Manastirea Dealu Ardelean Paul

1
Seminar Istoria Arhitecturii Romanesti 2017/2018 SEM II

Manastirea Dealu
Ardelean Paul
4.05.2018
Manastirea Dealu Ardelean Paul
2
Seminar Istoria Arhitecturii Romanesti 2017/2018 SEM II

I.Introducere
Se ştie că pe vremea lui Mircea cel petrecea la Târgovişte, principele
Bătrân existau mai multe mănăstiri
“despre care nu ştim când şi de cine au
fost întemeiate", printre ele numărându-se
şi Mănăstirea Dealu. Dar lăcaşul iniţial nu
a rezistat prea mult astfel că, la sfârşitul
aceluiaşi secol, domnitorul Radu cel Mare
(1495-1508) a hotărât ridicarea unui
ansamblu mănăstiresc din temelie, pe
locul celui existent, din diverse motive: “fie
că acest sfânt locaş se năruise în timpul
îndelungatei sale existenţe, fie că
Voievodul voia să facă lângă capitală un
«edificiu» care să întreacă pe cele
existente atunci în «splendoare», fie, în Ardelean Gabriel Báthory a trecut cu
sfârşit, că – după spusa tradiţiei – voia să
ridice peste «oasele scumpe ale moşilor oastea prin pasul Branului şi a pătruns în
săi» o biserică măreaţă." Ţara Românească. El s-a aşezat
stăpânitor al ţării pe care a prădat-o timp
Astfel că, la 26 august 1499, de trei luni, lăsându-şi un trist renume în
domnitorul începu a zidi mai întâi clădirile istorie: “Iar Batâr Gabăr s-au tăbărât la
din jurul mănăstirii, în principal clopotniţa, scaunul Târgoviştii, şăzând aicea în ţară 3
abia apoi urmând a se ocupa şi de luni, dând voie oştilor de au prădat ţara şi
biserică. Toate acestea se cunosc dintr-o
inscripţie a vechii clopotniţe, aflată sub toate mănăstirile, cât n-au rămas nimic în
stema lui Radu cel Mare: “Cu mila lui ţară. Nici altă dată n-au mai fost aicea în
Dumnezeu, Io Radul Voevod, fiul lui Vlad ţară răutate şi jaf ca atuncea", aspect ce
Voievod, Domn a toată ţara Ungrovlahiei, apare şi în cronica lui Radu Popescu: “că
începu acest turn [clopotniţă] al sfântului în trei luni au şăzut procletul în ţară,
părintelui nostru Nicolae făcătorul de jefuind, prădând, arzând; care nevoie n-
minuni în anul 7007 [1499] luna august 26
au fost, nici va mai fi în pământul nostru."
zile."

După moartea lui Mihai Viteazul (1593-

1601), mănăstirea avea să fie jefuită şi
distrusă parţial, atât în timpul conflictelor
armate cât şi de către tâlharii ocazionali.
În anul 1610, la 29 decembrie, pe când
domnul ţării Radu Şerban (1602-1611)
Manastirea Dealu Ardelean Paul
3
Seminar Istoria Arhitecturii Romanesti 2017/2018 SEM II
nouă lucrată la Viena (sfeşnice şi
policandru), astfel că târnosirea a putut
II.Evolutie avea loc în 1857.

