Sunteți pe pagina 1din 386

CONSILIUL JUDEŢEAN CARAŞ-SEVERIN

MUZEUL JUDEŢEAN DE ETNOGRAFIE ŞI AL REGIMENTULUI DE GRANIŢĂ CARANSEBEŞ

ACTA MVSEI CARANSEBESIENSIS

T I B I S C V M

Serie nouă

ARHEOLOGIE – ISTORIE 1 / 2011

1

Colegiu ştiinţific:

Costin Feneşan Doina Frunzăverde P.S. Lucian Mic Victor Neumann Ioan Piso Alexandru Vulpe

Colegiu de redacţie:

Adrian Ardeţ Petru Călin Carmen Senco Bogdana Branca Nicoleta Matei Dimitrie Pavel Negrei Carmen Maria Neumann

– Arhivele Naţionale Bucureşti – Universitatea „Eftimie Murgu” Reşiţa” – Episcopul Caransebeşului – Universitatea de Vest Timişoara – Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj – Napoca – Institutul de Arheologie ”Vasile Pârvan” Bucureşti

– redactor responsabil – secretar de redacţie – secretar de redac ţ ie – membru – membru – membru – membru

Tibiscum, serie nouă, continuă publicaţiile anterioare ale Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş:

Studii şi Comunicări de Etnografie – Istorie, 1975 – 1982 Studii şi Comunicări de Istorie, 1979 TIBISCUM (Studii şi Comunicări de Etnografie – Istorie), 1984 – 2005 TIBISCUM (Studii şi Comunicări de Etnomuzicologie), 2007

Foto coperta 1: Statuia fragmentară a împărătesei Sisi aflată în expoziţia muzeului.

2

CONSILIUL JUDEŢEAN CARAŞ-SEVERIN

MUZEUL JUDEŢEAN DE ETNOGRAFIE ŞI AL REGIMENTULUI DE GRANIŢĂ CARANSEBEŞ

ACTA MVSEI CARANSEBESIENSIS

T I B I S C V M

Serie nouă

ARHEOLOGIE – ISTORIE 1 / 2011

Ş ACTA MVSEI CARANSEBESIENSIS T I B I S C V M Serie nou ă ARHEOLOGIE

Caransebeş, 2011

3

Orice corespondenţă se va adresa Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Piaţa I. Drăgălina nr. 2, RO-235400 Caransebeş Tel/fax: 00 40 255 512193 Tel: 00 40 255 514173 e-mail: mjergcaransebes@yahoo.com http://www.muzeul-caransebes.ro/

Richten Sie bitte jedwelche Korrepondenz an die Adresse:

Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă (Grafschaft Museum für Völkerkunde und dem Grenze Regiment), Piaţa I. Drăgălina nr. 2, RO-235400 Caransebeş e-mail: mjergcaransebes@yahoo.com http://www.muzeul-caransebes.ro/

Plase send any mail to:

Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă (County Museum of Ethnography and the Border Regiment), Piaţa I. Drăgălina nr. 2, RO-235400 Caransebeş e-mail: mjergcaransebes@yahoo.com http://www.muzeul-caransebes.ro/

Tutta la corrispondenza sarà affrontata:

Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă (Contea Museo Etnografico e del Reggimento di confine), Piaţa I. Drăgălina nr. 2, RO-235400 Caransebeş Tel/fax: 00 40 255 512193 Tel: 00 40 255 514173 e-mail: mjergcaransebes@yahoo.com http://www.muzeul-caransebes.ro/

Responsabilitatea asupra conţinutului materialelor revine în exclusivitate autorilor. Die Verantwortung liegt allein am materiellen Inhalt Autoren. Responsibility lies solely on material content authors. La responsabilità ricade esclusivamente su autori di contenuti materiali.

4

CUPRINS – INHALT – CONTENSTS – CONTENUTO

PREFAŢĂ

ARHEOLOGIE

9

SORIN - MARIUS PETRESCU The problems about the caves dwelling in Banat in Prehistory Probleme legate de locuinţa peşterile din Banat în preistorie

13

DIMITRIE PAVEL NEGREI Statuetele antropomorfe descoperite la Caransebeş - Balta Sărată în anul 2010 Antropomorhic statuettes discovered at Caransebeş - Balta Sărată in year 2010

17

GABRIEL CRĂCIUNESCU Observaţii asupra mormintelor culturii Gârla Mare din zona de sud-vest a Olteniei Observations on graves from Gârla Mare Culture in south – west of Oltenia

37

DOINA BENEA Mărturii creştine timpurii din Dacia Romană Frühchristliche Zeugnisse der römischen Provinz Dacia

43

ADRIAN ARDEŢ Domus Romanorum de la Zăvoi (Jud. Caraş - Severin) Domus Romanorum da ZAVOI (contea Caras - Severin)

51

FLORIN GOLBAN Izvoare literare antice referitoare la anumite practici agrare romane, cu ocazia Cerialiei Fonti letterarie antiche su pratiche agricole romane, con la festa Cerialia

73

ŞERBAN NICOLAE Oraşul antic Drobeta, limite şi evoluţie administrativă Confini della città Drobeta antica e lo sviluppo amministrativo

81

ANA HAMAT Câteva consideraţii privitoare la brăţările de sticlă din Dacia Romană Some considerations concerning glass bracelets from Roman Dacia

89

CĂLIN TIMOC Cohors I Sagittariorum în Orient Die Cohors I Sagittariorum im Orient

103

DOREL BONDOC Toilet and cosmetic objects discovered inside the bath of Legio VII Claudia of Cioroiu Nou Obiecte de toaletă şi produse cosmetice ce au fost descoperite în interiorul băii Legiunea VII Claudia din Cioroiu Nou

107

5

VICTOR BUNOIU Consideraţii cu privire la topografia aşezărilor de tip vici-militares din Dacia sud-carpatică în secolele II-III e.n. Considerations on the topography of settlements of type vici-militares in Dacia South Carpathians in the IInd – IIIth AD

117

ANDREI OPAIŢ Amfore de tip Peacock & Williams Class 50 (subtipul timpuriu) la Dunărea de jos Amphorae type Peacock & Williams Class 50 (subtype early) in the Lower Danube

131

LIANA OŢA Morminte de înhumaţie în cutie din Moesia Inferior Inhumation graves, with the deceased deposited in a box, found in Moesia Inferior

139

GICĂ BĂEŞTEAN Sarmizegetusa de la sfârşitul antichităţii până în Evul Mediu (I) Sarmizegetusa, alla fine dell'antichità al medioevo (I)

167

SILVIU OŢA Piese de orfevrărie decorate cu cerculeţe de sârme simple şi filigranate, din spaţiul Balcanic (secolele IX – XIV) Jewelleries decorated with little circles made of joined simple or filigree wires in the Balkanic area (9 th -14 th centuries)

181

ISTORIE

COSTIN FENEŞAN Şcoala matematică de la Caransebeş la începutul secolului al XIX-lea, câteva consideraţii Mathematik in der Schule von Karansebesch frühen neunzehnten Jahrhundert, ein paar Überlegungen

193

LAVINIA-DIANA MICU Participarea grănicerilor dun Regimentul de Graniţă Nr. 13 Româno – Bănăţean din Caransebeş, la expoziţia agricolă şi silvică de la Viena din anul 1866 Grenzsoldaten Teilnahme dun Regiment Nr. 13 Rumänisch - Banat von Caransebes in land-und forstwirtschaftlichen Ausstellung in Wien im Jahre 1866

203

SORIN MARIUS PETRESCU, DIMITRIE PAVEL NEGREI, Podul Ţăsnei (Com. Cornereva, Jud. Caraş - Severin), punct de vamă până în 1918 Ţăsnei“ Bridge (village Cornereva, Caras - Severin County), the customs point to 1918

207

CONSTANTIN BRĂTESCU Evoluţia administraţiei din oraşul Caransebeş între 1873 – 1919 Gouverment evolution of City of Caransebeş between 1873 – 1919

