False traditii si libertti n Ortodoxia de azi

de ieromonah Mihail, Mn. Antim, Bucuresti

Pornind de la ideea raportului dintre Traditie si libertate n spiritualitatea ortodox, ne-am propus n lucrarea de fat, s prezentm unele nvtturi si practici, care desi ngreuiaz evlavia unor crestini ortodocsi, totusi nu tin de Sfnta Traditie a isericii noastre !rtodoxe" #n general, aceste noi experiente religioase reprezint un adaos pgubos la traditia crestin-ortodox, uneori sfidnd c$iar bunul simt elementar si prin aceasta discreditnd !rtodoxia nssi" %e aceea, se cuvine nou a le cunoaste si a le combate, demonstrndu-le irationalitatea lor de principiu si inutilitatea lor ntr-o viat du$ovniceasc ec$ilibrat"

&'redinciosul anga(at de dezec$ilibrul su ntr-o experient fals stabileste relatii arbitrare ntre cauze si efecte, face abstractie de corelatia obiectiv si rational dintre fenomene si se antreneaz n excese si generalizri unilaterale" )izeaz pe false intuitii si principializeaz sentimente nebuloase, accentund pn la exclusivitate pe afectivitate n dauna vietii rationale, a simtirii rationale de care vorbesc Printii" !rtodoxia a pus un accent deosebit pe paza mintii si a inimii, pe introducerea mintii n inim care are si acest sens de colaborare a intelectului cu simtirea"& Plecnd de la acest dezec$ilibru du$ovnicesc ntre ratiune si simtire, ntre cunoasterea si mproprierea tririi Traditiei isericii, credinciosul anga(at n false experiente mistice se ndeprteaz de reperele unei vieti religioase sntoase, lundu-si libertatea nu numai de a-si crea alte repere *cele proprii i devin singurele normative+ ci si de a si le propaga ntre credinciosii apropiati lui" 'unoasterea Traditiei ortodoxe autentice, asadar, fereste pe orice credincios ortodox de excese, de exagerri si de erori, uneori c$iar fatale, n calea mntuirii personale si comunitare prin iseric" 1. Tipuri de persoane pseudo-duhovnicesti Promotorii unor nvtturi si practici noi, strine de Traditia si de %u$ul isericii !rtodoxe, sunt oameni adesea ei nsisi nelmuriti n probleme de credint si de viat bisericeasc" ,lteori ei sunt de-a dreptul impostori care folosesc minciuna ca metod de mbogtire material si de alterare a bunei credinte a oamenilor cu care vin n legtur" 1.a. Tipul patologic, psi$opatul, a crui vocatie mistic apare datorit unor deran(amente psi$ice personale, este un tip de obicei activ, avnd nenumrate convorbiri cu %umnezeu si vedenii de sus prin care si autoalimenteaz mndria sa cu investirea unor misiuni importante c$iar pentru omenirea ntreag" #ntre acesti prooroci autointitulati, unii sunt psi$opati confirmati de stiinta medical si tratarea lor necesit cu precdere o interventie clinic *tratament, internare n spital""""+" ,ltii, ns, a cror boal nu e totdeauna si pentru toti evident, se dau drept reprezentanti ai unei spiritualitti autentice cucerindusi adeptii prin credinta lor puternic n ceea ce spun, credint sustinut si prin manifestri exterioare agresive, c$iar ridicole, si prin retete proprii de spiritualitate" Totdeauna se dau pe sine ca ceva mare si tin neaprat s fie considerati ca atare, mergnd uneori pn la sacralizarea propriilor persoane si obiecte *delir de grandoare+" ,u adesea vedenii n du$ sau convorbiri cu ngeri despre a cror valoare nu se consult niciodat cu iserica si pe care nu le raporteaz niciodat la reperele dumnezeiesti ale Sfintei Scripturi si ale Sfintei Traditii" %u$urile cu care ei comunic le dau un fel de autonomie n cele spirituale, ntrindu-le convingerea propriei infailibilitti nct a(ung s se propovduiasc pe ei si nu pe %umnezeu" -nii ca acestia nu cunosc nimic despre smerenia adevrat, despre dreapta socoteal, despre deosebirea du$urilor, virtuti absolut necesare oricrui crestin dreptmritor" Toti acesti prooroci, avnd comunicri directe cu %umnezeu, se cred mai presus de Sfnta Scriptur c$iar, pe care o folosesc doar ca s-si argumenteze misiunea lor, fcnd de obicei propagand de grup, sacrificnd orice pentru grup, c$iar si logica si bunul simt si omenia nssi. provoac mari crize sufletesti n asculttorii naivi si nepregtiti, terorizndu-i, aproape, cu propriile lor obsesii si nelinisti" /ng ei nu ai sentimentul seninttii, al odi$nei si al bucuriei pe care-l triesti la ntlnirea unui om sfnt, ci o teribil ncrncenare si team. sunt fctori nu de pace ci de panic" ,pogeul dezec$ilibrului l ating fanaticii, manevrati clar din umbr de fortele du$urilor viclene care-i arunc n excese si exagerri cu totul strine de viata isericii"