De această stare jalnică a aflat

domnitorul Gheorghe Bibescu (1843-
1848). Implicarea sa în viaţa Mănăstirii Biserica a fost reconstruita in urma
Dealu s-a datorat faptului că a fost un cutremurului din 1940 piatra de temelie
“idolatrizator al trecutului nostru", fapt fiind aşezată la 11 iulie 1955, pe locul
pentru care la înscăunarea sa din 1843 de unde urma să fie ridicat paraclisul. Între
la Curtea Veche, el a depus jurământul anii 1955 şi 1958 s-au realizat lucrările de
îmbrăcat în costumul lui Mihai Viteazul, al refacere ale incintei pe laturile de răsărit,
cărui mormânt de la Dealu l-a vizitat la
miazăzi şi apus – ea cuprinzând chiliile şi,
scurt timp după aceea. Dorinţa lui de a fi
un imitator al bravului voievod muntean l- pe latura sudică, un paraclis (cu hramul
a determinat să-şi îndrepte atenţia dar Acoperământul Maicii Domnului), o terasă
mai ales finanţele către biserica ce cu vedere spre oraş şi apartamentul
adăpostea capul ilustrului său înaintaş. patriarhal – toate îmbrăcate în cărămidă
aparentă. Ele completează vechiul corp
Dându-şi seama de complexitatea de chilii aflat pe latura nordică şi care
lucrărilor, a angajat pentru prima dată
includ şi turnul clopotniţă, ansamblu ce se
arhitecţi din străinătate, cu studii de
specialitate, dintre care “arhitectonul" detaşează stilistic şi cromatic de cel nou
Johann Schlatter a primit chiar titlul de construit, fără a ajunge însă să fie în
“arhitect mănăstiresc". S-au refăcut opoziţie. Corpul proiectat de o parte şi de
clădirile din jurul mănăstirii, având parter alta a turnului clopotniţă este tencuit şi
şi etaj dar, mai ales, s-a construit turnul zugrăvit în alb, după tradiţia ansamblurilor
clopotniţă, un turn înalt ce poartă până azi
monahale munteneşti, prezentând şi el
numele de turnul lui Bibescu, deşi a fost
terminat în timpul lui Barbu Ştirbei. Din acelaşi portic cu câte trei rânduri de arce
păcate s-a intervenit mai mult decât pe coloane de tip brâncovenesc ce imită
trebuia asupra bisericii, refăcându-se piatra, dar mult mai mici ca înălţime. În
turlele cele mici în stilul neogotic, la modă ansamblu corpul vechi şi cel nou
pe atunci şi adăugându-se un fronton pe reprezintă două etape ale istoriei recente
latura vestică. Forma învelitorilor a suferit a monumentului, care se adaugă armonic
şi ea transformări majore, frontoanele
arcuite fiind transformate în unele
triunghiulare. La fel şi cornişele şi forma
învelitorilor turlelor, la cornişa acestora din
urmă fiind adăugate nişte fleuroane, în
stilul neogotic al vremii. În biserică s-au
refăcut mobilierul şi tâmpla, bineînţeles tot
în acel stil gotic cu tendinţe baroce. În
timp ce erau executate reparaţiile la
biserică, domnul s-a îngrijit ca să o
înzestreze cu odăjdii, clopote şi argintărie
Manastirea Dealu
Seminar Istoria Arhitecturii Romanesti
la cea, mult mai veche, a bisericii
Ardelean Paul
4
2017/2018 SEM II
biserica. Vizual, profilul în ansamblul său
conferă o bază stabilă întregului
monument, ce pare a se fi aşezat pentru
totdeauna în acest loc. Soclul reprezintă
“talpa" bisericii, temelia ei, elementul de
stabilitate şi de siguranţă, liantul dintre
pământul pe care stă biserica şi care îi
oferă siguranţă şi cerul către ea se
îndreaptă, înalţă şi semeaţă. Profilul
arhitectural îl ajută să realizeze firesc
această trecere gradată de la pământ la
cer, de la cele materiale la cele spirituale.

Dar înţelesul soclului nu se opreşte

. aici, el putând fi privit şi ca elementul
cheie care vizualizează desprinderea
bisericii de pământ şi înălţarea ei.

III.Elemente architecturale

Modul în care a fost zidită biserica a

fost extrem de ingenios, ca atare ea a şi
durat de-a lungul secolelor, fiind unul
dintre puţinele monumente care s-au
păstrat cu aspectul lor original. A fost
realizată din materialul tradiţional,
cărămida, dar zidăria respectivă a fost
dublată de o cămaşă de piatră albă
făţuită, blocurile fiind legate între ele cu
scoabe din metal fixate în plumb.
Inevitabil, pe alocuri piatra şi-a schimbat
culoarea, fapt care nu îi ştirbeşte cu nimic
farmecul.

De la intrare se poate percepe

structura planimetrică, aceea care ne este
deja tradiţională, cea cu trei abside, care
este şi tipul consacrat edificiilor monahale.
Dând roată bisericii se pot observa aceste
trei abside, dintre care cele două din
dreptul naosului sunt pentagonale în
exterior, cea din dreptul altarului este
heptagonală şi tustrei sunt semicirculare
în interior. La biserica de la Dealu se Pe lângă silueta deosebit de plastică
remarcă prezenţa unui soclu, înalt de cca şi elegantă a bisericii de la Dealu, ea se
1 m care, cam cu 50 cm deasupra solului, detaşează faţă de celelalte ctitorii şi prin
iese puternic în relief, rezultând astfel o înfăţişarea paramentului sau a
bancă din piatră ce înconjoară perimetral materialului din care este alcătuită faţada
Manastirea Dealu Ardelean Paul
5
Seminar Istoria Arhitecturii Romanesti 2017/2018 SEM II
sa. Majoritatea bisericilor din spaţiul superioară – ce învăluie biserica într-o
românesc sunt alcătuite din azise ritmicitate aparte, dau impresia unei hore
(rânduri) de cărămidă care, după obiceiul ce încinge trupul bisericii. După cum vom
bizantin, alternează cu cele din piatră ori vedea, ea ar putea fi corespondentul
bolovani. Or, aceasta este prima biserică exterior al mişcării circulare, al horei
cu faţada din piatră de talie. cosmice pe care o vom întâlni în
circularitatea formelor arhitecturale
Zidurile sunt construite tot din interioare şi în horele de îngeri pictate în
cărămidă – cu o grosime considerabilă, biserică, în jurul Mântuitorului din turla
după cum se obişnuia a se zidi bisericile naosului sau a Maicii Domnului de pe
în spaţiul artei bizantine – dar, pentru bolta pronaosului.
prima dată în arhitectura românească, ele
sunt placate integral cu piatră făţuită, o
certă influenţă sârbească, dar mai ales
armeano-georgiană. Materialele au fost
alese cu grijă, piatră de Câmpulung de
cea mai bună calitate şi marmură. Gavril
Protul, biograful Sfântului Nifon, ne spune
că ea era “tot din piatră cioplită şi stâlpii
uşilor şi ferestrelor tot din marmură, cum
se vede şi acum bisearică frumoasă şi
minunată".