213

BOGDANA BRANCA Protestul locuitorilor din Bocşa Montană faţă de Legea învăţământului din 1907 Residents in Montana Bocsa protest against the Education Act of 1907

221

6

LAURENŢIU-OVIDIU ROŞU Evoluţia Comunităţii de Avere a fostului Regiment de Graniţă Româno – Bănăţean Nr. 13 din Caransebeş între 1879 – 1923 L’évolution de la Communauté de Fortune de l’ancien Régiment de frontière Roumanie-Banat No 13 de la ville de Caransebeş durant les année 1879-1923

227

ANA-CARINA BABEU Gazeta oficială a Comunităţii de Avere a fostului Regiment Confiniar Româno – Bănăţean Nr. 13. 1929 – 1941 Journal Officiel de la Communauté de la Fortune de l’ancien Régiment Roumain – Banatique nr. 13. 1929-1941

241

EUSEBIU NARAI Industria în judeţul Severin între anii 1944 – 1948 The industry of Severin County between 1944 – 1948

247

DUMITRU JOMPAN Contribuţii la cunoaşterea muzicii instrumentale a „Domnilor Ţărani” din Valea Cernei despre muzica de fanfară. Contributions à la connaissance de la musique instrumentale „Messieurs Paysans” des Cerna vallée, la musique de fanfare

261

CARMEN NEUMANN Contribuţii la studiul opregului din comuna Slatina Timiş, judeţul Caraş - Severin Contributions à l'étude jupes avec des glands dans le village de Slatina-Timiş, comté Caraş – Severin

265

CRONICA

ADRIAN ARDEŢ, CARMEN SENCO Lucrări prezentate în cadrul Simpozionului Naţional „In Memoriam Constantini Daicoviciu”, pe sesiuni şi secţiuni, între anii 1974 – 2009 Comunicazione presentata al Simposio Nazionale „In Memoriam Constantini Daicoviciu”, le sessioni e le sezioni, tra il 1974 – 2009

275

DUMITRU JOMPAN Despre mişcarea corală din Valea Bistrei Apropos de Bistra Valley Choral mouvement

331

DUMITRU JOMPAN In Memoriam Timotei Popovici (1870 – 1950) In Memoriam Timotei Popovici (1870 – 1950)

337

AUREL DECEI Caransebeşul în lumina izvoarelor istorice otomane The city of Caransebeş in light of hystorical ottoman sources

341

7

RECENZII

DIMITRIE PAVEL NEGREI Adrian Ardeţ, TIBISCUM. Ceramica romană descoperită la Iaz; „Traianu”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2009, 226 pagini

349

BOGDANA BRANCA Ion Pârvu, Biserică şi societate în Episcopia Caransebeşului în perioada păstoririi episcopului Nicolae Popea 1889-1908, Editura Eurostampa, Timişoara, 2009, 262 pagini

353

CARMEN NEUMANN Ovidiu Laurenţiu Roşu, Comunitatea de Avere a fostului Regiment grăniceresc româno-bănăţean Nr.13 din Caransebeş, Editura Cosmopolitanart, Reşiţa, 2010, 364 pagini

357

CARMEN ALBERT Valeriu Leu (necrolog)

359

ABREVIERI BIBLIOGRAFICE

361

8

PREFAŢĂ

„Audaces, fortuna juvat”

Publius Vergilius Maro (Eneida, X, 284)

Apariţia la Caransebeş, în urmă cu 36 de ani a Buletinului Ştiinţific al Muzeului, Studii şi Comunicări de Etnografie şi Istorie, a reprezentat un eveniment deosebit de important, atât pe plan local cât mai ales pe scara valorilor ştiinţifice din România. În toată această perioadă s-a reuşit editarea unui număr de 13 volume, cu o periodicitate de aproape trei ani, în paginile revistei regăsindu-se articole şi studii esenţiale pentru istoria şi etnografia acestei părţi a Banatului. Activitatea editorială a Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, are la bază Simpozionul Şţiinţific Naţional „In Memoriam Constantini Daicoviciu”, care din anul 1974 şi până în prezent a fost organizat în fiecare an, ajungîndu-se anul acesta la cea de-a 37-a ediţie. Pentru a fi mai bine cunoscuţi în ţară dar şi în străinătate, am considerat oportun ca începând cu acest număr să dăm o nouă faţă revistei noastre. Intenţiile noastre sunt legate în primul rând de dorinţa noastră de a fi cunoscuţi, iar munca noastră să fie apreciată atât în mediile ştiinţifice cât şi academice de care suntem legaţi. Pe acest principiu am recurs la o schimbare de formă, astfel: Acta Mvsei Caransebesiensis să devină Tibiscum Serie nouă şi să reprezinte nr. 1/2011. Aşa cum, pe o amforă romană descoperită la Tibiscum au fost încrustate literele Fortunat(us), tot aşa şi revistei îi dorim mult noroc şi o soartă care îi favorizează pe cei îndrăzneţi !

* Apparenza a Caransebes, 36 anni fa su Bollettino scientifico del Museo: Studi e Comunicazione di Etnografia e Storia, è stato un evento speciale e molto importante, sia a livello locale ed in particolare del valori scientifici soprattutto scala da Romania. Durante questo periodo sono riusciti a modificare una serie di 13 volumi, con una periodicità di circa tre anni, essere trovati nelle pagine delle riviste, articoli e studi sono essenziali per la storia e etnografia di questa parte del Banato. Lavoro editoriale del Museo Etnografico e della contea Reggimento Confine di Caransebes, sulla base di Simposio Scientifico Nazionale "In Memoriam Constantini Daicoviciu ", che dal 1974 e lontano è stato organizzato ogni anno raggiungere in questo anno la 37a edizione. Per essere meglio conosciuto in patria e all'estero, abbiamo ritenuto opportuno che da questo numero per dare un nuovo volto alla nostra rivista.

*

*

9

Le nostre intenzioni sono legati, soprattutto nel nostro desiderio di essere conosciuto, e il nostro lavoro è apprezzato negli ambienti accademici e scientifici che sono collegate. Su questo principio facciamo appello ad un cambiamento di forma, come segue: Acta MVSEI Caransebesiensis diventare Tibiscum – nuova serie e diventano no. 1 / 2011. Proprio come un anfora romana, trovati a Tibiscum erano incrostate lettere, Fortunat (us), così la rivista gli auguriamo fortuna e il destino che aiuta gli audaci !

Dr. ADRIAN ARDEŢ

Director / Manager Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş

10

ARHEOLOGIE

11

TWO PROBLEMS ABOUT THE CAVES DWELLING IN BANAT IN PREHISTORY

Sorin-Marius PETRESCU

Şcoala Generală Nr. 2 Caransebeş

It is known that at first glance, cave suggests fear, because of darkness, moistness and total order, seems to be a hostile environment of a total possible human habitation. Researches conducted in Romania - and this is true all over the world - have shown that caves were the prehistoric human groups for a preferred homelessness and serious until the artificial shelters – pit houses or hovels. Among the many interesting issues discussed in depth, is the second post by large

possibilities in the results: 1) the criteria according to which in prehistory - and not only - people choose caves that were to become a refuge for generations and 2) the reasons why they did as a (relatively) small caves to present evidence of human use. The talk at a time. These issues have been discussed for a long time ago by the geographers 1 and archeologists 2 , bringing explanations are more or less satisfactory. Given that some years we are concerned with our team of collaborators research the endokarst in Banat, allow us to address briefly of the many problems that it raises living caves, only two: 1) the position of the cave mouth with traces of living versus wind and 2) elevation relative to the cave inhabited (in our case distance from the water thalweg). 1. It should be recalled that the start of over 1252 caves knew in Banat 3 , traces of human habitation (until XIX th ) recorded in only 135 of them 4 . Of these, we have additional data on entry (the mouth) for 45 cases, which they analyze and, depending on the area. We are convinced that their analysis is sufficient for us to form an accurate picture of the played role (or not) of the cave mouth orientation in its designation as a shelter and even abandon some preconceived idea that there's no background in the field.

a) In the Cerna Valley, the analysis takes into account the 13 caves. Of these, 4

were mouth-oriented to E (P. cu Aburi - 2146 / 2, P. Hoţilor - 2146 / 6, P.Nr. 61 Ineleţ - 2144/12, P. 2143/a- Bobot), 3 are targeted to N (P. No. 24 de la Prisaca de la Şchiopu - 2144/24, P. No. 25 de la Prisaca de la Şchiopu - 2144/25, P. No. 26 de la Prisaca de la Şchiopu - 2144/26) and 2 each for V (P. Gaura Ungurului - 2147 / 9, P. Şoronişte - 2147 /

6), for NE (P. 1 din stânga hidrocentralei(2145 /

P. No. 3 din stânga hidrocentralei

),

(2145 /

)

and to SE (P. Mică (2144/65), P. Oilor (2144/63). 5

b)

In the Caraş Valley we have 14 caves, which 8 of them are the entry for V (P.

Mărghitaş -2237 / 8, P. Cuptorul Porcului - 2240 / 8, P. Cerbului - 2251 / 1), P. Lungă - 2240 / 29, P. Omului - 2240/28, P. cu Oase - 2240/10, P. Ţapului - 2240/27, P. Grădinca - 2240/13;), 2 to N: P. Cuptorul Ciumei - 2240/9 - the first entry, P. Vraşka - 2238/10), 2 for SE (P. Fugarilor - 2238/25 and P. Cuptorul Ciumei - 2240/9- the second entry), 2 to E (P.

1 M. Bleahu/V. Decu/ Şt. Negrea/ C. Pleşa/ I. Povară/ I. Viehmann, 1976, pp. 36-39. Pompei Cocean, 1979, pp. 105-126.

2 S. M. Petrescu 2000, pp. 75-84.

3 C. Goran 1982, pp. 122-173.

4 S. M. Petrescu 2010.

5 M. Bleahu/V. Decu/ Şt. Negrea/ C. Pleşa/ I. Povară/ I. Viehmann, 1976, pp. 36-39. Pompei Cocean, 1979, pp. 105-126

13

de la Socolovăţ - 2238 / 1 and P. No. 1 of Socolovăţ - 2238/26), to a SV (P.2 Mai -

2238/30).

c)

The Nera Valley is represented in our analysis of four caves that have mouth-

, Porcarului - 2227/13 ), One for NE (to P. la Găuri, P. Mare - 2227/11) and one for SE (P. Rolului - in 2230 / 4). d) In the Danube Valley we have about 2 caves with entry-oriented to SE (P.

Veterani - 2211 / 2 and P. Gaura Chindiei II - 2221 / 2), a cave-oriented to S (P. din Valea

Čeuka -

e) The Bârzava basin records (archaeological) three caves, with mouth targeted in

2 cases to E (P. Gaura Turcului - 2246/11, P. Gaura Pârşului - 2246/12) and to the NV (P. din Dealul Colţan - 2251/51).

f) In the Miniş Valley we have three caves, one oriented to N, (P. Ponor Uscată),

V (to P. Hoţu - 2233 / 6) and last-oriented to SE (P. Ponor - Plopa - 2233 /1).

g) The Gârlişte Valley has a cave mouth oriented to V (P. Galaţ - 2236 / 4), in the

Râul Mare basin a cave with archaeological traces oriented to N, (P. Mare din Dealul Socaia- 2160 / 1) and in the Rusca Mountains clearing a cave is oriented to N-NW (P. cu Apă de la Româneşti - 2273 / 1). Reviewing caves with traces of habitation to which we have verified the orientation of mouth, shows at least an interesting fact: contrary views of some, people in the prehistoric times (and historical) does not necessarily sought to live in caves with his mouth usually targeted to the south and therefore more exposed to heat and light sun, but those caves providing other more important for their survival 6 . Moreover, graphs made on the number of valleys and caves taken into question (pl.I) denotes a fact that could be intuit and observed in the absence of such graphical representation: matters in these cases the orientation of valleys to the cardinal points. 2. Nobody has raised the relative altitude of caves with traces of living versus brook / river / valley / plateau than the tangential, to support and sometimes allegations of occupations as fishing, hunting and grazing. In the case of new caves analyzed, only a few are located near water or are crossed by a watercourse, such as P. Ponor-Plopa (2233 / 1) 7 , but there is a special situation. Otherwise, caves are situated at different heights, sometimes even higher. In the Cerna Valley, arrangement starts from their relative altitude of 20 m (P. 2143/a-Bobot), continues to 45 m (P. Gaura Ungurului - 2147 / 9), up to 90 m (P. Oilor - 2144 / 63), 108 m (P.Nr. 61 Ineleţ - 2144/12) and actually arrive at the relative altitude of 240 meters (P. cu Aburi - 2146 / 2)! Above this quota, access to the cave is today impossible without special equipment. Probably human communities and weather risk scale of this type to cave - at least - removed from water sources and even inaccessible to domestic animals. The Caras Valley, caves are at a variable elevation relative to the river, from 50 - 65 m (P. Cuptorul Ciumei - 2240 / 9, P. Fugarilor - 2238/25, P. Omului - 2240/28, with P. cu Oase - 2240/10, P. Ţapului - 2240/27, P. Grădinca - 2240/13, P. Vraşka - 2238/10), 100

oriented to the E ( P. din colţul Cătănii -

P. Gaura Hicleană - 2230 / 3 and P. Gaura

/

./ and one for NE (P. Gura Ponicovei - 2211 / 3).

)

6 It may be mentioned here that some of the difference for people in the shelter choice: to be fossil cave, as far as possible upward, with gentle microclimate, floor neaccidentat without power, without underground water courses to produce the rain flood with Strategic Arrangement (defensible in case of attack), with easy source of water, near the forest trail, near pastures for animals the family close to the waters where was fishing.

7 If this cave is not about the discovery of the oldest contemporary human bones, but it is a modest discovery of ceramic fragments Coţofeni maded in May 1977.

14

m (P.2 Mai - 2238/30, P. Cuptorul Porcului - 2240 / 8), 115 m (P. Cerbului - 2251 / 1), even 150 m (P. de la Socolovăţ - 2238 / 1 and P. No. 1 de la Socolovăţ - 2238/26). In addition to a part of the right slope of Caraş river, some caves have an easy exit from the Crno Polje plateau, doline plateau dotted with vegetation and poor, deprived of water, where, however, could hunt and practice of animal modest grazing (sheeps - goats, for example). In this case are P. Omului - 2240/28, P. cu Oase - 2240/10, P. Ţapului - 2240/27, P. Grădinca - 2240/13, P.2 Mai - 2238/30, P. Cuptorul Porcului - 2240 / 8), the distance to the plateau was only 30 - 35 m! In the Nera Gorges, caves known to us with traces of human habitation is situated

over the river at an altitude of 20 m (P. Rolului - in 2230 / 4) 50 - 60 m (P. Gaura Hicleană

,) and

- 2230 / 3 and P. Gaura Porcarului - 2227/13), 100 m (P. din Colţul Cătănii -

even to 150 - 170 m (at P. la Găuri, P. Mare - 2227/11). Reviewing altitude of caves used in the past as human shelter, reveals firstly that the caves are near water (elevation between 0 - 5 m) missing (one exception, P. Ponor- Plopa (2233 / 1), but here the archaeological material is unsafe), which is at least

explicable by the movement of cold air near the water line, the danger of being easily

In

attacked by other animals and people, the danger of devastating by high flood, etc

addition, it is known that the caves located near the water line are the newest and the oldest are close to the ridge 8 ; be so good as now thousands or even hundreds of years in caves near the water have been or half active even active, so moist and thus unfit to even

temporary housing. In practice, the man chose to shelter those caves that offer the best that life itself, as well as the safety of his animals. In prehistory, the man was considered a part of nature and the cave was used as a done and the other elements of nature, in a single purpose: survival and progress 9 .

/

8

7

6

5

4

3

2

1

0

V. Cernei V.Nera
V. Cernei
V.Nera

NordNord-Est Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest

Nord-EstNord Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest

EstNord Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest

Sud-EstNord Nord-Est Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest

SudNord Nord-Est Est Sud-Est Sud-Vest Vest Nord-Vest

Sud-VestNord Nord-Est Est Sud-Est Sud Vest Nord-Vest

VestNord Nord-Est Est Sud-Est Sud Sud-Vest Nord-Vest

Nord-VestNord Nord-Est Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest

PLATE Diagram with the direction of orientation of the mouth caves in the prehistoric Banat

8 I. Povară / Cr. Goran / W.F. Gutt, 1990, p. 8-11

9 Pompei Cocean, 1979, p. 126.

15

Bibliography

Bleahu, Decu, Negrea, Pleşa,

M Bleahu, V.Decu, Şt. Negrea, C. Pleşa, I.Povară, I. Viehmann,

Povară, Viehmann 1976

=

Peşteri din România, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,

 

1976

Cocean 1979

=

Pompei Cocean, „Întâlniri cu peştera”, Editura Dacia, Cluj Napoca,

 

1979

Petrescu 2000

=

Sorin M. Petrescu, „Locuirea peşterilor din Banat până în epoca

Goran 1982

=

romană, Editura Mirton, Timişoara, 2000. C. Goran, „Catalogul sistematic al peşterilor din România” 1981, Bucureşti, 1982.

Petrescu 2010

=

Sorin M. Petrescu, „Repertoriul arheologic al peşterilor din Banat”,

Editura Dalami, Caransebeş, 2010. Povară, Goran, Gutt 1990 = I. Povară, Cr. Goran, W.F. Gutt, „Speologie, ghid practic”, Editura

Sport-Turism, Bucureşti, 1990.

PROBLEME LEGATE DE LOCUINŢA PEŞTERILE DIN BANAT ÎN PREISTORIE (Rezumat)

Trecerea în revistă a peşterilor cu urme de locuire pentru care avem verificată orientarea gurii, evidenţiază cel puţin un fapt interesant: contrar părerilor unora, oamenii timpurilor preistorice (dar şi istorice) nu urmăreau neapărat să locuiască în peşteri cu gura orientată de regulă spre sud şi expuse deci mai mult căldurii şi luminii soarelui, ci acele peşteri ce asigurau alte condiţii mai importante pentru supravieţuirea lor şi a animalelor din turmă. Mai mult, contează mult în aceste cazuri orientarea văilor faţă de punctele cardinale. Analiza - pe baza criteriului altitudinii - a unor peşteri utilizate în trecut ca adăpost uman, relevă în primul rând faptul că peşterile aflate lângă apă (altitudine între 0 – 5 m) lipsesc (o singură excepţie, P. Ponor- Plopa - 2233/1, dar aici materialul arheologic este nesigur), fapt explicabil cel puţin prin circulaţia aerului rece pe lângă firul apei, pericolul de a fi uşor atacaţi de animale şi alţi oameni, pericolul unor viituri devastatoare, etc. În plus, se ştie faptul că peşterile aflate aproape de firul apei sunt cele mai noi, iar cele mai vechi sunt cele aproape de creastă; se putea astfel foarte bine ca acum mii sau chiar sute de ani peşterile din apropierea apelor să fi fost semiactive sau chiar active, deci umede şi astfel improprii unei locuiri chiar temporare. În preistorie, omul s-a considerat parte a naturii şi s-a folosit de peşteră, aşa cum a făcut-o şi cu celelalte elemente ale naturii, într-un singur scop: supravieţuirea şi progresul.

16

STATUETELE ANTROPOMORFE DESCOPERITE LA CARANSEBEŞ - BALTA-SĂRATĂ ÎN ANUL 2010

Dimitrie Pavel NEGREI

Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş

Materialele arheologice descoperite în urma cercetării preventive a sitului neolitic de la Balta-Sărată – „Câmpul lui Poşta” din anul 2010 sunt foarte bogate şi diversificate. O categorie aparte, dintre aceste materiale arheologice, o reprezintă materialul plastic. Această categorie i-a determinat pe cercetători să acorde un studiu special 1 . De asemenea, s-au aprofundat diverse aspecte legate de acestă categorie 2 . Cu privire la situl arheologic la care ne referim au fost publicate statuete şi alte obiecte ce ţin de categoria plasticii de către Dumitraşcu 3 , Lazarovici 4 . În cele ce urmează voi prezenta din categoria plasticii doar statuetele antopomorfe descoperite în cercetările din 2010 efectuate pe situl de la Balta-Sărată. Din păcate, marea majoritate a figurinelor de lut sunt fragmentare, fiind rupte din vechime. Stauetele antropomorfe se împart în două grupe principale: idoli antropomorfi şi idoli perforaţi (incluzând şi amuletele). După forma corpului, pot fi încadraţi în trei categorii tipologice: I - cilindrici, II - plaţi, III - modelaţi plastic.

1.a) Statuetă antropomorfă plată. (Pl. 1/ 1, Nr. Inv. C.P. 155)

b) Statueta este întreagă, are braţe, sâni, mască triunghiulară, nasul este redat

printr-o proeminenţă, iar ochii prin două incizii oblice, ceafa fiind puţin trasă pe spate. Fesele sunt foarte realist redate. Piesa este ornamentată pe toată suprafaţa corpului, sugerând astfel o piesă de îmbrăcăminte. Culoarea este brun gălbuie, iar ca degresant a fost

folosit nisipul amestecat cu cioburi pisate. Piesa este foarte bine netezită şi lustruită. h=5,8 cm; l=2,1 cm; g=1,4 cm.

c) S1/2010, c=16E, a=0,50 m.

d) Cultura Vinća B 1 5

2.a) Statuetă antropomorfă plată. Fragmentară (Pl. 1/2, Nr. Inv. C.P. 2710)

b) Statueta are capul lipsă şi partea dreaptă de asemenea, braţul stâng este perforat

orizontal, sânii sunt modelaţi conic. Arderea este bună, culoarea piesei este brună, iar ca degresant este folosit nisip şi cioburi pisate. h=6,2 cm; l=3,4 cm; g= 2,1 cm.

c) S1/2010, c=41F, a=0,80 m.

d) Cultura Vinća B 1

3.a) Statuetă antropomorfă plată. Fragmentară (Pl. 1/3, Nr. Inv. C.P. 2712)

b) Statueta are capul lipsă din vechime, sânii sunt modelaţi conic. Piesa este

ornamentată cu incizii în forma literei v, atât în partea din faţă, cât şi în spate. Arderea este

1 Vasić 1936; Garašanin M. 1951; Dumitrescu 1968; Vlassa 1978; Lazarovici 1979.

2 Brukner 1965; Comşa – Răuţ 1969; Bălănescu – Lazarovici 1979; Luca 1990; Draşovean 1996 ; Comşa 1985; Monah 1997; Andreescu 2002.

3 Dumitraşcu 3 1969, p. 517.

4 Lazarovici 4 1975, pp. 13-34; 1979; Lazarovici & ali 2003, 2005.

5 Vasić 1936, fig. 83, Lazarovici 1979, pl. XX/I.

17

bună, culoarea este cărămiziu gălbui, iar ca degresant este folosit nisipul şi cioburile pisate. h=5 cm; l=3 cm; g= 1,4 cm.

c) S1/2010, c=40C, a=0,80 m.

d) Cultura Vinća B 1

4.a) Statuetă antropomorfă plată. Fragmentară (Pl. 1 / 4, Nr. Inv. C.P. 204)

b) Piesei îi lipseşte capul şi partea inferioară, sânii sunt modelaţi conic şi buricul

este foarte bine redat. Statueta este ornamentată cu incizii, atât în partea din faţă, cât şi în

spate. Culoarea este brun negricios, iar ca degresant este folosit nisipul fin. h=5,4 cm; l=3,3 cm; g= 1,8 cm.

c) S1/2010, c=28G, a=0,60 m.

d) Cultura Vinća B 1 /B 2

5.a) Statuetă antropomorfă plată. Fragmentară (Pl. 2/1 Nr. Inv. C.P. 2519)

b) Piesei îi lipseşte capul şi partea inferioară, sânii sunt modelaţi conic. Culoarea

este brună. Este netezită, iar ca degresant este folosit nisipul fin amestecat cu cioburi

pisate. h=4,6 cm; l=3,9 cm; g= 2,6 cm.

c) S1/2010, c=52F, a=1,00 m.

d) Cultura Vinća B 1

6.a) Statuetă antropomorfă plată. Fragmentară (Pl. 2/2, Nr. Inv. C.P. 2627)

b) Se păstrează doar partea inferioară. Culoarea este neagră cenuşie, este bine

netezită, iar ca degresant este folosit nisipul fin. h=6,4 cm; l=4,3 cm; g= 2,2 cm.

c) S1/2010, c=38D, a=0,80 m.

d) Cultura Vinća B 1

7.a) Statuetă antropomorfă plată. Fragmentară (Pl. 2/3, Nr. Inv. C.P. 207)

b) Piesei îi lipseşte capul şi partea inferioară, sânii sunt modelaţi conic. Culoarea

este cărămizie, ca degresant este folosit nisipul cu bob mare şi cioburi pisate, iar netezirea este aspră. h=5,5 cm; l=2,8 cm; g= 1,9 cm.

c) S1/2010, c=29B, a=0,70 m.

d) Cultura Vinća B 1 /B 2

8.a) Statuetă antropomorfă plată. Fragmentară (Pl. 2/4, Nr. Inv. C.P. 586)

b) Piesei îi lipseşte capul şi partea inferioară, are braţe, sânii sunt modelaţi conic,

iar pe spate este ornamentată cu incizii. Culoarea este brun gălbui, pasta este nisipoasă şi foarte bine netezită. h=3,2 cm; l=4,0 cm; g= 2,5 cm.

c) S1/2010, c=12B, a=1,00 m.

d) Cultura Vinća B 1

9.a) Statuetă antropomorfă plată. Fragmentară (Pl. 3/1, Nr. Inv. C.P. 53)

b) Piesei îi lipseşte capul şi partea inferioară, are braţe mari care sunt orientate

orizontal, sânii sunt modelaţi conic şi sunt foarte bine redaţi. Culoarea este brun roşcat, pasta este nisipoasă, iar netezirea este aspră. h=5,2 cm; l=4,3 cm; g= 2,4 cm.

c) S1/2010, c=14, a=0,50 m.

d) Cultura Vinća B 1 /B 2

10. a) Statuetă antropomorfă plată. Fragmentară (Pl. 3/2 Nr. Inv. C.P. 2714)

b) Piesa are capul şi partea inferioară rupte din vechime, braţele sunt orientate în

sus (probabil în poziţie de orantă), braţul drept este perforat orizontal, sânii sunt modelaţi

18

conic şi sunt foarte bine redaţi. Culoarea este brun roşcat, pasta este nisipoasă, iar netezirea este aspră. h=5,2 cm; l=4,3 cm; g=2,4 cm.

c) S1/2010, c=14, a=0,50 m.

d) Cultura Vinća B 1 /B 2

11.

a) Statuetă antropomorfă cilindrică. Fragmentară (Pl. 4/1, Nr. Inv. C.P. 2323)

b)

Statuetei îi lipseşte capul, are braţe mari şi sunt perforate de două ori orizontal,

sânii sunt modelaţi conic, şoldurile sunt bine conturate, iar fundul este redat printr-o incizie verticală. Culoarea este brun gălbuie, iar ca degresant a fost folosit nisipul. Piesa este foarte bine netezită şi lustruită. h=12,3 cm; d. picior = 3,0 cm.

c) S1/2010, c=33C, a=0,70 m.

d) Cultura Vinća B 1 /B 2

12.

a) Statuetă antropomorfă cilindrică. Fragmentară (Pl. 4/2 Nr. Inv. C.P. 199)

b)

Statueta este întreagă, dar, din păcate, a fost găsită pe haldină, în pământul

aruncat. Braţele sunt schematic redate, masca este triunghiulară, nasul este redat printr-o proeminenţă, iar ochii prin două incizii puţin oblice, ceafa este trasă pe spate, iar bărbia foarte proeminentă. Culoarea este cenuşie gălbuie, iar ca degresant a fost folosit nisipul

amestecat cu cioburi pisate, arderea fiind slabă. Înclinăm să credem că statueta este, printre puţinele descoperite, de gen masculin. h=9,0 cm; d=2,4 cm.

c) S1/2010

d) Cultura Vinća

13.

a) Statuetă antropomorfă cilindrică. (Pl. 5/1, Nr. Inv. C.P. 1980)

b)

Statueta este întreagă, fiind doar ciobită în partea dreaptă a capului şi la bărbie.

Are braţe schematic redate, sânii sunt modelaţi conic, şoldurile sunt bine conturate. Masca este triungiulară, nasul este redat printr-o proeminenţă, iar ochii prin două incizii. Figurina este ornamentată cu incizii unghiulare, care pleacă de la gât în jos şi de la ceafă în jos. Culoarea este cenuşie gălbuie, pasta este foarte bine frământată, folosindu-se ca degresant nisipul şi mica, arderea este bună. Piesa este foarte bine netezită. h=11,5 cm; d = 3,7 cm.

c) S1/2010, c=33B, a=0,60 m.

d) Cultura Vinća B 1 /B 2

14.

a) Statuetă antropomorfă. Fragmentară (Pl. 5/2, Nr. Inv. C.P. 1250)

b)

Se păstrează doar partea inferioară, de la piept în jos. Picioarele sunt sugerate

printr-o despărţitură în zona tălpilor. Statueta este de gen feminin, sânii sunt modelaţi conic

(s-a păstrat doar unul, celălalt fiind rupt), şoldurile sunt bine conturate. S-a folosit ca degresant nisipul şi pietricelele, arderea este bună dând o nuanţă neagră cenuşie piesei. h=8,5 cm; l picioare = 4,0 X 4,0 cm.

c) S1/2010, c=76, a=1,0 m.

d) Cultura Vinća B 1 /B 2

1

15.

a) Statuetă antropomorfă. Fragmentară (Pl. 3/3, Nr. Inv. C.P. 159)

b)

Se păstrează doar partea superioară, de la piept în sus. Statueta este de gen

feminin, sânii sunt modelaţi conic, masca este triungiulară, nasul este redat printr-o proe- minenţă rotundă, iar ochii prin două incizii orizontale. Braţul drept prezintă o perforaţie

1 Luca 1990, p. 20, fig. 3.1.

19

verticală. S-a folosit ca degresant nisipul cu bob mare, arderea este bună, culoarea este cărămizie. h=3,3 cm; l=2,7 cm; g=1,5 cm.

c) S1/2010, c=16C, a=0,50 m.

d) Cultura Vinća B 1 /B 2

16.

a) Statuetă antropomorfă. Fragmentară (Pl. 3/4, Nr. Inv. C.P. 247)

b)

Piesa are lipsă din vechime capul şi partea inferioară. Statueta este de gen

feminin, sânii sunt modelaţi conic, fundul foarte proeminent. S-a folosit ca degresant

nisipul şi cioburile pisate, arderea este bună dând o nuanţă brună piesei, netezirea fiind aspră. h=5,0 cm; g=3,1 cm.

c) S1/2010, c=26A, a=0,30 m.

d) Cultura Vinća B 1 /B 2

17.

a) Statuetă antropomorfă. Fragmentară (Pl. 6/1, Nr. Inv. C.P. 587)

b)

Se păstrează doar capul. Masca este triungiulară, nasul este redat printr-o

proeminenţă rotundă, iar ochii prin două incizii orizontale. Sexul nu poate fi precizat, dar

înclinăm să credem că este feminin. Culoarea este gălbuie, arderea bună, folosindu-se ca degresant nisipul amestecat cu cioburi pisate. h=3,3 cm; g=1,8 cm.

c) S1/2010, c=20H, a=0,60 m.

d) Cultura Vinća B 1

18. a) Statuetă antropomorfă. Fragmentară (Pl. 6/3, Nr. Inv. C.P. 2310)

b) Piesa are lipsă partea inferioară. Masca este triunghiulară, nasul este redat printr-

o mică proeminenţă rotundă, iar ochii prin două incizii puţin oblice. S-a folosit ca degresant nisipul şi cioburile pisate, arderea este bună dând o nuanţă cărămizie, piesa este netezită. h=7,9 cm; g=2,8 cm.

c) S1/2010, c=44H, a=0,80 m.

d) Cultura Vinća B 1

19.

a) Statuetă antropomorfă. Fragmentară (Pl. 6/2, Nr. Inv. C.P. 1021)

b)

Piesa are lipsă din vechime, capul şi partea inferioară. Statueta este de gen

feminin, sânii sunt modelaţi conic, fundul foarte proeminent. Pasta este nisipoasă, bine netezită, arderea este bună dând o nuanţă cărămizie piesei. h=3,6 cm; g=2,4 cm.

c) S1/2010, c=31B, a=0,60 m.

d) Cultura Vinća B 1 /B 2

20.

a) Statuetă antropomorfă. Fragmentară (Pl. 7/1, Nr. Inv. C.P. 587)

b)

Se păstrează doar capul. Masca este triungiulară, nasul este redat printr-o

proeminenţă rotundă, iar ochii prin două incizii oblice, ceafa fiind puţin trasă pe spate. Sexul nu poate fi precizat, dar înclinăm să credem că este feminin. Statueta este lustruită, având culoarea neagră, arderea bună, iar ca degresant a fost folosit nisipul amestecat cu cioburi pisate. h=1,8 cm; g=0,6 cm.

c) S1/2010, c=46H, a=0,90 m.

d) Cultura Vinća B 1

21.

a) Statuetă antropomorfă. Fragmentară (Pl. 7/2, Nr. Inv. C.P. 198)

b)

Am intrat în posesia capului, care are mască triunghiulară, cu bărbia puţin

rotunjită şi faţă orientată în sus. Nasul este redat printr-o proeminenţă rotundă, iar ochii prin două incizii orizontale, ceafa fiind puţin trasă pe spate. Statueta este netezită, arderea

20

bună dând o nuanţă brună piesei, iar ca degresant a fost folosit nisipul amestecat cu cioburi pisate. h=2,7 cm; g=2,0 cm.

c) S1/2010, c=28D, a=0,40 m.

d) Cultura Vinća B 1 /B 2

22.

a) Statuetă antropomorfă. Fragmentară (Pl. 7/3, Nr. Inv. C.P. 270)

b)

Se păstrează doar capul. Masca este triungiulară, nasul este redat printr-o

proeminenţă rotundă, iar ochii prin două incizii oblice, ceafa fiind trasă pe spate. Sexul nu

poate fi precizat, dar înclinăm să credem că este feminin. Statueta este lustruită, având

culoarea brună, arderea bună, iar ca degresant a fost folosit nisipul. h=2,5 cm; g=2,1 cm.

c) S1/2010, c=28B, a=0,50 m.

d) Cultura Vinća B 1 /B 2

23.

a) Statuetă antropomorfă. Fragmentară (Pl. 6/4, Nr. Inv. C.P. 1226)

b)

Statueta reprezintă un personaj cu pântecele supradimensionat, simbolizând

maternitatea. Capul piesei este rupt din vechime. Şoldurile sunt bine conturate, iar fesele

sunt redate printr-o incizie verticală. Culoarea este gălbuie, iar ca degresant a fost folosit nisipul amestecat cu cioburi pisate. Piesa este foarte bine netezită şi prezintă urme de slip roşu. h=5,0 cm; g= 1,5 cm.

c) S1/2010, a fost descoperită în pământul aruncat

d) Cultura Vinća A 3 /B 1

1

24.

a) Statuetă antropomorfă. Fragmentară (Pl. 7/4, Nr. Inv. C.P. 2507)

b)

Am intrat în posesia capului, care are mască triunghiulară terminată cu urechi,

nasul este reprezentat printr-o mică proeminenţă şi ochii prin două incizii oblice. Gâtul este foarte mare. Statueta este bine netezită, arderea bună, culoarea brun gălbui. Ca degresant a fost folosit nisipul amestecat cu cioburi pisate. h=4,5 cm; g=2,2 cm.

c) S1/2010, c=33D, a=,1,10 m.

d) Cultura Vinća B 1 /B 2

2

25.

a) Statuetă antropomorfă. Fragmentară (Pl. 7/5, Nr. Inv. C.P. 991)

b)

Piesei îi lipseşte capul, sânii sunt modelaţi conic. Culoarea este cărămizie, ca

degresant este folosit nisipul cu bob mare, iar netezirea este aspră. h=7,5 cm; g= 3,3 cm.

c) S1/2010, c=31B, a=0,40 m.

d) Cultura Vinća B 1 /B 2

26. a) Statuetă antropomorfă. Fragmentară (Pl. 7/6, Nr. Inv. C.P. 183)

b) Piesa are lipsă partea inferioară, sânii sunt modelaţi conic. Braţul drept prezintă

o perforaţie orizontală. Masca este triunghiulară, nasul este reprezentat printr-o proemi- nenţă rotundă şi ochii prin două incizii orizontale. Culoarea este cărămizie, ca degresant este folosit nisipul cu bob mare, iar netezirea este aspră. h=5,5 cm; g= 2,0 cm.

c) S1/2010, c=10 F, a=0,50 m.

d) Cultura Vinća B 1 /B 2

27. a) Statuetă antropomorfă. Fragmentară (Pl. 8/1, Nr. Inv. C.P. 41)

b) Piesa are lipsă partea inferioară, sânii sunt modelaţi conic. Masca este triun- ghiulară, nasul este reprezentat printr-o proeminenţă rotundă şi ochii prin două incizii

1 Comşa – Răuţ 1969, fig. 2/15; Nica 1980, fig. 2/1; Luca 1990, fig. 1 / 2.

2 Roska 1941, fig. 88/6; 92/20; Lazarovici 1979, Pl. XX/G 2-3.

21

orizontale. Culoarea este brună, ca degresant este folosit nisipul amestecat cu cioburi pisate. h=6,1 cm; g= 2,4 cm.

c) S1/2010, c=16C, a=0,30 m.

d) Cultura Vinća B 1 /B 2

28.

a) Statuetă antropomorfă. Fragmentară (Pl. 8/2, Nr. Inv. C.P. 1240)

b)

Piesa are lipsă partea inferioară, sânii sunt modelaţi conic. Masca este triun-

ghiulară, nasul este reprezentat printr-o proeminenţă rotundă şi ochii prin două incizii

orizontale. Culoarea este cărămizie, ca degresant este folosit nisipul amestecat cu mică, statueta este lustruită. h=6,4 cm; g= 2,3 cm.

c) S1/2010, c=46D, a=0,80 m.

d) Cultura Vinća B 1

29.

a) Statuetă antropomorfă. (Pl. 8/3, Nr. Inv. C.P. 992)

b)

Statueta are mască triunghiulară. Pasta este nisipoasă, bine arsă, dând o nuanţă

brună piesei. Considerăm că piesa reprezintă un personaj masculin. h=7,1 cm; g= 3,00 cm.

c) S1/2010, c=36G, a=0,90 m.

d) Cultura Vinća B 1

30. a) Statuetă antropomorfă. Fragmentară (Pl. 9/1, Nr. Inv. C.P. 2506)

b) Am intrat în posesia capului, care are mască triunghiulară, nasul este reprezentat

printr-o proeminenţă rotundă şi ochii prin două incizii. Statueta este bine netezită, arderea bună, culoarea brun gălbui. Ca degresant a fost folosit nisipul fin. h=3,0 cm; g=2,2 cm.

c) S1/2010, c=41G, a=0,80 m.

d) Cultura Vinća B 1 /B 2

1

31.

a) Statuetă antropomorfă. Fragmentară (Pl. 8/4, Nr. Inv. C.P. 2458)

b)

Se păstrează doar partea inferioară. Sexul nu poate fi precizat, dar înclinăm să

credem că este feminin. Statueta are culoarea cărămizie, arderea bună, iar ca degresant a

fost folosit nisipul cu bob mare. h=4,7 cm; g=2,6 cm.

c) S1/2010, c=33D, a=0,80 m.

d) Cultura Vinća

32. a) Statuetă antropomorfă. Fragmentară (Pl. 9/2, Nr. Inv. C.P. 2512)

b) Am intrat în posesia capului, care are mască triunghiulară, nasul este reprezentat

printr-o proeminenţă rotundă şi ochii prin două incizii oblice. Statueta este bine netezită, arderea bună, culoarea cărămizie. Ca degresant a fost folosit nisipul amestecat cu cioburi pisate. h=2,6 cm; g=1,2 cm.

c) S1/2010, c=40D, a=0,60 m.

d) Cultura Vinća B 1 /B 2

33.

a) Statuetă antropomorfă. (Pl. 9/3 Nr. Inv. C.P. 2709)

b)

Statueta are nasul reprezentat printr-o mică proemineţă rotundă, iar ochii prin

două incizii orizontale. Piesa este ornamentată cu incizii în zona gâtului, atât în partea din faţă, cât şi în spate. Culoarea este cărămizie, ca degresant a fost folosit nisipul şi cioburile pisate. Considerăm că piesa reprezintă un personaj masculin. h=4,5 cm; g= 2,0 cm.

1 Roska 1941, fig. 88/6; 92/20; Lazarovici 1979, Pl. XX/G 2-3.

22

c)

S1/2010, c=41F, a=0,80 m.

d) Cultura Vinća

34.

a) Statuetă antropomorfă. (Pl. 9/4, Nr. Inv. C.P. 6)

b)

Statueta are mască triunghiulară terminată cu urechi (urechea stângă este ruptă

din vechime), nasul este reprezentat printr-o proeminenţă rotundă şi ochii prin două incizii oblice. Statueta este lustruită, arderea bună, culoarea brun gălbui. Ca degresant a fost folosit nisipul. h=4,0 cm; g=2,0 cm.

c) S1/2010, c=16E; a=0,40 m.

d) Cultura Vinća B 1 /B 2

35.

a) Statuetă antropomorfă. Fragmentară (Pl. 10/1 Nr. Inv. C.P. 297)

b)

Piesa are lipsă din vechime, capul şi partea inferioară. Statueta este de gen

feminin, sânii sunt modelaţi conic, fundul foarte proeminent. Pasta este nisipoasă, bine netezită, arderea este bună dând o nuanţă brună piesei. h=7,5 cm; g=2,5 cm.

c) S1/2010

d) Cultura Vinća

36.

a) Statuetă antropomorfă. Fragmentară (Pl. 10/2 Nr. Inv. C.P. 120)

b)

Piesa are capul rupt din vechime. Statueta este de gen feminin, sânii sunt

modelaţi conic. Este bine netezită, arderea este bună, culoarea este brun negricios. h= 9,8 cm; g=4,3 cm.

c) S1/2010, c=10H, a=0,30 m.

d) Cultura Vinća B 1 /B 2

37.

a) Statuetă antropomorfă. Fragmentară (Pl.10/3 Nr. Inv. C.P. 167)

b)

Piesa are capul rupt din vechime. Statueta este de gen feminin, sânii sunt

modelaţi conic. Este bine netezită, arderea este bună, culoarea este cărămiziu gălbui. Ca degresant a fost folosit nisipul amestecat cu cioburi pisate. h= 6,0 cm; g=2,0 cm.

c) S1/2010, c=40A, a=1,50 m.

d) Cultura Vinća A 3

38.

a) Statuetă antropomorfă. Fragmentară (Pl. 10/4, Nr. Inv. C.P. 2708)

b)

Piesa are capul rupt din vechime. Este bine netezită, arderea este bună, culoa-

rea este brun cenuşiu. Ca degresant a fost folosit nisip, mică şi cioburi pisate. h= 4,1 cm; g=2,2 cm.

c) S1/2010, c=45B, a=0,60 m.

d) Cultura Vinća B 1 /B 2

39. a) Statuetă antropomorfă. Fragmentară (Pl. 10/5, Nr. Inv. C.P. 981)

b) Am intrat în posesia capului, care are mască triunghiulară, nasul este reprezentat

printr-o proeminenţă conică. Statueta este bine netezită, arderea bună, culoarea este brună. Ca degresant a fost folosit nisipul şi mica. h=2,8 cm; g=1,5 cm.

c) S1/2010, c=32E, a=0,30 m.

d) Cultura Vinća B 1 /B 2

23

Concluzii

Nu există îndoială că populaţiile din neolitic aveau un sistem religios coerent, mult mai complicat decât ni-l imaginăm noi astăzi, intim legat de activităţile economice principale. Reconstituirea religiei neolitice se bazează, în esenţă, pe studiul plasticii antropomorfe şi zoomorfe, al altor obiecte folosite în ritualuri religioase, al sanctuarelor şi al complexelor de cult. Reconstituirea bazată doar pe izvoare arheologice este dificilă şi incompletă. Izvoare scrise nu există, drept urmare cercetarea se loveşte de piedici insurmontabile, care fac imposibilă reconstituirea integrală a religiei neolitice. În concluzie, în ciuda eforturilor depuse, reconstituirea fenomenului religios este riscantă. Toate culturile neolitice au reprezentări antropomorfe. Se cunosc statuete antro- pomorfe încă din cel mai vechi nivel de la Vinča. Predomină net, la nivelul neoliticului, reprezentările de femei, dar există şi reprezentări de bărbaţi într-o proporţie foarte mică. Se cunosc şi exemplare de statuete duble descoperite la Rast , Zorlenţul Mare 2 ; în sanctuarul de la Parţa a fost descoperită o statuie monumentală reprezentând pe Marea Zeiţă Mamă şi pe acolitul său Taurul . Fără îndoială că reprezentările plastice diferă de la o cultură la alta. În neoliticul dezvoltat se acordă o mare importanţă detaliilor anatomice sexuale: sâni, fese, şolduri. De multe ori statuetele feminine prezintă steatopigie (modelarea accetuată a şoldurilor), la alte statuete pântecul este supradimensionat simbol al gravidităţii 4 . Capul şi detaliile feţei sunt şi ele importante, majoritatea statuetelor purtând mască triungiulară. În faza târzie a culturii Vinča, masca devine pentagonală. Referitor la originea religiei neolitice sunt mai multe opinii. Pierre Lévêque consideră că mitologia grecească poate fi cheia descifrării religiei neolitice, pentru că rădăcinile ei trebuie să coboare mult în timp, până în perioada preistorică. Ca atare, spune el, şansa noastră de a cunoaşte religia neolitică porneşte de la cunoaşterea şi înţelegerea religiei greceşti 5 . Marija Gimbutas crede că a existat o continuitate între religia şi simbolurile religioase paleolitice şi cele neolitice. Ea reconstituie chiar un panteon neolitic reprezentat prin destul de multe zeităţi, de obicei de sex feminin, cum ar fi: Zeiţa-pasăre- un hibrid cu cap de bufniţă, Zeiţa-şarpe, Zeiţa-peşte, Zeiţa naşterii şi a vieţii, Zeiţa gravidă, Zeiţa regenerării şi transformării. O altă atitudine este cea a lui Vladimir Dumitrescu care este foarte rezervat şi care, de fapt, ocoleşte definirea religiei neolitice. V. Dumitrescu se refugiază în studiul plasticii antropomorfe şi zoomorfe dintr-o perspectivă artistică, drept urmare publică mai multe cărţi pe această temă. Potrivit lui, spaţiul balcanic este indisolubil legat de Asia Mică şi Orient în general. Drept urmare, religia neolitică din România are, după Vladimir Dumitrescu, similitudini cu cea din Orientul Apropiat. Cert este faptul că plastică antropomorfă feminină este strâns legată de cultul fertilităţii şi fecundităţii, care a avut un rol important în neolitic, o dată cu apariţia cultivării plantelor şi a domesticirii animalelor. Considerăm că plastica antropomorfă feminină are drept obiect de reprezentare pe Marea Zeiţa Mamă. 7

3

6

1

1 Dumitrescu 1980, Pl. LXXIV/90.

2 Lazarovici 1979, fig. 7/14.

3 Lazarovici, Draşoveanu, Maxim, 2000

4 Höckmann 1987, fig. 8/8; Gimbutas 1991, p. 113, 10/2, 14/4; p. 224, 7/2.

5 Lévèque P., 1985, pp. 102-103.

6 Gimbutas 1991, p. 82.

7 Brukner 1968, 63; Lazarovici, Draşovean, Maxim 2001; Lazarovici 1988, pp. 23-70.

24

Bibliografie

Bălănescu - Lazarovici 1979

=

D. Bălănescu, Gh. Lazarovici, Contribuţii privind tipologia şi

Brukner 1968

=

evoluţia vaselor-capac din cultura Vinča (descoperiri din Clisura Dunării), în „Banatica”, V, pp. 17-25. B. Brukner, Neoliticu Vojvodina. Dissertationes V, Belgrad-Novi

Comşa – Răuţ 1969

=

Sad, 1968 E. Comşa, O. Răuţ, Figurine antropomorfe aparţinând culturii Vinča descoperite la Zorlenţu Mare, în „SCIVA”, 1, 20, (1969), pp. 3 –15;

Draşovean 1996

=

F. Draşovean, Cultura Vinča târzie (faza C) în Banat, Timişoara,

 

1996

Dumitraşcu 1969

=

S. Dumitraşcu, Două aşezări ale culturii Turdaş, în „Lucrări Ştiinţifice”, Oradea, 1969, seria A, pp. 517-521

Dumitrescu 1968

=

H. Dumitrescu. Un modèle de sanctuaire découvert dans la station énéolithique de Căscioarele, în „Dacia NS”, XII, 1968, pp. 381-

 

394.

Dumitrescu 1980

=

Vl. Dumitrescu. 1980: The Neolithic Settlement at Rast, în „BAR

Garašanin 1951

=

International Series” 76, 1980 M. Garašanin, Hronologia vinčanske grupe, Ljubljana, 1951

Gimbutas 1991

=

M. Gimbutas, The Civilisation of the Goddes. The World of Old

Höckmann 1987

=

Europe, Ed. J. Campbell, 1991 O. Höckmann, Gemeinsamkeiten in der Plastik der Linearkeramik

Lazarovici 1975

=

und der Cucuteni-Kultur, în „La civilisation de Cucuteni en contexte européen”, Iaşi - Piatra Neamţ, 1987 Gh. Lazarovici, Despre tipologia şi cronologia aşezării neolitice de la Balta Sărată, în „ActaMN”, 12, 1975, 13-34.

Lazarovici 1979

=

Gh. Lazarovici, Neoliticul Banatului, în colecţia „BMN”, III, Cluj,

 

1979

Lazarovici 1988

=

Gh. Lazarovici, Venus de Zăuan. Despre credinţele şi practicile magico-religioase. Partea I, în „ActaMP”, XII, 23-70

Lazarovici, Drasovean, Maxim 2001

Gh. Lazarovici, Fl. Draşovean, Z. Maxim, Parţa, vol. I, Timişoara,

 

=

2001.

Lazarovici, et alii 2003

=

Gh. Lazarovici, S. Petrescu, D. Negrei, S. Ion, D. Gurgu, Balta Sărată. Campaniile 1992-2003 (I. Arhitectura), în „Tibiscum” XI, 2003, pp.143-198

Lazarovici., et alii 2005

=

Gh. Lazarovici, S. Petrescu, D. Negrei, S. Ion, D. Ţârdoiu, Săpăturile de la Balta Sărată, Campania 2004, în „Tibiscum”, XII, 2005, pp.157-182.

Leveque 1985

=

P. Leveque, Betes, dieux et hommes. L’imaginaire des premieres religions, Paris 1985

Luca 1990

=

S.A. Luca, Contribuţii la istoria artei neolitice. Plastica din

Monah 1997

=

aşezarea de la Liubcova-Orniţa, jud. Caraş-Severin, în Banatica, X, pp.6-44. D. Monah, Plastica antropomorfă a culturii Cucuteni-Tripolie,

Nica 1980

=

„BMAntiq”, III, Piatra Neamţ 1997. M. Nica, Reprezentările antropomorfe în cultura Vădastra,

Roska 1941

=

descoperite în aşezările neolitice de la Hotărani şi Fărcaşele, jud. Olt, „Oltenia” II, 1980

Vasić 1936

=

M. Roska, Die Sammlung Zsofia von Torma, Cluj, 1941. M. M. Vasić, Praistorijska Vinča. IV, Belgrad, 1936.

Vlassa 1979

=

N. Vlassa, „Căsuţele de cult” de la Turdaş, în „Apulum”, 17, 1979, pp. 9-24.

25

ANTROPOMORHIC STATUETTES DISCOVERED AT CARANSEBEŞ - BALTA SĂRATĂ IN YEAR 2010 (Abstract)

The archeological materials discovered after the preventive research of the Neolithic site from Balta Sărată – „Câmpul lui Poşta” are very numerous and much diversified. A special category from these archeological materials is represented by the plastic art material. In the article is presented from the plastic art category only the anthropomorphic statuettes discovered during the researches from year 2010 made on site from Balta Sărată. Unfortunately most of the clay figurines are fragmentized, being broken in ancient times. In Neolithic is undoubtedly that plastic art representations are different from a community to another. In the middle age of Neolithic was given a great importance to the sexual anatomy: breasts, buttocks, hips. Most of the time the feminine statuettes are presented by over sizing the hips, but to other statuettes the belly is over sized as a symbol of pregnancy. The head and the face details are also very important, most of the statuettes being represented with a triangle mask. In the late time of Vinca culture the mask became pentagonal.

26

27

27

28

28

29

29

30

30

31

31

32

32

33

33

34

34

35

35

36

36

OBSERVAŢII ASUPRA MORMINTELOR CULTURII GÂRLA MARE DIN ZONA DE SUD-VESTUL OLTENIEI

Gabriel CRĂCIUNESCU

Muzeul Regiunii Porţilor de Fier Drobeta Turnu – Severin

În sud-vestul Olteniei, zonă ce corespunde judeţului Mehedinţi, au fost efectuate numeroase descoperiri aparţinând culturii Žuto Brdo-Gârla Mare. În numeroase puncte cu asemenea descoperiri au fost făcute cercetări sistematice, din acestea destul de multe fiind necropole. Materialele şi observaţiile strânse de-a lungul unei perioade de timp destul de mari, referitoare la înmormântările în cadrul culturii Gârla Mare, ne-au determinat să încercăm o sistematizare a acestora în funcţie de mai multe elemente. Pentru că asemenea întreprinderi în cadrul acestei culturi au mai avut loc 1 , ne vom referi doar la ceea ce s-a descoperit în judeţul Mehedinţi, adică necropolele de la Balta Verde 2 , Gruia 3 , Crivina 4 şi Gârla Mare 5 . Necropola de la Ostrovul Mare-Bivolării nu poate fi luată în discuţ