1.b. Tipul primitiv este omul sntos la minte si la trup, dar care din motive de neputint intelectual, este aproape totdeauna ignorant. deseori se multumeste cu lmuriri strmbe si poate fi ucenic credincios al unui prooroc de tipul nti" Totusi, se poate ndrepta mai usor, se poate educa" #n predicile lui, acord prioritate unor lucruri minore ca regulile de mncare, de somn, de mbrcminte, de respectarea ad literam a unor rnduieli bisericesti. obsedat de tipic, are o credint neluminat de ratiune, consumnd excesiv crti si crticele apocrife *0pistolia, Talismanul )ntuitorului, 1isul )aicii %omnului,"""+" %e aici groaza aproape paralizant care-l ndeamn s execute, fr vreo cercetare lucid, tot felul de retete sigure care circul ntre cei de o stare cu el" 'restinul devenit primitiv, ca babele, este robul formelor care fr %u$ sunt moarte, fr sens. practicarea automat, exterioar, dar riguros si fr crtire a acestor retete devine un act de magie" #n fond, atentia omului i este deviat de la ntlnirea constient si vie cu %umnezeu, cu 2isus 3ristos, la simple practici care prin ele nsele pot oferi senzatia fals a unei vieti ct se poate de religioase" !mul se poate desfigura treptat, cnd si reduce demersul du$ovnicesc doar la repetarea exterior-formal a unor rnduieli *mai mult sau mai putin bisericesti+ fr a-si lumina gndirea cu ntelesul lor" Se crede lesne mpcat cu %umnezeu prin executia corect si la timp a formulelor din retet, dup care si poate lua libertti morale aprat de faptul c aceast mpcare e astfel sigur si usoar" Tipul primitiv, frecvent att printre $abotnici si neinstruiti, ct si printre sectantii extremisti si adeptii vec$iului calendar la noi, nu poate afecta totusi pe oamenii care au o ct de mic cultur si pregtire religioas si obisnuitul bun simt romnesc" 0l poate antrena, ns, multimi rmase nc la o mentalitate sczut si poate da mult de lucru slu(itorilor isericii, deoarece strmb cu totul spiritul larg si ntelegtor al !rtodoxiei" %ac tipul patologic trebuie internat si vindecat, tipul primitiv trebuie lmurit prin mi(loacele pe care iserica le are la ndemn" %eseori nsisi credinciosii rmasi la o mentalitate sczut, mai ales femeile exaltate si cuttorii de sfinti la tot pasul, incapabili de a discerne du$urile, a(ut pe un asemenea propovduitor s a(ung vedet du$ovniceasc si mai ales cnd acesta e clugr" 4etetele lui sunt mult mai bine primite dect ale preotilor mireni *c$iar dac acestia sunt tritori autentici, ireprosabili, ai !rtodoxiei+, iar numele lui a(unge unitate de msur a evlaviei" 1.c. Impostorul, sau misticul mascat, vine cu gnd precis de a induce n eroare asupra persoanei si valorii sale, simulnd sfintenia pe care n-o poate realiza de fapt si prin aceasta asemnndu-se cu ntiul impostor, ocrotitorul lui *adic diavolul+" Precum acela a vrut s fie ca %umnezeu, asa si acesta vine ca *un+ 3ristos, ca profet, ca om sfnt si luminat" 2mpostorul si ftarnicul, lupi mbrcati n $aine de oi 5)atei 6"789, simuleaz si, n acelasi timp, deformeaz si discrediteaz continutul doctrinar al !rtodoxiei, urmrind cu intentie nselarea bunei credinte a celorlalti" 4esortul interior care-i stimuleaz n avnt si n perseverent, uneori c$iar n eforturi ascetice exagerate, e un orgoliu nemsurat, o sete demonic de celebritate pe lng interesele materiale care nu sunt excluse deloc" Prin felul de a vorbi, de a se misca, de a simula minuni, de a profeti, impostorul face scamatorie spiritual dezbinnd credinta si pe credinciosi. el ncepe n iseric, dar sfrseste n afara ei" 2mpostorul se foloseste de 0vang$elia lui 3ristos nu pentru folosul isericii si al credinciosilor, ci pentru folosul propriu" Toate aceste trei mari categorii de persoane pseudo-du$ovnicesti, care apar peste noapte, provocnd si curente *miscri+ de evlavie fals, se recruteaz n general prin imitatie. cei ce cad victime nvtturilor si practicilor unor asemenea prooroci mincinosi, ei nsisi fac dovada unei comoditti *lenevii+ du$ovnicesti, a unei necunoasteri elementare a dreptei credinte n Traditia ei autentic" !. "emascarea si combaterea lor !mul du$ovnicesc cu adevrat nu-si face si nici nu ncura(eaz la altii reclama propriilor virtuti. pozitia sigur n spiritualitatea ortodox este cea din smerenie. aceasta e de fapt si criteriul ei absolut" 'ei care au fost si au rmas n smerenie, au putut s se bucure de daruri du$ovnicesti reale, au putut s le pstreze si au putut folosi si pe altii cu dnsele" Pe acestia i impune #nsusi %u$ul ,devrului, %u$ul isericii ntregi, 'are lucreaz printr-nsii, %u$ care respir nevzut si discret prin toat lucrarea lor, iar sentimentele pe care le anga(eaz n credinciosi nu cad sub cenzura ndoielii" %ac un asemenea om are si o vocatie misionar, el o ntreprinde cu sfat, fr grab, desfsurndu-o progresiv, n timp, fr publicitate, fr eu la orice pas si fr adunare de partizani" %e aceea, din momentul aparitiei unui nou prooroc, se cuvine imediat ca demaste public dup criteriile urmtoare: iserica s-l cerceteze si s-l

privitor la persoana lui: dac este sntos la minte, smerit, evlavios, bun cunosctor al !rtodoxiei, lipsit de patimi.

privitor la mesa(ul lui: dac nu e n contradictie cu datele 4evelatiei dumnezeiesti, dac nu are contradictii interne, dac nu inoveaz, dac e moral, dac e serios si limpede. privitor la urmrile actuale sau eventuale pe care le-ar putea avea promovarea si propovduirea lui"

iserica nu trebuie s tolereze sau s astepte maturizarea cazurilor de fals misticism. extinderea unor asemenea cazuri poate genera consecinte greu de nlturat pe msur ce timpul trece" Se pot forma de(a traditii populare neortodoxe care pot genera secte si c$iar erezii. nu trebuie ngduit *atentie;+ ca turma lui 3ristos s fie dezbinat" Primul lucru care trebuie fcut dup identificarea falsului este contracararea lui cu toate mi(loacele misionare pe care rnduiala bisericeasc le prescrie" Tratativele si asteptarea ca acesti prooroci s dea singuri faliment nu sunt indicate ntruct le prelungesc autorizatia de a nsela" %ialogul si cate$eza cu cei czuti n rtcire sunt metoda principal pentru aducerea lor n $otarele !rtodoxiei trite si explicitate de Sfinti" #n general, ntr-o form de fals evlavie, inspirat sigur nu de %u$ul ,devrului, oamenilor li se ofer noutatea, senzationalul, mira(ul unor experiente mai deosebite, accesul la unele taine descoperite doar ctorva alesi, aflarea unor profetii si c$iar exersarea unor semne si minuni" ,ceste oferte, precum vedem, nu intr n viata unui crestin obisnuit, luminat, care-si pzeste sufletul pe drumul lin si drept al sfinteniei. ele de fapt nu sunt cuprinse n cele nou <ericiri ale )ntuitorului" %ac n evlavia sntoas atentia omului este centrat pe relatia lui de iubire cu %umnezeu si cu semenii, pe pretuirea celuilalt prin smerirea de sine, n evlavia mincinoas, n centru nu mai e %umnezeu ci propria persoan nc$is n sine, suficient de sine, separat de semeni prin mndrie" %e asemenea, iubirea semenului e nlocuit prin anumite noi ritualuri de cult, nerecunoscute de ntreaga iseric" #n !rtodoxie toate rnduielile bisericesti sunt creatoare de comuniune ntre oameni, si de smerenie, cci aduc credinciosului constient $arul %u$ului Sfnt, $arul %u$ului 2ubirii dumnezeiesti" S fim clar ntelesi c: aprinsul a = lumnri, sau acatistele date la 6 biserici simultan, sau c$iar mplinirea strict a pravilei de post si rugciune cu gura, sau alturarea n vreo grupare de elit du$ovniceasc nu ne a(ut automat la mntuire, ci pzirea poruncilor dumnezeiesti n %u$ul ntregii iserici" Traditia autentic de spiritualitate romneasc s-a pstrat n cumintenie, n omenie, n lumin si n simplitate, pe cnd falsele traditii *amestecate cu superstitii, cu practici de magie popular+ imprim omului o agitatie, o atmosfer ocult, ntortoc$eat, o imagine rsturnat despre om > comunitate > lume - %umnezeu, fcnd posibil (ustificarea unor ex$ibitii si bizarerii, strine !rtodoxiei" #. $xemple %esi poate unora dintre practicile enuntate mai (os nu li se poate nega un oarecare folos de moment, totusi ele nu pot fi acceptate ca autentic-bune ntruct sunt riscante, sau deviante de la sensul lor real, sau c$iar profanatoare" -nele dintre aceste practici sunt ntretinute de cte unii preoti sau clugri, altele de crestini mireni, binenteles, promotorii lor ncadrndu-se n tipologia expus mai nainte. unele sunt deformri ale rnduielilor liturgice, altele sunt inovatii popesti iar altele sunt retete bbesti" 2at o enumerare a ctorva dintre cele dinti: - desc$isul crtii *sau a pravilei, a Psaltirii sau a Sfintei 0vang$elii, uneori la sfrsitul Sfntului )aslu+ urmat de tlcuirea fragmentului de text ce cade mai nti sub oc$ii credinciosului care eventual a tinut trei zile de post negru. - mprtitul de prticele *miride+ luate de pe Sfntul %isc si date credinciosului cu mentiunea c ele sunt mai mari n sfintenie dect ag$iasma si anafura si se iau dup o zi de post total *de unde inventia aceasta?+. - oficierea contra cost a unor rugciuni si slu(be speciale pentru cei sinucisi, eretici, morti, avortati, lucru oprit de iseric. - botezul unor ppusi sau crpe pe 6 ianuarie n locul copiilor avortati care-si primesc un nume fictiv de 2on-2oana *aceast inventie este opera babelor care descnt si g$icesc pe la tar, inventie preluat si de unii popi mincinosi care cstig bine de pe urma ei+. - svrsirea Spovedaniei n grup la adulti, uneori rostindu-se doar dezlegarea cea mare urmat c$iar de Sfnta #mprtsanie, fr nici un canon dat cuiva *cazurile 1ladimiresti, 4ecea, Plumbuita si or mai fi si altele+.