O altă noutate apărută la faţada

bisericii de la Dealu este faptul că are
“suprafaţa vibrată de un lanţ de arcaturi
oarbe, înguste şi înalţe, terminate cu arce
în plin cintru. Arcaturile, care încadrează o
serie de panouri netede de piatră făţuită,
uşor scobite în faţa zidului, se înfăţişează
sub forma unui lanţ de rame de piatră
profilată, formate fiecare din două
ciubuce..." Acestea sunt nişte muluri cu
profil semicircular, specifice arhitecturii
Ţării Româneşti şi Moldovei. Arcaturile nu Un alt element care atrage atenţia şi
au câtuşi de puţin un rol constructiv, ci care a fost şi a rămas unicat în arta
doar unul decorativ, acela de a vibra românească este modul de dispunere a
suprafaţa netedă rezultată din făţuirea decoraţiei în piatră. La modalitatea de
pietrei căci, în lipsa lor, faţada ar fi riscat vibrare a suprafeţei din piatră prin
să devină monotonă în netezimea ei elementele profilate se adaugă şi
continuă. fragmentele din piatră sculptată, care
punctează elementele principale ale
Se înşiruie una după cealaltă, cele din bisericii: turla cea mare cu baza sa
registrul inferior neaflându-se în raport cu pătrată, cele două turle mai mici, rozetele
cele superioare, care sunt mai ce serveau ca răsuflătoare şi panourile
numeroase. Această înşiruire a celor aflate de o parte şi alta a intrării.
două rânduri de profiluri – mai lentă în
partea inferioară, mai alertă în cea
Manastirea Dealu Ardelean Paul
6
Seminar Istoria Arhitecturii Romanesti 2017/2018 SEM II
Manastirea Dealu Ardelean Paul
7
Seminar Istoria Arhitecturii Romanesti 2017/2018 SEM II
Un alt element oriental îl găsim în
partea superioară a intrării în biserică
realizată din bolţari tăiaţi ondulat, după
“tradiţia tehnicii arabe, moştenită de către
turci. Aceasta ne îndreptăţeşte să
recunoaştem aici mâna de lucru a unui
pietrar venit poate din Constantinopol,
unde se întâlnesc deopotrivă tradiţiile
structive şi decorative ale artei arabe şi
ale celei armene – grefate peste vechiul
fond bizantin, atât de complex şi el – pe
temeiul cărora înfloreşte tocmai la
începutul veacului al XVI-lea o bogată
arhitectură turcească." Acest tip de
alternare a blocurilor din marmură
colorate în alb şi o nuanţă roşiatică apare
de două ori, el punctând partea
superioară a intrării în biserică, în spaţiul
pronaosului, dar şi a intrării în naos.
Manastirea Dealu Ardelean Paul
8
Seminar Istoria Arhitecturii Romanesti 2017/2018 SEM II

Bibliografie
1.https://www.google.ro/search?q=manasti
rea+dealu&source=lnms&tbm=isch&sa=X&
ved=0ahUKEwiV4cPT0-
naAhWF66QKHSi0DhkQ_AUICigB&biw=153
6&bih=734#imgrc=D6Da_VmZPiuz7M:

2.https://www.google.ro/searc
h?q=manastirea+dealu&sourc
e=lnms&tbm=isch&sa=X&ve
d=0ahUKEwiV4cPT0-
naAhWF66QKHSi0DhkQ_A
UICigB&biw=1536&bih=734
#imgrc=D6Da_VmZPiuz7M:
3.
https://www.google.ro/search?
q=manastirea+dealu&source=l
nms&tbm=isch&sa=X&ved=0
ahUKEwiV4cPT0-
naAhWF66QKHSi0DhkQ_A
UICigB&biw=1536&bih=734
#imgrc=D6Da_VmZPiuz7M: