laturile cafe' a, fost
Ligaseasca Ru,3easca... graul dela judetul Jale$ului 400 de
5i
galeti pe fie care an. $i care va fi galetair, de aceasta s nu
intrebe pe domnia mea ci se' indrepte acelea al$a la manastire.
Dupe' aceasta confirma domnia meal cate sfantul raposatul frate
at domniei mete Io Dan Voevod; a adaus nucetul cats pomi exista
la Ja le$ la Dabaoesti $i din casal domniei mele pe fie care an
www.dacoromanica.ro
 21

10 burdufe de branza; 10 cascavaluri; 10 paturi.; 10 postayuri

de deasupra; 10 postavuri de dedesubt; La acestea adaoga si
domnia mea ma'na'stirei mai nainte zise aprea sfintei nastatoare
de Dumnezeu satul numit JAcovtii si selistea Salcisoaral pe balta
Bistrith, la deal, unde candva a fost Stanca Vranina, si satul
Susita pe Topolnita; $1 Inca a adaus domnia mea satul Sogonnoi
sisatul Pesticevo si venitul casei domniei mele de la roata
de grau, ce a facut-o noted is Bratilova; si morile de apa, ce
le -a adaus manastirii mama domniei mele, doamna Calinichia la
Bistrita, care a fost Mtn a Arhimandritului Basea; si Inca, ce a
ad'aus Dumitru Dabacescu, la moarte, mandstirii matt nainte
numita, ce a fost a patra parte a aceluia din Dabaceisti... la
aceasta confirma domnia mea si cate sfantul raposatul unchiu
al domniei mele Vladislav Voevod a adaus Sfantului Anton la
Vodita, satul Jidovstita cu pa'raul si din miiloc vir la Dunare;
si din opt varsii venitul si Dunarea dela Nucetul Padinei Oita)
la ipodul de sus si Vodita cea mare pe amandoua partile cu nu-
ceturile si cu livezile pang la selistea Bahnei si moara de apa
la Bistrita si Atigani 40 de salase. Toate acestea le adaoga r$1
le confirma domnia mea cu toata porunca si confirmarea, sa fie
neclatite si neschimbate. 'Deasemenea $1 satele libere de toalte
muncile si darile $1 veniturile domniei mele. La acestea porun-
ceste domnia mea sa fie insusi carmuitori in amandoua ma-
nastirile calugarii $i dupla moartea celui ce chiverniseste niment
s nu aseze nacialnic, nici eu insumi voevodul Mircea, nici pia
cineva din cei dupa mine; numai pe cel ce insisi it vor voi
nici sa inlature ordinea si asezarea lui Nicodim aista porunca;
iar care ar cuteza dintre acestia toate sa Inlature sau sa adaoge
ceva rail, sa fie blestemat de Domnul Dumnezeu a tot tiitonul,
si de prea sfanta Nascatoare de Dumnezeu si de tofi sfinfii si
sa fie socotit cu toti ce s'au lepadat de Domnul si 1-au predat
pie el mortii. In anul 14...

www.dacoromanica.ro
 X.

1394.

In 1394, lanuarie 8, indiction 15, Mircea Voda intaxeste

mainastirii Coziei, ctitoriei sale, stapanirea peste tocul Cal;mit-
ne$11 dela Olt, care mai nainte era zice Mircea Vodgsatut
boerului domniei mete, Nan Dobu". Acest Boer Nan Dobu poate
ficiLutulta probabilitate un urmas din 'familial Dobo Ica eau Da-
bacescu. Printr'acest hrisov, Mircea Voda darueste manastirii
Cozia 300 galeti de g-rau pie fiecare an din cua do nneasta
20 buti yin, 12 burdu$e branza, 12 cascavale, 12 bucati positav,
dijma din judetul Valcii la miere pentru calugari $i ceara pen-
tru biserica; balta Mamina dele Orlea, in sus de Slatina, Par-
viniti la Dunare; moara la Ramnic, moarA la, Cealuiu la Giur-
gin; alt sat la Luncava't, Bucurestii; doua satisoare la Olt, Bog-
danestii si Luncenii; Sapatul !Ana la Gura Ialo-nitei, Cora-sea;
300 salase de tigani; ulita la Rammic; satul Hinotestii pada
la Trojan si Bojoranii. Martorii acestui hrisov sunt: Mitropo-
litul Kyr Antimr a toata Ungrovlahia $i Mitropolitul Severinului
Athanasie, egumenul Vladislav, Stanil banul, jupan Vladislav,
jupan Manea, jupan Alaman, jupan Bars, jupin Danciul, japan
Milcul Voico, Dani5or, protovistieru Popp, vistieru Serban,
stoinicul Bratei, Costea pincernic, Sin spatar, Subg$ pivnicer,
Filos logofat. I I

Arh. Stat., Bucuresti, Condica M-rii Cozia I. No. 18. f. 23

$i 24; Condica Brancoveneasca 266, f. 237, copia orig sla-
vonesc; 238-239.
St. Nicolaescu. Domnia lui Alexandru Voda Aldea, flu! lui
Mircea Voda cel Batran. 1431-1435. Buc. 1922, pag. 6, rota.

www.dacoromanica.ro
 XI,

1395.

Noi Mircea voevodul transalpin, duce de Fagard$ $i ban

de Severin, facem -cunoscut tuturor, ce vor citi aceste scrisori
sau vor avea de la alth tire despre ele: ca pentru ca prea
slavitul principe $1 domn Domnul Sogismund cu mila lui Dum-
nezeu ilustru rege al Ung. Da Im. Croat. etc. $i Marchiz de Bran-
deburg etc., a adus fats de noi speciala bund vointa a Mates-
tatii sale, cu prietenie $i favoare familia:fa, de nand ne-a cu-
noscut, $i ne-a fost tubitor cat se poate $i prea milostiv $i ;le
e favorabil, mai cu seams impotriva acelor mon$tri... fiii nele-
giuirei $1 dusmanii no$tri spectalt, Turcia, tratandu-ne pruruyi
$i in toate favorabil si binevoitor; de aceea noi din indemnul
nostru $i din pura noastra darnicie, nesiliti, nici imbiati, sub
credinta $i juratnantul nostru $i al Baronilor no$tri, prestate
de not mai nainte dupa datormta, zisului Domn Rege am promis
$i promitem a observa serios $1 a urma inviolabil toate cele knai
jos scrise al acestora. St anume mai Intai: ca, not nand $i de cate
ori de acuma insusi Domnul Rege cu armata sa s'ar duce per-
sonal impotriva Turcilor, sau on caror altora, aliati cu ei,
atunci si cu armata, cu oamenii $i toata puterea, noastra sa
fim tinuti si sa trebuim sa mergem personal impotriva lor;
$i daca insusi domnul rege nu ar merge personal, ci ar tri-
mite numai armata sap, atunci $i noi sa fim tinuti si sa, trebuim
de asdmenea numai armarta $i oamenii nostri a-i trimete im-
potriva for cu armata Domnului Rege, $1 nu mai putin acelui
Damn Rege si armatei sale $i oamenilor ce ii conduce cu dansbl,
dank va merge personal acolo, $i dara nu va merge atunci ar-
matei si oamenilor ce se vor trimite, cum se spline mai nainte,

www.dacoromanica.ro
 24

ilmpotriva acelora spre partile... sau spre on ce alte tari, castre,

districte, trecatori, porturi si on ce alte locuri ale domniei
noastre si supuse guvernarii noastre, sa dam libera, pacinica
si si,gura trecere $i hrand pururi pe cheltuiala lor... mergand
acolo. ramanand acolo si revenind de acolo si intorcaidu-se la
ale lor. De asemenea de cateori si cand s'ar intampla ca Domnul
Rege insusi sa mearga la zisele parti ca sa capete sau sa aibia
munitii, armata si oamenii lui, cum se spline magi nainte 4,1
sa apuce, sa ocupe, sa primeasca cu ajutor cetati, fari, castre,
forturi. ,trecatori, porturi, districte, sau alte loctri on care
ar fi de acolo, in on ce chip si in afard de aceea sa se intample
ca ramanand personal sa intarzie, sa fim tinuti cu armata, oa-
menii si toata puterea noastra si sa fim d'atori personal ca sa
earnanem acolo cu numitul domn rege si sa intarziem, asa
chip si cat va ramanea si va face el insusi, si dayck insusi
Domnul Rege ar expedia armata sa acolo, atunci sa fim finufi
si datort sa trimetem armata si oamenii nostri cu armata Dom-
nului Rege, insa indestula $i potrivita ca sa reziste dustnanilor
si puterei partii adverse, spre a pastra si a apara impotriva lor
ceea ce cu ajutorul lui Dumnezeu Se va fi intamplat sy fie !apticat,
,ocupat, primit, capatat si avut de el, cum se spune mai sus,
in acele Orli in on ce chip si in fine chiar, cand ar fi nevoe,
precum, daca ar fi asa puterea dusmanilor si partii adverse,
incat atunci chiar in lipsa domnului rege sa fim tinuti si da-
tori, cum se spune mai sus, cu armata, oarnenii $i toata pu-
terea noastra, sa ajutam personal armata si oamenii zisului
domn rege, si sa le dam asistenta si sa le fim favorabili ca sa
ipastreze si sa apere, sa apuce, sa ocupe, sa primeasca, sa capete,
sau sa aiba. De asemenea cand si de cate on se va intanmila
chiar ca mai nainte zisul domn rege sa meatrga personal sau
s trimita armata si oamenii sai lad acele parti alt undeva, de
cat pe locurile domniei noastre $i supuse autoritatii noastre,
precum spre pilda aproape de Dunare, prin locurile vecine
domniei noastre si Dunarii; atunci not acelui domn rege, si
armatei sale si oamenilor mad sus zisi pururea cum, Candi $i de
cate on s'ar intampla, cum' se spune mai nainte, sa fim tinuti
$i datori sa-i trecem Dunarea, sa le trimetem hrana peste Du-
nare si sa facem' a ler d'a cu priincioasele lor cheltueli, curd mai
sus se spune, insa de cate on ar putea sa se ajunga cu nufrnita
hrang la ei. De asemenea, data din voia lui Dumnezeu, care de

www.dacoromanica.ro
 25

toate dispune, in acele parti cineva din arataita sau oamenii zi-
sului Damn Rege s'ar intampla sa se imbolna.'veasca, s fie
faint, sau in once alt chip sa fie Impiedicat in persoana sa;
asa ca sa trebuiasca, in mod necesair, din aceasta cauza sa
Mariana acolo si sa Intarzie; atunci unul ca atare sa poata In
mod liber, pacinic si sigur sa ramana acolo, sa intarzie si sa
sada on cat i-ar placea lui, fund persoana, lucrunle si bunurile
unui atare pururea Triantuite, die veri-ce lesiune, paguba, impie-
dicare $1 stricare, si libere ore care ar fir ele si in oni ce chip,
intre zisul down rege si noi, cele pans amyl despre si asupra
acesteia, sau allele facute si emanate ramanand in puterea for
de tarie, cu mai-tuna acestor scrisori ale noastre, pe care spre
mai mare evudenta si certitudine a celor mai nainte spuse, in-
violabil sunt de pant de noi, cu n se spuse mai nainte, sub
pecetea noastra cea mica aplicata, din lipsa celel maxi, am dat
domnului rege pecetluite, promitand altele la fel si in folf.na
similara sa dam sub cea mare atarnata. Dat in Brasov in Du-
minica reminiscere. In anul Domnului M.CCC.XCV.

www.dacoromanica.ro
 XII,

1407.

Eu Mircea marele voevod $i domn de sine stapanitor a

toata Cara romaneasca $i peste munti $i inca ail partilor tatlaresti
i duce al Amlasului $i Fagarasului $i domn al banatului seve-
rinului $i a celor doua maluri pe toata Dunarea $i pana la
marea cea mare $i ail cetatit Dristorului autocrat, da domnia mea'
aceasta .porunca a d'omniei mele ,parintelui $i rugatorului dom-
niei mele popii Nicodim, ca nimene sa nu cuteze sa incercg
tsa pesculasca peste in riul Tismana, sau s ,pasca ()Heine ar fi
vite incepand de la satele de sus pana la munte, ci numai ca-
lugarti sa fie volnici a pescul sau a paste vitele Manastirii
iar nici o alts vita s nu cuteze sa mearga sa pasta fara voia
manastirii. Iar care ar cuteza dintre boerii map 1i mici sa catce
aceasta porunca a d'omniei mete, unul ca arela sa fie proclet
dela prea curata nascatoare de Dumnezeu $1 dela toti sfmtii $i
purtatorti de Dumnezeu parinti $i sa alba blestemul Iui Nico.
[dim. Acela $1 dela domnia mea sa primeasca mare rail $i manic,
ci fiecare sa se fereasca dupa porunca daminiet mele. Si aceasta
este in anul 6915, Ind. 15, mergand domnia mea sa se intia-
neasca cu craiul la Severin, atunci ali intrat in manastire Rn
luna Noembrie 23 $i cu tots egumenii manastirii $i cu tot;
boerii domniei mele, iar apoi s, jupan Bratu sa-i fie hotarnic
pentru ca este $i el jude la Jiu.

www.dacoromanica.ro
 XIII.

Ett in Christos Dumnezeul bine credinciosul si de Iiristos

iubitor si die sine statator Io Mircea marele Voevod si damn
cu mila lui Dumnezeu si cu dumnezeiasca daruire stapInind si
domnind pe toata tam ram'aneasca si partile de peste munti
si amiand'oug malurile pe toat'd Dunarea, pani si la marea cea
mare, si al cetatii Dristorului sapanitor, a binevoit domnia mea
cu buna lui buna vointI cu mird5 curata si luminata si a diaruit
acest prea cinstit si infrumusetat si prea respectat mai presus
de on ce cinste hrisov, pentru rugamintea si cererea a nu
prutini boeri ai dolmniei mele logofatul Baldovin si jupan Serban
si Radul lui Stan, ca satul pe care 1-a adaus jupan Gat Vn5nas-
tiHi prea curates nascatoare de Dumnezeu, care este la Stru-
galea, numita Polcova'utii a-1 slobozi insusi d'amnia meal, sa,
fie de ohaba, ince/land dela yam oilor, dela vama paella),
dela albinarit, dela grdetarit, dela viafriciu, dela gloabiti, dela
nOnat, dela carittari, precum ci dela micile slajbe si deiletji
panel la cele marl, de toed acesiea spa fie de ohabli aceti mlintdisr
tare ci incd ceea, ce este( lege, 3 zile s.41 pi3scuiasc4 domniei !mete
moruni si aceasta Slobozesc Sit fie mft4"stirii ci ine'd adau,g" sa.
aibd oboroc dela casa domniei mete epe fiecare an 15 Oleti si
2 buti de yin. Iar care ar cuteza dintre boerii domniei rnele
marl si mici, sau dintre slujbasii domniei mele trimesi dutfa
miluiri si dupla slujbele domniei mele, care si Zaboveasca in
acele sate, daca si cu un fir de par, fie in viata mea fie in
viata fiului domniei mele Mihail Voevod, unul ca a:ela sa aiba" a
primi mare eau si manie dela domnia mea, ca calcator si ne-
credincios acestui hrisov al dominiei mele. Numai la edzboiu
mare sa slujasca domniei mele, si alt ceva mai mult nimic.
Insa si d'upa moartea domniei mele pe care it va allege domnul
www.dacoromanica.ro
 28

Dumnezeu s fie down Orli rom5ne$ti din rodul inimii mele,

fie din rudele domniei mele, fie din alt neam, (meg acela cm-
ste$te $i inoie$te $1 infare$te acest hrisov al domniei mele,
pe acela domnul Dumnezeu sa-1 cinsteasca $i sa-1 pazeasca. lax
data it inlatura $1 it risipieste $1 nu-1 intare$te $1 nu pazesite
aceste mai sus sense, atunci pe until ca acesta Dumnezeu sail
inlature $i s-1 ucida $i in veacul acesta $i in cel viitor, $i sa
alba parte cu luda $i cu Arie $i cu acei zi$i Iudei, care au pus
asupra lui Hristos mantuitorul nostru; sangele lui asupra for
$1 asupra copiilor lor, care este- $i va fi in vecn vecilor, apin
Marturu la acest hrisov: Radul bain. Jupan Dragota. Stan-
ciul fiul lui Barbul, Radul fiul lui Stan, Serban vistier. Irkii
'dreg5tor. Bostea cu Cernea $i jupan Belota, $i Manciut vistier,
ilogofdtul Baldovin, $1 eu Mihail, care am scris in Giurgiu
cetate luna lui Mai 11 in anul altunci curgator 6917 ind. 3.

www.dacoromanica.ro
 XIV.

1411.

In numele lui Dumnezeu amen. Noi Mircea voevodul Trans-

alpin, etc. facem cunosicut prin continutul celor de fata, atat
celor de fats cat $icelor viitori, tuturor carora li se cade.
ca dorind sa incheiem legaturi de prietenie inviolabila cu Sere-
nisjmul Principe Domnul Vladislav Regele Poloniei etc. cu
sfatul unanim al baronilor nostn, ap am facut asezare pen'triu
el ca $1 alta data si mai nainte pie vremun, ca sa se pazeasca
de ambele parti cat se poate de statornic si sa se observe
irefragabil. Ca promitem, conform buntilui plac al justei noastre
judecati sa-1 ajutam, pe `dansul, pe pomenitul damn Vladislav
regele cu toata putinta noastra $1 puterea, cand si on de ate
on ar cere ajutorul nostru, asemenea $1 pe oarnenii supusi lui,
de jignirea $i atacul dusmanos al Regelui Ungariei, $i al
vagelilor sai si al on caror dintre oamenii supusi lui, i infea-
devai si impotriva altor rivali sau jignitori ai mai nainte zi-
sului damn Vladislav on care ar fi ei si ne legam, asa cum se
cade $1 se cuvine unui prieten sa faca, cu atat mai mult cu cat
Inca iubirea rudeniei imibie pie prieteni sa faca aceastk Deas,e-
menea Domnul Vladislav Regele trebue, ba Inca este tinut,
in mod clar, sa ne ajute la cererea noastra impotriva Regelui
Ungariei si a supusilor lui din toata putinta $i puterea isa.
in cazul daca acelas Rege al Ungariei sau ai sai, ar porni du'si-
tmaneste in contra numitului Domn Vladislav Regele etc. de
atunci noi promitem $1 ne legami cu oamenii nostri, s strangem
rdt.i$nane$te $i tare hotarele Regatului Ungariei cu pojar i
on ce rau. Iar clack' acelas Rege al Ungariei etc. ne-ar atgoa
duskna'neste pe noi sau pe tara noastra ca sa intre in ea, de
www.dacoromanica.ro
 30

atunci mai njtinte zisul damn Vladislav Regele etc., aceste toate
mai is, us figtd spuse pentru noi, trebue si este tinut s ne
ajute cu toata putinta $i puterea lui. Iar impotriva rivalilor
nostri, celor-l'alti ne va fi de ajutor dupa bunul plac al liberei
sale socotinte, asa cum a obicinuit pururea s lack' un amic $1
un frate fratelui sau, pentru care chiar avand' noi scrisorile
noastre de mai nainte obligatorit placute $i ratificate, cum $i
grin cele de fata din cuvant in cuvant le ratificany $i le con-
firmam prin mijlocirea celor de fata, alaturand insa $i adao-
gand, ca, clack' cineva dintre noi ar face alts mtscare $i s'ar
,gandt s ni se opue nouS, sau ar incerca ceva impotriva aceluiasi
Domn Vladislav Regele, pe un atare voim la olalta, cu deja
zisul Domn Vlachs lav Regele la timpul convenient noua sa-1
constrangem $i de tot sa-1 distrugem, liana la ulttma rarnasita,
dupa cum fra'tia rudeniei $i dragostea inviolabila $t prietenita
Inca ne constrange $1 pururi ne va silt s o facem. Dat in
cetatea noastra Imotow in ziva duminicii, Glaisul Bucuriei, in
anul Domnulut o mie patru cute unsprezece. Spre intartre a
perpetuei untuni de confederatiune, prietenie $i bunatate am
,dispus ca cele de -lath' sd fie intdrite cu puterea pecetti noastre
celei marl Dat ca mai sus.

www.dacoromanica.ro
 XV.

1413.

Eu cel in Hristos Dum'nezeu credinciosul i de Hristos

imbitorul i de sine starpanitorul lo Mircea, mare voevod i
domn, stapanind i domnind peste intreaga tara Ungrovlahiei
i partite de dincolo de mlunti i pre cele tatareti i peste
*nandoua laturile Dunarit intregi, papa la marea; cea mare Si
din imila lui Dumnezeu i stapanitor al cetatii Darstor, bine-volt-a
domnia mea, de bung voia mea, cu inima curata i luminat4
i daruit-am acest hrisov al Domniei mele i implinit -am raga"-
mintea pargardor din Brasov, fimdca s'au rugat de domnia mea
sa le inoesc i sa, le intaresc aezalmintele ce le-au avut dela
-srtarnoii domniei mele pentru vama, prin targurile din Cara
'domniei mele i pie drumul Braovului pans la Braila; ca
sa dea dela un vilar de Ipru un feetun, de la cel de Luvia,
perperi, dela cel de Colunia 12 ducati, dela eel din Cehia 6
ducati; iar dela vilarul taialt nimica. $i cine aduce apci fran-
ceti, nimica. Dela un butoiu de mied 12 ducati, dela un butoiu
de viii 6 ducati, dela un cal, tine cum'para, (sa dea) 6 ducati,,
dela o maja de ceara 12 ducati; delay piper, dela ofran, dela
bumbac, dela camelot, dela pieile de miel, delay pies i dela
alte marfuri ce yin de peste mare, dela 100 de perperi 3 perperi;
dela un porc 2 ducati, dela o vaca 3 ducati, dela un berbece 1
ducat, dela o piele de cerb un ducat, de vor ft i alte pia
cu ea, s nu dea nimica; dela un burduf de branza 1 duca t.
Calaretul care trece pie la Bran 3 bani; pedestrul 1 ban; i cei
ce tree eu pete, dela un car 1 pete, iar pentru ce a ti p'e
www.dacoromanica.ro
 32

deasupra sa nu dea nimica. Iar la Brdila de maja 1 perpe,r,

iar dela Targ$or de car 1 pe$te; la Targovi$te gOiderea; un cal
incarcat, fie cu once, 3 ducati. Iar la Dambovito, cati cal la car,
atatia ducati $i 1 pe$te, iar dela un cal incdrcat 3 bani, dela
alte nia'rfuri nimica; un cal slobod un ducat, iar pedestrul tin ban.
$i lara$1, cine-$i da marfa rpe datorie, sa-$i catute datornicul
sau cheza$ii, daca-i are, lair de oarneni drepti sd nu se atinga,
si nimenea sd nu bantuiasca pe vre-un om drept. $i iara$i cine
se va incerca dintre boerii dominiei mete, mars si mid, fie 0',
va fi cumparat acea varnd, fie ca va fi data cuiva de pomaud,
Si va adaoga $i nu va ramanea pie legiuirea ce le-am intarit $i
legiuit in asezamintele de mai hainte, unul ca acela va avea
sa prnneasca mare rau $i urgie dela Domnia meal. $i s'au lacut
acestea cand au venit la Carnpulung Felentin $i Martin $i Crus.
Iatd i marturn: Radul ban, jupan Andreia$, jupan Radul, fra-
tele jupanului Cazan., jupan $erban al lui Bilcear, jupan Stoica
Rusul, jupan Badea al Vamesului, $i eu logofatul Baldovin am
scris in luna lui August in 6, anul 6921 (1413), indictionul 6.
Io Mircea Voevod din mila lui Dumnezeu domn.
Pecete ovals (3+2,50 cm. in diametru) cu legenda in
litere gotice Mirche : Voevoda Pergamentul No. 779;
La Miletici Novi Vlahobalzarski gramoti ota Bra$ova. Sofia
1896. No. 3. (Sbornicul Ministerului die Instructie vol. XIII)

I. Bogdan. Documente privitoare la Relatiile Tarii Roma-

ne$ti cu Brasovul $1 cu Tara Ungureasod in sec. XV $i XVI.
Buc. 1905. pag. 3.

www.dacoromanica.ro
 XVI.

Ivan Mircea marele voevod de sine stapanitor domn a

loath' Cara Basarabiet $1 a partilor de peste munti $1 domn a
Muller ora$e turcesti, parintelui meu, marelui rege Vladislav
al Poloniei, Cracoviei, Sudomiriei, Loncitei, Cuiaviei, Lituaniet,
Volodimirului, Smolenscului, Polotchiei, Podoliei, si Rusiei, st
altor multor tart domnitor, adevarata 'prietenie $1 iubitoare
inchinare. Ai scris cartea to catre mine cu rine si mult te
jeluesti, cum ca am vorbit cu boerii -unguri si cu seniorii locu,
rilor for $1 ei att spus regelui unguresc, ca tu at trimes scriso-
rile tale $i solii, ca sd ne unim cu turcit cu prietenie, sa porrum
rAzbont spre ram tuturor crestintlor $i regelui unguresc, de
care cuvinte, pa'rintele meu, fit linistit, eu sunt dreptul tau
prieten $1 de la inceput si acum st despre acele rautati nu
credenimic, eu sunt fiul tau $i copii mei care sunt, sunt ai tai, iar nu
caini $1 copiii ca $1 mine, dar solii tai cum s'au dus in mij.
locul ungurilor de mult au fost, $i de la sine au vorbit, cta
dela 'mine mei o vorba nu e la unguri, nict vreo scrisoare nu
am trimes, tall de nu crezi cum kti spun, tu intreabd, dar pe
unguri de voi fi trimes scrisorile mele, el au slit spunk dads
nu va fi cum este, $i tu te vet incredinta. Scrisa aceasta scri-
soare la Oiurgiu in ora$, luna August 10 zi.
Io Mircea voevod, cu mila lui DUmnezeu domn.

www.dacoromanica.ro
 XVII,

1413.

In numele lui Dumnezeu asa sa fie. Noi Ivan Mircea.

cu mils lui Dumnezeu marele voevod domn al tarsi Basarabiei
declar si consfintesc cu aceasta scrisoare fiecarui om bun, 1,3
care, fie ea o va vedea sau o va asculta citindu-i-se, ca de asta
data si in cele vittoare vom sluji cu curata noastra credinta
fara siretenie si fara viclesug, pe cinstea noastra, sub credinta
noastra crestineasca, de nimeni silniciti la aceasta, nici ne-
voiti, ci din a noastra bung vointa va vom sluji si recunoastern
cu aceasta scrisoare a noastra marelui si ilustrului Vladislav
cut mila lui Dumnezeu rege al Poloniei, Litvei, Rusiei, si altor
multe tan domnitor, marelui nostru si prea binevoitor prieten
is4 tmem si sa implinim acele scrisori si inscrisuri ale noastre,
Idupa cum Inca inainte de aceasta aim Kris In scrisorile noastrie
scumpului nostru prieten mai inainte numitul Vladislav, craiul.
Poloniei a tine si a Implini cu tarie neclatit sub credinta
erestineasca si in nici un chip a schimba, cum sta. in scrisonle
noastre scrise mai nainte, acelea si de data aceasta, toate sa le
slujim si vroim sa le tinem st sa le implinim si aceasta nici
cum sa nu schimbatn. Iar sere tarie si pentru mai tare Mita-
rituri la aceasta am dat scrisoarea noastra in orasul... rdeve
in saptarnana dupa sfantul Matei, jar pe ruseste dupd inal-
tarea cinstitului Hristos in anti dela nasterea lui Hristos 1000
de ani 4 sute de ant 13 am, amin.
Io Mircea voevod cu mila lui Dumnezeu domn.

www.dacoromanica.ro
 XVIII.

1415.
In Christos Dumnezeul prea credinciosul $1 de Christos
iubitorul $i de sine statator Io Mircea marele voevod $i domn,
cu mila lui Dumnezeu $i cu darul dumnezeesc stapanind $i
domnind pe toata Cara romaneasca Yi peste munti $i In $i
pe partile tatare$ti si pe amandoua malurile pe toata Dunirea
$1 pand la marea cea mare $1 stapanitor al cetatii Dristorului

a binevoit domnia mea cu buna lui bunavointa, cu intma curata

luminata, $1 a daruit acest prea misfit hrisov boerna$11or
domniei mele Vlad cu nepotu sat Si$a $1 Buia $1 lui Stan cu
fratii sal, ca sa fie lui lui Vlad cu toti nepotii lui Bum $1 Si$a
$1 Stanila' cu fratii sqi satal numit Beata ci Preslopui $i a da'

domniei mele un cal $1 o cups, pentru care sa le fie lor in

ocina $1 in ohaba incepartd dela vama odor, de_ra vama porcilor,
dela albinlirtt, dela 0Year-it, dela vin4rictu, dela gloabli, dela
nuinat, dela clirtitua., precum $i dela slujbele mici pand da
in cele marl, dela toate a,cestea sa le fie lor in ohaba lor to
copidor lor, nepotilor $1 stranepotilor lor, in viata doniniei
mele $1 in viata fiului domniei mele Mihail voevod, jar care
va cuteza dintre boerii domniei mele, mars $1 mici, sau dintre
slujitorii domniei mele, ca sag zaboveasca pe ei $i pe copiu
lor, fie $1 cu un Fir de par, unul ca acela sa aiba a primi mare
rau $1 manie dela domnia mea, ca un calcator $i neascultator $1
jignitor $i necredincios acestui hrisov al domniei mele; namai
rlizboia mare sit tea, Jar alt ceva nimica, $i Inca dupa moartea,
domniei mele, pe care it va alege Dumnezeu s fie domnitor
al tarii romane$ti, din rodul inimii domniei mele, sau dintr'alt
neam, acela daca cinste$te $m inoie$te $i intareste acest hrisov'

www.dacoromanica.ro
 36

al domniei mele pe acela domnul Dumnezeu sa-1 cinsteascar

$i sa-1 pazeasca; iar daca 11 inlatura $i it risipeste pe unul
ca acesta domnul Dumnezeu sa-1 inlature $i sa-1 ucida act si,
in veacul viitor; $i sa aiba parte cu luda $i cu Arie $i cu
acei zi$1 Iudei, care au spus asupra lui Christos mantuitorul
nostru: sangele lui asupra for $i a copiilor lor, care este-
$i va fi in veci, amen. Si acestia mairturii acestui hrisov: Radul
ban, dvornic; jupan Martin, Aga ban, jupan Stoical al lui Rus;
Zupan Dragomir dela Segarcea ; Baldovin logofat; Micul vistier
$i Vasea meciono$A ; Stantla comas; Manea stolnic; Gher-
ghina paharnic, $i eu Mihail gramatic, care atu scris in Arges,
luna lui lunie 1 zi, in anul 6923 and. 8 in vremea, cand a venit!
Mustafa Celapi.
to Mircea voevod cu mila lui Dumnezeu domn.

www.dacoromanica.ro
 XIX.

Io Mircea marele voevod si domn de sine statator a toata

lara romanea,sca scriem domnia Tina tuturor satelor, care sunteti
_sub obladuirea manastirei Tismana, mari si mici impreuna st
asa Va porunceste dommia urea, acestea toate sale stiti: a dat,
,cum ca de nici un cneaz sau Boer at domniei mele sa v aveti
in ,ocinl si in ohaba, Tara eu de azi inainte sa va iau si sa tya.
dau altuia. Cad v'am' dat Ipentru sufletul parintelui meu si al
meu. Sa fiti in sta'panirea manastini Tismana, precum si cu
toate balftle, ce s'au alcUogat si sa fiti in ascultare de toate
-slujbele si dajdule si de strap si de &lett ohabnice si de
cosnite ohabnice, iar dad. cineva va vat mint' on si cum sa nu
dT edeti acestea de fel. Ci globiri de se vor face sau dusegubini,
sau fie ce de la mic la mare, toate s fie minastiresti si Cain-
garii Tismenn sa le ia. lar altfel nimeni nici dintre boeri
sa nu cuteze a incerca. lar care ar incalca asupra voastra
kiintre boerii domniei mete sa ia sau la alte munci sa va Si-
Lased, loviti-1 la cap pe oricare, si Inca cum ati avut si ati
misfit pe popa Nicodim, asa de azi inainte si cinstitt si
st ascultati pe popa Kyr Agathon, ca pe icoana domniei mete,
_aAderea si pe tot,. fratii, altfel sa nu cutezai(i sa faceti dupa'
porunca domniei mele. (Pe la 1407, vezi I. Bogdan, Despre
.cnejii roman', pag. 21).

1) Sensul cuvantulm posada.'" nu e precizat, deli se raporteazd

Id o dare sau an gari e (I Bogdan, Documentele lu_ Stefan cel
mare, II, pag 601). Credem, fiind dat cazul, ca e vorba de o minas-
me, ce-si avea vemturile sale spre subsistenla, c posadl am, se ra-
porteaza la strata, cum crede $tefulescu (Doc slavo-romane pag.
13-14), nu la subs:stenta de garnizoana a cetatilor, cum sustin FiajdA,u.
1 Xenopol. (Arhiva ist I-1-153, Ist Romanilor, III, pag. 284).

www.dacoromanica.ro
 XX.

Intru Christos Dumnezeu drept credinciosul $i de Christos,

iubttorul marele $1 singur stdpanitorul domn To Mircea Voevod.-
Am binevoit domnia mea de a mea bung voe $i pentru ruga
cinstitului Boer al domniei mele, a jupanului Vdlcul, am daruit_
domnia mea aceasta a tot cinstita $i prea cinstita porunca
a domniei mele, ca ocinile lui Stanciul sa fie ale jupanului
Valcul, nedespartile de ocinile lui Bogoe, $i, copiii lui Stan-
ciul, sa fie fii ai jupanului Valcul in loc de fii ndscuti peste
Coate ocinile $1 peste tot venitul, ca $i fii nascuti. Si de va
avea jupan Valcul copii sa fie copiii Stanciului $i ai Valculw
frati, unti ca $i altii peste tot; iar femeia lui Stanciul de va
dori sa is barbat, sa fie volnica a lua, dar in afard de ocini.
Cine va indrdzni sa strice aceasta poruned a domniei mele $1'
carte, sau vreun domn, sau Boer, s fie blestemat de Tatal,
Full $1 Sfantul Duh $i de toti sfintit, dupa aceea $i de domnia
mea. Marturii acestei carti: jupan VladisIay, Radul banal, jupair:
Mudricica, jupan Iacov, jupan Alaman, japan Barbul, jupdn.
Lucec Stoean Olin, stolnicul Berindei, Dragan vistierul. S'a_
scris in luna ha Octombrie.
Io Mircea Voevod, cu mila lui Dumnezeu domn.

www.dacoromanica.ro
 XXI.

In Christos Dumnezeul Area credinciosul si iubito7u1 de

Christos, lo Mircea marele voevod si domn, stapanind si dom-
nind pe toata Cara romaneasca si peste munti si partile tata-
resti si duce al Amlasului $i Fagarasului $i al Banatulul Seve-
rinului domnitor am bine\ oit domnia mea (a da) acest prea cinstit
si infrumusetat adevarat hrisov al do:nniei mete mandstirii
sfintei si de viata incepatoare Troite $1 staritultu in flint)." kyr...
sA mearga cu trasurile mandstircsti pe pamantul dommei mele
si unde se afla marfa sau cumparata sag necumparata, nimeni
sa nu cuteze dintre cumerchieri sa zaboveasca trasuri:e ma
eastiresti, iar care cuteaza acelai are a primi mania lui Dum-
nezeu si blestemul celor 318 sfinti parinti si pedeapsa si manic
dela domnia mea, ca elicitor si neascultator hrisovului dom-
niei mete $1 at fiului men Mihail voevod.

www.dacoromanica.ro
 XXII.

Io Mircea marele voevod si domn a toata tara romaneasca

si a ipartilor de peste munti da domnia mea credinta st sufletul
domniei mele tuturor negutatorilor si pargarilor din tara rudei
si fratelui domniei .mele craiul Vlachs lav din Liov si pargarilor
din Cara fratelui domniei mele marele cneaz Vito lt, cum ca tine
cere sa vie slobod pe credinta si pe sufletul meu cu multime de
avere, mAcar de ar aduce nenum'arate mii de mit de intunerece,
numai la un loc, unde se va desface tolba, la Targoviste, acolo
isa plateasca vama si ce va vot sa-si cumpere domnia meal sa-si
cumpere, tar ce n'a cumparat ei sunt slobozi sa mearga grin
toata tara si stapanirea domniei 'mele sa vanza si sa cumpere
in toate targurile, in toate porturile de pe 'Dunare, inqoparbd
dela Porttle de fer si pana la Braila; si Inca pe toate drumurile
dincolo de munti, nicaen sa nu dea vamia la nici un targ, la
nici un port, unde va fi vama vanduta.' de domnia meal, iar acel
varnes al domniei mele sa socoteasca cu mine, iar vama sa nu
cuteze a lua, iar unde nu e vanduta, acolo nici s nu se uite.
Care ar rusina acest hrisov at domniei mele, unul ca acela s
aiba a primi mare ran si 'manie de la domnia, mea, ca un
necredinctos acestui hrisov al domniei mele.
Io Mircea Voevod, cu mila lui Dumnezeu doinn.

www.dacoromanica.ro
 1.

SlTUATIUNEA
Care era situatiunea lui Mircea din punct de vedere at rela-
tiundor externe? II vedem dela, inceput, liberat eu desavarsire
-'de once legaturd de vasalitate fata de Craiul unguresc. II
vedem de asemenea pe picior de perfecta egalitate cu Cratiul
polon. II vedem in fine intervenind, neobosit uneltitor i fait-
ritor de pretendenti la tronul Sultanilor, in toate intrigjle si
nazvratirile pentru tronul turcesc. Este evident deci, ca Mircea
se prezinta in jstorie ca un damn puternic, respectat de toti
vecmii, prieteni sau dusmani, si a carui amicitie este dorita
si cantata. In limitele tarii, intinsa de parintele sau Radul Voe-
vod pe ambele maluri ale Dunarii si asupra, Dobrogei si ce-
Ohl Silistra 1, ,Mircea tot puternic si numai lup-
esite a
tele neincetate impotriva Turcilor, lupte la care to el parte,
dincolo de Dunare la inceput, apoi in propria lui Cara, it sla-
besc in atata, incat sa-I sileasca sa inchee primul tractat de
supunere fata de acestia.
Pe cand Vladislav Voevod se intitula inci in 1369: din
mils, lui Dumnezeu si a regelui Ungariei"2), Mircea in tractatul
incheiat cu Sigismund la Brasov in anul 139301 numeste pe
acesta Domnul rege Sigismund" si se obliga fata de el,
ca dela putere la putere, convenind sa mearga el insusi lat ba-
tahe, numai cand ar merge si Sigismund in persoaga, iar
Baca acesta va trimite numai ostile sale, sa trimeata si el
numai ostile st sa dea cramlui unguresc mancare pentru oshle
lui, insa pe bani. (Vezi doc. No. 10).
1) Fejer. IX 4. p. 210. Descoperirea tezaurului dela BAdda (jud. Tulcea)
in 1906 (asupra lui vezt ctudtul D-Im C. Moisd Cele mat vechi monede mun-
tene' in Cony Literare fasc. 5, an. 1908 / asemenea 6Studia privitoare la nu-
mismatica Tarii-Romanetiv de N Ocean to Analele Rcademiei fasc. 6, tom.
XXXII, pg. 46 et sq.) intAreste aceastA afirmatie.
2) Hajdeu. Istorta critica p. 127.

www.dacoromanica.ro
 42

Cu Regele Poloniei legatura este $i mai prieteneasca $i

tot pe picior. de egalitate. In tractatul din 1389 incheiat de
Manea 4i Roman Herascu, se precizeaza obligattunea de ajutor
reciproc impotriva Regelui Ungariei in totdeauna, tar impotriva
altor rtvalt sau duFnam all celor dot suverani, numat dupa placul
fiecaruia, punandu-se in cumpana datoria de pneten (ut amicus).
In acel din 1390, isoaLit de Mircea insusi, ca o confirmare a celar-
semnate de ambasadora sat , stipuleaza aceleast conditium de
egalitate.
In tractatul din 1390, incheiat de Roman Herascu $1 de
Radul Gadky cu Guervassius de Delawicz $i Benko de Zabo-
kruc din partea regelui Poloniei se merge chiar mai departe
Se interzice anume Regelui Poloniei sa porneasca vreo ac-
tuate impotriva Regelui Ungariei, fara sa anunte pe Mircea $i
s obtie aprobarea sfatulm sau; tar actele de pace $i utiire in-
cheiate de Mircea cu Regele Ungariei $i in care Mircea ar cu-
prinde $1 pe Regele Poloniei sa fie ratificate st aceptate fara
discutiune (ratificare, gratificare et accepfare debebit). In 1391
se repeta pactul de alianta impotriva Regelui Ungariei in ace-
lea$1 condititim, ca in printele tractate. Dupa tractatul din 1395
intre Mircea $1 Sigismund insa, Regele Poloniet ajuta pe Vlad,1),
sa ocupe tronul $1 ,gasun astfel pe Vlad Voevod, (and la 2 mute
139.6 un hrisov diu Arge$ ca Domn al Tarn romanmt(.
$i emitand monezt4). Mircea insa goneste u$or pe Vlad
din scaun $i prietenia cu Sigismund continua multi vreme
a c u m a, de oare ce it vedem la 1406 acordand privt,-
legii minasttrei Tismaina cu ocazia tre :erii sale pe a,
cold, diocandu-se EA se intalneasca cu Cra, tit la Severin. La 1411
Mircea se apropie larasi de Poloni, unindu-se cu et impotriva
Ungwilor Se vede insa, ca Regele Poloniet nu prea are incre-
dere in acest nou tractat al tut Mircea, a Cann politica i Se
pare nesigura $1 $ovartoare, caci vedem pe Mircea scrimd in
cloud sensor' fara data, dal` probabil din acest an, pedeopartc
asigurandu-1 de buna sa crechnta $i de pastrarea neatinsa a
vechilor angajamente, pe de alta parte respingand cu vehe-
menta intrigile ungurestt, menite sa indeparteze pe Vladisiav
de clansul3).

1) Asuprn personalitatii acestui competitor al lui Mircea, chestiunea sta

deschisa Nic Iarga, (Ist. Romanilor), it crede un hoer din partile Argesului.
putin probabil sa frc Vlad Dracul fiul lui Mircea caci data mortii lui
se poate fixa la 1446, prea tanar deci In 1396 ca s poata inspira increderea unui
rot politic insemnar. El stapaneste In Muntenia in acel an ca proteiat al lui Vla
dislav Sr loctiitor lur Baiazed .Iorga Geschichte des rumanischen Volkes I. p 289)
Totusi Haideu (1st Critica pag 75) si dupa el Xenopol (Ist Rom. pag. 102,
vol. II) tl tin drept foul lui Mircea, ca pe viitorul Vlad Dracut
7) N. Docan, op. cit. n. 51
3) Xenopoi. Vol.II p 107. vorbind de aceasta scrisoare af Irma, ca Mircea

www.dacoromanica.ro
 11.

TITULATURA

Titulatura lui Mircea variaz1, nu numai de la an la an

ceea ce ar putea face sA se cieaclA inteo succesiva crdstcre flair
descrestere a puterii sale, ci chiar in acelas an; ceea ce ne
face sA presupunem, ca formula protocolard a titulaturii Voevc-
dului nu era riguros fixata. Dacal exa,ninAm aceastd titulaturA
in ducumentele, pe care le reproducem, vom putea s 1 ne zon-
vmgem de acest adevar, relevat Inca de mai mult de Domnul
N. lorga in opera d-sale Chdia si Cetalea Alba", pag. 61-62
1. Eu intru Christos Duirmezeul binecredinciosul lo Mircea
voevod cu mila lui Dumnezeu domn a toata Ung-royfahia. (27
lunie 1387).
2. ...domnul toatet terre ungro-rom5ne, al partfor de peste
Carpati si al terrilor tatarescr, ducele A:nlasului si FAgaral3ului,
stAp5nul Banatultu de Severm si al orasului Silistra, si pe
ambele termuri ale Dunarret pretubndeni pang la marea cea
mare". (B. P. Hasdeu. 'storm Crawl Vol. I, p, 5),
3. Eu in Christos dunnezeul binecredinctosul si cucernicul
si de Christos iubitorul si stngur stApamtor lo Mircea marele
voevod si domn cu mila lur Dumnezeu si cu darturea lin Dum-
nezeu stapirund si domnind pe toata tara romaneascA si peste
munti sr Inca st asupra partilor tataresti st duce al Amla-
sului si Fagarasului si domn al Banatului Severinului $i al am-
face re Vladislav cruda sa'. Credem ca este o eroare Cuvantul crodmef, nu
tnseamna act ruda, ct parmte. Intelesul acesta reese de altminteri din contextui
scrisocti, care nu este redat DIC/ tntreg, nun etact Textuf este eu cunt dreptui
tau pneten 1 dela inceput qi acum, jar de acele reutati nu crede rimtc. eu
sunt Pia 1(111 I copiti mei can aunt, at tai sunt, tar nu cf:iru, ct copis ca E mfne-
Este lamurit,

www.dacoromanica.ro
 44

belor maluri ale intregei Dunari $i pang la mareai cea mare $i

-stapanitor al cetatii Dristorului. (Miletici Si Agura. Sbornic,
p. 327).
4. ...Illustris principis Domini Mircii Woyeude Transalpine,
etc. (Hurmuzaky I. 2. p. 315).
5. Mircius Dei gracie Woyuod'a Transalpinus, Ffogaxas et
omlas Dux, Severini Comes, terrarum Dobrodicij Despotus et
Tristri Dominus. (Dogiel I. 2. 598) .
6. ...Illustrissimi principts 'Domini Mircij Woyuode Trans-
alpini, etc. (Hurmuzaky, I. 2. p. 323).
7. Mircius Dei gracie Woyewoda Transalpinus, Fogaras et
Om las Dux, Seuerini Comes, Trestri Dominus ac terrarum Do-
brodicij Despotus etc. (Hurmuzaky, I. 2. p. 331).
8. Nos Ioannes Mircea Dei gratia princeps et Vajuoda totius
Regni Vallachiae incipiendo ab Alpibus ad conYinia Tartariae,
Tutiusque Terrae Fogaras perpetuus Dominus. (Transilvainia,
1872. p. 151).
9. Eu cel in Christos Dumnezeul Area credinciosul Io
Mircea voevodl, cu mila lui Dumnezeu domn a toga tara ro-
-maneasca (Arhiva istorica t. I).
10. Nos Mirchya Vayuoda Transalpinus, Dux de Fogaras
et Banus Zewrin. (Pray VII. p. 144).
1. Eu Mircea marele voevod $i domn de sine statitor a
toata tam romaneasa i peste munti si Inca ad partilor tata-
resti $1 -duce al Amlasului si F5garasului si domn al Banatului
Severinului si a celor dated maluri pe toata Duniirea si parfa
la marea cea maire si al cetatii 1Dristorului autocrat. (Miletici
51 Agura. Sbornic, p. 329).
12 Eu in Christos Duamezeul bine credinciosul si de Chris-
tos iubitorul si de sine statator Io Mircea marele voevod 5i
domn cu mila lui Dumnezeu ,5i cu dumnezeiasca ddruire stapa-
fund si domnind pe toata tara romaneascd si partite de peste
munti si amandoua malurile pe toata Dunarea si [Ana si la
inarea cea mare $i ail cetatii Dristorului stapanitor. (Mileticb
si Agura, pg. 330, Sbornic).
13. Nos Mirche Voyuoda Transalpinus, etc. ('Dogiel I.
2. 600).
14. Eu cel in Christos Dumnezeu binecredinciosul $i de
Christos iubitorul si de sine sta'panitorul lo Mircea, mare voe-
Nod $i domn, stapanind 51 domnind peste intreaga tara Ungro-

www.dacoromanica.ro
 45

vlahiei si pgrtile de dincolo de munti si spre cele -Max-esti si

peste arnandouk laturile Dunarii intregi, pink' la mareal cea'
mare, si din mila lui Dumnezeu si stapanitor al cetatii Dristo-
rului. (I. Bogdan, Documente, p. 3).
15. Not Ivan Mircea en mila lui Dumnezeu marele, voevod
domn a41 taro .Basarabiei. (Uliainitzkv, p. 13).
16. Ivan Mircea marele voevod si de sine stapanitor domn
a toatii tara Basarabiei si a partilor de peste munti si domn
al multor orase turcesti. (Ulianitzky, p. 14).
17. In Christos Dumnezeu prea credinciosul si de Christos
iubitorul si de sine sfatatortil Io Mircea marele voevod si domn,
cu mils lui Dumnezeu si cu darul dumnezeesc stapinind si dont-
pind pe toata !ara. romaneasa 5i peste munti si Inca si pe
['Art] le tata'resti si pe amiindou'd malurile pe toaa Dun5rea si
pans la marea cea maire si stApanitor al cetatii Dristorului. (I.
Bogdan, Ac. Rom. Memornle Sect. ist Tom. XXVI, No. 4),
18. 10 Mircea marele voevod si domn de sine stkator a
toata Cara romaneasca. (Venelin p. 9).
19. Intro Christos Dumnezeu drept credinciosul $1 de Chris-
tos iubitorul marele si singurul stApinitorul domn Io Mircea
Voevod. (Arh. St. Sec. ist),
20. In Christos Dumnezeu prea credinciosul 5i iubitorul dc-
Christos lo Mircea marele voevod si domn stapanind $1; dom-
ninct pe toata tara romAneasca si peste munti si pArtile ata'resti
5i duce al Amlasului si Eagarasului si al Bapnatului Severinuln?
domnitor. (Miletici si Agura, Sbornic, pg. 329).
21. lo Mircea marele voevod si domn a toata.' Cara roma-
neascA $1 a plictilor de peste munti (Miletici si Agura. Sbor-
me p. 328).

Mircea, care se intituleazh' mai in to4te documentele dela

el ralnase marele" voevod, titulaitura, ce nu o poarta alts
domnitori, cane Ostreazii arcest epitet pentru defunctul for
rarinte, nu isi insifa Coate titlurile de cat in trei din docu-
mentele reproduse de not (No. 2, 3, 11). In acestea it vedein
si domn ai toata Tara RomAneasca si domn al pArtilor de peste
muntii (Hajdeu traduce Carpati) si a4 pArtilor lataresti si duce
al Amlasului si al Fagarasului si a4 malurilor Dunarii pan'a la
mare si stapanitor al Silistrei. Iar datele respective ale hrisoa-
velor acestora sunt dela 1387 la 1415. Astfel se exclude

www.dacoromanica.ro
 46

ideea, ca Mircea ar ft fost silit s se pAgubeascg de unele

din aceste provincti in urmai multelor sale lupte. Faptul, ea
Os= hrisoaye din acela$ an, in care titulatura vartazg, exclude
si ideea pierderii momentane $i redobandirei in urma a acestor
provincii. Titulatura intreagg a lui Mirceal este deci: marele
Voevod $i Domn stapanind $i domnind pe toata Tara Romaneasc,5
$1 pe pirtile de peste munti $i spre cele tatare$ti $i Duce Al
Amlasului $1. Fagarasului $1 Domn al Banatului Severinului
al celor douI maluri pe toata Dunarea, pang la marea cea
mare $1 al cetatti Dristorulut sigpanitor".
In ordure de simplificare titulatura variazg in chipul ur
mator : domn, a toata Tara Ungro-Romaneascg sau Ungro-
Rom'anI; numit Inca map siinplu, voevod transalpin a partt
lor peste Carpati $1 al tarilor tataresti, duce al Amlasului $1 al
Flgarasului, stApan sau comite sau domn al Banatului de Se-
veral, stIpan, salt autocrat al Silistrei (Tristu, Darstor) $i pe
arnbele maluri ale Dungrit pang la marea cea mare in docu-
mentele 2, 3, 12. Apoi voevod transalpin, duce al Amlasului
$1 Figgrc-,ului, comite de Severn', despotul tgrii lui Dobrotici
$1 domn al Tristului in documentele 5 $1 7 In documentele 8
$1 15- damn al -Dm Ungro-Vlachiet dincolo de munti Inspre
'Artie tataresti, peste arnandoug laturi ale Dunarn intregi pang
la marea cea mare principe al intregei tin a Faggrasului $i
al DIrstorului. In documentul 21: stapanind $i domnind peste
toata Tara Romaneasca si peste mint si partile Mgt-esti $i duce
de Amla$ $1 Bggra$ $1 domnitor al Banatului Severin. In docu-
mentele 13 $1 18: domn $1 stIpanitor pe toata Tara Rcmaneascgsi
peste munti $1 Inca $i peste pgrtile tatAre$ti $i pa. amandoug
laturi a le Dunirii pang la marea cea mare $1 stgpanitor al ce-
tgtit Dristorului In documentul 16: domn a toata Cara Basa-
rabiei $1 a pgrtilor de peste munti $1 domn a multor ora$e
turcesti. In documentul 11: voevod transalpin, duce de Faggra;,,
$1 ban de Severin , in 22: domn a toad Tara Romaneasca si ./.1

pirtilor de peste munti. In documentele 1, 9, 17, 19: domn sau,

mai e stJpanitor a toata Tara Romaneasca sau Ungro-Vlahlei,sau
a tarn Basarabiei. In documentele 4, .6, 14: voevod transalpin
$1 in sfarsit in documentul 20: marele $i singur stipanitor dorm,
Prin urmare, inca o data: simpla nefixare protocolarg
formulei Ea aduse lipsa nnora din termeni. Niel o alta consi-
derate, de curfenie, de pildg. DimpotrivA Mircea, care sand inchee

www.dacoromanica.ro
 47

-tractat cu Vladislav, Craiu1 Poloniei, neglijeaza titlul de Ban

al Severinulut, se impodobe$te cu el, lasand la o parte alte
titluri. sand incheie tractat cu Sigismund, Craiul Ungariei, pre-
cizand, ca este Bainus de Zewrin, desi pierderea acestut Banat
era atat de simtita de Unguri, incit se fereau sa o marturi-
seas0 in actele lor, inscriind ca vacant locul de Ban al Seve-
rinului, ori de cate on acest banat se afla in puterea dom-
nilor Tani Romane$ti.
Mai relevant, prtvitor la titulatura, ca in unsprezece docu-
mente Mircea, se intattleaza Io Mircea (documentele No. 1, 2, 3, 9,
12, 14, 17, 18, 19, 20, 21). In $apte (No. 4, 6, indirect $i 5, 7,
10, 11, 13), nu poarta acest nume, $ase din acestea fitnd
in limba lattna, tar numai until No 11 fund redactat in slavo-
ne$te; i ar in documentul No. 8 se porecle$te loannes $1 in do-
cumentele No. 15 $1 16 Ivan, ceea ce curtna orice discutiune
in jurul adevaratei semnificattuni a parttculei lo.
Mai relevam Inca singularul pronumelui, cum se obici-
nue$te in documentele muntenesti; pronume, care lipse$te de
altmmteri in zece documente: no. 4, 5, 6, 7, 16, 17, 18, 19,
20, 21. Nos", ca la dommt moldovenesti se afla in trei ac-
tate (No. 8, 10, 13), iar Ma" numai in documentul No. 15.
Despre titulatura de voevod, care inseamna propriu,$ef,condu
cator in lupta $1 despre cea de gospodin, uneori gospodar,
care inseamna stapan, domn, nu avem nimic de relevat, care sa
s nu fie deja cunoscut.

www.dacoromanica.ro
 PREROGATIVELE DOMNE$TI
Cadrul prezentei Iticrari nu permite un studiu amanuntit_
al prerogativelor domnitorului. Pe d'ailta parte nu s'a fa'cut,
pans in prezent, o cercetare anumita asupra puterilor lui, nici:
asupra conceptiei, ce el insusi si elementele sociable active ale
voevodatului muntean isi face= despre ele.
Ceea ce ne pare, ca reese din studiul prezentelor docu
mente judecatta, ce nu credem a ft infirmata de cunostinta, ce
o avem de restul documentelor si a stirilor referitoare Mun
teniei in aceasta epoca a Basarabilor, e ca domnul avea carac-
terele de suveran al unui start feodal, dar in funta caruia nu
ramasese nici amintirea, nici franturile vre-unei organizatii ad-
ministrative, nici traditia unei monarhii a-tot-puternice $i ere--
ditare.
Ast-fel nu putem apropia feodailitatea romaneasc5 de feo
dalitatea apusana. In Iinii generale, cea,irintai este produsul
evolutiv si nefortat art transformIrii i1ft is societati gentilice
inin7ocieiXtrTeTrdalA; cea d'a doua, rezultatul anarhizarii unui
stat imperiul carolingian infiripat_prin incercari de pu- -
ternica centralizare in persoana imperatului, dar a carui suve-
ranitate se firimiteava apoi proportional intru cat-va in
persoana feodatilor, ce inlocuisera pe administratorii lui.
Transformari diferrte deci, avand asupra prerogativelor su--
veranului efecte deosebite. Domnul muntean nu este impie-
dicat de Coate legaturile si regulile scrise on nu, ce se nasc-
intre oameni, pentru a tine loc de temeiuri administrative L
juridice. Nici puterea lui nu este contestata de pretentiile al
www.dacoromanica.ro
 49

tora, ce prin for vor sa mosteneasca din suveranitatea cen-

trala disparuta. Dar in schimb it ingradeste legea nescris5,
ce sute de aim, a fost armatura soctetatit romanesti in faza genti,1-
he'd, numeasca-se clausal legea tarn, legea rumandor, obtcetul
pamantulut, caci asupra intelesului acestor cuvinte nu avem a
discuta aci. $1 aceasta lege nescrisa isi vedea puterea ei, pre-
cedent difuzati, acum extinsa st Intarita prin insasi aceastai
persoana a voevodulut centralizator. Pe acesta insa, daca nu if
contests pretentu feodale, conceptia insasi a suveranitatii lui
nu e atat de forte si de clara, ea, in apus. Acolo, ultimul baron,
detinator al unui atom din suveranitatea faramitita, isi vede
stapanirea prelungita si asigurata, prin lega,lizarea stabilita,
prin obiceiuri si legiuiri, ai ereditatii. Imparatul sau Re-
gele prin insasi suveranitatea, ce o detin, au stapa-
mire asupra, solului intreg al statului, au un C10111illi111111
mittens, ce it transmit eredelui si gratie canna, sunt supremul
suzeran, consfintit de Bisencli. La noi, un Mircea, apoi !un Stefan,
cat de puternici fost-au ei, nu pot asigura, formal ereditatea tor.
Ordonantele, intarirele, actele for de dame, prevad cazul, cand,
in locul rodului inimii domniei-mele a be va sucede un rod,
dintr'un alt neam". $1 avut-au voevorti nostril conceptta sta-
panirti asupra intregulut pamant al tarsi, in sensul unui domi-
nium eminens?
Chestiunea se pune, dar n'ai fost pans acum discutata in
mod special, necum solutionata 1).
0 slim, Basarabit si Musa-tutu si-au putut asigura eredi-
tatea in fap't, lasand pe planul al doilea principiul eligibtlitatii
prin sfatul boerilor fruntasi. Alaturarea mostenitorulut pre-
1) A. V. Gtdei, (Contributiuni pentru Istoria Socials a Tgrgnimii noastre'
ed. Mot teams, Buc, 1904 p. 23, afirmg, cg dommi iii exercitau Inca acest drept
as donumum eminens In sec. XVI, pe baza unui document din 22 lunie 1581,
al lui Mihnea Turcitul, ce cuprinde urmgroarea alegatte : (Apoi cand am luat
Domnia-Mea In toad; Cara Domniet Mele mosifie a fii Domnesti si am oranduit
Domnia Mea de s'au plgtit, atunci a plgtit Si boiarul (Coresie logofatul) Domniei
Mele, aceste toate mai sus zise pgrti de molie, una cu cate 300 asprii de argint
de care Domnia Mea'.
Chestiunea nu poate fi rezolvitg de acest document, fiind singurul referitor
la (Musa dupg cunostintele autorului (Gide. Pgstrandu-,vi tnsemngtatea lui, ur-
meazg a fi conexat cu alte qtiri, ce s'ar pune ulterior in evidentg, dupg o inter-
pretare concordantg. Mai ales. ca documentul emanand tot dela acelas domn, to
a doua lui domnie (vezi Xenopol Ist, Romanilor II pg. 15 i 33) citat de noi
pg. 50, ar infirma deductiunile acestut prim document
4
www.dacoromanica.ro
 50

sumptiv in actele domnesti, cum sunt in actele lui Mircea, fiul

sau Mihail, in ale lw Stefan, Alexandru si Bogdan-Vlad, si
exemple se pot gist la alts domni, e tocmai semnul acestei
vlointi de a se impune, dar si de a prevede circumstantele pa-
trtvnice ale viitorului Aceasta, pand cand teribila imprejurare a
Tuptei contra Turcilor, irosind taria voevodatelor, le-a sfarmat
acestor dinastii prestigiul, grin care ele isi impuseserd. ered4-
tatea Si atunci principiul de eligibilitate al domnului, ce nu
fusese, precum am spus'o, nici-o-datd inlaturat formal, reapare,
subt apdsarea turceasca, pentru a se traduce in fapt, inlaturand
treptat principiul de ereditate. lar chestiunea unui darninturn
ieminens al principilor romani nu poate fi privitd, decat in le-
gatura tocmai cu aceasta chestiune a persistentii for ereditare
asupra tarilor respective.
Reese, cel putin pand acum, ca posesia, subt diferite
trtluri, a pamantului, era aparata chiar fain de damn, de legea
tarn 1). Si era ast-fel aparat tot-de-odata si statutul personal 'al
fie caruia, caci in area epoca de prim feodalism rom-anesc, acest
statut depindea de raporturile fie-cdruia fata de pamant. De
pamantul fie-caruia, domnul nu se putea atinge, de cat in
inumite cazuri = cazuri de trddare, de hiclenie", de hainIre".
Asa voia legea Orli, lege, ce nu-t recunostea, in mod nediscu-
tabil pentru not, deplind proprietate, cu drept de dispunere 'a
fondului si a veniturilor, de cat asupra bunurilor sale particu-
late si asupra locurilor cucerite si neocupate, in braniste si in pustiu 2).
1) In procesul judecat dela de Alexandru Voevod, tan( lui Mihnea asupra
proprietatii satului Fantanelele (Stoica Nicolaescu, Documente Slavo<Romanep,
Buc. ed. Motzatzeanu, 1906, pg. 61-62), pe care it Judea din nou Mihnea-
Voda (hrisov din 13 Iunie 1588), dorimul respinge pretenttile lui Stoica, fiul lui
Ivan, portarul satului, ce sustinea drepturile autorului si pi rinfelui sat', pe motivul
cumpararii satului de catre acest Ivan dela Mircea Voevod (Ciobanul) pe pretul
de 3000 aspri. Mosia fusese din vechi in neamul Craiovestilor, care nu=si con-
tenusera poses'a asupra ei, tar Mihnea-Voda isi motiveaza astfel decizia : CO /Ur
e lege ca fromner sa vanda sate boer esti, ca asa ceoa nu se code OHM
CT 3,1K011 lip 1,1,41TH rcnApii CEAOKE KO/1100N, Ellf Talc(' Nf iidAdildicTE)
2) Intrau mosiile si ocoalele targurilor si ale oraselor in categoria intin-
deriior de pamant recunoscute de legea 1 r1i, ca apartinand domnului? Sunt ca-
zuri de existent de locuri gospod chiar inauntrul targului sau orasului in diplo-
matica noasira altele de daruire de mosii ale targului de care domni, in
special institutiunefor bisericesti (I: INiadejde, op. cit., pg. 109-110. N. Iorga
Documente vol. V pg. 222. doc. Botosanilor No. 49-50) Cu toata anaforaua din
1817, care declara pe domni sthpani pe locurile nelocuite si pe mosille tat-
/v.161r, chestiunea nu ni se pare latnurita. Clardicarta ei trebueste cAutAg
in analizarea prrvilegiului domnese de a decide si harazi inflintare de iargulri.
in cuprinsul lard.
www.dacoromanica.ro
 51

*Cum firesc este, prerogativele doinnului a depins de si-

- tuatia. 1111 specific:a. El ai fost, si aceasta este caracterul tut
prim'ordial, un $ef politic $1 un conducator de oaste, un
vaemod, un belli dux, ales de capetemile de cnejii
2celora, ce se pusesera subt ordinele sale 9. In aceasta
calitate el descileca" tare, adid fundeall principatul 2),
,

parte prin consimprnantul institutiunilor saciale existente

ale oonfederatiunelor gentilice, ce-1 recunosc autoritatea,
parte prin cuceriri asup a acelora de acelas neam romanesc sau
asupra dusmanilor de neam $i credintl deosebite, Unguri $i
Tatari. Din motive poll-nee a trebuit sal respecte legea comuna
a Romanilor, supust lui $1 care urma sa fie legea tarii ii dam
.acest nume mat caracteristic $1 mai cuprinzitor. Mai mult Inca,
prin insasi funta lui centralizaltoare, domnul ajunge supretna
putere executive a acestei egi, in apilicarile ei, cum, pe d'alta
parte devine forta in!Iptuitoare a principatului, in cea ce pri-
veste admin.stra ha intcrr a si externa st apararea lui lar sfatpl
lui de rdzbol, ce , ab initio" it alesese voevod, conducator de
4aaste, ajunge s:atul domnului, ce-1 ajura la adninisti atia tarn,
la Intaru-La ordonantelor sale $1 hi-este, mat departe, la condu-
cerea razboaelor.
_Sabi aceasta prizma trebueste de.:1 privita puterca, dom-
nului. Legea tarn o lirnitea,za in cea ce priveste cireptul privat,
referitor In s atutul persoanelor si al bunurilor, dar se apb,ca
exclusiv printr'insul 3). Dreptul public, cu excep,ia, utior reguli
reexisten'.e fund-aril statulut si printre aceste eltgdsi i at_ea yoe-
vodului, si dainuirea statului domnesc, ca indrumatcr si _ca
intaritor al deciziunilor princiate, cel putin de forma, este, ins/
--supus In arbil.rartul domnesc 4).
t) Vezt In aceasta privinta I Bogdan, Originamoevodatului la Romani p 13
Z) Din elatek, ce le avem asupra inceputurilor alcatuirdor de stat roma-
netl In Mun erna, In veacul XIII si XIV-lea, reese, ca principatul muntean a
fast fundat la inceputul secolulut XIV-Iea prin extensiunca, violentA on nu, a
-statulut rotranesc din Arges, care prin organizatia Iut a confirmat definittv ca-
xacterul feodal soctetatii romanesti, ce o coprindea
3) Confirmarea data de dansul este In realitate desavarsirea unui act ou-
-ridie, d ita spre stabilizarea conventiunilor Mire particulari, prin aceasta aftrmare
a linnet de stat. Asem?nea acte pot exista acum, In conformitate cu legea tart),
.de oarece sunt asigurate si sanctionate de puterea statului, tntrupate In domm
' ont reveni ?supra acestei chesnunt cu ocazia studiului posesiunei st proprietatef
4oarn2ntulut, to epoca ce n2 intereseaza
4) A se vedea in aceasta chestiune parerea 'ut Alexandru Xenopol. KDom-
-nut avea deplina putere pe pl'itantut tarilor rom'Ine si pe locuitorii Sot. Era
,,roprietarul supre-n al persoanei si averei tuturor, nefi nd margintt to aceastR.

www.dacoromanica.ro
 52

De aceea vedern in documentele reproduse aci instituiric

de proprietati alodiale (bastine, ocine ,ohabe), haraziri, inta'rtri,
dart de privilegii $i de scutiri (doc. no. 1, 3, 8, 9, 10, 12,
13, 18, 19, 21), institutri de frAtie (No. 20), in care pfinIputerea,-
dornnului se aplicli $i se confirms acte conforme cu legea
tarn. Alte documente asemenea, in care insa domnul isi exer-
crta prtvilegiul sau suveran, ca incheert de tractate (No. 4, 5,
6, 7, 11, 14), corespondente cu suverant strains (No. 16, 17),
afirmare a titularit sale (No. 2), regulIri de vama (No. 15 si,
22) ])
Astfel, in documentul No. 1, Mircea intareste manastirn
Tismana toate cele deja harazite el de catre Radul Voevod
$i de catre Dan Voevod, fatal $1 fratele s5u, $i anume trio-
$iile:satul Vadul Cumanilor cu jumItate Toporna $i balta
Bistretul dela Topo let pans la garla cea repede mai sus de
Covacita cu satul numit Hrisomuntii $i Tismana pe ambele-
p5rti, cats, a fost ligaseasca $i ruseasca; apoi padure la jale$ si
la DAbacesti; apoi satul numit Jarcovtii. $1 seli$tea Stancisor pe
balta Bistritei la Bdeal, care odinioara a fost satul Bresnita;
ambele Veronice $i Prilepet $i Petrovita $i Verbita; apoi dela
Vladislav Voevod satul Jidovstita cu paean' $i Vochta cea (mare
pe ambele parti cu nucetul $1 cu ltvezile dela sell tea Bahnii"
apoi morn $1 drept de pescuit: toata valtoarea mit-
locie in Dun Sre p.e la poarta de her $1 venitul de la opt var$te
$1 Dunarea dela caderea nucului pans la podul de sus... $i
inuar5 la Bistrita", iar din dijm5: graul dela judetut Jale-
$ului 400 de gIlett pe an"; apoi din casa donmeasca: pe fie
care an 10 burdufe de branza, 10 casurt, 10 paturi, 10 haine
de deasupra, $i 10 haine de desubt" $i in slat-sit atigani 40
d'a familn". Tot astfel in documentul No. 3 Mircea da: toate
b5ltile incepand dela Sapatul $i pang la Gura Iailomitei pe
Dunire, apoi globirile si d-u5egubintle, ce se vor face la aceste
autoritate, deck dc frica de Dumnezeu, de respectul obiceiutifor si de teama de-
rascoala, singurele franc puse abuzului, ce putea face cu dansa Legal nu era
ingradit prin nimic : in voia domnului statea tot ce-i trecea prin minte, si ne-
dreptatea cca mai strigatoare la cer putea sa is fiinta, de indata ce domnul avca
inima a o indephni... Domnul roman avea deci, in vremile mai vechi ale istortei L

noastre, o putcre absoluta in intelesul cel mai deplin al cuvantului. Despotismul

asiatic, rata caracterul domniei romauesto,
11 A se vedea in accasta privinta C. C. Giurescu cOrganizarea Finan-
ciara a Tam-Romanrgt in epoca rut Mircea-celoBatran (Analele Academici,-
Sect 1st. S. III, T. VII) pg. 39-90.
www.dacoromanica.ro
 53

:b:alti fie la on tine, apoi vama albinelor si orice alte munci ce

.se vor intamplar. Tot astfel in documentul No. 8: territoritun
Szkore... ut neque de ovibus, sive de pore's, apibus, vmeits,
cieerman dare, vel pascuattone, aut alio servitio postali teneantur
-uno verbo ut nulla minora vel majors servita subeundo adstrin-
gantur". Tot astfel adaoga lad cele acordate, infante st harazite
in documentul No. 1: si sehstea Salcisoara pe balta, Bistrith
Ia dea: unde a fost Stanca Vranina si satul Susita pe'Topolnita,
st satul Sogonno si satul Pesticevo si venitul casei domniei dela
roata de grau, ce a facuti-o noua la Bratilova i motile de
rapt, ce le a ladus manastirit Doamna Calinichia la Bistrita, care
a fost intai a Arhimandritului Basea, si inc. ce a adus Dumitru
Dabacescu la moarte;... ce a fost a patra parte a aceluia din
Dabacestt"; Tot astfel in documentul No. 10: 300 galeti de
grau pe fiecare an din casa domneasca, 20 buti de yin, 12 bur-
Ause de branza, 12 caseavale, 12 bucati postav, dijma, din ju-
detul Valcii la miere si tears; balta Mania dela Or lea in suss;
Ciresului in sus de Slatina, Porvintii la Dunare, moafa.' la
Ramnic; moara la Catluiu la Giurgiu; alt sat la Luncavat, Bucu-
-restii; doua satisoare la Olt, Bogdanestii si Lunceriii; Sapatul
pang la Gura Ialomitii, Coreasca; 300 salase de tigani; ulita
la Ramnic; satul Hinotestii pans la Trojan si Bojorariii ". Tot
astfel in documentul No. 12: peseuitul in raul Tismana las
-ipascutul dela satele de sus Oita la munte". Tot astfel manastirit
Strugalea: vama Oi lor, vaina porcilor, albinaritul, galetaritul,
vinariciul, gloaba, inanatul, caraturile, precum si dela micile
slujbe st dajdii pang la cele marl, si Inca ceea ce este lege 3
zile sa pesculasca Domniet moruni... si oboroc de la curte pe
fiecare an, 15 galeti sl 2 buti de yin".
Priit urmare danii de teritorit locuite si nelocuite, dare de
selisti si de sate, danit facute yedeasupra si en scutiri Wtohabia";
Apo" renuntari in favoarea beneficiarului, in general o mauls-
tire, de anurnite venituri cuvenite domniei, in fine scutiri de
munci si de corvezi si daruri, facute in fiecare an dela curtea
..domneasca.
Act o observatie. E posibil, ci toate acestea sate, ide
care se vorbeste sa nu fi fost proprietatte privata a domnito-
rului. Se poate presupune, de Cate on nu e vorba de o
dare ca ocini sau Dhaka, ea asupra acestor sate dornnitorul
Est cedeaza in realitate dreptul sau de prelevare si de bir st de

www.dacoromanica.ro
 54

dtjma $i de alte drepturi stiverane 'in total sau i7 parte in fa-

voarea beneficiaralui $1 astfel se explicd cedarea atator sate, ca e-
ar ft constrtutt o adevdrati robire a for in cazul, cand
ele ar fi fast date beneficiarilOr in deplina proprietate.. Aceasta
bine inteles 'nu se aplici in cazul, cand este vorba de pasn'ant
retie de sat, seliste,. pAduri, etc.. dat in ocind salt ohalaa._
Aci de sigur proprielatea trece in chid, in perpeturtatet la
betieficiv cu restricitunea serviculor st ddrilor cuvertiLe dour-
nulut, in garl de cazul 'fireste cand clattsul da scutiri,
meritionandu-le in acte.
Din vatni, care in documente nu are, dupa cum v,ecle-rro nu
mai intelesul de tax' impusa asupra marfurilor introduce In--
tail de negutatorti stramt, ct de impozit in general, domni-
torul concedi beneficiarulut anumita parte, fie o cola; fie totali-
tatea et din anumita regiune. Din dreptul de peseta, sau mai-
bine zis din redeventa dreptului de pesctut, dorm-literal concede
karast o anumita regiune, o anumita cantrtate sau un anumit
termen (trei zile pescuitul morunilor pentru domnia urea).
In fine domnitorul scute$te de servicti $i de angairalele, datorite
de tots locurtorn tint domnului sau sluittortlor sau, pe bene-
fictarit favorurilor sale.
Cum ca aceasta este in realitate rostul harazll'ei de' sate-
reese impede din documentul No. 19, in care Nitrzea spune
tuturor satelor, pe care le-a dat mandstirit Tismana: de nici.
un cn.az sau Boer si va areti in ocind" $i ohabd, caci eu iari
de aci inainte va tau $i \Fa dau altuia. Caci v'am dat pentrts
sufletul pa'rintelui meu sa fitt in stapantrea manasttrit
sitsa fitl in ascultare de toate slujbele $i dajditle si. de strapi
$1 de ealeti ohabnice si de cosnite ohabnice". Este evileat ca"
este vorba de toate slujbele $1 (Virile datorite domni_orului de
pe urma unei proprietitt alodiale st la care acesta renuntai ire
favoarca m5nastnii.
Care erau aceste sluibe $i dari? Sa examinant documentele-
De bir sub numele du dari" ne pomeneste documentut
No. 9; de aci nu ni se vorbeste in nici unul dm documentele
pe care be reproducem; in ce pi-Ft/este NT:1mile avem documen-
tele . No. 151) $1 21, care ne dau detain interesante. Vedem ityie
1) Exists o replica fauna a acestui privilegiu lui Mircea, mtercalati intr'un
alts ptivileiu jui Dan 11 (I. Bogdan, Relatimule Thrii-Romane0 cu Bra,o.vut...
I pi. 5), datata cu -19 zile. mai tarztu - decat originaluI slaven, -anume,-25-.A.un--
gust 1413.
www.dacoromanica.ro
 55

special, ca negutatorii brasoveni treceau prtn tars pe de o,

parte marfuri aduse din Occident, iar pe de alta parte luau in
portal Bra' lei, pentru a le aduce in Occident marfuri orientale
aduse de peste mare. Intre cele dintai erau: diferite stofe.
desernnate cu numele de vilar", care dupa I. Bogdan, ar fi
velurul $1 care este taxat diferit probabil dupd calitate. 4$a
vilarul de Ipru costa vama un fertun, vilarul de Luvia un perper,
cel de Colunia 12 ducat" $1 cel de Cehial 6 ducat'. Apoi erau
palarn dupd moda italieneasca sapci francesti", care eralu scu-
tite de vama precum era $1 vilarul twat. Mai se aducea mied
$i vin cu butoml, platindu-se respectiv 1, 2 $1 6 ducat! de butoi.
Apo' cal, cumparatorul platmd 6 ducatt de cal cumparat; ceara,
pentru care se platea 12 ducat' de maid, vite, cu tariful 2 du-
cati de pore, 3 ducat' de vaca $1 un ducat de berbece, piei de
cerb $1 burdufe de branza, pentru care se platesc cute un
ducat de piele sau de burduf. Intre cele de al doilea galsim
panzeturi, ca bumbacul $' camelotul, condimente, ca k.ofranul si
piperul, piei de oriel $1 de alte anirnale $1 alte marfuri ,,4e
peste mare". Toate aceste sunt supuse la o taxa de 3 la sub.'
de perper". Pestele iarast preocupd pe dommtor in aseza-
mantul sau. Un car cu peste da un peste; la Braila se plateste
de maja un perper, la Targsor de car un peste; la Targovi$te
de car un peste $1 de cal incarcat 3 ducati; lad Dambovita de
Fiecare cal inhamat, cute un ducat, $i de cal incarcat 3 ban' si
un peste de car. In fine calaretul, care trece pe la Bran pla-
te$te 3 barn, calul slobod un ducat $1 pedestrul un ban 1).
Mircea exploata vamile in regie sau le conceda boerilor sae
fie pe plata, fie gratuit. In acest hrisov dat Bra.,;ovenilor,
el porunceste tuturor, chiar acolo, unde vama este concesicnata,
sa nu cuteze nimenea sa treaca peste dispozitiunile luate de
dansul In documentul No. 21, in care acorda privilege negu-
tatorilor litvani $i poloni, el porunceste, ca vama sa nu se pla-
teasel, decat o sm,guna data, la Targoviste, uncle se desface
tolba" $1 dornnitorul sa-si compere acolo mai intai tot, ce ii va
placea. Acolo, unde nu e vama vanduta, slujitorn domnesti 'au
portinci nici sa 'nu se uite la, marfa, iar aco!o, unde vama

1) Asupra valorii monedelor lui Mircea si din timpul lui Mircea, a se

vedea studiul D-Igi C. Moisil 4Considera1iuni asupra monedelor lui Mircea- eel"
Bairan, :despre valoarea lor. pg. A-7.

www.dacoromanica.ro
 56

este vanduta de domnitor, vamesul trebue sa se socoteasca cu

domnitorul, fara sa supere pe negutatori.
Dijmele sunt: dijma vmului (No. 8); dijma certi .(No. 10);
vama odor (No. 8, 131; vama porc-ilor ,(No. 8, 13); allbinta-
ritul, numit si vama mieru (No. 3, 8, 10, 13); galetaritul (No.
1, 9, 13); vinariciul (No. 13); vama pestelui (No. 3); globirile
sunt tpomenite (No. 3, 13) si dttsegubmile de asemenea (No. 3);
in fine mai gasim enumerate muncile (No. 3, 8, 9, 13), din,
care se precizeaza caii de olac (No. 8, 13), c5rAturile (No. 13) straja
(No. 19) si pescuitul morunilor (No. 13); precum si veniturile, ca spre
pada: venitul de la moarai de grau, ce a facut-o noua la
Bistrita" (No. 9, 13) 9.

1) Pentru detain, vezi C. C. Giurescu, op cit., Organizarea FinanciarA a

TArii Rornftneti to epoca lui Mircea-cel.Batran.

www.dacoromanica.ro
 IV.

CL A SELE SOCIALE

In fruntea societatii romanesti de la finele secolului XIV $i

inceputul secolului al XV, gasim boerii. Documentele lui Mircea
ni-i pomenesc cat de des $1 situatiunea for privtlegiata reese
din toate randurile hrisoaivelor. Boeri marl $1 mict, boerna$i,
,,barones" sau boerones" intalnim in documentele No. 3, 5, 7,
8, 10, 11, 12, 13, 14, 19 si 20. Rees imediat, cal jucand
in stat, un rot mai important $1 curent, boerii cu situatiuni
sociale inalte $i boerii cu dregatorn, la care, evident, domnul ii
final ja, adaogand ast-fel un title de boerte oficiala, situatiunet
sociata de boerie, daita de stapanirea pamantului 1). Si in timpul
lui Mircea importanta celor dintai covarseate pe a celor de at
,doilea. Gasim 27 de boeri cu titulatura onorifica de jupan, rau
atribuith- de Onciul numai rudelor Domnului, $19 boeri fara titula-
turn Fireste,unii dintre acesttai,cum a aratat atat de bine DI.' C.
C. Giurescu in operele D-sale, Contributiuni ai noui contributiuni
studiul marilor dregatorii in secolul as XIV-lea $1 at XV-lea, se in-
-fampla sa fie trecuti in acte Bra dregatoria for din neglijonta
_scriitorului actului. Ear totusi nu credem sa fie cazul in majo-
1) GAsim in Documentele Slavo-Romane de St. Nicolaescu, pg. 254 tran.-
ser erea inscriptlei de pe lespedea mormgntului lui Viadislav-Voevod decedat la
t() August 1455, lespede puss in timpul lui Neagoe Basarab (1512.1521) Aceasta
inscriptie se terming astfel : c.. S'a f5eut aceastA peatrA in zilele lui 16) Neagoe
Voevod : au f5cut -o Barbul Banul 5i Pgrvul Vornicul $i cu fratti tor, fti tut
Neagoe din Craiova, cad; Viadislav-Voevod i-a facut boeria.
Aceasta boerire a Cratovestifor nu poate ft luatg, decat Intenn singur sens,
.anume acela de chemare la dreggtortt, aci in spew la dregatorii marl, de care
-voevod. Sensul specific al aplecgrit notiunei de Boer mat mutt cgtre situatiunea
-tde dreggtor, decat cAtre aceia de proprietar, tncepe a ce arAta nici chiar jumg-
.ate de veac dupg Mircea.

www.dacoromanica.ro
 58

ritatea mentiondrilor. Aceasta omtsiune a titlurilor se intampF6

prea des ca sd fie patsy, ca regula, pe contul unei neglijenti .
cdactorilor, observandu-se mat ales, ca, de obicei, boerii ne-
titrati sunt puss inainte celor mentionati ca dregitori.
Dealtminteri, existenta unei nobtltmt Independent de func-
tiuni, la inceputurile statelor romane nu se mai discuta. Si
marturia lui Cantemir in Descriptio Moldaviae, unde trateala
separat de nobilime si de boerie in dotty capitole diferite; si a
tuturor istoricilor nostri de seams fac inutild o notia argumen-
tare asupra acestut punct ckstigat istoriceste. Dupd cum aratd
DI. Profesor Ion Peretz in Cursul de istoria dreptul ram In,
existenta unei boerimi litare, proprietard de mart mosti si
cu multi oameni sub ascultarea lor, cu care eseau la oaste, cand
era nevoe, a trebuit sa precedeze boerimea de functiuni, pe
care, decadenta puteru militare a tdrilor romane, istovite de
crancenele razboaie, sustinute cu atati dusmani si mai ales
cu Turcit, a creat-o in mod necesar pe Tanga curtea voevodulut.
Jupann, flra titluri de dregatori, care ne apar in do2u-
mentele lui Mircea sunt in ordinea a;paritii!or, jupanii: Aloft,
Aga in 1391, Vladislav, Manea, Alaman, Bars, Banciul, Milcul
in 1394; Balotd in 1409; Radul, Cagan, Serban al lui Bilcear,
Stoica Rusul, Badea al Vamesului in 1413; Martin, Dragomir
de la Segarcea in 1415; Vladislav, din nou, Mudricizd, Barbul,
Lucaci, fird data.
Boerii acestia sunt pomeniti fara titluri; nu li sa da
distinctia de jupani: Groza Moldovapul in 1391; Voico, Danisor
in 1394, Dragon', Stanctul, fiul lui Barbul, Radul ftul lui Stan,
Bostea, Cernea, in 1409; -Pazov, Alaman e oare aceias per-
soand cu jupanul Alaman din 1394? Stoian Olin, inteun do-
cument -Bra data (No. 20).
Boerii urmdtori sunt mentionz,ti ca dregkori: VInd vornicul
e oare acelas cu Jupanul Vladislav din 1394? Deigan ban,
Holdovici logoldt in 1391; Stand ban, protovistierul Popp,
vistierul Serban, stolnicul Bratei, Costea pincernic, Sin spdtar,
Subas pivnicer, Filos logolit in 1394; Radul bap, Serban Via-
tier, Irkii dregator, Manciul vistier in 1409, Ra:_ul ban din nou,
logofdtul Baldovin in 1413; Radul, bap si vornic, in acelas
timp, Aga ban probabil jupanul Aga din 1391 , Baldoyin
logoidtul, Micul vistier probabil jupanul cu acelas nume
-din 1394 , Stdnild corms, Manea stolnic, Gherghina paharnic.
www.dacoromanica.ro
 59

In 1415; Radul ban a patra oarli; Berendet stolnic, Dragan

vistier, fill data.
Observant, ca in documentele ramase dela Mircea nu ga-
srm marturnle boerilor laolalta cu fectorn lor, ca in uncele mol-
dovenesti dela Alexandru cel Bun. ,
Totusi nu se poate tagadm, ca este o apropiere intre pre-
zenta feciorilor de boeri intre martorii din vechile urice moldo-
venesti, desi nepomenitt pe nume st prezenta lut Radul fiul lut
Clazan, Radul ftul lut Stan, Stanctul ftul lut Barbul, etc , din
hrisoavele lui Mircea Voevod.
Lista dregatornlor depe vremea lut Mircea ne-o da in
ordinea cronologica a aparitiet for in documente, Dl. C. C.
Giurescu. Ea este urinatoarea:
1. Vornicul (1389 Septembrte 4).
2. Banul (1391 Decembrte 27).
3. Logofatul (1391 Decembrie 27).
4. Vistierul (1394 lanuarie 8).
5. SpItartil (1394, Ianuarie 8).
6. Paharnicul (1394 Ianuarte 8).
7. Stolnicul (1394 Ianuarie 8).
8 Pivoicerul (1394 lanuarie 8).
9. Comisul (1415 lunte 10)3).
Catalogarea boerilor dupI dregatorti e urmatoarea:
Vornici sunt: Vlad in 1391, acela3 probabil cu Vladislav,
Radul 1411, mentionat tot- de -odati ca ban, aceasta din urm:i
demnitate, trebue sa-t fie data in ainintirea baniei, ce o o:_upase
anterior in 1409,
Bant: Dragan in 1391, Stand in 1394, Radul in 1409,
Radul tarast in 1413, Radul din nou (fail data), Aga in 1411,
Logofati: Holdovici (foarte probabil Baklovin, scris gresi
in actul din 27 Decembrie 1391), Filos in 1394, Baldovin in
1411. st 1413,
Vistiert: Popsa (protovistier), Serban in 1394; Serba, din
nou, Manctul in 1409; Micul in 1411; Dragan, fail data,
Spatari (mecionost) : Sin in 1394, Vasea in 1411.
Paharnic: Costca (pincernic) in 1391, Gherghina in 1411,.

1). Contributtuni la studiul marifor dreglto-i ed Datina Romaneasca 19 C.

VAleni de !Aurae, de C. C Giurescu. pg 39 Veal asemenea de acelaq attcr-
alloui contributtum la studiul mar for drrgatori In seo. XIV I XV, pg. 33.

www.dacoromanica.ro
 60

Stolnici: Bratei in 1394, Manea in 1411, Berindei farce

data,
Pivnicer: Subas in 1394,
Comis: Stant la in 1415.
Mai gasim in fine tin boer gra atributittne bine definitiii
n hrisovul dela 1409 si anume pe tin oare care Irkii, dregOor.
In documentele latinesti acesti batones sau boerones par
sa desemneze boerit de neam din preajma domnului. Unii
joacA ro utrneOiebita important.A. Sunt trimesi spre a
Incheia tractate, care obligi pe domn si pe tail. Unit, ca a-
insusi domnitorul, isi dau consimtimantul la acele acte si Jura
si ei respectarea obligatiunilor cuprinse in ele,
aroi iscalesc ca
martorii. Astfel in actul din 1390, in eel din 1391 si in eel din
1411. Mircea Ise obligiI fats Ode Craiul polon de Baronum tostro-
rum unanimi consilio". In hirazirea satului Scoreiul, pe care
o face in 1392 lui Stanciul Egumenul si fratelut acestuta Cain,
Mircea face donatiunea: ex nostra benigna Clementia, sanaque
deliberatione, et e consensu Consiliarorum nostrorum, cetera-
rumque Boeronum", angafand si pe Mihall voevod s.i res-
pecte si s intareasca cele acordate. Quod vero superius
scripsi id meus dilectissimus filiLis Michailai Vajvocia, cunt cue-
tens Boeronibus oorroborabit et confirmavit"; si aratA, ca
actul este daft de el si de boeri. Haec volens cum ceteris Do,-
minis Boeronibus", hasce nostras literas... Dominis Boero-
nibus datas"; iar la 1395 se leagi fats de Sigismund, Craiul
Ungariei, sub fide et jura;rnento nostri et Baronum nostrorum",
In actul din 1391 (documentul No. 7) Manea si Voicu
sunt ogre .aceiasi din documentul No. 10 (1394)?
sunt chemati comiitt, rang nobiliar mai inalt. Aqeste a-
tributiuni date boertlor mart c ci nu:mfat de aces-ha
poate ft vorba,, de oare-ce insist diplomatica lui Mircea face
distinctia intre boerii mart si boerti mi:i aceit oonsens al
for constitue un argument pentru participarea boerimei mari,
reprezentata prin sfatul domnului, la carma lstatului. Era oare
aceasta participare a sfatuilut domnesc la atari acte de guver-
nare o realitate sau o fictiune, pIrertle si vointa sfetnicilor
erau ele de oaresi-care greutate in dectztunele domnesii? A-
ceasta este o chestie de fapt, greu de precizat. Red,litatea Stu
ne-o putem inchipui, de rat ca depinzand direct de prestiguil
ctonmului fail de sfetnicii sat. Vointaf unui Mircea ne-o ime-
ottani ca preponderenta. Dar forma oonsfatuirei si a consen-
sului sfetnicilor dainnesti, de Baronum nostrorum unanimi con-
silio", trebueste respectatI, cu atat mai muit cuvant, ca se in-
www.dacoromanica.ro
 61

chee un tractat, pentru valabi.itatea ca'ruia, partea cealalta, isi

is toate precautiunile. Existenta acestei clauze a aprobArii con-
ventitmei prin sfatul donmesc i5i are deci importanta ei, eaaci
formal vointa voekrodului nu apare In aceste acte ca valabita,
de cat ca complectata de vointa sfetnicilor domnesti. Aceasta
intereseaza aci, caci ,se manifesto' principiul unei vointi, alte
de cat acea a domnukai si de importanta juridica at ca'reia, stiau
sa-si dee seamy suveranii straini. Si aceasta vointa apare aale-
odata complect separati de acea a princepelui. Asa jura, spre
pilda, Costca Valahul lui Vladi-slav Iaghello fidelitatem regi
ct regno Poloniae, et si forte palatinus eius rebellare vellet,
se non vel e assistere ei" (Dogiel 1. 600). Aceasta in 1402
Pecetile boerilor, figurand stemele for reciproce, sunt atarnate
langa pecetea domneasca. In diplomatica Latina a Poloniei sunt
numiti proceres".' La 1444 boerii maldoveni jura, ca-si Vor
tine credinta, clear dada domnul ar parasi-o1).
Fireste, trebue tinut cont pentru junta judecare a privile-
giilor bocrimei imari de situatiunea momentului. In 1402, suntem
la un inceput de domnie, intamplat dupA vii sbuciungri interne.
In 1444 ne aflarn On conclaniniumi anarhic al descendentilor
dui Alexandru-cel-Bun. Cu cat dounia era mai slat* cu atat
boeriihea era mai tare si strairni trebuiau s tuna cont de a-
ceasta. Dar on -cum, aceste privilegii ale boerimei, reprezentata
prin exponentii ei de frunte, existau si se manifestau dupd
imprejurari, rovers cu destoinicia domnului.
Dar cuprinsta cuvarhului de boer" se intindea si in afara
de sfera celor, care traiiu in jurul damnului sau ocupau dire-
atorii. -

Boer desemna in Muntenia-5i C. Giurescu in opera sa

Despre Boeri" a aprobat -o in modl luminos ori si care pro-
prietar de pa'mant, mare sau mic. Si lucrul acesta, stabilit in mod
documentar,, corespunde cu insa;i necesitatea organics a unei
clase nobile intr'o societate feodala. Clasa aceasta, -hind dat feo-
dabs mil specific at Munteniei, nu se putea funda, dent de pro-
prietatea piimantului. De t notiunea romaneasca de nobil no-
tiunea de boer se confunda cu notiunea de proprietar de panjant.
Documentul No. 8, numeste boeri pie egumenul Stanciul
si Pe fratele sau Cahn. Conditia for sociala_ ii urmeazia in
starea .Monahalia. Documentele 3, 12, 13, ne vorbesc de boerii
1) Iosif Nadejde. Din vechiul Drept Ilotngn pg. 111, dupg Arh. Istorica
t. I i II.

www.dacoromanica.ro
 62

mari si de boeri mici. De boerii maxi ne-am ocupat, in limitele

permise de cadrul sprezentei lucrari. Ei sunt marii proprietari,
personajele cu situatiuni inalte, demnitarii si dreghtorii din
jurul tronului. Muntenia, ca si Moldova, in aceasta prima epoch
a feodalismului, nu ajunsese la raspandirea titlurilor de drega-
torii, care culmmeazh la sfarsitul secolului al XVII-lea si con-
tribue la Reformat" lui Constantin Mavrocordat asupra statu-
tutului boerimei (1740).
Midi boeri (soir pitta... maaa) din doc. de mai sus sau
boernasi (H ,s,aouttay ...twalp4nitp3a1). die doc 18, In consecinth nu pu
teau fi de cat proprietarii de mosii alodiale, o abe sau ne
de_.intinderi mici si mijlocn. Not, pe dansn ni-i reprezentam
in epoca ce ne ocupi, ca constituind o clash ruraLa numeroash,
foarte apropiath, in majoritatea elementelor sale, de taranime,
dar de o Wartime mandra si instarita. Venni cu un grad
imediat superior asupra unei alte clase de proprietari liberi.
Vorbim de cneji.

Mircea ne vorbeste in documentul 181) de un boernas cu

nepotn lui; Vlad cu nepotn sat Sisa1, Buia si Stanilh cu fratti
sit. carora le contirma o ocinh st pe care ii scuteste de toate darile
st slujbele, afard de esirea la oaste la rhzbotu mare". Amin-
teste de un jupan" Valcul pe care it numeste cinstitul Boer
al Domniei mele", (doc. 20). Mentioneaza boeri, care ar mcerca s
calce poruncile sale si pe care ti ameninid cu mare eau si urgie
in acest caz; ba chiar d porunch satenilor sa nu-i asculte, ci
sa le dea la cap". Ne vorbeste de slujbasi, care nu trebuesc
confundati cu slugile Domniei mele", acestea fiind in general
toti supusii, incepand cu boerii cei mai maxi; ci sunt dreghtori
mai mici (doc. 3) In sfarsit, ne vorbeste de c'apeteniile Dristorului",
',dm. 3) de sigur un fel de_parealabi ai acelei cetati si de unii slujitori
special insarcinati sa strauga anumite dijme si dart, ca glob-
nicii si galetarii, vamesii si cumercherii (doc. 21) Dar din cartea acea-
sta a sa adresata satenilor din satele &Amite de el manhstirei Tis-
mana, Mircea ne vorbeste si de cneji, si anume trecandu-i inain-
tea boerilor (doc. 19). Dach ar fi sa urmam phrerealui Xenopol,ar urma
ca cnejii sa fie superiori in rang bo'erilor. Dar aceasta nu poate
corespunde directiei unei evolutii sociale, all carei sens e con-
firmat d'allfminteri docurnentar. Cneazul nu putea fi in epoca Itti
Mircea, de cat inferior boerului.
Inteadevar cneazul ne apare, nu numai in cele mai vechi
1) Studiat Rini de I. Bogdan (Un Chrisov at lui Mircea cel Batran. An.
Ac. Rom. t. XXVII No. 4). Asupra lui boernag (noaliptitpa) vezi pg. 3.

www.dacoromanica.ro
 63

documente romanesti, ci si in toatestirile alutochtone sau strAine,

ce le avem despre cel,e mail de demult asezdminte sociale ale
Romani lor, ca sefii for imedjalti, avind asupra for drept de ju-
decatd si de anlicare a legei romane, antiqua et laudabilis
consuetudo Vallahorum" i) de aciministratie a tor, in limp de
pace si de rdzboi. Ei aipar si in sensul strict al cuvantului,
nu pot fi alt-ceva ca conducitori de sate, ce sunt tot atatea
formatiuni constitutive all unei gins ", '). Cnezii sunt elementele
de cdpeteme din confederapunele de sate, impartite in pleriie,
1) Doc lui Sigismund, Rev al Ungariei, 1427, in Kurtz, Magazin
fur geschichte Transilvaniens, pag 315 tom. 11.
2) AlAturea de termenul de cneaz intalnun in diplomatica moldo-
veneasca (I Bogdan, op cit , pag 11 et sq.) termenii de Jude, judec,
i vatarnan Evident, Jude 5t judec sunt doua forme decsebite pentru
aceiasi apelatie. Dar ludecul 51 vatamanul desernna ogre pe acelas
Persona.' social denumit cneaz2 Sau fiecare din aceste denumiri co-
respondea unui anumit personaj?
Itosetti (op cit , pag 153 et sq ) sustine, CA , juzu si vatamanu
erau diregatorn pusi de cnejii, care stapaneau mai multe sate, in
acele in care nu aveau sederea for ". Acesa judect nu erau ered:tari,
ca cnejii, ci numiti sau alesi pe viala (pag 40)
Bogdan (op cit pag 32) inclina a crede, ca judec sau cneaz
desemneaza aceias persoand, judec fund un termen mai ales popular
cneaz o apelatie mai mult de terminologie oficiala, introdus ast-fel
in limbA
Chestiunea trebueste rezervata dupa parerea noastra Un argu-
ment ar valida parerea lui Bogdan. ,equivalenta in diplomatica ambelor
principate a termenelor de cneaz 51 de judec, a derivatelor for ver-
bale ! a se cnezi, a Se Judea , aratand pe omul fiber, pe proprie-
tarul, sau pe acela, ce devine Tiber Totusi se adevereaza in acte refe-
ritoare la Romanic din Serbia din sec XV, existe.nta de judecAtori, ce
nu pot fi de cat judecn, alaturi si distincti de cneaz (Monumenta.
istorico-juridica Slavorum Meridonalium Pars, I vol. IV Hirvatski
pisani zakoni Zagreb 1890, pg 432, No. 4) , ca pe bunurde llor
(a Romamlor) sl nu se aseze nicrun croat cc cneazul qi judecAtoni
(cSii,u) lor, tar cneazul si Judecator.i for sa vina de. cloud ori re au
pentru Romani, pentru tot ce e spus mai sus" (Harazirea ba-mlui
Ivan i-pancapan, 1436)
Pc d'alta parte este logic sa admitem, ca aceasta east de comfit--
a-tort de clanuri, de administratori liberi si fara sarcini, de sate sa fi
fost numeroasa Ea compune partea cea insemnata, cea mai valoroasA,
gata on -cand de lupta, mergand la toate razboaele, mar 1 mtet
(vezi doc. No 19) ale voevodului, si a caror frecventa rens to v cto-
masa fath de dusmani puternici, impune concluz a unei armate rime-
rbase. Metnbrilor ei li 'Se aplica denumirea de bberi", cc se intinde
treptat asupra ei, pentru a o cuprinde intreaga Dansa tfintr'irn incepirt nu

www.dacoromanica.ro
 64

in gintu, in Mmeael) in clanuri familiare coprinzand"

fiecare un sat sau mai multe sate, ajungand chiar sA" stapa-
neasca, intr'o alcatuire deosebita, intinden considerabile ca
Vrancea, Campulungul, Tigheciul mo/dovenesti, carora voevoin
interrieeton au trebuit si le recunoasca, pentru a le alipi si
mentine in limitele statului for feoclaj, anumite privilegii, cr.
consacrau ramasitele unei pnmordiale organizatiunt gentilice.
Peste tot in Ungaria, in Serbia, in Polonia acolo, unde
nu s'a putut infiripa state romanesti, si unde totusi au font
Romani, cnejii ne stint indicati ca sefi ai acestora si ca atari,
servind intre acestia si Regele, Tarul sau Craiul sau Inc. a, feodalul
sau institutia, eclesiastica de care, din vrere sau nevrere, de-
pindea, de intermediar si de reprezentant al cel,or de subt dansul,
putandu-i angaja formal -lap de autoritatea contractanta, dar
subt respectul acestei consuetudo Valahorum". Seful statului
sans feodalul, care-i tinea local, nu-1 cunostea de cat pe cneaz,
precum Valahii" tot nuLmlai pe cneaz it cunosteau. De fapt,
capetemile si neamul fundatoare ale statelor straine au gasit
pe Romani, traind inteaceasta forma gentilica subt conducerea
cneplor tor. Au tratat cu dansii, caci era un mare interes de
ahi mentine pe pamanturi pustii sau putin locuite caci
atunci omul, muncitorul sau razboinicul, avea valoare, nu pa-
nrantul. Cnejii prin insusi formatiunea de stat feoda15, alcatuira
astfel o mica nobleta de taxa, pe cand Romania de dansii ascul-
tatori, treceau in randurile populatiunei de jos.. Dar aceasta si-
tuaitie deosebita a tnejaor nu tinu, precum nici nu putea Sa
find, fats de situatmnea privilegtata a nobililor, consacrata de

poate ft de cat numeroasa, cam processusul general at propnetatii este

de restrangere a mien proprietatt in folosul marn proprietalt si i-a
trebtut patru secole pentru a ajunge la criza domtnanta de la finele
sec. XVII
Asa fund atunci, oare numai dintre cneji s'a recrutat clasa boe-
reasca de tutu proprietart hbert? Fost'au cnejti destul de numerosi
pentru a o forma Sau trebue s admitem o numeroasa clash' de cneji,
muniti indiferent st judem, raspandrli cu atributiunele for prin sate,
dar neputand, ca in ipoteza lui Rosetti a ft stapatutori pe mat multe
sate (pag.. 160), bind prea rani in cazul aoesta, sau Inca sa primim pArerea, ca re
langa cneaz, fit ntau i judeci, can avand privilegii dace nu identice, dar similare cu ale
erau personate soctale aproape egale cu dansul, alcatuind laolblta
clasa conducatoare? Tot atatea intrebari, ce-si asteapta raspunsurile.
1) ameae in sens de famine". Predicele popes Origore de
Manuctu. apuu I Nadejde op. ctt. pag. 50

www.dacoromanica.ro
 65

suvera,ni, sustinuta de intreaga for class conducataare. -t;nejii

deveneau, dupa imprejurari .ei insasi nobili, cu caracterele si
atributiunele claset nobiliare, sau se confundau cu tairanimea,
urmand soa,rta et. Era finitul fatal al unei evolutii, o trecere
dintr'o faZa samara inferioara intealta supermara ei
Gaud studtam ape cnejii din principate, in deosebi pe cei
din epoca lui Mircea trebue s avein in vedere aceasta evoIts-
thine si circurnstantele, subt care ea s'a infapituit.
In tarile, care urmau sa alcatuiasca principatele romanesti,
Romanii au trait subt cnejii for in aceiasi organizatie relatat4
de stirile, ce le sunt referitoare in Mania, Serbia, Ungaria.
Acei cneji Ion si Farcas, amintiti in 1247 in diploma lui Bela
IV, nu pot fi, trtulatura for clear o indica', de cat sefii unor
confederatiuni de sate, unor cilanuri reunite subt dansii, cneji,
mai=p7eSe cneji mai mici de sate. Dar pe canfiniille car-
patice ale regatului ungur, Romanii prind a se organiza in
state feodale incepatoare; sunt voevodatele lui Litovoi in Ol-
tenia de nord si lui Seneslau la Arges, la jumItatea secolului
XIII-lea. Subt primal domnie, documentar stabilita, acea a lui
Basarab 2). acest din urrr voevodat, prin extinderea lui asupra
comitatului unguresc al Campulungului, apoi asupra tirii Loviste,
feod al regeltu Ungariei si asupra voevodatului lui Litovoi,
acum in posesia descentilor acestuia, fundeazi in prunii trei-
zeci de ant ai secolulut al XIV, principatul Munteniei. 11 des5-
varseste asst -fel Basarab, apoi Alexandru Basarab, prin en-
cerirea in contra Tatarilor, a partilor rasaritene ale Mun-
teniei 3). Peste tot locul Basarab a gasit, de sigur, aceiasi a-

1) Asupra chestiunei cnezilor in tarile straine, vezi Hajdau,

Arh 1st a RomAniet, t I, pag. 153, t. III, pag 173 3Columna llui
Traian, 1870-71. Mototolescu, Jus valahicum in Polonia, Buc 1915,
I. NAdejde, op. cit. I Peretz, Zakonikul lei Stefan Dusan, 1905,
vezi opul meu Le Nomos Georgikos, S.rey, Paris 1929, pg. 44 et sq,
2) Vezi plunk lei Hajdau. Cf Negru-Voda, pg CH et sq,
Stoica Nicolaescu, despre extstenta unut prim Radu-Negru, ca
intemcetor al Tara Romanestt (De la Intemeerea Tani RomAnesti, pgf
15 et sq. cf. pg 16, ocolnita din 1232, cu mentiunea domnuluii
referitoare la satul Resinari)
Pentru expunerea noastra, numele intemeetorulm" este indifz-
rent, precum e indiferenta o dIferenta de cite -va decenii.
3) Vezi I C. Filttti: Despre Negru-VodAl, Cultura National/,
Bucuresti, pag 10 et sq lorga: Geschichte des rum. Volkes, pag. 25-1-
5
www.dacoromanica.ro
 66

sezare socialA: tarand subt cneiti lor-.. Cu aceasta organizare a,

avut dansul a face, in extinderea voevodatulut siu. Si trebue sa
ne gand:m, ca asemenea curt-Indere de teritorii la est si la.
vest, trebue sa ft comportat lupte E greu de admis, as asemenea
ntArtre a voevodatulut de Arges s se ft petrecut printeuns,
consens unanim al cdpetentilor st at poporulm. Trebue sa
avem in Yedere CA Lovistea st Campulungul erau feode ungu-
restt1) Suntimantul de crechnta feodal trebue sa ft adunat cell
putin o Ipartc din cneji imprejmul bandentlor seg-morilor ungurl.
Cazul este a,nalogsu circumstantele fundint_principatului Mol-
dovei. Acolo se stie istonceste, ed. Bogdan a trebuit sa go.
neasea prin lupte pe Sap, ftul lut Dragon, st credinciosul re-
gelut ungur, susitintit de partizanit lut, ce nu puteau fi de cat
cnejit moldoveni de subt ascultarea sa. 51 Basarab trebue s
fi intamptnat impotriviri de 'felul a,cesta, dacd nu in alipirea
voevodatulut gorjan al lui Litovol, dar in restul Olteniei,
care Sc afla, cdci altminteri, n'avea cum fi, on subt legatura
feodalt a banului de Severin, on subt acea a cavalerilor Ioa-
nitt2). B probabil, cd aceasti rezistenta sa ft fost mult slabita
caci altmtnten, claica n'ar ft fost astiel, nu ar fi avut loc reu-
sita ltu Basarab prin criza regalitatu ungara de la 1301 la
1308, cauzatA de stingerea dinastiet Arpazia,or pana la urcarea
pe troll a Angevin' lor. Crud, care a avut, ca rezultat, o nedul
merire ni o lancezire a indatonrelor feodale de la mai mic la
mai mare, de la vasalt la suzeran si de care nu puteau sa nu
profite voevozu romans, dornict de a scutura legatura feodala
ungureasca, pentru o aisezare a for mat putenuea, spre suprema
1) In 1311 Lovi$tea aparImea Inca lui Nicolae de Talmaci feodal
ungur, Impreuna cu Amlasul In 1319 Amlasul $i alte teritorii vecine
transilvanene, continua sa-i apartie lui $1 familiet sale, fail insal de
Lovi$tea. Cea ce arata ca dansul ramasese credincios Ungariei sau voe-
vodulut transilvean, prin urmare ca trebue sa se fi Impotr.vit lui Basarab,
ce-i cucerise Lovistea Aceia$1 reflexie urmeaza asupra Campulungului:
oziosnitele Laurentm este ingropat acolo in 1300,, dar ca ult m repre-
zentant al regatulut S-tului Stefan, deci urmasul sau s'a luptat, tat%
succes Insa, cu Basarab.
2) Cnezatele lut Ion $1 Farca$, concesionate acelor cavalen, 13rin
diploma lui Bela IV in 1247, sunt cuprinse in tara Severmultu ce
se Intindea pans la Qlt.
Aceasta cuprindere a Olteniet are loc dupa invazia Tatarilon
(1241) dupa ce banatul Severmului fusese cucerit de Unguri, subt
magtstru" Laurentiu, apot numit ban (1270). (Onciul, Ong Annul);
pg. 171).

www.dacoromanica.ro
 .67

linta a suzeranitatii., propni. Sentimentul religios, de sigur,,,

trebue sa. fi contribuit si el, in solidaritatea ortodoil a Roma-
nilor contra catolicismulut regatului suzeran, la destramarea
leg-aturtlor acestora fata de regat. Dar nu el a fost cauza domi-.
nanta distinctia intre ambele religii nu a devenit transata
1e cat prin organizarea bisericei de rat ortodox a principatului
de catre prima Basarabi. Motivul determinant a fost vointa
44. a fi !de sine statator (cAmomma<agiudi) a voevozig_or din Arges,
valuta, ce a, fost adusa la indeplinire de Basarab, fiul lui Ti-
ftemir", profitand de uncle circurristalte politice priincioase 1).
Prin lupte si-au intins apemenea stApanirea Basarab si fiul
sau Alexandru, asupra Tani Negre", adica a Tani la rasaritul
comitatului de Campulung, cucerind'o de la Negri'. Tatars 2).
Dinyartea ritarilOr, conduct de Khanul Otlamos sau Atlatrros,
ramas in folklorul nostru subt numele de Alimos din vestita
balada, trebue sa se ft luptat contingente de Vlahi, subt cnejii
Tar, dusrin lupta ca supusi ai Khanulut, conform indatorirelor lor.
----Pentat ducerea acestor lupte, Basarab trebue sa ft avut st
sa fi a,mplificat o organizatie armata, carat:lila sa fan' fata sar-
cinelor de indeplinit. Numart ast-fel ne putent explica izbanda
lui. Nu trebue s1 ni-I inchipuim' ca o simpla cap etenie, aleasI de
sefi de clanuri sau de sate 3) El este Basarab, films Thocomery "4)--
deci e de rresupus, parintele sau ai avut, cact altminteri n'ar ft fost
precizat ast-fel, o situatiune, daca nu egala, cel putin apropiat) de
ai sa. Pe d'alta parte, rezultatul descoperirelor de la Curtea
de Arges D) ne pun in fata unor probe de civtlisatiune, care
pentru a -ix ajuns la acel grad, trebu2 sa ft fost produsa de o
societate infiripata, Inca mat de malt, intr'o -forma de stat
fortmente de stat feodal. Nu Q., societate de clanun rurale ar
ft putut produce un monument de arts de aceasta insemnatate,
cum nici o asemenea societate ar ft putut face dovada de atata
perzistenta in indeplinirea unui gand politic st de atata putere
1) Fessler: Geschichte von Ungarn. II, pag 54-61.
2) Halclau, pg CXCV et sq. I C, Faith, pp,,
Negru-Voda
cat. pg. 5
.3) Formatia genttlica, cea mat probabdd la no], a fost acea a
unui clan", a unel familu marde st intense prin descendenta barba-
teasca, asezata intr'un sat, cum An-/ arata rostul batramlor" sau
mosilor". Amplificatiuni acestei ipoteze nu ultra in cadrul prezen,tei
lucrari.
4} Hurmuzaki, I, 1, No. 498, pg 624
5) Ven V. Dragluceanu Curtea-de-Arges Bucuresti 1925 '
G. I Bratianu, Rev. Istonca, 1921 (t. VII) Artic)lulmeu in 'Cony. Lit.,
1920, pg. 560.

www.dacoromanica.ro
 613

ointeo continuitate de lupte necesare. Avem a face aicea +cu uk

interesant fenomen acel at repedei 1) transformari at
unei societati, dintr'o stare inferioara de confederatiune de ela
nun, intr'un stat feodail, pe care it &tin organizat, Inca de
pe vremea lui Basarab, intem-eetorul. E o brusca cristalIzare
unor elemente, ajunse evolutiv la gradul for anunut de preci --
pitare. Acest voevod, cu caractere incepitoare de suveran, pea--
tru necesitAtile vietei sale de capetenie a unui stat, pentrit
trebumtele inherente formaitiunei acestut stat, a avut subt or--
dinele $1 in jurul lui oa;neni, care l'au servit pe dansul per
sonal $1 an servit cauza comund, ce dansul voevodul o
reprezenta, organizand, stiangand, comandand ,elementele vii ale
poporulut sau incA alcatuind clasa mai aleasa $i mai credin
masa, puterea cea mai mare de lupta $i de rezistenta a
acestut popor. On-care stat feodal nu se poate concepe Mara
existenta unei clase privilegiate, care formeaza insa$i armatura-
sa clasa avand indatortrele $1 drepturde sale $i a caror
conexiune $1 concordantd alcAtuesc bazele $i cadrele acelut stat.
Fara existenta unet nobilimi organizate nu exists stat
feodal. $1 Basarab a avut o nobilime organizata in jurul lui-
$i in fruntea poporulut sat"; altminteri nu ne putem explica.
"zbandele sale in contra feadahlor unguri, in contra Jut Carol
Robert, in contra Tataralor. Nobiln lut se numeau boeri.
*
**
Boerii, ca on $1 care nobili reodali 2), erau in esenta for
propnetan rural', avand comanda sociald, proportionala cu a
verea for in pdmant, asupra celor de subt dan$u sau din
jurul tor. Unii dintre ace$ti propnetan se 'vest la curtea din
Arge$ a voevodultu Basarab, vasal al regelui Ungariei, dupii
modelul curtu suzeranului, $i a carui imitatie trebuia sa
regaseasca la curtea altui vasal, voevodul Ardealulut 8) mai
apropiat de dansul.
1) Spunem o repett, transformare, cgcl alaturi de voevodattd
de. Arges, stapanirele lui Ion si Fatcas sunt desernnate Inca in 1247,
de cnezate, prin diploma lut Bela IV si e de presupus, d neoace ide
Olt, o stare sociala analoaga, in prima juinAtate a sec. XIII
2) Vezi Oswald Splengler Der Untergang des Aberullandes
(Amurgul Occidentului) II, pg 221 si pg 431 Asupra forma(ition
nobilimei in epoca feodala, uvrapilre lui Gugiiermoz, Imana--Steeneng, Fustel
de 1/4oulanges, etc., etc., etc.
3) Credem, ca existenfa unor elemente din descaperarele de la
Curtea de Arges probeaza o puternica influenti occidentalk ce nu
putea ft transmisa de cat prin Ungaria. Ast-fel . fnesci cavalerului
tara cap, monezile tut Vladtslav, inellle gasite, costumul voevodulut,
ramasite de valuri si de stofe.
www.dacoromanica.ro
 69

Numeie generic a, acestora, care aptropia pe voevod, e nu-

ymele de hoer hie, de la curtile tarilor buleiresti l) -k it
- de la care se copiazI organizafia for byzantina, aplic2nd-o
-
eurtii domnulut roman. Boert sunt deci, cei ce vin in a,tingere
"-cu voevodul si care primeau insircinart de la dansul ince-
.pand en ins5rcinarile de servicii ale curth si care se confundau,
,,ca in toate primele curti de sefi Si de monarci, cu servicii ale
_statului, terminandu-se cu ins5rcinAri de comenzi si de execu-
,liune in detaliu, pentrp. indeplintrea carora, se conta pe exis-
-tenta unet clase superioare d e aceiasi origind si de aceiasi
.alcatuire, ca cei, care inconjurau pe domn.
Numele cle boer al fost dat intai acelora, care inconjurau
.33e voevod si care nu-1 putusera inconjura de la inceput, de
,cat in virtuteai calitald for de oameni liberi, avand aceasta no-
,bilime .a, bbertapt, ce numai stapanirea pAmintului o putea da.
_A fast extras aipoi, in mod natural st mecanic intru cat-va, acelora,
Orora li se putea da, avand aceiasi nobleta, datorita stApanirti
TAirjuitului, si care formand clasa conduc'a'toare, erau inchcati a
primi ordinele pornite de 1a curtea donmeasci st a le executes
Fireste, inarate de intemeerea statuluit, acesti oameni liberi,
..acesti sefi de sate, acestistaparti ai loculm" erau susnumitii cneji.
i-Dar distinctia trebue sa. se fi facut repede intre cei, care
emu in lega'tura mai aproptatai cu 'voevodul de Arges
Ia.
Oct dc dansul e vorba si de organele si resor-,
tisantu for rurali st care ast-fel ajunsesera a se nunit
boeri ca cei de la curte si acei, care con-
tinuau a ft criejt in satele tor. Termenul de 'hoer, desem-
.neazA din partea dornnului de la Arges, nu numai pe dregatorii
din jurul lui, ci st pe proprietarit alachali, din care, primit, se
secruteaKa boeru mari. E o apelatie si o notiune notfa. venit5,
.codata" ctt intemeerea unei start sociale noud acea a statului.
it lorga, Gesch d r Volk pg 253, I Vezi asemenea in Prinos
lui Alexandra Margluloman Enigme istorice d? M Theodorian- Carada
pg 1-41 si sq D-sa atribue o origina .,,ab antiquo" bulgara .clasei
conduratoare a Romanilor in momenta' fur/darn pr:netpatelor si ex-
plica, astfel printr'altele, denommatta slava a inst tuturielor dommei
si boerimet. Teorte ingentoasa Ar tetra in cadrul alegatiunelor lui
-Onctul (Originele Princtpatelor, pg 36 et sq ), ce afirma extinderea
-tzaratul-ui vlaho-bulgar" al Asanestilor in Munten a si Oltenia. tiniu-
nea Tarn Romancsti cu Bulgaria in imperial Asanestilor dureaza 'Ana.
Ia invazia Tatartlor (pg. 39) Nu e locul insa, in aceasta mica!
Ltucrare, c discuta teorid D-lui M. T-C

www.dacoromanica.ro
 70

Boerul este propriefartil alodial este - stapanul -necon-

testat al unel Intinderi de patnant, cu drept de- usagiu al vent-
tbrilor si de dispunere a fondului, drept caracterifiri principale
Evident, din posesiunele cnejilor in sate, precum si din
drepturile for de stapanire asupra satelor respective, s'a for'-
mat, printr'o perfectare $1 o precizare, de cItre domn, dreptqL
de proprietate alodial, in beneficial for si a balerilor, ce se
recrutau din sanul lor.
0 astfel de precizare a drepturilor totale de posesiune 'nu
putea lua nastere, de cat data- cu infiintarea statulut. 0 stare-
prefeodali, o stare sociall gentilica pu o poate comporta. Pe
dud insasi existents statului feodal, nu se poate razarna de-
cat pe notiunea $1 funta proprietitii a,lodtale. Titrul ei juy-
riche din voevodatele romanestt tinde sa fie, singur, actul dr-
confirmare sau de dame al ei, dat de doam. Ai Carte,
ai parte" 1). Insemnatatea lut e atat de mare, in cat propme-
tarn, in decursul istoriei noastre fac tot posibilul s:1-1 reinoiasca
la vent - ce schimbare de domnie In Moldova, insusi numele
actului uric ajunge prin a arAta speta de posesiune a.
pamantului, anume proprietatea alodiala uricul pe care
dansul a consacrat-o E tocmai aci o probi, ea o asernenea
proprietate nu s'a putut infiinta, de cat odat1 cu puterea c:om-
neasci, ce 144/um statul. Notiunea insasi a acestei proprie-
tati a (provenit $1 a fast Brum-it'd din actul c;oinnesc, $1 inteatat,
in cat denumtrea el, in Mclldova, si-a luat-o de la acest act, ce-i pre-
ciza dreplurile E o apelatie noun a until mod cie posesiune noun,
concomitent cu o noul organizatie sociala. Stat si damn, boe'r
si proprietate alodialI stint termene conexe ale ace:mast stadiu
istoric.
Aceasta nastere a proprietatii alodiale data cu statul
Munteniei, si lucrul trebue sit se fi petrecut asst -fel 71. in
Moldova comportand inciatorin precise Care voevod, adick
catre star, a fost inlesnit $1 prin faptul anexiunei, care nu ne-to
putem inchipui cum an spus'o firs lupte, a voevodatului
1) Parte, ti ebue aci luat in sans d; parte de mcs,c ,Pars"
sau portio", a lexicultu colonatului roman.
2) Nu e locul in aceasta scurta lucrare a discsta t2cria Jut
Rosetti in opera sa, Pamantul, Saturn i :taparui, asupra ex stentit
dreptului de Judecata a cnejilor st a transformaru ac2stai drer.t per-
sonal in drept real de proprietate asupra intind2r.lor supusz juridicttei
for Asupra lut Luta" vezt mat jcs pg. 93.
www.dacoromanica.ro
 71

Dolan, a feOdelor- ungure$ti, $i a intinderilor titare$ti, cu po-

pula.purn romane$ti. E tatural, ca peste tot voevodul Laura.-
gator sa fi impus, mai dulce fags de cei, care l'au prima be,
nevol, dar aspru fats de cei, care l'au combatut, $i a caror depo-
sesiune e singura, concludere logiei Ea hi imrus $1 pe baerii"
lui pentru a stipani posesiunele itninsilor sau intinderile pustd.
precum $1 modul de a stapani pamantul a acestor boeri. Si a-
ceasta cu atat mai usor, cu cat boerii lui se recrutau din aceiasi
class a sailor de clanurt $i de sate mein care 15i condu-
seser'i ala'turi de el sau in contra lui contingentele, ce le aveau
subt dan$111).

1) Cu prime la amp este o chestiune, care nu nt se pare 15-

inurita, $1 a caret clardicare poate sal ne arate puncte de vedere
-nteresante asupra organizat.unei noastre feodale
E chestiunea, care o rid ca Rosetti in opera sa c tata (pg 153
et sq ) Dansul ne semnaleaza doua urice ale tut Alexandru-cel-Bun,
dm 1414 $i 1428, $1 un uric al domnilor Ilse $1 $tefan din 1436, prin.
care se intareste unor boeri, sate untie este", cneaz sau cneji, res-
pectiv Litu $1 $erban in Muntenu-Scuta$1, Orsat intr'un sat pe Ttb-
tova, $1 Simeon la varful Dobrusel
Not am admis, ca in lulu generale, recrutarea easel boer.lor.,
g'a facut din sanul clasei cnehlor probabil $i dintr'acel a judecdor, pro-
ducand aceasta recrutare, precum am spus, o prefacere inteaceastl
class a cneplor $1 a judecilor
Evident, ca pentru formarea acestei clase boere$ti de proprie-
tart alochali, tiebuta intarirea domneasca, care transfcrma slaptirvreca
gentilica, nedetermamta ca posesiune $1 ca drepturi personale, pri-
vate $1 publice ale cneazului probabil cull am spus $ ale jude-
celut intr'un doinin_um ', conform conceptulor statului $1 some-
lath feodale.
Cneazul deci, devenea proprietar, fie al satulut intreg, f_e al
unet parti din sat, cand it impartea cu alts. cnejt
Dar atunci cum se impaca oare situatiunea d2 proprietari a
cnejilor, cu starea, ce reese din documentele mai sus citate7
Aceste intr'adevar confirma, ca proprietate benef ciar for un-
celor, satele uncle sunt cneji, susnumitn. Litu, $erban, Orsat, Simeon.
Nu e ,cazul, ca cneth sa fi fost proprietari partial.' at satultii
din moment ce nu se face mentiune de o parte de sat, ci de satul
intreg Atunci, neputand fi dm proprietari at acelthas sat $i boerit1
aNand intarirea domneasca, ar urma ca boerul sa fie propr.etar, ne mai
hind proprietar cneazul.
Rosetti rezolva aceasta contradictie, afirmand, ca r dactorii un-
celor le-ar ft scris gre$it, confundand termenele de cneaz $1. de Jude,
punand termenttl de cneaz in locul celui de jude, zisd men nefi_nd
de cat Luz', ce sunt 'presupust dinainte, ca neavand aceia5. s Oath.. pre-

www.dacoromanica.ro
 72

Din cneaz to puteau face hoer, prin raporturUe, ce Ile aveai

cu domnia, in luarea aminte a domnului asupra ta. CAci
dcm-nul nu cunostea in primele sale raporturi personale cu
ponderenta ca si cnelii, ct una inferioara, C2 nu comparta stapiarele
satului sau satelor (pg 156)
Marturisim, ca aceasta explicafte, a ultima la care am avea
recurs. Nc gandim la doua explicai doug ipoteze ce le aratim,
in ordinea probabilitatilor.
a) 0 harazire de fend, facuta unui cred news, conform ode-
Jului occidental, presuptinand ca domnul ivi atribuia un dontimum
-enunens asupra- intregulut teritorni al fain] Nu trebue sa u tam ca
dundarea principatelor a avut lac in timpul dinastiei Angevindor in
Ungaria vi ea insult fundatorii, Basarab $1 Bogdan, aveau Iegaturi de
vasalitate, fata de ace$ti regi de origins franceza, de pc urtma
feodelor lor.
Cneazul in cazul acesta deli i$1 'Astra situatia de pro-
prietar, de om liber, de nobil de boer in vocabularul munteon --
41evenea vasalul beneficiarului uricului
b) Un privilegiu fiscal, a carui forma s'ar apropia de acela,
ce-I gasun in documente cand domnul da in ohaba sau aortal cu.
tare imunttati fiscale.
In cazul acesta, presupunem, ca domnul ar intari ca uric satele
susnumite, in sensul, cal veniturile ei fiscale catre domnie, de pe urma
xenuntarn acesteia ar profita beneficiaruhn actului domnesc.
Cuprinsul until document din 1699, de pe urma unei decizii date
de domn (Antioh Cantemir, imnreuncl cu svatul" catologheazI
acest ac. intr'o speta jundica similara cu susnumitele ur_ce. (T. V.
Stefanelli, Documente din vechiul ocol at Campulungulut Moldovenese,
ed. Academiei Romane, Soces, 1915, doc no 14, pg 19).
E vorba de o zAlojire, facuta de Paval of Vama ,,cu feciorii
mei $1 cu fetili meals" a mow, for pe Salatrue lut Ghiorghie sin
Mercagoe, pe suma de 30 lei batuti. Aceasta gajare vine in fata Iui Voda i a
sfatului domnesc i VodA da urmgtoarea decizie. Asa am socotit domnie me
cu tot svatul nostru sa.$1 stApAneasol acest ce-au cumpArat cu acest zapis, numai
.deima ce ar fi sa de, cg este loc manastiresc ".
Hotararea domneasca e scrisa in colful stang pe pagina a doua
a documentului. Un suret al zaptsului confirma, ca a fost judecata
si ca parintele epnmen" a vazut si un alt zapis de a a aoua ga-
_pre de 22 lei Lucrul interesant este, ea cu toate, ca e vorba de o
dreapta mote ", deci de bunul alodial at unlit mic proprietar, sau
de un pgmant considerat ca atare, conform legii ;aril, de pe urma unei
.amenajari curaturg, plantare, etc., 3n beneficiul au tor u Iui ei, ce
a .putut in aceasta calitate sa disnuna de el, cum a $i facut, zeilogindzi-4
i apoi pierzandu-I prin nenlata sumelor imnrumutate, prin trecerea
lut in patrimoniul crechtornlui sau, totusi vedem, de pe urma judecapi
domnului asistat de sfatul sau deci suprema instang jud ciara

www.dacoromanica.ro
 73

voprietarii alodiali, de cat boeri. Dat'am boierului Domniei-

melt" sau rota slugii imele si boierului Domniei-mele... cutare
,confirmare, cutare harazire, cutare linosie, etc., etc. N'am in-
tainit pang in yrezent formula: dat'am cneaztflui Dornmei-
Ntele" 1). Caci boerii, ca clasa saciali superioara, incep grin a
pir'nir din partea voevodului insarcinari sociale si politice, apoi
insarc(nari administrative din ce in ce mai numeroase, care
tind g preciza pe aceste d'intai, $i care ne apar ca o diftrziune,
ceruta de imprejura.ri, al nranlor roluri administrative din jurut
dorrinului.
Notiunea de cneaz trade deci la o semnificare jaerioari a
celui de i:)Ter-.Nascuta frind suit impenul necesitapillenumiu-ii cal-
,

petemilor a stan sociale barbare, apelatia cneziala isi pierde

clMinleles si din importanfi odata cu aisparitia acestei stari,
-scoborantiu-se, taranindu-se", restrangandu-se lad caracterele ei
,estnliaje de om Tiber 2) si deci de proprietar alodial;Tara. insl
vre-o intaetate sociala. In semnificatia tie proprietari de pa-
mint, supenoritatea sociala, a boerului, inferioritatea cneazului

as aceasta mosie alochala comporta o servitute, probabil in beneftclul

unei manastiri numai dejma sh de, ca este loc manastiresc".
Mentiunea unui parinte egumen" in suret intareste aceasta
presumptie de beneficiu al mfinastirei. Decma domneasca nu prect-
zeaza ce anume manastiri e beneficiara dijmen
Apropiem aceasta obligatie de duma a unei drepte move, cu
indatorirele ce trebue sal le fi avut cnejii fats de beneficiarn uricelor
susnumite. Se pune chestia, atat pentru obligatia ar dijma a mostei,
cat $t pentru indatorirele cneillor, de ce natures erau ele: de natural
feodala saes fiscalal?
1) Rosetti, Transformartle clasei stapanitoare in Moldova. A-
nalele Ac Romane, t XXIX, pg 22 et sq., releva, ca sottile boerilor
continua a purta numele de cneaghina" ca denumire al inaltului for
rang social. Aceasta tocmat proheaza decadenta rolului social al cnea-
zuItit", care-si vede locul luat, in societate, ca intaetate de catre
hoer" Sofia cneazulm, cneaghina, n'a avut, fund femee, de suportat
aceiasi concfurenta cu un nou factor social, bouerul, cum l'a avut de
suportat cneazul. De acea cneaghina" a ramas ca titlu ononfic
sotillor acelora a boerilor ce compuneau elementele superioare
ale soctetatii, si care inlocuisera in acest rang social, pe tnejit
pref eodali.
2) C Giurescu, Despre Boeri, pg. 74 ,,Denumirea de cneaz
inseamna deci in aceste documente (de rumanire) om liber, nesupus
nimanuta, dome sau stapan pe persoana lu.. Acesta e inteiesul cuvan-
tulut in documentele din sec XVII".

www.dacoromanica.ro
 74

termen, ce dispaire in evalutia istonea arata transf5r-

marea socientii noastre, expusI in randurile de mai sus.
*
Ce erau acesti locuitori ai satelor Caron li se adreseaza.
'Mircea cu vajnica porunca sk nu incapa" in acing. sau ohabaa"
vre-unul mew_ sau bo.er?
In capitolUl V, Cancl vom analtza elementele de drept ci-
Nil, Nom veaea sensul,, ce "trebue sa Tam denumirelor de ohaba
s'a oc.ua v dsepturtle, ce ele cuprind reale $i personale
Cea ce reese ca sigur, pentru studiul claselor sociale
obiectul prezentului capitol e ca exista pe langa clasa boe-
rilor $i enejilor proprietanlor alodiali $i alti clasa, care
cel putin dupi aicest act documentul No. 19 $1 dupa alte acte
mai jos citate nu ne apare ca avand similare insusin sociale.
Prin faptul chiar cz satele" adica intinderile de pa-
mant respective, cu loctutorn, care cultiva aceste intinden $1
locuesc casele cndite pe ele $1 arora li se adreseaza voevodul
rot si se aba.'" in ocina sau ohaba ctuva, pot face parte dintr'o
proprietate alodiala, fie a nanastirii, fie a vre-unui boer sau
cneaz, participand ast-fel $1 la darile fiscale, ce-i sunt aferente,
ceasta aratI in mod indiscutabil, ca locuitorii acestor sate,
in cuprinsul intinderdor respective de pamant, nu puteau sa
alba asurra acestor intinderi dreptunle inherente ohabei sau
()eine', caci aceste apartineau altora. Avem deci a face cu alta
categoric de rural', de locuitori al satelor, de cat acea a boe-
rilor $i a cnejilor.
Care era aceasta' anumita populatie a satelor, $1 ce ca-
racterizari sociale avea?
Penfru adeverirea in limita posibilitatilor actuale a socie-
Ohl muntene din epoca lui Mircea, trebue s avem inaintea o-
chilor, 0" nu trecuse un secol de 1a intemeerea statultu Ungro-
Vlzhiet". E credinta noastra, expusi mai sus, ca crearea
sty tului muntenesc, precum $i a statului moldovenesc in
limamentele sale esentiale au fost fenomene conexe cu in-
fiinta7ea proprietatu Llochale, subt caracterisica ei speed--
cific romaneasca", adica in linii man de posesiune familiars
tothlA, Cu dreptul de percepere a veniturilor $1 de alienare a ton-
dulth, cu cgs 1 vocatinn2 succesorali pentru erezi masculini $i

www.dacoromanica.ro
 75

:fernenini 1), in Moldova,,probabil tot astfel $1 in Muntenia, avant"facultatea

"facultatea data nu chiar obligativitatea de inzestrare a fetelde,
ast-fel ca fondul s i ramana descendentdor masculmi. Si acest
tiriod de posesiune s'a nascut intro epoca, cuprinzand a doua
'iumatate a secoilulut al XIII-lea, $1 prima juinitate a secolului
'211 XIV-lea, purcedand din modurile gentilice de posestune ale
,
parmantului, precurn $1 imipreung au luat nastere; subt imperiul
tvointei unor conducatori $t din necesitati pcihtme, voevoda-
tele romanesti.
Cunoa$tem organizattunele cneziale preceodale slim ca.
enejii erau $efi de sate, conducatori ai locuttorilor acestor sate,
care for le recuno$tau dreptul ereditar cam altmintert nu se
poate explica persistenta instituttunei cnezatulut pani la dm-
furta ei cu proprietatea alodiala le recuno$teau deci acest
'crept de a-1 administra, de a-i judeca, de a le aplica sanctiunele
4tecurgand din aceasta ailicare, de a-1 conduce la oaste, in schim-
bul dijmet de pe lanurile lor, unei clad de tree zile anualce,
perceperu amenztlor, privilegiulut de a avea moara $i carciuma
in sat 2) secundum antiquam et laudabilem consuetudinem Va-
lahorum'. Erau a$a dar rarorturl de subordonanta sociala, pe care
mt le precizeaza faptul, ca in relatiumle, pe care le aveau suveranii
ttraint chn epoca feodaLa cu Valahit", ei, pentru contractare
e munci, concesionari de terenuri, intreprinderi de co,lonizare,
riu cunosteau de cat pe cneaz, care putea angaja valabtl pe
Romano de subt dansul Am vazut, c3 alaturt de cneaz, aju-
tandu-1 pentru judecarea satendor, existau judecatort jun_
sau judecti vechilor noastre acte 3). Pe d'alta parte trebue sa
1) Chestiumea egalci vocatium ereditare a erezilor mascultni St femenir i
in Muntenia stg deschtsg. Vezi pentru : documentare interesantg adusl de Gh
Fotino, op cit. pg 232 et. sq I. Nacletde (Noua Revista Romans I. 3. Origina
Dreptului Consuetudinar roman). Contra acestei ega e vocatiuni : profesorn : 1

Peretz masculinitatii in pravilniceasca condica Ipsilanti st in Codul

Caragea, 1905. Buc. pg 52 precum st Ist. Dr. Roman II. pe 136), Paul Negu-
lescu (Cercetart asupra ortginei dreptulut consuetudinar roman, in Rev de dreg t
ai sociologie II. pg 32), D. Mototolescu (Primlegiul masculinity pi, Buc. ed. I.
Gobi 1915, mat ales pg. 75 et sq. - 84 et sq).
Asupra raportului dotal la massa sucesorala chestiunea este asemenca dis-
cutatd Suscin interdictia acestui raport, in caz de inzestrare, I. Peretz op. cit. pg,
136. P. Negulescu op. ca. 32. Nota 3. Totusi vezi Gh. Fotino op. cit pg. 275,
document proband raportul.
2) Rosati, Pamantul, Satenn Stapan,i, pg. 116 et :9.
3) Vezi mat sus pg. 63.

www.dacoromanica.ro
 76

avem in vedere, ca" in cea ce priveste rap.orturilie de posesiune

ale parnantului au rntervenit, in compunerea legit lard') nume-
roase elemente romane.
Proba, persistentei tine! foarte puternice, dace nu prepon-
derente influente romane in aleituirea raporturilor juridice ale
Omantului cu posesorii lui, o vedein, in esenta, atat in modui
particular, cum ni se infatieaza proprietatea noastra in trecut
fireste indiviza cat 5i in prezenta, in lexicul proprietatii
si posesiunei feodale din prmciptate, a unor termene de origin!
latina.
Intr'adev5r forma subt care, ni se prezinta proprietatea in-
thvi41. este area a unei cornunitati restrahse 2) de famiaie, cu
atat pare-se mai puternia, cu cat e mai restransA, cuprin4r'
nurnai pc descendentii directi ai autorului, fti Si face cu facul-
tate on si cand pentru proprietarul indgviz, pirintele de fa-
mine, de a-si alege partea" ,pe teren, de a csi din indiviziune"
aceasta proportional cu drepturile sale, tar in cea ce pri-
veste drepturile sale succesorale, in raport cu gradul de rudeni@
fall de autorul decujus ).
Relativ la termenele de provenienti lattna, privitoare la
naporturile pAmanttilui cu posesorii lut, ave.n de remarcat, ca
intelesul lor, aplicat acestor rapoarte de posesiune din ,epoca
fectodalismului rornanesc, a rImas acelas cu sensul for originar
roman, aplicat modului de posesiune colonar 4)
1) Intrebuintam de preferin(a aceaila denum.r.2 pentru legea
aiescrisa, care a prezidat in tot tzmpul cvului mediu, inainte ca 1
dupd inflin(area principatelor, raporturile gen2rale ,lurid C:2 ale Ro-
manilor sensul legei valah2" sau al ob.mului pamantului Lind Inca
.obscur.
2) Nu avem a discuta aci constituirea obstiilor de razei i de moneni,
ce puteau amnge a fit considerabile, din cauza perzistentli in indiviziune, din di-
verse motive Ceeace vroim sa spunem o pe care societatea feodala ro-
mancasca a tins sa.-I realizeze st to cele mai multe cazuri l'a reahzat, prin per-
manenia dreptului de valegere, a gpartilor,, a fost proprietatea familiars subt
dominiul efului de familie.
3) Sebastian Radovici, Mapierm i Razed i, pag. 124 0 sq.
4) BAtran = veteranus, in sens de parte colonara concesionata
veteranului Aceste concesionari sunt frecvente mai ales in vecinatatea
Dame', in Tram (Cd Theodos, Tit 3 0 8) De veteran's (VIIXX)
asemenea C-tituu Constantin 320, Valentmian si Valens 364. Un
tens analog cu veteranus ---batran, posesiune de pamant orig nara i
treditara II are cuvantui spahtu, ramas, in Banat, unor Intinderi de
pamant, constituind proprietati mad i mijlocii, qi a caror origins este con-

www.dacoromanica.ro
 77

Din pi:met de vedere istoric, este evident, dal- similitudinea

sensurilor cuvintelor traismise legii tarii" din terminologia
posesiunei piniantulut Odin timpul epocei color-lama a Imperiulta
Romp, o confirma si mai malt, ca idetle roanane, ce S'au in-
corporat susnumitei legi a Orli, ,dateaza din aceasta epocl a
eolonaitului si sunt formate din nottunele, ce-I alcatuesc. Asupra
acestui strat de org-anizatie economic)." si sociaLa roman)." icu-
prinzand proba,bil st ilinasite de institutiuni tracice cum) cre-
dem ,a ft infratirea s'a intins, cuprinzandu-aje si domunan-
dule mstitutiunele economise si sociable barbare ale Sla-
vilor. Notiunea de libertate domina in alcHuirea lor, ,pe cand
in fiinta insisi a ccilonatulut stapanea o nottune de subordonare
st de legatura cu piamantul. Credem, cal e o ipoteza verosamilA,
ca cucerirde slave succesive au inceput grin a intari acest
caracter de subordonanti fats de cuceritori, al Romani"-lor si
al vicini"-lor, locuitori de vie'. fossati" cuceriti11). Dar o
organizatie gentilid nu are aceleast necesilati, ca o organi-i
zartie de stat. Ne inchipuitn, el' nu a putut dura aceasta speci-4
fida subardonanta colonara. Pe d'alta parte populatia cuceriti
al coilonilor romani a -lost indeajuns de destoinicI, pentru a-si
astmila in decursul secolelor pe cuceritorit for si cu tot ames-
tecul fortat al n otiunelor for mostenite ce fcrmau clear ar-
cesiunea feodala turceasca data spahmlui. Bulet. Soc Geografice Ro-
ot-lane, 1927 pg. 93.
Curte = curtem. Curtea a pAstrat acelas sens de mic central
rural de adapost si exploatare. Vezi asupra curlentlor cf Descriptio
Moldaviae de D Cantemir.
Judec = judicem. Asupra atributiunelor juclex"-ulut in sate
Fustel de Coulanges. L'Alleu et le Domaine Rural, pg 460.
Parte = partem. Parte ereditara dinteo proprietate, F. de C. op.
cit , pg 239 51 sq.
Rumen =Romani., denumirea curenta a locuitorului imperiului
roman.
Sat = fossatum, santul, ce inconjura proprietatea colonara in
timpul colonatului. Despre necesitatea delimitarii vezi F. de Coulanges, pag. 109
op. cit. In Franta Merovingiang. Sensul la trecut la intinderea delimitate.
$erb = servus.
Vecin = vicinus, locuttorul satului colonar, vicus
Camp, padure si farina (etynom. campum, paludem si terra +
sufix slay ma) si -au pastrat intelesurile respective. Cf. uvrajul mew
Le Nomos Georgikos, ect pg 50.
1) Vezt Paul Negulescu Histoire du Drott et des Institutions de la
Roumanie (Perioade Daco-Romane) ed. Jouve et Boyer. Paris 1898pg. 199 et. sq.

www.dacoromanica.ro
 78

mAtura vietei for sociale cu institutiunele cuceritorilor, ,si-au

pAstrat $i au mentinut esenta acestor notiuni, cum), o prApbeaz4,
chlar forma de proprietate indivizd a Ronfanilor,, chfentA def
proprietf.tea indivtzi a Slavilor inconjueiton,
Noi vedem in d.iinuirea caracterului familiar, dominat de,
ideta paternitatii, a ascendentalui comun, in raport cu car;
se stabilesc, dupA gradul de inrudire, drepturile de proprietate,
o persistent:4 a modului de posesiune, colonar, al parnantului..
In realitate o mansA", o tenurA", un horafion" 9; era 0,
intindere de pArnant, ce infra in posesiunea, conform uzullui co7-)
lonar, until colon, pentru un tunp indeterminat. Dupi moartea
hu, descendentu sai continuau posesiunea, in schimbul rede-
yet-4e', &Lariat proprietarti'.ui possessor", ,,potentior". Nu
putea fi vorn de un partaj de o e; ire in mdiviziune asupra
acestei intinden de pimant de oare ce claw, mostenitoru,
erau, nu propnetan, ci numai posesori cu titlul de coloni ai
p'..",mantului Dar in ziva, cand de pi?, urma invaziunelor, in
speta dupa invaziunele slave, acesti coloni s'au vAzut elibe-
rati do proprietani lor, incIpand in schimb subt dominatta
Barbarilor, si dupa uncle teorii istorice transferati de in-
vingaton, sau Inca veniti de pe unrt.i de ernigratiuni, e ft-
resc lucru a crede, ea dansii au continuat a poseda p&mantul,
dupa a:ems norma tndtvtza, ce au cunoscut-o din tata in fiu.
Ideele esentiale ale dreptului roman relativ la constituirea fa,
millet, ale raportunlor el cu pimantul, s'au putut pastra in
marginele acestui mcd de stipanire al lui. Si ca Slavii nu le-au.
putut unpune modal for specific de a poseda plmantul in ra-
port cu constituirea famthei, aceasta ne este probat prin ca-
ractcrul deosebit al proprietatei romariesti sr prin diversitatea
drepturilor imobiliare in raport cu gradul, al ruclelor, ce compun
tamilia ")
Pentru Romani" in ,deosebi pentru culloni, a fost o
schimha.e de stApani, Et numai datorau redevente sau .impo-
ztte potentior"-ului sau fiscului ct datorau o dare oaresi-
care Barbanlor dominatori. Dar n'a fost numai atata o
schimbare de stdpani dar a fost sr o schimbare de regim.
**
1) anu C. Anon, op cit pg. 100
,.2) Pentru diferentele de proprietate intre Romani 1 Slavi
vezi uvrajul meu citat, pg. 36 st 37.

www.dacoromanica.ro
 79

, In ordinea evolutiunei regu:e1,or juridice, a fost de sigur,

< retragradare aceasta incapere a proprietatilor rurale romane
in mainele Barbarilor slave A disp'irut notiunea, nu nuinai a
proprietitii mdividuale, ci ins217,1 nontinea de praprietate, de
dominium", a,sa cum o precizase dreptul roman, ear stipanirea,
lamantului, conform regimulut azestui drept, ce comportase o
finita de stmt a impermlut roman se va exercita de ace
ina/inte dupes normele societatilor erei gentilice, similare intre
.ele, in liniamentele for generale.
S'a facut confuzie intre cele dank' notiuni de posesie 5i
cle proprietalte a solulut. In regull generalk stapan ul parnan-
tului a fast numai acela, care avea posesia lui, si singlara
numai a tcauzi politica de ordin brutal o cuceiire a putut
exercita asupra pocesordor de p'.imant, in lipsa regulelor ju-
ridice dispIrute, e preeminenta, reducandu-le rolul for social,
.contestandu-le stapanireal acestui pamant.
Aceasta cauza de ordin brutal, este aceiasi necesarmente,
care a pus sfarsit normelor juridice romane, odata cu invadarea
succesive a, provinchlor imperiulut, anume navalirea Barbarilor,
acolo uncle s'a intamplat asezarea lor, cum a fost cazul Slavilor
in Dacia. Subordonanta coronilor a continuat, probabil cum
arn spus, mai duel Ia inceput, dar in lac sa fie jundica, fatal
-de possessor" sau falai de fisc, avand la spate tot apar-atul im-
permlui, a Most o subordonanta de fapt, care daces nu a fost distiu-
gatoare, la inceput, urma sa fie mai suportabila, prin acomodarea
realitatilor,intre oamenii de viata simpla. Ea se reducea la pres-
tatn in natures, la munci, Ia anumite privilegii toate aceste
snnilare, cu acele, pe care le gasint in organizatia cneziala roc
rhaneasca, mai sus mentionata
Subt aceste conditiuni posesia painantului a ramas in ge-
neral vednlor coloni, precum vedem, Ga reese din cele ce am
spus ma,i sus. Pe de-asupra for s'a stabilit ins dommatia
E logic sa admitem, ca la inceput refit de clanuri,
slaves 1)
mat tarziu. sau concomitent de sate, si fi fost Slavi si ca el
si-au insusit sau au distribuit din pImant cogoriar tovara$11or
ior. Iar pc tle o parte din complexul acestor fapte, din per-,
sistenla posesiunei celei mat insemnate catimi de pamant
de catre majaritatea elementelor colonare romane, sciijixte a-
1) Nu infra in cadrul prezentei lucrari d2 a discuta in d ttliu
gNentualele modalltali cum s'a infaptu.t aczasta posesam2

www.dacoromanica.ro
 80

Gum de potentzores si de fisc $i trecute inteun regim gen,-

filic de stapanire a, lsatului, dar ,aducand in aceasta math' asezare
a stare de spirit $i tenteiurile 'proprii regimului defunct at
colonatului roman, pe d'altd, ;parte din dorninatia slaves, cu ca-
racteristicele ei barbare de preeminanti a invingatorilor $i de-
anumita libertate, trebue sA cautam elementele premergatoare.
ale aleatuirei sociale in voevodatele romanesti.
Nu credern sa fi existat, in aceasta societate gentilia
slaves-romand, o egalitate socialA, mci teoretica. adica admisa
de nientalitatea lei, nici realk Mai intai existenta clasei cnejiloc
$i al judealor cu atributu atat de bine definite, mai ales la
cei d'intai, stabileste la prifmi vedere o invederatta deosebire.
intre dansa $i celelalte elemente sociale. Dar aceste din urnik
elemente sociale, oare erau ele toate posesor.:;,- de p`imant
ayut au ele o egata importances sociala?
Chestatnea este grea de rezolvat, fund dat numArul restrans
de stiri positive. Lasand la o parte rolul sclavilor sau a prin-
silor de razboi, care dulpa relatiile scrittorilor byzantini nu erau
asupriti de Slavic invingitori $i 11 se remiteau de cdtre acesti,a
anumite locuri de cultures, in schimb de redevente, e normal sa
admitem, ca intro societate, in care starea de razbom era
frecventd intre clanuri, sa se fi stabilit diferente $i sociale $i
de moduri de posesiune ale pimantului intre invingatori lei
invinsi. Sa ne atmintim pe btu" at organizatiunelor gentu-
lice germane $1 sa loam aminte, ca nimic nu poate corespunde-
in mod mai natural unei stir' sociale barbare, $i a modurilor
sale de posesiune a solului, de cat starea, care ne e invede-
ratA prin impartirea solului la Germani, in hubae serviles,
in hubae litiles, in hubae tngenuiees, dupes categoria sociald a
posesorilor lor. Subt cneji $i judeci trnau posesori liberi ab
antiquo", precum $i posesori cu libertate mai rest' Ansi, ca
fund de curand cuceriti $i in fine selavi gi prinzi de rasboi.
Trebue sz tinem seama, ca aceste clanuri 51 nor credern
in fuziunea cuceritorilor slay cu elementele romane $t ca clasa
cnejilor conducatori nu acuza diferente etnice cu clasele celor
condusi deci, ca aceste clanuri romanesti tralau subt tradi-
tionala ascultare a unet legi nescrise, in care intrau in maja-
ritate elemente romane, de oare-ce insasi posesiunea solului
era asezata pe temeturi romane. Asa fund, principiul social de
hierarhie. ce se baza pe posesiunea pdrnantului le era for
natural, mai natural in ori-ce caz de cat clanurilor slave..
www.dacoromanica.ro
 81

Ast-fel se poate explica persistenta intelesu:ui cuvintelor

judec, ruman, $1 vecin, similar cu etynoamele for latine judex,
romanus, vicinus. Judex-ul devenise in epoca colonari condu--
catorul administrativ $i cand administratia dispare, condu2atorut
social calitate, ce nu putea corespunde de cat unei libere po-
seSiuni de pdmant. Romanus era locuitorul obisnurt al Impe-
nului, vicinus locuitorul satului, vicus-ul colonusi adscriplus gle-
bae in imensa majoritate a cazurilor. Si denumirele for trebue
sa fi continuat in epoca barbara sa se aplice tot unei
categoni de posesori de pdmant, avand o Huai stransd legaturd
cu pdmantul, precum si o mai restransa dispunere a persoanei-
lor. Ast:fel s'ai transmis epocei noastre feodale, printeo in-
stinctivd alcdtuire hierarhica, calitatile jundice $1 sociale ale
unor anumite elemente rurale, infertoare.
Dar in afari de aceste elemente comparabile clasei Ittii-lor
germanici, trebue sa fi existat o elasa de posesori de
pdmant, similard cu clasa germanica ingenuild
avand o cat mai larei dispozitie a pOrnantului $1 a persoanei
lor tin maximum de libertate cornpatibill cu organizatia
,

sociald a epocei, mai ales cu indatorirele for catre clan, re-

prezentat in fapt prin indatorirele for citre cnep $i judeci, sa
prin ascultarea chemarilor, ordinelor $i judecdtdor ale acestora,
facute conform obiceiunlor, din caire urrnia sa se alcatulasca
mai tarziu legea tire.
Dai in ce consisti aceasta liberbie" in epoca gentilica?
Am vdzut'o intai restransa prin indatorin sociale de ascul-
tare la deciziile cnejilor $1 judecilor, de indatoriri economice
catre acestia, dilrnuiri, clIci sr banalitati. Putea oare, in afara
de aceasta, un asemenea membru al unui clan un cap de
familie sd disputa de persoana $1 de averea lui, de lanul
din -tarind, din drepturile lui in devOlmasie din padure, camp,
siliste, inainte de infiintarea statelor romanesti? In cea ce pri-
ve$te dispozitia pdmantului, in lipsa de stirs positive, dar cunos-
cand spit itul de restrictie, ce doming bunurile familiare am vd-
zut, MN; vine de la ohabitt = a interzice precuni $1 ingrOchrelle
consecutive pose a lienani din epocele documentare e im-
posibil de admis. Libertatea unui locuitor de sat, unui membru
de clan din epoca prefeodald romaneascd libertate asupra
carela trisistO unii istorici, precum Rosetti se reducea
probabil, caci aci ne putem prevala de o deductune la q
6
www.dacoromanica.ro
 82

facultate de deplasare. Si inn' pentru realizarea a:estor de-

Iplasan, trebue sa tinern cont de toate piedicele, ce le punea
pentru pIrasirea, pamantului si vetrei stramosesti, puternica
jorganizatie familiars a acelor timpuri, pTecum st de toate greu-
ce au fost de intampinat din parted satelor celorlalte,
Vinga care s'a cautat eventual o viata noun si aceasta
tot pe temeiurile solidantatii familiare Ltd de strain".
Ca au existat asemenea deplasari, e logic sA o admitem,
de oare-ce o gasim, aceasta facultate, data de legea tarn, insasi
la rumani, probabil si la vecini Rumanii din Muntenia si
putern induce, prin analogie cu dansii, vecinii din Moldova
de sigur, pang in secolul a,l XVII-lea, probabil pans in al
XVIII-lea, dem in tot timpul existentn colonatului roma-nest;
si-au pastrat dreptul de a parasi pamantul, de care erau legati,
in schimbul galetii de esire", data proprietarului 1). Pe d'alta
parte sa reamintim dreptul recunoscut rumaru'or si probabil vecini-
lor de a fi stapani, in sensul de proprietari, cu facultate de dispu-
mere a venitului si a fondulut, de ven ce imbunatatin
curaturi, pla,ntatii, edifican, fAcute pe fondul, ce le era dat
in posesiune de siliridnu/ tocuitii2). E un drept, ce ai no-
cesitat mat tarziu in stabilirea statutului juridic al clacasilor
tprescriptiunele articolului 7 si 9 ale codului Caragea 8), i
care nu poate sa fi provenit, de cat dintr'un drept de stapa-
inire al solului, recunoscut primului ocupant, care ar fi condi-
tionat acest sal, fie de eitre o societate barbara, fie de catre o
societate civilizata, avand interese la asemenea conditional-On
lipsa de brate, tar nu de pamant. Ar fi in cazul acesta ultim Inc
un element roman aflator in legea tarii dispozitiunile legii Manciana4),

1) C. Giurescu, Rumann, pg 21 Vezi Giclei, op. c t pg 26,

flespre aruncarea cislet a Itberllor clgeast.
2) Giurescu, Vechimea legaturn Jut Maim Viteazu, pg 23
3) Dinu C. Arlon, op. cit pg. 179.
4) Asupra legei Manciana si a dreptului de ,usus', ce-1 conferia colomlor
asupra pamantului defrisat de claw, vezi Ed. Cuq. Le Colonat partiaire pg 13.
Intelesul cuvantului ousus, e actfel desemnat de Cuq. desemnt-azA atilt servitutea
personala de usagiu, cat si avantagiile de fapt, ce le procura proprietatea.) (Noun
velle Revue Historique de Droit 1899 pg 634). Aiurea : cei (imparatii) mersera
panel acolo, Incat le (colonilor) recunoscura proprietatea de fapt (usus proprius)
asupra pamanturilor inculte sau in telina, pe care le-ar fi pus in valoarei. (Insti-
tutions Juridiques de Romains torn. 11 pg. 1940
Vezi asemenea M. Rostowzew (Studten zur Geschichte des Rom,schen
Kolonates. ed. Teubner 1910 pg. 343), aplicarile legei in sensul reounoasterii lui
www.dacoromanica.ro
 83

persistand papa in epoca documentary romaneasca si admisa

cu bunarvointi de stelpi.ins ut locului, ca si de possessor-ul ca-
lonar, impreuna cu conductor -ti vilici-1 lui, in criza ende-
mic'a de imana de opera.
Dar ori-care ar fi origina -acestur drept, el nu poate
:sa se ft nascut, precum nu se poate s fi persistat in folosui
rumantlor si vecinilor facultatea galeta de wire ", de cat,
odineoairi, in scopuri de deplasare a locuitorilor dintr'un
sat, membrit de clan, care isi paraseau locurile de bastirka. Am
vazut insa, dificultatile de 4ipire, pe langa posesiunele unui
sat existent
...alt
Dar parnant era destul si acolo, unde, in asezarile pry-
native, nu se mai ajungea traiului pastoralo-agricol, o parte
din sat, subt conducerea cnejtlor lui, isi cauta in intinderile
impadurite sau in pustiurile" tarilor rominesti, locuri de
Trrunca si de viag precum i-am vazut pe Valahi" in evul
media, colonizand subt cnejii lor, teritorille Cramlui sau ale
Tarultu.
**
Insa, data aceste rohri" libere erau _po3ibile intro so-
cietate barbara dtntr'o epoca gentilica, ele deveneau imposibile
in aceleasi conditu intr'o funta, de sta.(
Infuntarea principatel,or romanestr in speta, ce ne in-
tereseaza, a principatului muntean s'a tradus principalmente
Sn fapt prin luarea in stipanire de catre domn, a intregului
teritorm, locuit de toti cei, care, cu vrere sau nevrere, 1-au
recunoscut ca atare ca domn al for precum a teritoriilor
usus propruis 4 asupra intinderilor subcesIva aclica sifvestria et palustriax. Pen-
--tru detalii vezi pg. 343-7.
Lex Manciana precum si Lex Hadriana, edictata in acelas sens cu enun-
-OH MO mai putin inter sante pentru cazul, de care ne ocupam, au avut csmpul
aplicarii for, conform actualet epigrafii, in Africa romans. Totusi urmand exem
plul Iut Ashburner (Journal of Helenic Studies XXXII 191Z, pg. 81) si lui G.
Vernadskii (Byzantion 11, 19Z5), care gasesc in enuntarile legit agrare a imp5ra
itlor isaurieni, aplicata in paqile europeene ale imperiului byzantin, alcatuiri ale
colonatului roman din Egypet, credem, ca dispozitiunile Iegilcr Manciana si Ha
driana, s'au intins i in provincitle europeene romane, apoi byzantine subt im-
penal acelorasi necesitati sociale cis economice, ca in Africa imperials.
Vezi spre comparatie Stefanelli op. cit. doc. No. 71 din 1767 pg. 89. Ion Sin
Gheorghe Grumbultu, cu sotia (feti) si fete vinde o bucata de [cc, in apreaj-
-ama, casei meld... care am deschis'o eu cu munca mea, din padure verde... pe cat
a fost deschis de mine, iar ce mai este in Ware verde, fund loc dOntrtesc....
www.dacoromanica.ro
 84

pistil ocupate de dansul sau cuprinse in tare lui, prin ex-

tindere violenta on nu.
Daca nu stint ce conceptie de st'pantre a avut domnut
asupra parnantului afrator in posesta supusilor sal e chestla
daminium-ului eminens, ,ainuntitl mai sus $1 de care, ,pentru
simplificarea prezentet expunert, facem acum abstractie ins&
asupra locurilor cucerite $1 neocupate, in bratuste" sau in
pustiu" reese documentar, cap dansul, donmul, 1-a privet ca
niste bunuri personale ale lut, constttuind o proprietate, de
care singur poate drspune.
In consecinta asemenea deplasiart ale populattunei de sate.-
asemenea rotri, nu se mat pot face, de cat cu $ttrea at constm-
101mantul domnului, care acorda dupla plac asemenea asezari
in pustm", in brantste", sau in locurt luate de la dustnani,
$i le consacra printr'un act de dance al lui, ce comporta Insa
in beneficiul dona'orulut, constituire de octna, de ohaba
in Moldova de uric -2-- adica de proprietate
Infiintairea statuilut are deer ca consecintI o schimbare
de regim as pamantuilut: renaste nottunea de posesittne
fixa $1perpetua, a carei fond se afla la vointa pro-
prietarului spre diverse mutattuni, $1 a caret venituti IL
stau la d,spozitte. St aceasta anumita nottune de stapanire a
parnantulut, aceasta proprietate alochala romaneasca, cu inda-
tortrele et titre damn, cu resttictiile sale fata de posesorit so-
lului, caire it munceau $1 se hrineau pe dansul, dansa a luat
fault, pentru-ca exista o putere centrala recunoscuta de tots,
care it didea prin conftrmarea domneasca o autentificare
IaibtIa fata de terra $1 un Writ juridic bazat pe consitrangerea
SOO ailA.
Posesiunea timpurijor cneziale, impreciza, facea loc
sub imperil unet evolutu progresive, ce din confederattuni de
sate, alcatuia un stat proprietate boere$ti", precizata de au-
toritatea domneasca.
Aceasta autoritate dornneasca nu putea datum alt-fel, de
cat prin precizarea stapantrit pamantului.
Inteadevar am expos mat sus extstenta unet clase privi-
leg-tate $1 numeroase, concomitenta cu domma st necesara funtet
chia,r a acesteta
Membrn a cestet clase boern nu puteau SA se
recruteze, de cat din clasa cea mat rinalta a posesorilor de
www.dacoromanica.ro
 85

cAniant cnejn si judecii. PaMintul si posesiuneai lui 1I era

fost, dupd creditrta noastrd, singurul crilteriu al unei elite,
in epoca, infiintdrii principatelor, intr'o societate, care n'a cu-
noscut, in nici-un timp, falmItatea de inobilare hlraziti ea-
pulut de scat, fie chiar clasei nobile, in favoarea ori-cui ju-
decat dernr. de a deveni nobil in afarl de stVpdnire de
pamant sau dregatorie. Voev*datelle, de pilda, n'au cunoscut
-cavalerismul, Ca institutie sociald, pe nobilul fard pdmant sau
fara slujba domneasca.
Boerii deci tindeatt la recunoasterea, de cdtre domn, a
unei cat mai Mere si dephne posesium,pe care sd sestie si sd se
-strata stapani deplini, lair domnul avea tot interesul de a ac3rda
.2cestor oameni oamendor lui" mandrii, eizbo_nici rat
numei osi, drepturi depline, care sd-i multumeasck si sa-i impu-
lerniceascd, cu atat mai molt, cu cat aceste drepturi erau in
.acelas timp o confirmare a autorifitei sale de domn fat 'de
tots Ia precizandu,le drepturile for depline, asupra Oman-
tului, le putea cere in schimb indatoriri, pe care altminteri
nu t le air fi putut pretinde. Domaul nu le putea cere
datoriri precize, dacd nu le-ar fi precizat drepturile for de
sapanire asupra parnanti(lui, subt formal de proprietate. In
stdpanirea aceasta a pamantului recunoscuta boerului, intra si
influenta ideei de stdpanire dortneasca asupra tarn El, domnul,
..definea aceasta stapanire prm cel mai puterniz leggmint de
-credintd fata de dansul, de oare-ce sanctmnea, adrntsa, fail ex-
cepts, de legea tarn era inski pierderea, prin viclenie" a.
.2cestei proprietate a Ortantului, confirmed de dansul , si aceasta
spre des0gubirea lui. Aceasta proprietate nu putea fin-4a de
cat subt cordrha rezolutorie de credinti, fat)." de pUterea, ce o
desa'varsise. Legd!urai notiunelor de proprietate si de dome
se adevereste ast-fel cat mai strinsd. Fenomene ezonomice .si
necesittIll fiscale au acceluat aceasta comp'_ectare a proprietatii
alodiale.
Am spats complectare, cici inteadevar nu poate ft vorba
aci de o creatiune spontand prin vointa domnului, a unui mod
de stdpanire a pdmantului. Am comparat mai sus infiintarea
principetilui muntean cu o brusci cristalizare a unei so:Omni
himice ajunsd in mod lent la punctul ei anumit de precipitare.
Astfel si aci. Libera posesiune a pimantului de calre clasa col-
dfueitoare a cl2nurilor romanesti, astepta motnentul c'e a se

www.dacoromanica.ro
 86

-transforma inteun miod mat precis $i mai util deci mai"

inaintat de posesiune a lui. Necesitati de stat tau prectpitat aceasta
.trausformare. Infuntarea principatului $1 na$terea proprietatii
alodiale suet fenomene conexe $i evolutive, reciproc necesare,
ce se explica unul prin altul $i nu se pot exclude.
Caracterul acesta evolutiv at constitutrei proprietatii, se
regaseste in trasaturile ei c aractiristice. Ramane de studiat thes--
titinea, daci dintr'un inceput, a existat in cuprinsul satului" o
intinderc rezervata Iproprietarului boer, cneaz, judec pe
care o muncea cu cla.cile diver$11or sateni $1 ale care' venituri
$i le insusia de a intregul o intindere comparabili, cu terra
dominicata sau indominicaia, cu dontinicum-ul at colonatului ro
man 1). Credern Mai curand, ca. asemenea intinderi la usagiul
personal al proprietarului nu s'a putut forma, de cat cu o
dainutre mai indelungi a proprietatii, in afara de lanurile proprti:
ale cneplor, $1 boerilor din aceasta, epoch' de transformare. Insa
cea ce gasim dintr'un inceput este prezenta pe mo$ia boerului
a unei 'populatiuni, cu drepturi de posesiune asupra ei, in
seTumbul unor ainumite redevente, in muncil $1 natura, fata de-
dansul. Boerul, adioa. proprietarul alodial cad' notiunea
aceasta a boerimei avand ca $i clasa, ce o desemna, deplina vi--
goarre de exp.anstune, pornita din jurul scaunului domnesc, se
,intindea din ce in ce asupra tuturor detinItorilor drepturilor
de proprietate boerul inlocuia pe cneazul timpurilor gen-
tilice, ca, beneficiar indreptatit at dijmelor, clacilor, banalitatilor-
- drept exclusiv la moarli $1 la carcium4 In schimbul acestor
redevente, sateanul 1$1 mentinea drepturile ancestrale $i ne--
scadentate in victor de posesiune asupra pAmantului, ce it
muncea Boerul trebuta, prin legea OH' sac le respecte aceasta,
posesiune, avandl, ca insusire a calititii sale de proprietar
alodial, dreptul de a dispune de fond, cu restrictii initiate pri--
1) Fustel de Coulanges. L'Alleu et le Domaine rural, pg 362.
Existenta unei asemenea Intinderi rezervatri propmtarulut ne este ade-
yenta printr'un document, citat de Giurescu (Despre Rumant, pg. 37
tin act al lui Radu Leon din 31 Martre 1666) Vol, care stmtett rumaniii
monAstirit Cozia, sa cautati sa avett a strange loath' painea miinastirii.
Cozia, rata se va afla pe hotarele vaastre de &Intl $i de aria",
Hotarele de clad, spre deosebirile de cele de d Fn.& no ,pot
avea alts explicatie, de cat c erau lucrate de clOcile ruman.lor, car ven.tuL
intreg folosit de proprietar. Chest unea insa nu e stud ata. Atent at.
fercetatorilor nu a fost pAna In prezent atrasa asupra e..
www.dacoromanica.ro
 87

vitoare la ,perpetuarea in familie a patrimoniului, restrictii, 'cc

(Its par cu timpul.
Pentru satean, dijma$ al boerului $i claca$ fie acesta
boer mare sau nruic, cneaz sau judec situatiunea r,Ilmanea
similara cu acea de dinainte de infiintarea statulut $t pro-
prietatii.
Nu e de admis, in tintpurile gentilice, posibilitatea pentru
dansul, de alienare a posesiunelor sale ab antiquo 1). El con-
tinual deci al se bucura de acela$ mod de posesiune al Oman-
tului, cc il transmttea descendentilor sai asupra aceleia$ intin-
deri $i clack' mat farm a vazut prin vanzare, schimbarea din-
Walt neam, a stapatmlut locului", aceasta nu o putea privi
ea, a aalcare a unut drept al ski, din moment ce el insu$1 nu
1-at avut vre-odata $1 ca n'a putut dispune nici-odata" din mo$1-
stramo$1, de fondul pamantulut, ce-1 poseda,
Numat asupra dreptului sau de deplasare, dcmnul a pus
restrictii, studiate mat sus, fail ins. a i-1 Iua cu desavai'$ire,
precum am vazut. Cu vremea s'a adaogat daturibe" $ i pod-
vezile" fata." de hoer, de pe urma unet folosinti mat marl a
-mos i ei.
Chestiunea interesanta, care se pane, cste de a stt, dacd
a ce$ti tarani clijma$1 $t claca$1 in folosinta proprietarului,
mare sau mic, aleatuiau o singura clasa sociala cu acelek3i in-
datoriri sau se diferentia ea insa$1?
Sunt, precum se stie, data opinii in prezent: o parere
este sustinuta de Rosetti 2) care pretinde, ca clasa taraneasca se
deosebia ea insa$1 in doua paturi originare, una Itbera, nelegata
de parnant. cu mult ceat mai numeroasa, provenila din siteni,
ce inainte de infuntarea principatelor trhatt subt guvernarea
cnejilor, ceallalt.1 aleatuita din vecini, avand caracteristicile co-
lonului a ciscriptus glebae, $t a caror origina straveche ar fi
captivitatea din razboa numarul lor, insa ina'rindu-se ne-
contenit de-allungul istoriet din clasa firandor liberi $1 a ra-
zesilor '). Parerea cealalia sustained de Giurescu 4) care arata, c
1) Vezi Rosetti op. cit pg. 123, formule de acte domnesti sere.
inalienabilitatea uricelor oc:nilor A fortiori o po3esiune mat veche
nu se putea. altena.
2) In Transformarile clasei conducatoare in Mo'dova si Parnan'ul,
SAtenit qt Stapanif, op. cit Articol Viata RomaneascA No.1,3-1922 contra Giurescu.
3) Gidet. Contributiunt la Istoria Socials a Taranlmit noastre,
ed. Motateanu, Buc 1904, admite existenta in afara de vec ni sau
rumant a unor Oran' libert, pe care dansul it numeste liberit cicast.,
Dar acest punct de vedere, interesant pan el instw, nit urtereseata
act, de oare ce se raporteaza la o categorie soc ala constata prim
secolul al XVII-lea $i al XVIII-lea, nu in epoca lui Mircea cel Batriith,
4) In cunoscutele opere : Despre Boeri Despre Rumant
Vechimea asezamantului lui Mthat Viteazul.

www.dacoromanica.ro
 88

in afar de clasa proprietarilor cunoscuta subt denumirea ge-

neraIA rle boeri, nu a gaisit de la origins,, de cat o clasi de.
farani, rumann sau vecinii, avand caractere sociale si juridice
uniforme, de legAtura cu ptunantul hoerului, aisupra arum insi
avea drepturi cue posesiune, in schimbul clicii nereglemen-
tale datoritd proprietarultu acestui parnant.
Giurescu a studiat aceasta chestiune in Muntenia, internein-
du-si parerea, pe citatii de cazuri precize dintr'o bogatadozumen-
tatie. Rosetti a deserts evolutia sociali din Moldova si studiul
sau este pretios, de oare-ce credem, ca ambele tAri au avut o cvo-
l'utie sociala similara. Printr'o citare precizI din docu-
imente, defunctul actor nu poate proba. existenta ab origine"
ai acestor liberi posesori de PArnant, diferentiatt de vecini ci
dansul o afirrna, prin deductiunea, din diversele si multele iz-
voa re ci tate.
Ipoteza lui Rosetti e posibili, de oare-ce e logic sa ad-
mrtem existenta in timpurile gentilice a unei clase diferentiate
(le posesori de pamant, corespunzatoii ingenui-ilor" si lit!'-ilor
din organizatia germana, treapta rumanilor si veCmilor pro-
venind din aceasta din urma, acea a taranilor cu libertatea .in-
gadura de timpuri, izvorind din cea d'intai.
Este o ipoteza de verificat prin cautari, ce ar urma sa
se faca in aceasta directie.
Giurescu ne probeaza existenta ab antiquo a easel ruma-
nilor si vecinilor, din timpul lui Mircea.
In documentul 3 din prezenta colectie, el arati pe Tampa,
poSlusnic, ca pe un ruman, ce s'a inchinat cu alosia lui, rn5-
nastirn Tismana I). Un document din aceiasi epocA, erni3 Inca
din viata lui Mircea, de voevodul Mihail, fiul sau, da manisti,
rilor Com si ColmearAzece case (urmeaza enumeralia caselor)..
sa-i fie de ocina si ohabd si de toate dijdiile si sluibele
sa fie slobozi"2).
Intealt document dat -de Mircea, citat de prof. Giurescu 3),
nimenea, spune domnul, si nu indrazneasca a impiedica pe
.omul care isi va inchina sufletul si averea ininastini de N
1) Rumann, pg 4
21 Ruman_i, pg 5. Termenul (12 casa (KSIIIII)e echivalent cu col
fie ruman.
31 Despre Sirac si Siromah in document.le s'ave nt2rn2, ed.,.
Datina Romaneasca, Valenti c12 Munte 1927, pg 5
www.dacoromanica.ro
 89

,,Cozia, fie boer, fie slugl -a dbmniei inele, fie cneaz sau alt
fel de cam zis slrac (cit oak.) 1).
Intelesul cuvantulut srlrac reese ca -similar aceluia de
-sinonzah din proclamatia, care o adreseali. $tel'an
(cativAtaX),
,:oel Mare boerilor bealleni 2) si acest sens al for ooresipunde,
41upd raSpunsul acestor boert domnulut mioldovean, cu apela-
livul slam de vlah (RALIK), ce insemna, dup6 pArerea lut I.
Bogdan si a defunctului Giurescu, tIrani nelibert, nepToprie-
tart, adidi rumant
Identita,tea intelesului cuvintelor de sIrae si siromah cu
-cu acela de ruman, ne este confirmati st prin docurnentele pos-
terioare'). Cum nu trecuse un secol din epoca lut Mircea paha-
la acea a proclarnatiei lui $tefan, trebue si admitem probarea
--facuta despre existenta rumanilor la inceputul sec. XV 5),
Caracterul for de leg5tur5 cu p5mantul, fixarea for to satul boe-
rului mare sau mic in care locuesc ne este asemenea aratat
tot printr'un document al lui Mircea.
Orcarele va pofti si va iubi din oamenii, cari locuesc prin
prin satele boeresti, marl si mici, ca sa mearea to satul man5stirii
-s5 fie slobod de toate daldide si s nu tndr5zneasca nimeni ai opri
sni a-i sminti !Dana fa un p5r..6)

1) Atragem atenta asupra enumeratin cuor.nse in acest docu-

ment, care pare sa fie o enumerate limitativa dh clase soc.ale sau
iiltfel de om zis sarac"
2) Stoica Nicolaescu, op. cit pg 138-139
3) 1 Bogdan Despre cnapi roman', pg 22, Giurescu op cit
jig 6
C. C G.urescu, op cit pg 7 ri 8 vezi ri note
4)
5) Asemenea un document in acalar sens al mitropolitului Luca
(1525) d n Muntenia, prin care se inchina manastiri Cozia ca metola,
man. Cotmeana, ccu tc ate sztele st rumArn i mcsitle ngami..* pe
-care t-le claruise Mrcea cel Bab an Giuresca, Legatura hu Maui
Viteazul, pg 8
6) Din regestele lut C Giurescu vezi C C Giurescu, Org-a-
ruzarea financiara etc pg 57 Documentul in chest e slum art-fei
(in cea ce ne intereseaza mai sus) . , lo Mircea marele vo2vod, dat-am
clomnia mea aceasta porunca a dommei mele satului manast ret de la
Cozia, care taste la gura lalomitet (Cararenn) ca orcarele va pofti
1 va tube d n oamtnu, c tri Iocuesc prin satele boererti, marts mien
ca sa mearga in satul manastirii s fie slobod de toate daldi.le st sa
nu indrazneasca rumen' a-t opri sau a-1 sminti pana la un. par, ci si
lie slobozi de toate dajdiile inlet si mart, ca oricarel- sa va i
acelut cm, ca 55-1 supere etc, "' (fara data) C chestie, precum se
%cde de tin privilegiu fiscal, sim hr Hot- st !lee Inn s.ts

www.dacoromanica.ro
 90

Pentru a, reVeni deci, 'dupla atata ocol, la chestiunea pima.

la, inceputul acestui paragraf, caret categorii sociale apartineatt
satenii, carora li se adreseaza 'Mircea in documentul no. 19,
'credem, ca putem raspunde, ca dansii faceau parte din chase
colonara a rumanilor. Satenii acesteia eratt rumani, echivalenti
in catitati juridice cu vecinit din Moldova. Altmintert nu-i
iputea, da ,domnul in ocing sau in ohaba, fie ca intelegem subt
aceste idourt denumiri, o cianie factifa in deplina proprietate feodala,,
fie ca. ,aceasta expresie insemna un privilegiu fiscal acordat de-
-domn, prin renuntarea in folosul manastirii de indatoriri fiscale,
ce treceau in ocin4 sau in ohaba beneficiarei cum credem ca
e cazul aci
*
**
In alfard de clasele sociale ale boerilor, cnejilor si ruma-
nilor, documentele lui Mircem ne mai vorbesc de robs, avand-
un statut anumit al lor, cum reese din intreaga noastri diplo--
maftica. Dar in aceasta cea mai de jos cla3a sociala n'au intrat
in Muntenia, de cat Tigani, in Moklova latari si Tigani. In
documentele prezente, nest', Aligani" ne stint meationati in
actele no. 1, 9 si 10.
Anterior patru-zeci de sa,lase de Atigani, sunt darruite ma-
nastirii Tismana, de catre Vladislav voevod, adica intre 1364-
1375. .
Aceasta stire alaturata de documentul de la Dan Voevod
din 1385, pune capat on -carei discutiuni asupra vedlurnet Ti--
ganilor in Muntenia si inlatura complectamente ipoteza v et-
nun lo in Moldova subt domnia lui Alexandru-cel-Bun.
Suntem partaisi ai ipotezei, formulate de mat multi risto--
rici, ea venirea, for trebueste conexata cu marea invazie a
Mongolilor in Europa, in secolul XIII-lea.

www.dacoromanica.ro
 VI.

ELEMENTE DE DREPT CIVIL

Doted document(e ne ofera elemente interesante de drept

civil. Unul din 1415, lunie 10 (no. 18), in care vedem crea-
fiunea unei ocini , al doilea, fara data, in care se face o in-
frafire pe anoste (no. 20). Sa ne ocupam de fiecare in pafte.
La 1415 Mircea da un prey cinstit hrisov" boernasilor
Vlaid ea nepofn sai Buia, Sip si Stanila cu frafii sit, satul
Beata si Preslopul ca sa le fie for si copitlor, nepotilor si
stra'nepofilor for in ocinai si in ohaba. Acest hrisov (no. 18)
confine obicinuita dare citre domn, de un cal si o cups. Mai
avem de facet o observafie.
Gael, in prealabtl, credem de cuviinfa sa precizam sensul
cuvintelor de ohaba (uXana) $1 de ocina (tviaix) Infelesul for
nu se poate apnea., de cat unei proprietati familiare, mostenita
din tata in fie (o'rti = parinte, tata) si care ca atare facand
trup insasi cu faimilia, ce o stapaneste, nu cuprinde in insasi
faptura ei, posibilitate de alienare. Strainul nu se poate atinge
de ea,: ea constitue un lucru oprit (de la (oLsH rH = a opri).
Sensul acesta corespunde prea bine atat cu constitufia proprie-
Wu, in epoca feodala, in care domnea principiul comunitati
subt diferite forme, cat st cu idea, ce acesti proprietari ai pa-
mAritului, aibea esifi din epoca gentilica ist faceau despre insasi
legatura ce-i unea cu acest pamant, care-I fixase, datorita mai
ales prezentei vesnic vie a morfilor ingropafi intr'insul ossa
majorum" sensul aminttt mai sus corespundea ast-fel prei
bine cu aceste dou'a temeiuri, ca 'sa nu fie adevarat. In acest
mod, cand societatea romaneasei, evolueaza, in Muntenia in
starea feodala si formeaza dupa denumirea of iciala statul feodal

www.dacoromanica.ro
 92

al Valahiei sat' al Ungrovlahiei sau al Basarabtei, ocin" si

baba, parvin a insemna proprietate delrlma si exclusiv fad-
hark alochala lar alienarea el, care devine posibila In epoca
feodatS, prin insasi mecanismul economic si social al ttnei
societati din aceasti epoca, nu se poate face de cat, cum se
stie, prin consuntaMantul tutulor megiesdor" conform tine'
formule aproape tipice, si cu atat mai mult cuvant, al familiei,
at cArui drept de preemptiune dura timp indelungat si se in-
tindea nu numai asupra bunurilor ereditare, ci at asupra celor
acluzitionate1).
Echivalentul formulei de ohabi si de ma, in Moldova,
e uric 9
Aceste fund stabdite, putem observa, ca sensul de ohabai
si de ocini nu se aplica numai unor drepturi reale de propriel-
tate a pImantului, ct si unor drepturi personale.
Aceasta reese din documentele din 1409 st 1415 (no. 13
si 18) Anal "'aim intai documentul no. 18 sire mai bunA in-
telegere.
In acest act domnul confers boernaplor (tioni(m-pon%)
Vlaid cu nepotii sai Sisa si Buia si lui Stan cu fratii sat privi-
legiul de scutire de la seam de diri si prestath enumerate in
.acel prea misfit hrisov, precurn: valma odor, vama porcilor,
albmarttul, galetaritul, vinariciul, gloaba, manatul, draturile
si slujbele mica si marl", care fund cuprmse in ocina si ohaba'i
beneficiarilor, e logic, ci nu mai alcatuesc obligatiuni finan-
ciare catre domme.
1) Gheorghe Fottna Contribut um la studiul or g nelor ve-
chiului drept romanesc (in frantuzeste) pg 131 si 133, Paris 1926
Rude le aveau char dreptul, rasgandindu:se a rambursa, mat mult ca
dupg un an, pe proprietarul strain ce achizitionase bunul, thvenmil
ast-fel ele proprietare al lui desi la anuntarea van tarei ele re-
zuntaserii a-si exeicita dreptul de preempt une
2) Uric e un cuvant de lig:nal ungara, al carui prim s:.is esh
acel de document si de act inscris, sens srmilar cu ace', al cuivantilul
trisov. Uric se chema actul inscris, documentul prin care damnul in
tarea proprietatea untn bun sau o In:.inti printr'o donatiu:.e nnobt-
tiara in pustiu. Sensul d= conf:rmare. sau de infi ntare a I roprieta,',,a,
de creare ins ucat-va a unei start de drept corespuniataare star t
tapt, s'a intins de la actul, ce continea aceasta creare, la insusi obiectu!
-acestei creatiuni, la insasi proprietatea pamantu'u Ur.c pe Eng,1
.sensul de act, a capatat sensul de proprietate deplina, alod ala,
in sensul feodal al cuvantului Vezi mai sus pg 63
www.dacoromanica.ro
 93

Acest privilegm de scuttre al atator thri, care constrtueste

drepturt personale de neachttare al kr, cupormse in nottunea
de ocina $i de ohaba, se incorporeaza nottunei insist de pro-
prietate a pamantalui
Ca sa fie lui Vlad... $i Stanila satul numit Bea la $i Pres,
lopul, $1 a dat domniet-mele un cal $i o cupi, pentru care sa
le fte for in cull $1 in ohaba, ;incepand de la vama oilor, de
la vama porcilor, de la albinartt, etc., etc... de la toate aceste
sa le fie for in ohaba. $i coptilor lor, $1 nepotilor for $i
stranepottlor tor".
Poate fi o nedtbacie de sttl, dar elementele, care compun,
cele d'intat nottunea de ocin'i $i de ohaba, al-a:fate in hrisov,
sunt tocmai aceste drepturt ale susnumittlor boerna$i de a nu
achita fire$te in natura &Arlie $i prestatide catre clomp.
Notiunea de ocina $i ohaba, proprie proprietatii parnantene,
se intindea, ast-fel $1 tutulor elementelor in anediata legatura
cu dansal).
Dupa anatiza documeniultu 18, putem raporta cele spuse
$i documentulut 13. Si act ca la documental 18, este vorba Ide
renuntare din partea domniet, (led de inglobare in drepturtle
de proprietate ale manastira (Tismana), de dart $1 de prestatti,
care sunt confirmate ca de ohaba ", ca insast proprietaten
pamantului
In faimosul document citat de Bogdan, comentat apoi
de Rosetti $i de Panu, a jut Stefan Voexod din 1434, dat lut Jury
Atoc, se observa o extensiune simidgra a intelesului cu-
vantulut uric Not Stefan voevod... facem cunoscut.. c.t 1 -am
dat acestui adevarat Jurj Atoc un sat pe Sarata in sits, uncle
este Jude Fat $i Ilse, ca sa le fie for (ca sa-1 fie lui) Judea-al
uric, $i subt uric sa nu se dea nimanui, $1 alt judecator sa,
nu alba, ci sa se tie de curtea noastra din Ia$i. Tot a$a
s le fie copitlor $i fratilor lui $1 nepottlor lut $i stranepotilor
lui $1 tot nealmultn, in veer $i neclintit, iar hotarul sa -i fie(
diva hotarttl cel vechiu2).

1) Pentru ocing" si ohaba" vezi asemen2a documentul 3

2) I Bogdan. Despre cnejd romans, pg 19 Anale'e Acadeini:d
Routine, torn XXVI, no. 2, 1903.

www.dacoromanica.ro
 94

Uric, care in diplomatica feodati moldoveneasea are un

suns echivalent de ocina si de ohaba, in Muntenia, precurn ant
menttonat mai sus, cuprinde act un drept personal de jullecat'ai ,
a judelui anume judecia, de sigur asupra intinderii de pa-
mAnt cupnns in satul respectiv.
E ast-fel o cuprindere a unui drept personal in acelas
termer juridic, ce desemna un drept real.
In acelas mod, cum in documentele 13 $i 18, se cuprinde
in notiunea dreptulut real de proprietate $1 dreptunle perso-
nale rezultand din privilegiul de scutire, fund si acesta in
ocina" sau in ohaba" beneficiarilor, tot ast-fel se cuprindea
in notiunea dreptilui real $1 dreptul personal al judeciei, a-
cesta trebuind s:1-1 fie uric" beneficiarului 1).
Trecem la documentul no 20 Cuprinsul ski este urmatorul:
Omit le lui Stanciul sa fie ale jupanului Valcul, nedespArtite
de ocinile tut Bogoe $1 copiii lui Stanciul, sa fie fti al jupa-
nulut Vdlcul in be de -In nascuti paste toa,te ocinile $i peste.
tot venitul, ca $1 ftu ndscuti $i de va avea jupan Valcul mph,
sa fie copiii Stanciulut st at Valcului frati, unit ca si altu
peste tot, iar femeia tut Stanciul de va don sa is barbat, sa
fie volnicd a lua, dar in afara de ()mi.".
Si analizam aceste dispozitluni.

1) Credem in cazul acestut document, ea avem a face cu un

drept personal al beneficiarului Jurj Atoc, izvorand din compet.nta
lui, confirmata de catre domn, de judecator e Si subt uric sa nu se dea
(aceasta judecie) nimanui. si (satul) alt judecator sa n'aiba". E
singura explicatie plauzibila a acestui document.
Raniane de explicat chestiunza juzilor Fat si Ibe, care numai
Judeca Aceasta digresiune ne-ar duce prea departe.
Insa avem a face in alte cazuri si n1 se par cele mai nume-
roase cu alt Inteles al judectet, anume al intinderii compusa de pa-
imanturile satemlor, ce ccleau subt atributia jud ciara st administrativa a
cneazului si a judelui. Desemnarea competintel acestora s'a extins
asupra insult resortului in natura al for Lucrul reese d n dacumentele
citate de Rosetti in opera lu, Pamantul, Saterni st Stapan,i, pg.
148-149 si o constata el insusi. Mai vedem ca uricele nu fac nice -o
deosebire intre cuvintele judecte, cut , parte de sat" (pg. 149)
Pentru not enumeratia aceasta, in care termenul parte de sat c intre-
buintat in acelas sera ca judecie, ne confirm, in parerea noastra,
de oarc ce parte de sat, a avut tot-dea-una intelesul de parte d.n
-pamantul satulut (In aceias parere, I Bogdan, op. c t. pg 18)

www.dacoromanica.ro
 95

Ocinile lui Stanciul, adeca mo$ille familtire ale lui, ne-,

edespartite de ale lut Bogoe, tree cu consimtimantul dom-
Iiitorului, care singur poate sa le confirme in mat-
nile cumparatorulut, atunci cand beneficiarul for le instill-
uteaza. Insa cu o conditiune: copal lut Stanciul dobandesc drept
are succesiune aisupra tuturor mositlor lui Valcul, atat ale sale
cat st cele dobandite delay Stanctul, intocmat ca $1 cum ar fi
fiii lui Valcul, de at- ft avut In loc de fit naseuti", ca$i
flit nascuti", zice porunca domneasea. Ar fi Jundizeste o adop-
ltune a copulor lut Stanciul de citre Valcul $1 Stanciul is1 ce-
4deaza mo$14e sale in acest scop, dansul fond, dupa cum!
reese din document, pe patul de moarte. Dar domnitorul pre-
tede $i cazul cand, dupl. adopttune, Valcul, adoptantul ar avea
copii de ai sdi. Ca sa nu fie discunune sau chiar judecata, voe-
-vodul precizeazd, ca atunci copui lui Stanciul si coptn, ce se
Nor naste din Valcul vor f1 frail unit ca st alt i peste tot".
Aci este un caz, cel mai vechm la cuno$tirrta noastrd de in-
iratire pe mo$ie, facuta nici chiar intre prezenti, ci pe viitor
intre copit in \gala $i copii, can se vor naste poate sau nu se
xa$te. Reese de aci, ea infratire pe mode s'a na'scut ca mdsura
_generala, on de cate on era nevoe sai se creeze un drept de
iproprietate deci de succesiune reciproca, fara instrainare,
$i
aci numat in vittor in folosul unor persoane absolut indepIrtate
.de legea Orli de la acel drept 1).
Faiptul ca Mircea se ocupa $i de femeia lui Stanciul, con-
firma ideea, ea acesta era in articulo mortis la facerea actului.
I se apnea ei, probabil sub influenta dreptului canonic rasa-
ritean, ale carui nomocanoane trebue 'sg" ft fost cunoscute $1
in Muntenia, conceptrunea unttatti indisolubile, fie chiar dupa
moarte a legaturit easatonei religioase, care dupl. cuvintele
Mantuttorului face pe sot $i sotte sal fie dot inteo singui'a
came" 2). Asa hind, femeea are drept la mo?tenirea bdrbatului
la tin loc cu copni, reguld, ce reese din dtplomatica noastra
1) Vezi 1. Peretz: Curs de Istoria Dreptulut Roman, vol II,
pg. 114 et sq Precum si Marcel Emerit Adoptar2a fratea_ci. in Mun-
tem si influenta ei asupra formatiunei proprietatii colective, pg.
10 et sq to (frantuzegte) ed Cultura National 1928.
2) E conceptia evanghelicg, aflgtoare in nomocanoaneie Bisericei Orientate'
care a inspirat asemenea, in aceastg prtvintg, dispozitiunele Eclagei, impAratilor
isaurieni Leon gi Constantin. Vezi Ec. IL 12, 13.

www.dacoromanica.ro
 96

veche, in care clese,ori gotta e pusI ataturt de barbat st im-

preun=a" cu copiit, in actele de 'mutatiune ale patrimoniului..
Dacii ea se marital insa, leeitura ,'dintre ea si barbatul mort-
se desface si dansa nu mai poate s-st pastreze dreptul la
averea barbatului. De aceea si Mircea spune, ca ferneea rut.
poate sal fie impiedicata de a se remarita, dar in afara de
ocini" ; sollutiune perfect juridical, faiti de conceptiunile dtnr
acea epoca in materie de c'asatorie. Mai trebue sal observiim,
ca aceasta infratire, grin exceptta regttlei irdpuse de legea Orb,
ca asemenea de apnoape inrudire artificial:a nu se poate face,
de cat cu consimtamantul rudelor si megiesilor aceastl in-
fratirc at documentufui 20 nu poarta mentiunea unut asemenea
asentnnent 1). Atribuim aceast4 lipsa" a consensului susnumit-
faptu;lui. ca aceasta infratire este stability si legalizata, clue
ordinul domnului alcest ordin domnesc insemnand asa dar
un catz exceptional in procedure consuetudinand a infratirii.
*
**
Acestea sunt aceste cate-va notiuni de drept, ce se pot
extrage dupi parerea noastra din documentele, stranse aci, ale-
Jut Mircea, marele voevod. DacA von, ft selpat ceva din ve-
dere, vom avea in curand ocaziunea sal repaiam gresala noastra
in lucrarea noastra neat complecta asupra tuturor ractigsitelor
juridice din secolele XIV si XV. In tot cazul, vom ft multumiti,
dalcat votm fi addogat o piatra, fie cat de mica, la eckfticitil
maret si atat de greu de construct al istoriet dreptului roMan-

1) Vezi M Ement, op ctt.

www.dacoromanica.ro
 I.

110116HCF ASK RI XpHICTA fiord KAArorkpukinIw ILIHQ4d ROEHO,Ad.

MHAOCTHX KOHclEX. l'OCHOAHHK KCEH 6rrrpognaXiii KZ. IIALIAA* ROl'O-
AapogAimaromm I'OCHOACTR4 WgrIETWX KS BEdletH rOCHOACTILIMH Hd
ArkCT* pEKOLVAM8 THCMEHA MOHACTHp fro KE CrkT01104HKIHIH pW-
AHTEAK POCHOACTIUMH 1W PdA0VAK 110EKOAd WT WCFIOKallid 11113AKFI:K6.
H CWICTOI1O9HKIIIIH 1dT l'OCHOACTIldgtH hi; AAFIZ KOEKOAA A11103C1d11
KEl11HN HOKA1111 tiwo PAAH Gildr0H3K01111 POCHOACTKON111 WI C ;KE H
l'OCEIOACTROIr CHI1,6 H CEt1101' KKCI9HENINHKS KKITH. WKHOKHTH OVUO 110-
110iHS pWAHTE/1* mow H 61,1dTcl..)KHKOTA ;KE pdAH rocnoACTILIMH H C114-
CElliE CZ KIIAMK141611HCTION. KAdA11111111,A 6OP0POAH11,X H HONCHO A*Khl
Illapitix. OIrKPIHHTH KrkKItIAU1 111311/1011.1 H AoyoAucH. H HEA0C1111181116-
HHOE HCIMKIHHTH. IIE TIOIIAME CM. 11A H EAHK4 tipf il1VAHT6AH MOMS
H EildT14 nininG,KHIIIACE MOHACTHOIO, 6c-k- FIOTKOKAHTH H OVKAHHTH
ClIAKIt1 pap' 601-TA nwEro R8 YKAIIIA:KE H (MCP 111,1ECAAKEIMA gAdAhl-
4HLI,AF. MO.% Fi nvk CIATKIN, S0l'Op0AH11,2K Imo Ad CNA WKVAIIIA RS
MillgOT* l'OCEIOACTIKA A1061'0 KAIlliTEArk H nomoutittilloi. Rh CTIM111111.11-1 )KF
4100. CAAd. NCH3F1H K k4Hh1X. KOAATAHII,K. nzprkE noTKomfcAdzim non
AJ:4GEHAX WT CS*TOrlotnifuliaro pwAHTEn-k rocroAcTKamil 1w PdA01,"ild
K '1110AX. CC AO ROVIVItifleKhIll RpoAs CS 110A0K11114 TO H 6/1AT 1;HC
THU,* WT TOHO/111,4 AO 6fI83c1r0 rpsna 11811161:03P1H11,6 CS efliONIS 116KO-
MtAM blICOMOI:1111,11 H THCLHEHA 110 WIOH CTOAHOr EAHKO 6-k AfirtillIE-
111K0 H porwEiuKo CS HiHTO WT MidAECKAI'0 COVACTKa OF. KEKAOKK Nd
RAKO /1"kl'0.4 KTO 13MA6T K86AAQh W Twm AA HE Kkinpailla rocrioAcT-
KOMI] IF& Ad WTHPAKAiiTZ. 1110FI4CTFIcl. HUH HOTIVI'ACAd rocnoAcT-
KOMI' EAHKA CIATO110,1Hg1111H 1113,1T l'OCHOACTHAMH 1W AaHl% Komo,A4
noimoacH Apligig >Kamm H or A kg8,1111110X. H WT AOAVIA rocnoAc-
TKAAth Nd KAKO !VETO i ,WkXWK C1.10111,1, I Ch111W11. I AOMIIHK.

www.dacoromanica.ro
HOCTSKS VOrl4H418 H I nocTaxx NOME/K. KR CAMS fOH 108 CH H roc-
iioAcriomu nvkAprithromor An011iCTH010 RACK*TbJ.N. ROropoAinkx.
CEA.) 3 )KFINOE Ni.1,1KOK11,H H CEA H 111i CT41111410f1I HA 6/1/1T* RHCTirk
11A SA-kA 41)4 worm 6h1AW CEA W 6NCIIHR,t1. WEE KRP011116. 11 [OH-
AERI 1,1% H flET,10R4 41 X. H RPM:11111,A KR CH.Mh flOTR,110KAH rocrium7-
1K0Aill H EilHK CS*T)110 IHICHH CT,1H11,K l'OCHOACTRAN111 Ri1AAHCA1111
ROER)A1 111111/1))K4 ork To m )r 111T011.10r 114 ROAN H,H. CEA itCHAOK1411111,A.
o 110TOKWMK. H WT CQ FAHIH RHOS IIA AOrHAK k REC 114 A10T'kiXS.
H WT I.VCAVIK R1118111H 418 AONOAKK H AoynaKri; WT WAXORld Fitt-
41,111111 AO roptinro mo4:TH414. ron-kmA ROAH11,i1 110 WK010 CTI.111110r CS
Wlvk111HEM8 H C IIHIKAAtlAth CS KAXIMIlt1 Cii111 414 H ROA*HH 11,E Or EH:-
TOH11,H H t111,H1111H N tlEaVkAH, NIA KC"(;, 11111111414 H 110TKIMKAA 1'OC-
110ACTROMH CS RSC*Khl AN K 11013EiVkilHiEMI H OrTRPS)KAEHIEM Ail EX-
AXT HEIIOARIOKHA H FIEHIrk40)KHel H Chld C11060 AHA WT RCtIthly pa-
60T1 H At1HKORS H AOXOARKR rOCROACTRAMH, KR CHMK noREduk-
KATZ rociloAcTKomii. CAMORAACTHOMh RhITH Rh W6010 M0HACT11010
H110KWN1. H RO C.IAE11TH HAil*ACTROVAGIPAPJ HMS HAirkAHHKA HHKTO
AA HE HOCTi1RA-kETR. HH 438 Cel.V11 ROEROA41 AA111114i1. 4H11 HHh KTO
WT }NE HO Wit )101TH "k. AA E 1100KIAT WT rocnoArrica
SOVil SOKHTEA k. H WT HOE,111CTh11K 601'0130AH 111,A H WT lirkX
CFATItly. H Ad E HMI ,ITEHR RAM WT(JEK11111 rocnoAA H nivkAAK-
11111ANS Ero 114 CINFOTS.
GHE Re* 3 t111HCAIILAC Olr ApHill, nowt-bums POCI1OAHHil ROE-
ROAM LAY IV1HVIA 11 iAT SWLIE IHAHKTHWH I MEctu,a 101cH Id. K3 AEHh.
1w IIHQyd KOEROAA AIIMOCTIX 6081116 POCROAHH h.

Copie fotografic5. Bogdan. No. 32.

www.dacoromanica.ro
 ilal WISE RK XPICTA KOPA k,111k1/1 H Kittle.) 18:TA/MIN 14
Xf/HCTOAIOSHRItili, H CAMOMJIMARNIt114 ItV AIHfltla REAHKh1H ROEROM
H l'OCEIOAHHk, A111/10CTIM 60MiX. H K0)1(16,118 AA1WXAHIES1 WIAAAAX1 H
POCIIOACTRSXH RiCEN BEAM SrroosnAXIFICKOH H SAKAAHHHCKItINI F4JE ?EE H
KS TATAPCKKINI CTOAHAM H 1M1141118 H 1 aroA1113 XE114f1', H CliftE11H11-
CKOMS CALICTRS rOCKOAHHI. H WSA 110A HO RISCEAAS [WAS11.:H{101r AANCI
H AO REAHF:dr0 AIWA H Ad7cT0S r0aAS &AMAMI', PIAAr011130H3KOAH
r0C110ACTROAth CROHM1 6AArkIM8 OPOH330AEHiE VI 8, LINCTIdANIS H CR4C-
TAHN1 4A11,M1t. H AAPWRAY CAT.11 R CIH 4NCTHIJH, H KAAl'OWS,1A31161H
-410*11 OtITAHNKI I ILIA R&C k.V11 LIA:Tei A111,V3b. r0.X I xxi:nsii
twrikoir H MOAESEINKS PRAA114 CTA,111,S G040011110 H RKCIN1 10aTil1d1
MOHACTHPCKKIM WgPtTilMTHX CF RS X PAM AMA H hCHK0HA4 AAHKIN.
Til0H11,M, HA M*CT* PEKOM*MK HS ilET. TftKO Atl CX RK UNIV.% H RI
dIARA !MCI KAATA 110,1/111111E W CAVIATSA AOPH ,A,0 S:T1E MAOR-
HHU,H 110 ASH/ARS rAtvga AN CIA 11JET St1HHHT 110 T-kyan GAATA, AS-
IllirSGHHA AH, 61KAI 1V flACTIJ,1EH, CM 1,11 CAI K0111`0 4AK4 11,3*REAHRA
KOA*PIIIA HAN AMU, RCE AA E MOHACTH,ICKO, ERIE ME 11 W INEA, Rap
KOAHKO CA1 3(TigT HAXOAHTH HO TiiX KAATA AO l'AE HM E XOTA),
MOHACTlifiCKKIII 11AKIt AA HA% 683HA1AT RAM W 1141A H Hind RKCII1
pAKOTH, TOAHKO CE X TAT 11PHAS,IHT. H TS3H I LIAKK, 1110 CA E 1114*-
KAOHHA CTAPIO G02IS1 N110 M E MOHACTH)CK1.111 110CASIIINNK HMEFIEM
TAMNA ENCE f H TON 411114A0MHA EAHO 1'08110 eallATS412 1114XTO 1V
pASOTHHK riSAM11 M Hi HO CHANT TM 1111S, HAN E CAAEN,K HMI GiftAi
KOH KOAt,311111t, Ha. TX %INA AA E. ROAM AA RI3MET cam iv' rozAo
GIMATSA, d W APSSIIX GArril 101'0 K8311107HT Crel,E11, GOV10111E
ItSrk EflaTIM Ad CH 110CTARAT tIAKA AA CSKIIPAT AoyoA MOIIACT I-I -

www.dacoromanica.ro
Md. 64M W OHS H 11.1.11 'VT/ 11,IEA II PA031t1 H ASIllird-a1/11t1 II 11111a1

KKCAN (ILISOTH. TWIG pAAI TdIKOBN NORM kKAT rgoath Rgc-km P/IKOTHH-
K OM l'Kd A1H H KE*AAIEM A)SCTOCKHAI liJAII nichAl C:ARCM N ['AWE-
11HKWAS, ITSC'kKItIdi AA CE gapscrx W AIOILACTH?CKd 6AATd, XTO K83-
AORHT, AA CH 11A/1111dT 111TO A1S E AOXWA. A CHU 11114K0 Ad Ilf CAVkET
IIIIXTO flOCHAHTH H CiE,%1 IIH:11/1111E11 1Kid111. ROFMKE AAKAT 1KOA111
HA wyasx AA E ati.. paA goaena (?) H 3A ASIIIA 1KAA114. XTO AN
110CHANA N W CA,1111W 11 ANKO RAAr."-k, 11d1AT 11,31/ATH MAIM/ 3AW H
wpri. l'itd
11 11) at,ITH 1ildAV1 ICVi 0 11370OfT ro:auAt. nuns KKITH l'OCHOA11111%
KAAIIIKOH BEA111, W CT1ANHAdVO nntvAa rKaath HAN (i) CKPOAFINK l'RAMH
lV 11110NAMEHNK, TA ALIJE flONKTLT H FICHOKHT H STKPIAHT ChM X(1.1-

COKSA 1'1U 11111, TWA'W l'OCIIOAh11:11'7. Ad 110:18TET H AA STKcIZAHT.

INIE AN 11/130PHT H S1HET (H KS Chi ft tic) H KS IIACA.%111TiH KtK
AA
H Aai WAh4EN TlA4 II 108KE (X.(111CT0006ItI) H 01'1/71CTif AQ HAltIT
CS IoyAac H CA Y1piiR H CL WIFkA1H. ()EMILIO' MAU, ME OfK0111/71
H.1 Xi1HLT/1 MICA HA1111rS KI3112 EPO HQ NHX, H... EME i H 6MAET
Kb rk511

Copie fotograf.ca Bogdan No. 30.

www.dacoromanica.ro
 IV.

Nos Maynus et Roma,nus Hericzky Comites, Illustris prin-

cipis dommi Mircii Woyeuode TransAlpini, etc. necnon Dra-
goyus Magnifici principis Domini Petri Woyeuode Moldapiensis
marschalcus, Ambasciatores, Recognoscimus tenore presencium
publice profitentes, quod dum Ad Serenisshnum Principem do-
minum Wladislamm Regem Polonie etc. in legaciones officio
fuhrms destinati cum eodem domino WIAdislao rege, nomine et
pro parte prefoti domini Mircij, domini nostri, cuius potestatem
liabuimus in nos tronsfusam, huiusmodi ordinacionem fecimus,
fedus amicicie inviolahilis ineundo, ab utraque parte, temporibus
perpetuis servandum irrefragabiliter et tenendum, quod ipsum
dominum Wladislaum regem supradictus dominus Mircius Wo-
yeuoda pro toto suo posse atque potencia cunt ipsius auxin=
affectaudo postulauerit ab insultu et hostili incursu regis Vngarie
ac ipsius orriagialium et quorumlibet hominum sibi subditorum,
debet et tenebitur omninibdo adiuuare. Contra alms vero `pre-
dicti domini Wladislai regis emulos aut iniuratores quoslibet
juxta sua liberi arbitrij bene placitum ipsum iuuabit quemad-
rnodum, almico facere expedit, atque decet. Idemque dominus
Wladislaus rex, ad predicti domini Mircij Woyeuode postula-
cionis affectum, ipsum contral prefatum regein Vngarie et quos-
libet sibi subditos, pro toto suo posse, et potencia, debet et
tenebitur adiuuare, contra alios vero sepedicti domini Mircij
Woyeuode emulos aut iniuraitores quoslibet juxta sui libri arbi-
trij beneplacitum, sibi auxiliabitur, ut amicus. Promittimus in-
super, quod super huiusmiodi confederacionem, et invio,fabilis
amicicie coordinaicione, ad medium quadragesime proximo nunc

www.dacoromanica.ro
instantis aut octo dies post hoc, impedimenta aliquo legitimo,
interveniente, ad majoris premissortim firmitatis euidenciam su-
piradictus dominus Mircius W. litteram smith suo majori sigillo
sigillataim mittet in Muldauiam, per ipsius bonos nuncios et
salginpnes, cuiquidem littere tenons similem memoratus do-
minus Wladislaus rex sub ipsius tytuIo et sigillo majori, tern-
pore prenotato ad locum premissum tenebitur 'destinare, pee
ipsisus solempnes nuncios pairi modo. Presenciami sub nostris
sigi,llis, testimomo litterarum'. Datum, in Radom feria sexta post
idem conceptionis beate Marie Virginis Anna Domini millesima
trecentesimo octuogesimo nono.

Documente privitoare lad Istona Romani lor culese 'de Eu-

doxiu, de Hurmuzaki. VdI. I, partea 2. 1346-1450. Bucuresci
1890, p. 315, GCLVIII.
Originalul pe pergaiment in archivele generale din Moscoiva.
0 copie fotografica in colecpunile Academiei Romane. S'a pu"
blicat de Dogiel in Codex Dipl. Regni Poloniale. 1.2.579. Rei
produs la Fejer. X.8 297. Laprianu Si BAlceicu. Magaiinu isto-
ricu pentru Dacia, I. 329. In extras la Ulianitzki. Materialy
pag. 3.
B. Petriceicu-Hajdeu. Arhiva. Istorica al Roma'niei, II, p.
50, din Inventanum omnium et singulorum priyilegiorum, litte-
rarum, diplornaitum, scripturarum et monumentorum quaecunque
in Archivo Ragni in arce Cracoviensi continentur. (Lutetiae Pad-
siorum, 1862, in octavo).
Mainus et Romarms Hericki comites Mircii woiewpdae
Transalpini, et Dugoyus Petri woiewpdae Moldaviensin mar-
schalcus, oraitores, foedus nomine Mircii cum Vladislao rege
Paloniae, et sonetatem bell' contra regem Hungariae sanciunt.
Datum in Radom, feria sexta post diem Conceptionis B. M.
V. anno 1389.

www.dacoromanica.ro
 V.

Mircius dei gracia Woyuoda Transalipinus, Ffogaras et

OrniaG Dux, Severini Comes, terrarum Dobrodicij Despotus,
et Tristri Dominus. Harum noticiam habituris tam presentibus
quam futuris significarnus quibus expedit vniuersis. Quod sin-
cere mentis affectu cupientes mire inuiolabilis arnici:ie federa,
et volentes cum Serenissimto 'principe Domino Wlatdislao Dei
gracia Regi Polonie necnon terrarum Cracoue, Sandomirie, Sy-
radie, Lanciciel Cuyauie, Litwanie, Principe supremo, Pomo-
ranie, Russieque Domino et herede, de Barorual nostrormni
unanimo consilio ,ordinacionem huiusmodi, parte ab utraque,
temporibus perpetuis servandam irrefragabiliter, fecimus, et fa-
cimus ipsarum literarum nostrarum confirmantes, scilicet quod
memoratum Serenissimunt Principem Dominum Wladiglaum Po-
lonie etc., Regem, toto ndstro posse, atque potencia, dumi
affectudo nostrum auxilium postulauerit, et homines sibi sub -
ditos, ab insultu et hostili incursu Regis... Vngarie, ac ipsiug
omagialium et quorunilibet homines sibi subditorum, con-
stantissime volumes adiuvare. Contra... alios vero predicti Do-
mini... Regis emulos aut iniurtatorse quoslibet ipsum iuxta nostri
arbitrij beneptlacitum iuvare prornittimus et spondemus quem ad
miodum amicum facere expedit atque decet. Idemque &-
minus... Rex ad nostre postulationis effectum contra...
Regem Vngarie, et ipsius subditos pro toto ipsius posse atque.
potencia, nos debet et tenebitur adiuvare. Contra alios vero
nostros ethulos iuxta ipsius liberi arbitrij beneplacitum ut de
nobis promissum est, nobis auxili4ntur ut amicus. In cuius Tel
testimonium firimitaltemque perpetuam hteras nostras presentes
idedimus privilegiales, pendenti et alutentici sigilli nostri ma-
www.dacoromanica.ro
joris munirnine roboratas. Datum in Lublin in vigilia Sancte
Agnetis virgtnis gloriose. Arm Domini millesimo trecentesimo
nonagesimo.

Originalul pe pergamentu in archivele generale din Mos-

cova. 0 copie fotograificd in colecfiunile Academiei Romane. Si-
gilulu pendentu in formd orbiculara represents lad mijlocu un
scutu cu vechile arme ale Terei romanesci: vulturulu, crucea,
o stea cu seasd raze st semiluna. De ale patru parti ale scutului
numele MIRCIA cu literele dispuse in forzna'r,:rucei, In ,giuru epi-
grafe lattni, in care dupa copia ffotograftca putem distinke
urtnatoarele: ...Waiiwoda Transalpini Ban de CZwrinio .
S'a publicatu la Dogiel in Codex dipl. Regnt Poloniae,
1. 2. 598. Reprodusu la Fejer. X.I.652, Ibid, X,8,309, Laurianu
si Salcescu, Magazinu istoricu, 1.332. In estrasu la Ultanitzky,
Mater:a:1i pag. 4.
Hurmuzaki, vol. I, 2.. pg. 322.

www.dacoromanica.ro
 VI.

Nos Romanus Hericzky et Radius Gadkiy ambasiatores et

nuncij speciales ad infrascripta. Vniuersis et singulis, ad quos
presentes pervenerint volurnus esse notum quod cum ex spe-
ciali commissione et mandato Illustrissimi principis Domini
Mircii Woyuode Transatpini etc. Domini nostri graciosi, auc-
toritateque ipsius plenari ex parte vna, cum strenuis militibus
Domini Guervassio de Dalewicz, et Benkone de Zabokruc
etiarn plenum ,mandatum et specilem commissionem habentibus
Serenissimi Principis Domini Madislai Polonie etc., Regis
incliti ex parte altera, super vnione et coifederacione inviola-
bilis amicicie inter predictos dominos nostros hattenus contracte
et in futurum, dante Domino quo ad eiusdem unionis plenitu-
dinem feliciter contralhende, in partibus Moldime oppidi Socz-
czow personalem efficaciter celebrasseinus conenclonern, assig-
natis proim promissum erat, alterutrum literis, super huius-
modi confederacionern confectis autentificatis et sigillatis, de-
creuirrus, fecimus, et grout utrique parti nostrum meTlius et
swims visum fuerit disoosuimu3, deliberationeque habita de-
ligenti, inuenimus quosdavn articulos, qui ipsani tnionem i
suis condicionibus efficalcius solidabunt. Scilicet quod prefatus
Dominus,.. Rex Polonie ullas brigas, neque guerras contra...
Regem Vngarie ac subditos suos moveat, nec movere incipiat
quoquam nisi prius significatis Domino nosiro Mirci) Woyuode,
et eius consilio singulis ea,rumdein brigarum seu guerrarum
quajlitatibus, eademque per ipsius Regalis serenitatis consilium
fuerint approbate. Insuper si alique treuge pacis vet inducie aut
concordie inter prefatum Mircium Woyuodam dominum nostrum
www.dacoromanica.ro
et Regem Vngarie fuerint acte, scilicet vel recepte, ad tempus
vel in perpetuum ordinate, vel quomodolibet decise ipso Dcr
mino Rege Poilonie non excluso, easdem prenaminatus D,omi-
nus... Rex ratificare, gratificare et acceptare debebit, atque
gratas, ratas et accepitas habere debeat in singulis suis Clau .
subs distincionibus atque punctirs per robor sui sigilli au-
tentici, ad tempus, vel imperpetuum, prout huiusmodi orchnacia
postulauerit, oonfirmato. Item rut hec felix vnio, in singulis,
suis Ipacionibus et condicionibns irretractabiliter persueret, de-
creuimus, quad quicumque confederattorunt quaiitercumque in
presentent vnionem et confederarionem sit receptus, ab ipsius
vnionis vincula et partis quomodolibet deliraret, extunc emit-
dem deliraptem, cetere ipsius' vnionis partes solempni moni-
cione premissa sic efficaciter et seriose debent et possint indur
cere, vt prefate vnionis compromissi seruat plenitudinem atque
teneat inconcusse. Et quia vt inter premissas Principes Do
minos nostros ab utraque parte super propositis articultis spe-
ciailis per melioracionem ipsorum habeatur deliberacio, ad oppi-
dum Soczczow in festo Beati lohannig Baptiste proxime affu-
turo cum ,omnibus literis et sigillis ipsius die ipsa confedera-
cione alterutrorum datis, volumus cunt premissis dicti Domini
Regis ambasiatoribus, quemadnoodum promittentes bona nos-tra
fide, ac spondentes praetactos articutlos, Domini nostri Woyuode,
ate nostris nominibus in eorum testimonium gratificare, ratifA-
care atque sigilli sui robore confirmare, inclusis nihilontinug
lateris ac singulis earunt clausulis presentibus de ipsa confe-
deracione, vt premittitur, dabs, vt ipsa integra vnionis comp-
sicm, in unam literam autenticaim redigatur et sigillatas lateras
ab utraque parte vna pars alteri assignat atque pristinas resti+
tuat, omnibus dolo, fraude et detractacione procul motis, cum
omnis ordinis et modi seruacione, que in piius datis literis est
seruata. Ad maiorem autemi horum euidenciam presencia fieri
fecin-us nostrorum sigitlloruint appensione roborantes. Datum
in Soczczow in festo beaite Gertrudis virgmis. Anno Domini
rnillesimo trecentesimo nonagesimo.
Originailul pe pergament in archivele generale din Mos-
cova. 0 copie fotograficA in colectiunile Academiei Romane.
S'a publicat la Dogiel. Codex diplomaticus, Regni Poloniae,
1.2.598. Fejer, X.1.654. Ibict, X,8,310, Laurianu si Bdtrescu,
Magazinul istoric I, pag. 334. Ulianitzky, pag. 8.
Hurniozaki CCLXIII, pag, 323.
www.dacoromanica.ro
 VII.

Myrcius dei gracia Woyewoda Transajlpinus, Fogaras et

Om las Dux, Seuerini Comes, Trestri Dominus ac Terrarum
Dobrodicii Despotus etc. Significamus quibus expedit vniuersis,
quod cupientes inue federa inuiola,bilis amicicie cum Sere-
nissimo Principe domino IWIadislao, Rege Polonie etc., de
Baronurn nostrorum unanimi consilio ordinacionem huiusmodi
fecimus: alias atque pridem temporibus perpetuis ab utraque
parte tenendam et irrefragabiliter obserugndam, quad' memo-
ratunr dominum Wladislaum Regem toto Nostro posse atque
potencia dum nostrum auxihrtmi postulauerit, ac homine3 sibi
subditos ab Insultu et hostili incursu Regis Vngarie ac ipsius
omagialturn et quorumlibet hominum sibi subiectorum, contra
adios vero predict domini Wladislai Regis emulos aut iniura-
toi es quoslibet ipsum iuxta arbitrij nostri beneplathtumf iuvare
promittimus et spondemus quemadmochnn alnico facere expedit
atque decet. Idemque dominus Wladislaus Rex ad nostramlostu-
liacionem contra... Regem' Vngarie et ipsius subditos pro toto
ipsius posse atque potencia, nos debet et tenebitur adiuuare,
contra' ahos vero nostros emulos iuxta ipsius liberi arbitrij bene-
placitum nobis r,uxiliabitur ut amicus, quas quidem priores lit-
teras et obligaciones gratas et ratas habentes ipsas tamquatml
earum tenor de verbo ad verbum ptesentibuS esset inteisertus
approbanius, ratificamus et vigore presencium confirmamus, addi-
cientes et adiungentes, quod si quis ex nostris mocionem ali-
quarn facere et E.0 nobis opponere presumpserit, aut atteimptauei it
*quid contra cundem dommum Wladislaum taleM volumus una
cum iaan dicto Wladislao ,Rege et ipse nobiscun- comvescendb
www.dacoromanica.ro
debite tolerare. In cuius rei euidenciam let perPettram firirditatern
sigillurn nostrum majus per Maynam et Volculum Comites
nostros fideles presentrbus appendi fecimus Datums in Lem-
burga in octaua beatorurd Petri et Pauli Apostolorum Anna
Domini millesimi trecentescimo nonagesimo primo.

Originalulu pe pergamenu in archivele generale din Mosc-

va. 0 Ow fotcgraficl in colectiumle Academiei Romane. Si-
giliul pendentu in forma, orbiculara represents la mijlocu unu
squtu cu vechile arme ale Terei Romanesci; culturulu, in !partea
drealpta crucea, o stea cu vase raze si sem4una. De cele patru
parti ,ale crucei numele MIRCEA cu literele dispuse In
forma crucei. In juru inscriptiunea in hmha Latina: Mireze
Waiwoda Transalpin Ban de Czwrinio MircZe Waiw".
Documentulu s'a publicat la Dogiel in Codex dipl.,,,Regni
PoIoniae. 1.2.559. Reprodusu la Fejer, X.8.340, Laurianu 9i
Balcescu. Magazinu ist. I. pag. 338. In esrasu la Ulianifzky
Materiali, pag. 6.
Hurmuzaky pagina 334, no. CCLXXV.

www.dacoromanica.ro
 VIII.

Nos Ioannes Mircsa Dei gratia Princeps et Vajuoda tabus

Regni Valacluae inciptendo ab Alpibus usque ad confirm Tar-
tame, tottusque Terrae Fogaras perpetuus Dominus. Ex nostia
benigna, Clementia, sanaque deliberatione, et consensu Consi-
liarorum nostrorum ceterorumque Boeionum, dedimus, et con-
cessimus haisce nostras literas donationales fidelibus nostras.
Sztancsul Egumenulu, et fratri ejusdern Ka lin, Regni nostri
nobilibus. eorumque haeredibus, et posteritatibus pro firmiori,
et certiori ipsorum futura securitate, de ten itorio integro Szkore
nuncupata, in antefata Terra Fogaras existente habita, ea cum
conditione, tit nec ipsimet prefab nec posteritates ipsorum ulli
cantributiont subsint, signanter autem, tit neque de Ovibus,
sive de Porcis, apibus, vineis, deciman dare, vel pascuatione,
aut alto serNitio postal' teneantur, uno verbo, ut nulla minora,
vel majora servitio subeundo adstringantur, turn predicti Sztanc-
sul Egumenulu et frater Kahn, Boerones, turn verum haeredes
et posteriorita'tes eorum. Quad vero superius scripsi id ,mews
dilectissimus films Michaila Vajvoda, cum caeteris Boeronibus,
de negotiis metarum hasce nostras litteras quoque corroborabit,
et confirmabit, primum quidem incipteado a trajectu fluvii Alt
sub possessions Csetate dicta a regione Kercz directe pmes
rivulum VA Ilja Opatului nuncupaturn, pergendo usque ad cus-
pidem Piatra Obla vocaturn, inde autem a rivulo Rivului Lajeta
itai dicta sursum usque ad /Upturn cacurnen; parte autem ex
altera superiori pergit per locum pe Szkoreul cel bete in dictum,
inde tendit per rivulum pe VA Ilya Viczonilor nominatum, et ex
tenditur supra usque ad penela Ungiul cu Freszeni locum nun-

www.dacoromanica.ro
eupatum, inde iterum divertit se ad pena la Peraole Szasziloru
locum, inde denou pergit ad pena, la \Tanya Szerecsi fluviolum,
inde jandem extenditur supra pene la Czolfa Tunsului, et in
extremum directe pergit pe a'pa Tunsului dictum per rivulum
usque aid verticem Alpium, ubi etiarn meta ejusdem territorii
terrnmatur.
Haec volens cum ceteris Dominis Boeronibus, ut ctiam
superius adtinxi, ad harurn nostrarum litteraruith robur, et fir-
mitatern, ut post meum e vivis decessurn si quemi Deus Clic( -t
mentissimus ad hocce Dorrunium et Gubernium Regni hujus
Valachiae, aut ex una, aut ex alia principali, aut qualicunque
familia collocavent, si ille hasce nostras litteras donationales
perennales fid'elibus nostris Sztancsul Egumenulu, et fratn Ka-
lin Dominis Boeronibus datas, et concessas honoraverit, et in
suo vigore, robore conservaverit ilium quoque Deus Clemen-
tissimus et benignissimus turn in hocce secujo, turn in altero
cum corpore et anima beatificet et benedicat; similiter iterum,
si quis supran,otata, et per me concjlusa, confirmataque negotia
aut neghget aut annularet, Deus quoque oronipo..ens cumdem
condemnet et damnificet cum corpore et anima ad etern,as
infernales corruptiones cum Juda et Area simul excrucietur,
et uti inter Judaeos erat in proverbio, sangvis Christi contra,,
et super postentates ejus in aeternum, a.nen.
Joannes Mircsa totrus Regni Vallachiae Clemenbssimus
et benignissimus Prrncepis et Vadvoda. Hi, fuerunt testes: 1)
Vlad Vornicul, 2) Dragan Ban, 3) Saipan Algiu, 4) Groza Mol-
dovan, 5) Saipan Aga, Holdoviss Logofet. Scripturn in cede
nostra Argiensiensi post munduar condituan anno 6900 die 27
Decembris.

Transilvania, 1872, pang. 151, sub anulu 1392. Copie in

arcluva Guvernului din Transilvania sub No. 721, 1807. Din
colectiunea, contelui Iosifu Kemeny.
Hurrtruzaki, vol. I, 2, pg. 341.

www.dacoromanica.ro
 IX.

1101EME 438 11;10E KR X21 EA 6Att1'Olck(11111.1H I V (i11111'14 BC,E110,4,4

'11111110CT110 11J)KiEle 10C110,4,11118' KRCEH OvrooKAaKiii. BS 11411 Ii
11,141'0,1,11(1CK4H1141'0 A111 i'OCTIIGACKLI ono k-roxx KS 3EMAH r0C110,1,CTRA
'$%H Ila m kro pnom Ii.11R THCMEH4 111011ACT1111/0., al'ONSE C0114.'111K111/11

PA.HTEtlit rOCIIOACTKA 4111 ICV Paxrdm BOFKOM WTS OCII0K4111IA KI3A-

DIME H CT01101-11KIIIIH 1:41TR r0C110.ACTKA 41H Rif Ad/18 BOEK0,1,4,
411103i1MH RE:PH.11H 110KAIIH. GE1'0 p4AH 1111410/1311041H 1.0C110,1,CTRO
41H 1.410 H 1'0010,40%0r CHWE H qgmov KRCHOHEA1HHK8 111ITH. W11110-
KH'PH- VOW HO 41ICHR 110A1TME1118 E1'0 H KPATA, ,KHKOT4 NCE 114,4,11 roc-
, !! oAcTim 4tH H ClIACEHL1. lib XliAMS iiilECTRAM BAL1,.1,1111H11h1 raK,41 H
1111HCH0 AlaiHA OVKIrkIIHTH RC kK1111 1111HAJI'Itl, H A0X0,3111,H
H HE AOKill111E11110f 11C1141111HTH, HE ThKiA ASE Cia II.R H EAHKA 111:111

OWAlTEA111 M0EL111% H 1111H 1111AT k 111111114M111114 401111CTI1110V, KC* HOT-

KIIRAHTH H 0.VKAIIHTH CAIKKI 134,4,H 110l'4 410E1'0, KR XK4i% )KE H.

(IECTK 110:44411 111.1, B,1.1, kruukx. IIIIIiR. 11 1111aTMA IIii, , 1,1K0 Ad cix.
wnotaitior. KR NiliKOT* rOCilortsTita 410E10 KiliCHHTEirk H 1104104111H11,76
KR 0%1411111KM SKE Milk C.4,4,4 311113HH K'111411iid% X0,4,4TAHU. firliftiCE
110TKORiKAt11118 111111/10ME111144 c:0110414K11111'0 (IWAFITE rOCHOA
CTIta 4111 11i1 PAArAt1 BOEKOAX ChM' Kovmatictm, Booms CI 1104J-
K11110418 Tonopila H rld14T0 11HCTI1114% WTS TO1101111H11,X. AO i;138341'0
1.1,1844 KKIUIE KOK4111111,E CR CE11041R 11E11011*41R X1.1RCO11$V111111 H THC-
41E110E. 114 Or11010 CTI1411r E41110 K k 1111141111111CK0 H PyrIIIEIIICKJ . .

H 71111TO WTR ;KAMIIIC1101.0 Col&ACIIA, Off" KSKAWKS Fld KKO ATO.

H KTO 11MAETS KAKA4111% W TO418 ,4,4 11E KR111141114T8 rOCHJACTKO
MN 6,m: 1.5401101111KIIIiH (PATS rOCIIOACTK4 MH IcV A4118 BOIROM
111111,10MH MI*1114 EAHKO ECTIt 1,111iKIE 114 N1 44E11111 OV AARALIEllIOXY.

H OTR AO MA rOCHOACTK4 s%111 H4 KC kKG AikTO 1 tWkX0K8 MI:101W ;

I C11110KR; I ilOW:111111X ; 1 HOCTAKS rOy11111118 j I 110CTIIK XJAEKK. KR
C1141R 111111/103111 H rOCIIOACTRO AAH ro-kApFtinthomy illonacTkor

www.dacoromanica.ro
I I IIEC'f'1.11.1 17111,X. CE.10 30KEMsf ;KA? KOK.11,11 H MINI/ G4muiiiii:9 114

imaTic 1; iirrou A,+.1.1; 1110 E 11-kKOrA4 HIJA0 GTAIIKA B,141111114; H CERO

e VIII 11 144 IIA TO110A111114k1 ; H EIIIE 1111111/105K11 rOCIIIOACTKO dIH CMG (10-
1'011110, II CEA IIECTIPUFW, H AOXOAK KIIIIiE roc ii.mertu it WTI K0AA
MH IlyA110111A, 1110 E 01l'4141111A1 110K0 IIA IRIIATHA0K k ; II !co Alumni" 1110
E 111114110:1:11,14 A1011dCTH11io MATH FOCHOACTKA MI17 l'OC110;K4 KAANIIHKIA
KR suicTilii11,11 ; 1110 F 161.1KAAA n KKA ti oximtnitApirra BAH:; H EWE
IIIO E 141111071:114X 4\01,11111'11k AAKd4EFIlCKhl IIA CAWI1TI1 MOHACTI4110
110EAlIt11,411110M V, 1110 E KhIAA d 11ACTI% '1'01'0KA WTI A,AKA4U11101'I . . .

KI CHMI 110TIW8IKA4 roctre,s,crito mu, H (ANNA C4;0110,114KIIIil1 Grtutit,x,

rocuoAcTr.a d1H BA,tAiimum BOEKO,A,A 111114A0WH Gi'0A101: II irrouliov
11A 130A1114F1 CSA0 iiiIIA0f:1111114A cke 110 l'OKOM R H urrx C11Ii,1,ii ui KHOIL lid
AltIlArk. BCE 11A AIOT kXI : N WTX WCMR K11XIfIHLtI7 AoxoAoms u
Aributs, WTI 0,11:X0K1.1 ILIA11111.1 A0 r,.,1 HEN% E11.0CTHLIId N ront Mgt
BoAiiika 110 wizoio CTi1,11101: CI WO* 111EMI If Cl. IIHKAAAMH AO i;dg-
I1N11.1 CE11111114 II 1O,%, 1,4 Ir 1 itC'1' 11,11 H f111,111MIE A AIL G id
KC 171 111111A.11%1 If rioTro mum rocnoAcTito 4411 Cl. KC k KHMK 110KEAt-
!HUM h H 011141K HAEIIIEM b, AA KAAA% rX iinioAltimuht H 111110HAOHillA.
TAIZO:KAE If CEAA CK0K0A11.1 WTI KC'kKh11'X 11,11:0T/ 1( AMIKOKIS H A0-
X OASKX FOCliO,1,CTKd AM. KI CHM X IIOKEA'IEK4TX rOCHOACTKO A1H CLI-
MOKAIICTHEM X !MITI' kX W.M0 AS011,1 rril,110 BF:010MR H 110 CME1ITH
ihightAcTrovio,liaro 11 AVk 1141 ItIMIHKA MIKTO 41 noc.r.uu.krrss lilt 437.
OAMK BOEROAA 11111,1 11l, 1111 H11% KTO WTY. ra% SKE HO mirk ; -rximo
froute ca Kilaromoilm.rx 1111aZE rs,,i cm 1143011 11'1.7. %um H HO:A.4'1k,
11uK0,s,iimOK If MOE II Z.F.EAEll HE, IC'I'O AN 1.31IFTY, WTK CHX Krlipt
To 4S.,111Tli IIAH 11111/10;KIITA 3%k, AA f HOOKA WTI rs CA
KIJE,I,E,1N:11'EAk, H WPb II,)C'Ihl.1 1114h1 H WTI, KC tiX I ur T1HXR, H
AA f HOWITEHA K .rk H MC14 rs If 110,1,4guiliMg T01'0 1117
emecrrk. BA kTO . . . .

Copie fotografica Bogdan No. (O.

www.dacoromanica.ro
 XI.

Nos Mirchyth Vayuoda Transalpinus, Dux de Fogaras et

Ba,nus de Zewrin, stgnificamus vniuersis, praesentes litteras
inspecturis, vel aliis earurn notitiam habituris: quad quia Se-
renissimu5 Princeps et Dominus SigisMundus Dei gracia Hung.
Wm. Croac. etc. rex illustris, ac Marchio Brandeburgensis etc.,
erga nos beneuolenciam Maiestatis sue specialem, ex quo nos
nouit propitio et familiar' fauore gessit, ac nobis nitro et
'raciosissime fuit a,ffectus, et fauit, precipue contra illos
immanes .. iniquitatis filios vnionis inimicos et nostros spe-
cilissimos hostes, Turcos, tractando nos semiper et in omnibus
favorabiliter et benigne, ideo nos sponte et ex mera nostra,
liberalitate, noncoacti neque circumuenti, sub fide et iura-
mento nostro et Baronum nostrorum, per nos prius d'ebite pre-
stitis, dicto Domino regi promissimus atque promiAimus harum
serio observare et attendere inviolabiliter omtiia infrascripta.
Primo videlicet: quod nos quando et quotiescunque deince
ipse Doominus rex cum exercitu suo personaliter iret contra
Turcos, v el quoscunque adios, eis adherentes, tunc eciam cum
exercitu, gentibus et total potencia nostris teneamur et debeamus
cum eodem ire personaliter contra, ipsos; et si ipse Dominus
rex non iret personaliter, sed mitteret exercitum suum tantum,
tune eciam nos teneamur et debeamius similiter exercitus let
gentes nostras tantum mittere contra eos cum exercitu ipsius
Domini reps, et nihilominus eidern Domino regi, ac ipsius
exercitui et gentibus per eum secum conducendis, si personal-
liter illuc ibit, et si non ibit, tune exercitui et gentibus ipsius
mittendis, vt premittitur, contra illos ad parter (lacuna exesa)
www.dacoromanica.ro
vel quascumque alias per terras, castra, districtus, passus, portus
et queues alia loca dominii nostri et dicioni nostre subiecfa,
dare liberum, pa,cificum et securum transitum et victualia sniper
corum sumptibus... illuc eundo, ibique ,morando et exinde rece-
dento, et ad propria redeundo. Item: quando et quotienscumque
contigerit ipsum Dominumi Regem ad dicta,s partes cum dictis
eius exercitu et gentibus, vt premittitur, ire, et cum adiutorio
ciuitates. terras, castra, fortalicia, passus, portus, districtin, vel
alia queuis loca inibi capere, occupare, accipere, aquirere vet
habere, modo quocunque et preterea personaliter red-melts et
facere moram (contingerit) cum exercitu gentibus et iota po-
tencia nostris teneamur et debeamus cum ditto Domino Rege
personaliter ibidem remanere et facere moram, sicut et donee
remanserit et fecerit ipse, et si ipse Dominus Rex dimitteret ibi
exercitum suum, tune teneamur et debeamus climi!tere exercitum,
et gentes nostras cum exercitu Domini regis, sufFicientes tamen
et idoneos ad resistendum hostibus et piotencie partis aduerse,
ad conseruandum ,et defendendum contra ipsos, quod cum auxilro
Dei per eum capi, occupari, recipi, aquiri et haberi contigerit,
vt premittitur, in illas partibus quavis modo et tandem etiam,
quando expediret, vt pote, quod talis esset potencia hostium,
et partis aduerse quad tunc eciam in abseucia ipsius Domini
regis teneamur et debeamus ibidem, vt prefertur, cum exercitu,
gentibus et total potencia nostris exercitum et genies dicti Do-
mini regis personajiter adiuuare, ac eis assistere et fauere ad
conservandum et defendendum, capiendum, occupandum, reci-
piendum aquirendum, vet habendum. Item quondo et quociescun-
que eciam contigei it prefatum Doiminum Regem personaliter ire,
vel mittere, exercitum et gentes ipsius, ad partes illas aliunde,
quarrr per loca dominii nostri et nostre dicioni subiecta, vt pote
videlicet prope Danubium, per loca eidem nostro dominio et
Danubio conuivinat; tunc nos eidem, Domino Regi, ipsius que
exercitui et gentibus supradictis sem'per, quo, quondo et quo-
tiescunque contigerit, vt prefetur, prope Danubium eos tran-
sire, teneamur et debeamus victualia super Danubium mittere
dari facere stns. vt premittitur, sumpt.ibus opportuna, quocunque
tamen poterit cum dictis pertingi victualibus ad eosdem. Item:
si nuttt Dei, amnia disponentis, in partibus il,lis aliquem de
exercitu et gentibus dicti Domini regis infirmaxi, vullnerart,
vel alio quoins modo in perso,na contigerit impediri; sieque
www.dacoromanica.ro
necessario ipsum propterea ibidem remanere et moram facere
opporteret; tune tabs possit libere pacifice et secure ibidern
remanere; Imorari et residere quousque placue it eidem', absque
lesione, dampno, impeclunlendo, et molestia quibuscunque per-
sona, rebus et bonis talis ceMper saluis, et liberis quibuscunque
et quomodocunque, inter dictum Dominum regem et nos, vsquo
nunc de et super hoc, vel anis factis et emanatis rentanentibuts1
in suo robore firmitatis harum nostrarum testimonio litterarum ;
quas in rnaiorem euidenciam et certitudinem.premissorum, inutp-
labiliter per nos, vt premittitur, seruandorunt, sub nostro tni-
nori sigrllo subimpresso, propter absencient maioris, eidem Do-
mino regi dedimus sigillatas, promittentes similes, et in forma
simili dare sub maiori pendentti. Datum Brassouiae in Domi-
nica reminiscere. Anno Domini M. CCC. XCV, L. S.
Pray. Dissertationes in Annal. vet. Humor. VII, pig. 141.
Din originalul Feder, X. 2. 270.
Aptud Hurmuzaki, I, 2. pg. 359.

www.dacoromanica.ro
 XII.

413K la/ ilt11111141 REAFIKkIH KOEKOAA H CAMOAORWAKIlkIll rOCIIOAHHit

KSCEH SEAM SITPOKAAXiHCK011 H 34111414111HIICKkIM Egli iKE H KX TATA11-
CKHM rrponom H 41MAA111.8 H (i)aromils Xtokir H rklifilHIICKOMS
KAI1CTK8 VOCIIOAHIlh H WKA 110A HO KRCEMS 110ASHAKi01: AAWE H AO
REJIHKAAVO AIWO* H A,oxcros ram; camOMIX:M11,8, AAKAT '1BO MH
CIE Wi113M0 1KAMH WI1,8 H MOAEKFIHKS I'Kd MN 110118. HHKOAHM8, 1410
MIXT AA CE HE CAVICETR IIOKSCHTH Ad AOKIIT PHKM 110 AHR THC-
MHICKOH, HAH AA CH IIACET KMAH KOH AHKO AWKKITOK H04YRKIIIE w
CFAA-TA rely!: AopH AO' nnounnx, IIX TRKM0 KAASIIPA AA CM KOAHH
AOKFITH 11411 AOKKITOK MOIIACTHOCKKIH AA 11ACET, A HIM 1111111H AO-
kkrroi; AA HE cm-kyr?. No,AHTH AA Hoerr 11E3 KOAA MOHACTHPCKM...
IITO AN CE KFA noksetui tio KOA'kpX KfAilf:HX H momix AA 110-kCTX11HT
CIE 1l'i1li3M0 '1KA MH TO TAKOKMH AA E HooKAAT W 111714C4HCTM KO-
10110A1111" H IV KRCI;X CTXk H 1101`0110C11kIX W14h H IIHKOAHMOKM
KAATKX AA HAuT. KT o,a; N lV TKO MH AA 1101HMET KEAHKW 3AW
H 11111111M. HA& KRCliKk1H AA Cf !UPSETS 110 110KEA kI1110 H HO W11113M8
'IvKA MH KX G kHE0HH8 Ad CE CRCTAIIM CKIIAAEMI TA AOHAOY KS
Moilarniox MC R Hof ouioHo, KI' ANK CX KECi:MH fliMEHH Mend,
THIICKHA H CS KRCii'AIH KOA1;(1E 'run 41111 HAW ;11E H ;MIMI ROATA AA
115 f' XOTAIIIIHK 1101MKE K k ChAftt% .11181110.

Copie fotograficA Bogdan No. 35.

www.dacoromanica.ro
 XIII.

413y. 1111:E InG Xptivr ii nilarottkontoti it XplicrwAmairodli

C A 1110A0 Y.)KAKII ill' (1114111,1 KEAN KKIH KOEKOAA H OCII0A11111t A1H-
AOCTIX KOW1.1C 11 1:0;filEM Ac1110 KAN iEA1 llift/IAAA A11101: Ath 11 rocrioA-
cTKovaupov MU OVIOKAAXiliCKOH H 11A114 A111111CKKIM
KXCEII 3EMAI1
CT0/111/1 H WKA 110 A 110 KKCEMS iloAovilaKioy A Ailif H A1v0 KEANKa1'0
aoti k H A,11RCT 0S l'AA0. KA AAA MR. 11/111'01100113KOAH l'KO A1H CEO
HM IMAI'ItIM II 0 0 II 3K0 A EHIEM NHCTItl(M) H cs F rAHA1 CTIAREMR,
H AA 0WKAX Cirt II KXCE tl(Y.)1'1111 H lialal'011,19/1311h111 H 1101:110 trra II ii
na,a, KXC kmil ki ACT I N AAOW R IIACTOX.N X 01COKS A M04E11141 1144 \11 II
1100111E1111a HE 110-1c3011X 1109TA11llK1Ms KOA kIlE "I'Kt1 A111 AliT0,471.,E'k
I; AA AOKHINI H iliS11111 A DIE,MA 11A H PAASAA GTAHOKA, KLIKO CE/111', 1110

11011 %HA NiS11(111 IA A It awilacrkm 110E,IFICT1.14% KO1'000A1111,Y. fiKE

go GT110y1',1/1/1 .-30KOMOE 110VA KOK 11,H, WCKOKO)KAATI% 1'0 H Cam', rgo
MN Aa E IIA wyaR,Y., Rol/Alum IVR,11f1`0 KAMA, al CKHIllEr0 KAMA, lV

[FIFA CTKA, ti IMKAA11CTKA, lV K1111A0CTKA, ti; 01,0, tk; 110 KOSA, lV

110 AKOA Y 11EK 111E H lV MA/1111X caSacnax 11 Aaackax AaiKE H AO KE/1111:11X.
lV T kX KRCEX Aa E HA %%ix mu. 9roa1ti3vi mottacTHoo, N Etpi wa 11{0 E

3ato11 M II AA /10Kn1 T l'K S A111 A10081111 11 :; OCKOtiON:A4M X a

MOH ACT11,1:0, H EWE 'AtE AVS iiimaaram Aa 11A1 AT 1l'1i0OK lV KX111X
NSA El OMANI H
MN HA KXC kKO /11;1'0 KO3H/111H11,11 KIIIIA KTJ All
CE 41E HoRs:IIT lV Roivklik l'KA MN, MA /111X 5KE H KEA/111,11X HMI it;
11AROT11N1: raa MN, 110 CH AAEMItIX NO MH/lOCTEX H 110 panoTay 1`11A
41111, IA KO AA MH 1103ARAKnNT A13H CE/k110M, atilE H 0 KA ac I EAH-
nom toll i1111KOT k l'KA A111, HA11 11011 ilillKOTK C Hilt% l'KA A111 M11-
NAN A A KOEKOA As, TO TAK0 KWH HMAT 11111ATII ICE i1111:0 3il1V II 111011X.
1KA MN. 0,13K Ii KEaliKx KOIICKM. AA CASNC.Y.'1' l'KS MN. A 11110 11111110

11E A111011V. A NE ME N 110 CMiTF1 I'KA MN KtVI'O 1110,11, 101noAk

KOl'Y 1111,11`11 1'0 CII0A1111 St KA A1111:011 3EA111 itv C1IANAAI'0 11/10,1,A l'KA MH,
11411 1.1.1 C7.0A11111: lKA A111. 11411 1.1.1 11110 II AEME11111:, AA AWE KTO 11

www.dacoromanica.ro
11KTIFT H ricilour H OVTESIIKII CkIII IlECOROVA 1111 MU, TOI'W l'OC-
110Ak r:rn AA 1101IRTIT H Ad C%XliAIIHT. ihilf All Ili130pli H IIACHHET,
t III $14411.li El HE CKX$1allilfr CIIA KIIIIE1111CAIIIIKIX, rittZltattl'd
X0I'X Ail 11430111IT H Ail SKIM` H KR CIH KICK H KX KNO,11.111H. 11

OrMACTIE Ad HMA CX TOVAZE. II CX 111117h H cr. tiiirkmil iii1:111114M11

homf, 10KE piKomia !IA NotieTti c114ca Nampo HPY.K ErJ 11,1 IIHX H 11,1

ilAAOX H. CAI E H KAArr Kit 14+01:1.1 0.HII

f GiliCAETIM ciEMS XpicoitSaS : 1.1,ASA HAIL 3tS11111 ,\11,11'0%I. GTall-
1110A liAliKSAOK CIIHK PAASAIS G1'AI1IOVi1011 CHII il1E1KaiI mlicrimpx.
hipkiii 11Aa1kc.rilitK. II;C'1"k II 11.11X1111 H ig$111111 IHMOTA. H 111AN4tA
KIICTIMIEG. al wro JET AnAomi II H d8Y 1ittlX6111g1 CHI HCIIHC.IX GS 1.1011-
14,tck r k ARA 111,11a ai A kTS ha 101',1,41 Tinailift; -91131 Hil,V r.

Copie fotografiea Bogdan No. 36.

www.dacoromanica.ro
 )([V.

In nomine Domini Amen. Nos Mirche Voyuoda Transal-

pinus. etc. tenore presencium significamus tam presentibus
qualm futures, quibus expedit vniuersis. Quod cupientes irire
federa inuiolabilis amiciciae cum Sereniisimo Iprincipe do-
mino WladizIao Rege Polonie etc. de baronum nostrartun vna-
nimi consilio pro eo tale fecimu3 ordinacionem, alias, atque
pridem temporibus, perpetuis ab utraque parte firmissime te-
nendam et irrefragabiliter obseruandam, quad memoratum Do-
minum Wladislaum Regem toto nostro posse atque potencia,
dum et quotienscunque auxilium nostrum postulauerit, ac ho-
mines sibi subditos ab insultu et hostile incursu Regis Hun-
garie, ac ipsius omagilium et quorumlibet et hominum sibi
subiectorum, contra alios vero predicti doinini Wladizlai ernu-
los ant iniuriatores quorumlibet ipsum iuxta arbitrij nostri
beneplacitum juvare promittimus et spondemus, quemadmoduin
a,mico facere expedit atque decet, yannto mutito magis tam quia
consanguinitatis amor hoc facere coMpe,Iit amicos. Idemque do-
minus Wladizlaus Rex ad nostram postulacionem isignanter contra
Regerrn Hungarie et ipsius subditos pro toto ipsius posse atque
potencia nos debet, ymmo tenebitur adiuvare. In casu autem si
idem Hungarie Rex hostiliter insurgeret, aut sui contra sepe-
fatum Dominum Wladizflaum Regem etc , Extunc nos hostiliter
spondemus, primp promittimus nostra cum gente fines Regni
HungaFie fortiter constringere incendio et mine malo. Dum
a,utem idem Rex Hungarie etc., nos, aut nostrami terram hosti-
liter attemptavorit subintrare, extunc prefatus Dominus Wla-
dizlaus Rex etc haec omnia supradicta nobis toto posse atque

www.dacoromanica.ro
 potencia debet et teneatur adiuvare. Contra alios vero nostros
emulos iuxta ipsius liberi arbitrii beneplacitum noLis auxilia-
bitur, tanquam amicus et frater fratri semlper facere consueuit,
quemadmodum cciam priores nostras litteras obligatorias gra-
tas et ratas habentes, tanquam presentibus de verbo ad ver-
bum ratificamus et confirmamus vigore praesencium mediante,
addicientes autein et adiungentes, quod si quid ex nostris mo-
cionem aliquam facere, et se nobis opponere praesumpstrit,
aut attemptaverit aliquid contra eundem Dominum Wladizlaum
Regem, talem volumus vnaque cum iam dicto Domino Wla-
dizlap Rege ten-pore nobiscuttt expescendo coercere ac ortmino
funditus destruere, vsque ad vltim'um quadrantem, quomodmo-
dum consangvinitatatis fraternitas et inviolabilis amor e ami-
cicia tam nos constringit et sewer facere compellebit. Dattum
in ciuitate nostra Imoiow (?) die dominico Vocemi locunditatis,
Anno Domini M Ilesinto, quadrigentesimo vndecimo Ad perpetue
vnionis circa rot.oracionem confederacionis, amiciciami ac boni-
tatem presentes fieri duximus notio sigillo maiori murimine
i oboratas Datum vt supra.
Original lulu pe pergamenu in archivele generale dela
Moscva. 0 copic fotografica in colecfiunile Academiei Romke.
Documentulu este investitu cu unsprezece -sigile pendente, in-
tre care la mijlocu figureazA sigilulu celu mare" alit Voevo-
dului Mircea, rcprezentandu armele Terrei Romanesci, anume:
unu scutu anticu, cu vulturulu, crucea, o stea cit sale raze $i
semiluna. De ce'_e patru p`a'rti ale scutului numele M-IR-CE-A
cu literile rdistribuite in forma crucei. In juru inscriptittnea:
Mirche V oivode Transalpini Bani Severindensisi... In partea
stanga se afra ,,sigilulu celu micu" alu voivodUlui Mircea, in
forma inelara, rcprezentandu la mijlocu unu scutu anticu si in
juru inscriptiunea: 10 MIRCEA VELIKI VOEVODA. De arn-
bele laturi ale acestoru done sigile se anal mite sigile pen-
dente de ale bocrilorul terei.
Documentulli s'a publicatu de Dogiel in Codex dipl.
Regni POloniale, 2, pag. 600. S'a reprodusu in Fejer, X. 5,,
pag. 130. Uliar,i zky, Materiali, pag. 19, cu mai mite erori
$i omisiuni.

Hurmuzaki, vol. I, 2, pg. 473.

www.dacoromanica.ro
 XV.

j' is-k Kf RI% Xl/HCTA n 01,4 lidIdl'0111/11 II iH H XIIIICTWAIOAKE1

H C4M0A11101Ci1KIIH IW I111111 HA, KEMIKKIF1 KOEKOM H rocrommk, uhi.
AnAamtfiS 4111 H 1'0 CHOACTKS.8111 S dV1 H KRCfH 3EMH X1'110K44Kill 34- 111

II atl IIIICKKIA, EllIEHU N Ich. TAT41ICKItIM CTpAIlAA1 H WKA 11 04 110

ritCEMS 110A8114KHS At KE H AO KEMIK41'0 Mork, H MHAOCTHA GON14.11S

H AiucTlis I'll4S K4dA44E11,, K4a1'01111 1113K04 H POCHOACTKOMH C110110/1

KAAI'll 1111011:1K0AEll NM, HPICTHM N CKiKTAld M C11 RA REM, H Ad1110Kdlli

CHII XII !CORSA 1.0C110.1,CTKAMH H He 11481111X II 111E11111 81'1111EM WA-
1110/CCKI1111, 110110+E H AA STK1I VIM 34 K011 H 1110 CIA HM4A II WI'
1111'h 110A HTidth rociluArritaath 3a KS MffIK1t, 110 Td1.11POKOX S BEAM
IIOACTKA MN II 114 11 ACTH Ei1141110KCK041 4011 AO 1.414114(4) ; 14K0 AA
AdIK4i7tT WT A KHA111 111111 dtalITS11, WT X SC OAOKII 110, WT K0451111
RI ASK , WT HEX. 5 ASK., d (VT 11'k3411 K114411 11111110 ; HyTO HOCHT
111411K hl *IL% III CKKIA, HH1110, WT K03114IIHII,X AI EA la ASK., WT K HI10
K031141111 S A IrK., WT KOH* KOH }MINT it:; ASK., WT M iKdaS KOCX1K
Ki ASK., WT HH11E11, (VT 1110441 All, WT K4KAK, WT K MI ;V. KA MIMES
WT dll'ILAT11 11 /I WT KOHUE H WT K811 HA II 1111, 111K AoxoAdvr %VT Moot,
WT p IIEp. f NEII. ; 1141;1% CF1H1111 Ft ASK., KO A I; ASK., K AKA F ASK.,
WT WKIIA ASK., OT LUMINA K0 *K a ASK., ASKO KdKAAT A(181'HK
KO:KX. C HfXv, AA IIE Ail CT 111111/0 ; WT avkX CHIlf11H i ASK ; KOIIHK, KOH
MEHET MliM0 178iv4K, e KAHN ; HtIllEll, K411 ; H HOE KOH IlOKH118XT C
11 11 GA, WT K044 di fliKX, d KfrhKS 1110 WET &HT, AA Ilf A4CT 11111110
A HA tip4H43) At dliK4 a 11(E11111)1141, A 114 KO AA S To-kritiop d OKI% ;
S TIVKIOKHLIIE TAKOMAE(If ; K011 TOKAPill EXAI C1 1111141 414110, 1' ASK,
H 11.1 kaiSKORI1 S KO A A KOMI KO KOHf, TO4HKO3H H ASK, II 2 PH1M,
4 WT KWH TOKelpEll 1' KAHN, A WV HMO; KS II III 11H 111 0 ; d KOH CK0
GO AEU A ASK, H II *11H11,1% KAH. H IIIIE +E KOH CH AditaT ,..1,01;HTACK S
AA 81K, AA C11 MET A,410K11 K4 11411 CHINA. A 111E HAUT, A WT upaka

www.dacoromanica.ro
LIAOK ICKA AA CiA kaliSAT ; a WINTO LIOAKA IIAOKliKA AA HE KAHTSET.
e111E NCE KTO CA [NET HOKSCHT %VT liOillip l'OCIIOACTKAAth KEAHII:kX
ME II MA1111C, KmAI AA ECT KSIIEII TOH3H KSMEll liAiAi ,441 ECT KomS
mink) mimorrh AAAElla TA 11 MI/10M HT TA HE CTOHT HA WO C105
STKirkAHA H 3AKOHHA HA 11 ll'hKOIR SAKOHli, TiA"l'OKOKH HMA'I' HjIHAT
KEAHKO %NO H Minix, WI' roctioAcTisam,H. 11 ICE KIKIC'P, EX AOHAE
4EMIITHII H ilIAOTHII H KOSIII S Ail'hl'O AI 110a H. II CE CR k A kTEilE
PaASA Rail, ;.KSIlall illiApla Ill MsS 11411 PAASA 1%, KilaT NtSIIAH(A) K434114,
H:SHAII ill9KAII HEAllatifK, HiSLIAll GTOHKA PSCHH, H:511411 HAMA EA-
A1E1110K il a: It AWI'W,:;ET GAAAOK1111 MICA ailiCERA aKI'SCT(A) A AEllk,
K I+ il *TO .'3 ',KJ , Ell ,i, Si ,
t 1tV JAIHWIA KtVEKWAA, A1 HJIOCTIA I:OH:IEAN l'OCIIOAMIK.

www.dacoromanica.ro
 XVI

I' 11K,1118 1111-1111,1 KEAIlI KIII KOiK0A,1 II CLMOA118;ELIK111111 l'OCII0AtIl1

KKCECI 3EA1 ILICLI11IRCI:011 II W1101 11HF1CKIA1 CT0110110M N milokmth
Tromim l'0110A,0K0M l'OCII0A1111, MOEM1( 110AHTEA 10, KELSEIKOMr KO-
00'110 110,11AHCAAKV 110ACRIE, 10.11:0KCKFI, CITAOMH11Clill, A011411 11,KH,

KVIJKCK11, AliTOKCKH, KOA0AIIME11CRII. CM0MI1C1:11, 110,1011,KH, 110A0ACK11

11 II VCCK11 H H.IKIX M1101'HK 3EMPLI 1'OCI'OAL111, K*111111 lipiloTK Ii AlOKOK-
111.111 1101:A011K. 111'LI'llt ECU CF011 "IIICTh KY. 011111 Cl.. OCJAOC'I'Il I, 11

MI101'0 iFIL1AVEIllh IId AMIE 0 TH ChAth 110K kALLIII Irl'ilkICKHAAX 1:0"1 k-

pom X U 11 MIOKOMA CKOHMI1 MICTOKH, II 01111 II0K kAtIAR 1:01101110

Irl'IlhCliOM Tag0 TII 110CALIA ECII CK011 All CTOKEI H IIOCAII, ALI CE

CKEAIIIIIIM X CR 9'ir111:01{11 Kh 111111/1311krrgo, i.i Kg31011'11ETE 111011 110-

3110 K11CilL1110MIS Khck MK II 1:1'11hCKOMIr K0110,110, d T0MK 31I CAOR
111011 oomiTEAK KOLIEIDS E:11, LI3h ChNIK T 011 upakn upliaTEA II OT
110 KO 11 111111 k, A OT T kK 311MAKKII IIE IiiiltYL 11114'1'0, IA TKOII Chllh,
11 MOH ll,A KOT0,111 ev Cls" 1"I'K011, A IIE IICEH H AE14L1 KLI1i0 11 MOH
11011 IKON 110CA 11 II:LIFLO C11 KOMI'S!! IIOCO kAli rivoX AAKIII0 CV, H OT
CEHE KTO MilhK11,1 II, riKE OT AIME 1111 EAHO CAOKO II liCk 1:1% Kr1.11KM,
!IMRE KOH micT h. II kcxmk 110CAA1, milvAii IIE P EMI% KA KO TH
KOK IiAtr'KJA1X, LS TII KhIt11d111A1i rron, 4111E IIVAEMX 110CALUI MOH microku
01111 TH XTraT 110WISALIT1-, AWE All HE inim-r 1.11:031 EC, d TH CX 111E111
Vic k 1111:411 ell Aticri. 1 rio,weivr ropo,if MCI I AKPij cTs 1 All,
t I., 111141'1A K0EFLOA,1 IILIOCTIL1 11 1011,141,

www.dacoromanica.ro
 XVII

ES HAW likritZKE HCT.IIICI4 MIA lift 111 1111111.1,1 1;;E:Itl1 ASA CTII ROE
ROM, KEiIHKOH l'OCII0A,111 3EMAE liEcatiankow.k, H3)11AKiAMK II OCIA-
(NM X ThuA1R A11CTOd1 I: A :-KAO Ir ..1,0;00 At I; II (11,i KHAtI 111 11 KT 0 01131111T
HAH Orel111111111Th EI'0 (111'111 Tic MU 11A3h1 H 110ThAU. RSASLILIA1 Cs110-
nvemo 114111E10 11HCT010 K IcA010 KE:i0 ACTH tl liE3X XI-11%100TH 111111 II/1111E11

4T11, lioAx llama NI1ECTIAIICKAIA K k,ht, 1111101A1K K 1'0011'^ 110 HCHAOKAIIII,

AIIII 111111118;CE1111, H KKK HAIIIA Aonooma Koala 'FOE 111 CAliKVENIO H

01/%11141{1.1A1H TWA% 11,1111HA% cro
KEilliliOAIV II KEAMIIOAIr BAOAH-
CAAKIr 110:1-th'k AVACTI1 KA0A HO/ICI:JAW, AHTOKCI:OXIV, I1VCK0AIV, Hlik1K
M1101`14K 3EMAK rOCnompEKil tummy REamiomr, A REAXtH Mile10Al1f
110HATMEKII CAEPKATII H 1'0/11114TH ThI TO AlICTIO H 3AIIIICK1 114111Y.

1.11:0 CIA FCAI 1111EAX ThIASK Ir 11 111111 micTKIK PAIIIICAAH 11,1111EAIV

AA IMO At If 11 II IA TEA 11 filEA K IWIEH 0 my Bilomicaaltr Kaoil II OA C1C0
Af11iKATI1 H 11011111T11 K,iiiIIKO MI10,110111E110 110A1tyrY, KOECThlalICI:0 Ii
HOW, A Toro tufromi 1111 orsoloniaTH rzauat Komi or liatimX microK
or 11EI1S011HCAIIKK CTOHTR, TA 11 T kAIH paak, TO OrCE Cil1'iZVEA10
X011EA1K TO 01:CE AEil IZATH H 110/11111T11, A TOI'0 11111:0A17. HE O1'14110-
111EHATII II 11A KO klIOCT* H HA KEMIKOE K11 kit 110T1Ifi1itAllE HA TO
AAAH ECM/. HAIIIK micrk Oir (OAK() Oir HEAEA10 110 cgraTiv-
IMS 111AIIE11, A 110 11!:1:1c HO OV3KEiftellH 4ECI101'0 KIACTA 110AX A kTKI
POCCTFSA CT1h1 A AT Y. A CTA dvIci"roEivro (161,1. 430 OH,
lo 111110 hI ROEKOAA AIHAOCTild IiaiiA roloAapk.

www.dacoromanica.ro
 XVIII

Hz XMicTo Kola 6AL1101APFIKIH H KIIIICTOAIOEHKKIH F1 CAMOA/11-

WAKIIK111 Il1/ AI/94A BEAHK1111 KOEKOAA H l'OCHOAHHh, MHAOCT1A
(110MIE1 H) KOMIEM Ad110KAIllEA1 WKAAAAM1118Mli H rOCFIOACTKSX111SMF1
K IM SEAM SIVOKAAVHCKOH, H 3A11,14.1HHHCKIIJA1 ELIIE ME H KO TATAP-
CKKIM CTPAHAMH, H WEA 110/1 110 Esc EmS noAornaKloy AAME H AO
KEAFIKAPO mop*, H Amor!, EIS rpaAS KAAAddak, tmaronpouuKomi
rOCEIOACTKOMI CKOHM, SAAl'ItIM 11110H3KOAEl1 EM, 4FICTKIA1 H CliliTAh1A1
cosAREals, H Ad(1013AX CX11 KICE,IMCHIll XIIICWKWA 60,11ip4ni111om
l'OCHOACTKAMH RAJAS CS AllEHCEE CH 11111111A H MA, H CTAF1HAS CS
41ATI1AA1H CH, @KO Ad ECT Rild,d,S CS KKCii itHEHCEE MS : 11151J, 111111HA

H CTAIIIIAA CI 1111ATI1AMI1 CH CEAW 30KOEM0 Kli AA, EWE .CT HA CMACTKO

AIOTOKCKO, IAKO AA ECT RAJAS CS !MC* dHEHCEE CH KS 1414HHM H K21.

WXAKA CEAJ 6 kAA H (H 1111ECA011) H AaAouu I'OCIIOACTKOMH d KOH H

d 11 kith% T01'0 flami AA HA% ECT RS 0411HAI 11 WKAKA 1104EKIHE WT
wKifilaro KAMA, WT CK111111.110 KAMA. WT 1111EA(111CTKA, WT K56iltiOCTI3t1,
WT BHHAIrICTFId, WT rnoliX., WT 110KOBA, WT 110AK0AA, OFKIllf WT
MAAHK CA6MKAK ACM H A0 KFAHKItIK. WT Tia KKAK AA F1M C.T.
HA OKAKA, T'ICM H T'kX Al:TEM, 13118IIXTOM H 11111:KH811MTOM, A0
MHKOTA POCHOACTAMi H AO HCIIKOT(A Clil) HA l'OCIIOACTKAMI alliKAHAA
BOERJAA. KTO Ai CE qu'r HOKSCHT WT 110,114 rOCHOACTKAMH, KEAFIIIAX
ME H mama, thlu (wT) CIAKOTHIlli l'OCIIOACTKAMH, nocuna(Fauta no)
AnmocT-kX H HO PAKOTAX l'OCHOACTKAM11, Id(KO) Ad 11(A1 11)03A6AKIAT,
T*A1 H (A*TEM uK) JUTE H %V KAArk KAH110A1K, T)0 TAKOKKI HMdT
niciiaTi REAM:0(3)1W H Goyim WT rocuoAcTKaath (KA11)0 flACTMHFIHK
H 11(ACASIIIH(HK) H FlOCOAMHTEA H HEKEPHF1K CIEMS Xpicogsmo roc-
CIOACTILLIAH ; (14:3111; KfAHKM 1101iCKX Ad CTIOAKT, d H110 Faun.
110111101'0 ERIE )KE H 110 CAAIAT1 rocuoArrKaath, KWI'W 1131141ET rocnom.
HOI`li 111ITT r0C110A11F1h KAA1111:011 SEM, WT comuuilaro nilom roC-

www.dacoromanica.ro
HOACTHAMH, HAN WT CSOOMIHS 1'OCHOACTR4A111,Hill WT HHOPO Hilt'
AMR., TA (MOE HOLUTET H HOHOHHT H STHPSAHT CkIH XPICOK$A
POCHOACTSAMH, TWI'W rocrioAs sore Aa HOWSTET H AA CAXOAHHT,
AWE AN P43011HT H PACHHET, TO TAKOKAAr0 rocnoAk sork AA PASOpHT
H AA SSIET, SAE H KS S.MAXILHOH Stitt, H 84ARCTIE Ad I-MAT CS ilOAA
H CS Aga% H CS maim): pawn:Hall homE, VICE pEKOILIX HA XPICT4 CHlICA
HAIHEI'0 : ICOXKI tro HA MIX H FI4 HNLAWX HX, ENKE ECT H 11X,A,ET KS
rkKH, 4A1HH. CE }I{E CrkAtTEM CIEA18 XpICOKSAS : PAASA HAN, AHOP-
NHS ; ?HSI diti MAPTHH ; APA SAN; MSHAH CTOHKA psoul ; HCSHAH Ma-
romiip WT nurapqa ; KAAAOSHII ltWrW,O,ET ; AAHKSA HICTIIOP H EAC
HAXAPHHK; H ASE AIHXAHA rpAMAT(HIC ESKE HCHHCAIO SS 4firH111, Ant-
C1111.1,4 II0H1rA I Akilk, KS itliTO S LI, K r EHHA1KTK. H. ES Kpt4vk EHS
np/AF mScra$a (trk)Aani.
T lw ilbipqa KOEROAA, AIHAOCTI2F. SONCIER POCHOAHHIt..

www.dacoromanica.ro
 XIX

itIV (U141'111 /3E41111:MN BOEK0,11 11 GA MOAPK:11A K co CII0A1111 k.

BY.C111 31Auti orrrpogilaKincitoti, Hui Hems& l'ociloAcTgomii KRCii:AUS
CEAWAIK 11110 CTE 110,1,8 WRAACT11 IU011ACTIVK TH CA% lillkeT114 1EAHK1t111-
iKE F1 K rintovirk, N TaKo3E Khl
A A Id WI111 C 01:IT k I'OCIIOA,CTKOAIH
TOV3II IlkICMI AJAX AA :MUTE, RAR0 110 irk roim l KH.A31^ HAN
1;04t11111101: T0C110,ACTKA AA itmkrrt KK W111111X KR o Lux TA
11A K k1 A IIEC h II A Al rrprk i KhI K K At X., TA AA K kl AdMK A0(1'1'0 AW.
HA. Kkl CAA K MAX Sd Ati111.1k 110,,I,HTEA 11 r 0C110,A CT'S A AIII H 341 A10.X,
NA CTE KY. 01;A ACTH iltonacTitpx 'rum loiratodti, TAvto N CK R7r.c-k
gdta.r4 1110 ler 1111H610 3{EllE H is CTE nr. HOC/WHIM-11E %VTR KKC Id&
CA.:VA-MAXIS H AAIKA,A,a, H WT 110CAA,AN, 11 WTK KX.KAH 0 KARIM, H

WTK K0111111111,11 0 LIM II, A 11k FITO iip Khl KXHAA% %Ell% II k F:41:0 All,
Ad cm IffovickolITE 11ffitatzo, ILX ralona dui cu.' wrrk cxTr.opirrif HA/.
Aoviii 1'01%11114, IIAH KARAM 11T0 WK Alai% r10 ru,vkAla, KKCE AA ECTh
111.011ArTHOCK0 H KAA1TE011 TI1CA1'k IIKCTi II Ail K %;7311 M A A.Th., I1 A1101:11
1111 XT0 II H WTR KO h, AA CM HE CAliiETh 1101:0yCli TH. i{011 4111 RH
upscrxditAtt 110CIVk61X MAC): WTI KOA'k roenoAcTKamn EWE K7S314T11,
IIA11 1111kIKK 1411:0Th AA K kl 11,1311A;KAATk, IjAp kTE KK l'AAKX KKC k-
icoro. EllIE ACE 1411'0 CTE II A%14 11 H II 04111'4 A H 11011A IiHK0,1,HAIa TAR0:111
OTAIIECh 11 H41111 kAk 110'1HTATE Fl HOCA 1111IATE 110114 14 1:11 1 01%1,0,01111.

li041111:0 H WKI)436 l'OCIIOACTRA M11 TAKOMAEI/E H !MCA: 141ATiA. H11410

AA FIE CAVkETE 1'LIHFIHT11 HO 0P113A1tI' P 0010ACTKA

Copie fotografie.a. Bogdan No. 22.

www.dacoromanica.ro
 XX

C. 1394 1396 Octombrie. Hrisovul Iui Mircea Veda

cel Mare prin care mt5reste oranduirea dintre Stanciul si jupan
Valcul ca mosiile lui Stanciul si ale lui Valcul sa fie tot una,
nedespgrtite de mosiile Iui Bogoe, iar fii lui Stanciul s fie fii ai
Jul Valcul la Joe de fii ai lui, peste mosiile for si peste tot venitul
lor. Si de va avea fii Valcul, atunci fii Jul Stanciul si ai lui
Valcul sa fie frati peste tot.

BK Xplirra 6Ord gildrOglifiEHE H XPHCTOAIOEHHH, KEAHHH H CAMO-

APIHMIHH POCHOAHHK IVO 1111-113,1* HOHHOAA. Bildr011(30H3H011H ruciloA-
CTKAAill CHOHM 6A41HM npoll3g0/1EHHEM H HOOMEHH14 pAAH H04ETEHHar0
HOAPHild roc.noAcTsamH monaHa BAHKSALI H AdiJOHAMH rOCHOACT-
HOMH Clie KICE,IKCHOE H HPHHOHETEHHOE wptismo l'OCHOACTHAMH, MHO
AA CM GTatigsnosH WTHHHH 2HSELdHS 13/MKS/IS, HE0d3AEAEHH a; 601'0-
FAX WTHHHH, H A*11,4 GTAHHSAOKA, Ad CX. CI111011E ?fSSFIailS BASKSAS
HZ MtCTO 130)KAEHHHX CHHOHZ HdA HZAMF1 WTHHHAMH H HAA ligrkM
AOHHTKOM, MKOME H 00;HAEHHH CHHOHE. H AWE 130AHH XSEldfld Enzians
Atit.m, AA cx GTatu48mos4 Atu,a N BASKSAOKH SPATHia, EAHH iCAKO
H ACISHH, HdA HZCE, A GTappcmosa
atm 110,1106HT AA HSC3-
ANEHA

MET M X 010) AA ECT 11011Hd SSETH, HM HdA11011 W WTHHHH. XTO

H Cl UOKSCHT 131130PHTH CUE HOH*AEHHE OCHOACTHAMH N SAHHCAHHE,
HAN i'OCHOAAP WkKOH, HAN ROA*PHH, Ad ECT EVOKAET W OTH,4 H
GHHA H catToro ASLI H W 11ICtX CTHK, noTom HW rocnoAcTsa-
MH. GrkAHTEAHE CHEMS 3411HC4HHIO : SKSFIdil Bi 1 A ANC AMU, P AAS A EAH,
intiAPIPIKA, %SHAH Ifficos, aysnail flitAMAH, ;HSHAH BapCSA,
MS11411

,HSHAN ASKALI, GTO4HZ cOAHH, GTOMIHK BEOHHA*H, APAVAII HHC

THMPS. IICHHCA CE M*CEH,d CMTHIpHia.

t IW Inaprk KWEROAd AIMAOCTIM BOHM'S POCHOAHFIh.

Pergament. Pecetea atarnat5, s'a pierdut

Academia - Romans, Sectia manuscriselor. 144/XIV.

www.dacoromanica.ro
 XXI

BK XPICT4 1.101'd KA11`01A1/111.1/1 H KVIC 1`0/1101;11111111 lw AIWA

REAHK1.111 KOIKOAS H l'OCII0ANH8 N1K1%.1,1,,M1110MS H l'OCIIOACTKOVAINO
110 KWH NEMAN 01:1.00Ktht111K011 11 3.111i1t1141111CKKIMX H KY. TATAPCKkIME.
crliamtmx H IllmAams H 4clarlialuS XEpH,HK H eACK01111CKOMS KAI1CTI1S
rocoomnih, 6n4ronpopi3soAH rico MN CX11 KKCPICKTIMIN H Kilill'O-
0KIS1311k111 NACTOMH KIIHCOKSA ii1 1M11 M011aCTIN110 C'0i,11 H NCHRO-

II Alrkti TI/01111,11. 11ACTOWTM10 fC CTil(111,15 K1111.... TEidirt1MY,

MONACTIJOCKHMK r1,S KOAMT 110 :OMAN 1'KAM11. CH l'Af IKE CA WKIIA-
kpyr KOYMEPKI% HAH 1:S11(111t, NMI INKOV111.111%. ,i,L Cnl 1111KTO CiWhiTY.
110Kre111'H W liSMFOK*111% H rd 110341:4111111% pfAl'AMK monacrup-
C Kt1A1 ivro AN ca HoKvorh, T011311 HM.ITK III1.dn1T11 rntost. nomiH
H rca,nrtur. CTKIXK. TH1. COI K. H thitun II tviwida lV FRAM,' 14K0
11ACTX111111Kk H 11111CCA011111111KK X.1111COKSAS rICAM11 H C111141 M011'0

Ij it Li ii A KOEKOA4.

Copie fotografic5 Bogdan No. 21.

www.dacoromanica.ro
 XXII

13R 1W M.HPLIA REAHKIi111 ROEROAd H rocuomink [mem 3EMH

SITPO-RAdKiHCKOH H 3AHAAHHHCIMIA1 CTPAIIAAI. AdlitiT POCEIOACTROMH
11*(1A H ASILIZ. rOCIJOACTKAMH 118C'EM KSFILIEM H npsrapEm WT 3EM/A
POAHTEA* H 6pATA l'OCHOACTRA MU, BAAAHCAMIA KcIAA* WT AEA,. H
FIAPAPEM WT 3EMAM EpATA POCHOACTRA MH, REAHKWVO KHM3A BH-
TOATA, ralt0 XTO TPERSET AA upinAET cAwgoAno HA VIIIJA, H HA
ASIHM l'OCHOACTRA MU CZ HIJEMHOMSCPBOM AORkITKOM, NUMMI' M
AOHECET KEW-INCAS, TItICMLLIA ThICACIP TrilM, TSKM0 Hd EAHHOM
M*CT'k, I'M CH XT/AT KSILIM pd3HE3ATH, 8 Tpgrogi Nu, TSAA CH
IMAT MT RAM H Ill 110A106/A(T) A4 CH icSnia(T), A l'OCHOACTRO MH CH
WI' KSEIHT. 1110 MI HE KSHHE, A Olin AA C7 CAWEOAHH XOAHTH 110
BRChH 3EMH H WSlIACTH 1'OCHOACTRA MH, IIPOAARATH H KSHORATH no
118C*X TOSPOROX 110 asciia gpoAogoX noASnagcKka, HOLUARIIIE WT
,KEA*3HKIX liper Aopn AO camoro EPAHAORA ; ELIJE(HCE) 11 no gxcia
II AT MIX nrksannau HCKbJHX, HHI'AE AA IIE AACT KAMM NH HA KOEM
Tosst, HH HA KOEM cpoAlc, rAE KMAET RAMA Elp0AdAEHA WT roc-
noAcTga MH, d TZ11311 RAMER] rocnoAcTga au Ad COKOT1IT HA AMU,
d ORE KAMM AA HE CMIEET SaMTH. d rAE ntcT HPOAAAEHA, TS3H
All CH H HE nernEAaT. ]PTO All KM HOC(JAMOTHA CKIH XPHCORSA POC-
110ACTIKA MH, TAKORIt111 HMAT IlPi/ATH REAHKW 3AW H WPI'H/E. WT
l'OCHOACTRA MU, KAKO 11MkPFIFIK Ci*AIS PHCORSAS rOCHOACTRA MU.
LW it1HPLIA ROEROAA A1HAOCTIM sogim rocnoAnnh.

www.dacoromanica.ro
 ERRATA
Pag. rand. A se citi to loc de

8 8 St5nisor SeanciFr
8 30 in anul tnanul
10 deasupra A se pune data 1387 '6895)1)
rand. 1

10 13 ..sa retnoiasca si s luta- ...retnoincca acest...

rea sea" acest...
12 deasupra
rand. 1
A se pune data 1389
14 18 ...iignitori ai numitului Domn ...jignitor, dupa...
...Rege,
17 28 Rege domn
19 26 Arges Argil
21 15 ...un vir... ...vir...
21 33 In anul... in anul 14...
24 7 ...part', cu armata 1 oa-ca sa capete sau sa aiba
menii lui, precum se spune munitii armata si oamenii
mai inainte, si sa apuce, Iui, cum se spune mai
s ocupe, s primeasca, mainte 41 s apuce, sa
sa capete si sa alba cu ocupe si sa primeasca cu
ajutor cet50... ajutor cet5ti...
27 deasupra A se pune data 1409
rand, 1
27 17 acelei manastiri acea m5nastire
29 22 In in
29 23 ne Iegam intr'adins cu ne 1eg5m cu
30 21 celei maxi si ce1ei mid ce1ei marl
35 11 satul numit Bea la, ce se afla satul numit Beala i Pres-
in judetul MotruIui, ca s-i lopul si a dat domniel
fie lui Vlad si tuturor ne- mele...
potifor Iui de mina si de
ohaba satul Beala si Pres-
lopul, si a dat domniei
mele.,.

1) Cf. C. C. Giurescu. Organizarea Finantelor Iui Mircea cel BAtran pg. 56.

www.dacoromanica.ro
 2

Pag rand. A se citi In loc de

41 25 Doc. No. 1l Doc No. 10

42 8 se stipuleaza stipuleaza
44 23 1 11
52 7 an
nail) (torn. IL pg. 194) lipsa
63 29 an
nota)
Francapan Fpancapan
63 34 (In
nota)
18 19
64 (nota 1)
2 Mahaciu Manuciu
68 (note 2)11
Inama- Sternegg Imana-Steeneng
72 (In non)
1
comporta comparta
72 1 puteai puteau
81 2 etymoanele etynoamele
89 17-21 ,tOrcarele. la un pan>. Orcarele... la un par.
91 17 OFIEHTH ONAEH I'H
95 2 ...trec In mainele lui Valcul ...trec cu...
cu...
Doc. pag rand. A se city In toe de
1 1 20 KRIM RRILIE
1 1 22 oii Olr
3 1 1 snar01101111CFM111 RAAP011811HC611,111

3 1 24 ROAM ROAEH

3 1 26 CRSHilAT CIBVIjIAT
3 2 1 RAM GAM
3 2 10 Haulm, H3REIIET
3 2 12 STKM1HT STKpRAHT
3 2 13 idem idem
3 2 13 Ad AA
3 2 14 pasopwr H paCHIIET, TO ...MI pe13011HT H Ad.,.
TAKORAPO ROI'lt M
pASOCIHT H AA
5 1 19 iniurtatores iniurtatorse
6 2 41 vol. I. 2. CCLXIII pg. CCLXIII pag. 323
323
7 2 9 vulturulu cultur tilt'
7 2 18 vol. I. 2. pagina 334 pagina 334
9 1 25 MH FIX AA WTHpAlirkTR ...AU 6 ANK
MOHACTIlp

1) N ept-tinta de a gnsi In tarn caracterele slavonesti In complexul lor, ne ofilign

de a nu pu ea reda uncle cuvinte slavone9ti conform cu ortografm for din original.

www.dacoromanica.ro
 3
Doc. Pag. rand, A se citi In foe de
9 2 2 611140 613'10
9 2 12 Aoxonoma 110rOKOMS
9 2 21 1-1Goicoms IRO Goma
11 3 5 semper cemper
12 1 12 sid Rid
12 1 15 n phi meT tipuimyr
12 1 18 ha 'I'ILA
12 1 20 idem idem
13 1 4 oinlOgelaXIHCKOH 01/1TOHALIXTHCKOH
13 1 9 tizeTIH IIXCTI H
13 1 10 Fgd 'rEd
13 1 20 il*TO Arkr0
13 1 20 `1,-,
H'
13 1 27 wsatIE WKMIE
13 1 27 CMpTH cmiTit
13 1 27 r ma
,z,-
'Mid
13 2 5 CvIckMH 'tiili*MH
13 2 12 TEKactlis TERMIHS
14 2 13 et e
14 2 14 Datum Dattum
14 2 28 Severintensts Severimiensis
15 1 8 CNN CNN
15 1 8 HCHASHHX FICHHASHHX
15 1 14 At
.1.13X1-1C Kit% *OMIIICKItIA
15 1 21 Ttiptiss TSOLIS
15 2 5 WHOM TOKOESH
16 1 2 HSCEH HSCE31
16 1 13 TC41 T OH
16 1 17 vrpkan HIM3KM
16 1 23 Hurmuzaki vol. I. 2
pg. 824,
17 1 4 HMI H Hall
17 1 12 THX. tulix
17 1 23 Hurmuzaki. vol. I. 2.
pg, 825.
18 1 10 rIVIEFICEE dlifliCEE
18 1 28 cpRANFIAAFO coz,a,mnaro
18 2 10 KICTiap HICTIOil
18 2 15 I. Bogdan. An: AG.
Rom. t. XXVII. No.4.

www.dacoromanica.ro
4
Doc. Pag. rand' A se cid In loc de

19 1 3 KfAHKItiM}KE itiAliKisinKi
19 1 17 npitcrxminh 111111TACEIH4k
19 1 19 K4KO NAPO
20 1 1 s A a r 0 irk pH H BA AI' OK-101411
20 1 4 ,A4O06(11111 A, el (1 0 EC el M H

20 1 6 WTt1HHH WINHHH
20 1 13 CHE CHO

21 1 5 EAAPOOKOABHIilH KA APOOKOABillill4
21 1 10 1103rIGAGHTIt 1103eHLI8HT15,
21 1 10 MOUACTIiltICKI-IMS, AA0114CTIsIOCKI1 Mr.

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII
Pag

Introducerea 3
Documentele lui Mircea - cel B5tr5n (traducers) 5
I. Situatiunea 41
II. Titulatura 43
III. Prerogative le Domneti 48
IV. Clasele Sociale 57
V. Elemente de Drept Civil 91
Documentele (copii dup5 reproducerile originalelor)
Errata.

www.dacoromanica.ro