- svrsirea Spovedaniei de gen anc$et sau n fata icoanei )ntuitorului, fr preot, acesta citind doar dezlegarea final. - folosirea doar a epitra$ilului la Spovedanie de ctre preotul du$ovnic *lucru contrar rnduielii din ,g$iazmatar, care specific limpede ca fiind obligatorie mbrcarea felonului+. - omiterea exorcismelor de la otez.

- #mprtsirea cu Sfintele Taine a celor ce sunt n com, sau n agonie, sau tocmai au murit. - atingerea si pstrarea *@A zile+ pe si sub Sfnta )as a unor icoane, fotografii, acte, $aine si obiecte ca s se sfinteasc. - sritul cu 'institele %aruri peste oameni si $aine *lucru riscant pentru slu(itor+. - atingerea capetelor credinciosilor cu Sfntul Potir de ctre slu(itor *din nou riscul e foarte mare+. - tiatul motului la copiii n vrst de un an. un obicei pgn care n timp a cptat aur crestin" , devenit la fel de obligatoriu ca si botezul, cu explicatia fals du$ovniceasc c &ceea ce a nceput preotul la botez prin tierea ctorva fire de pr ale pruncului nc$eie nasul la vrsta de un an& *dar ce ncepe preotul la botez?+. - abuzul de pomeniri la 1o$odul mare. - oficierea mai des *c$iar de dou ori pe zi la ,rad+ a )olitfelor Sfntului 1asile cel )are si a altor exorcisme apocrife *suspect este c n acestea se pomeneste mai des numele vr(masului dect al )ntuitorului+. - miruitul fotografiilor *practic magic inventat tot de babe, dar ncura(at de unii clerici+. - mprtirea de tmie sau cenus din cdelnit pentru a fi consumate de credinciosi prin mncare, cteva zile consecutive *riscul intoxicrii este evident+. - oficierea unor slu(be speciale de dezlegat *si splat+ cununiile si vr(ile *aceste practici ca: trecerea roc$iei de mireas prin cununii, punerea amnduror cununiilor pe cap, sunt tot inventii popesti si bbesti ce tin de magie si de vr(itoria popular+. - condensarea pentru aceeasi persoan a B sau C slu(be de pomenire a mortilor ntr-un singur parastas. - desc$isul bisericii dimineata de ctre unii tineri si tinere pentru grbirea cstoriei. - ncura(area unor forme de evlavie catolic: invocarea lui ,nton de Padova, mai ales pentru mritisul fetelor, postul de martea *c$iar de = ori consecutiv+, folosirea de statui si tablouri religioase total neortodoxe: )adona singur, )adona cu roc$ie decoltat, )adona alptnd""". - acceptarea si ncura(area unor dialoguri cu du$uri, a unor vedenii si vise profetice ca n cazurile Doul 2erusalim, 1ladimiresti, 'ocos, )aglavid, 2onesti, ,rad, )ed(ugor(e, /ourdes, <atima si c$iar recomandarea pelerina(elor n asemenea locuri. - acceptarea si ncura(area doctrinelor sincretiste si practicilor de vr(itorie, radiestezie, bioenergie, Eoga, parapsi$ologie, masonerie, zodiace, g$icit. - promovarea unor nvtturi si practici noi legate de isi$asm, cum ar fi cele propuse de Printele F$elasie de la <rsinei, 1asile ,ndru - &oratio mentis& - strine de traditia filocalic si c$iar profanatoare a ei. aceste noi proceduri de isi$asm fac cas bun cu pgnismele orientale" G si unele retete de-a dreptul bbesti: - tinerea a mai multe lumnri la Sfnta #mprtsanie *c$ipurile pentru cei morti nemprtsiti+. - druirea unui cocos preotului slu(itor n noaptea de #nviere *c$ipurile pentru cei morti nespovediti, nemprtsiti, fr lumnare+. - srutarea icoanelor dup Sfnta #mprtsanie.

- aprinderea a 6, =, 7B, CC lumnri puse n form de cruce si lsate s ard n @ reprize *cte un sfert fiecare+ separate prin cte 7A metanii, ultima repriz obligatoriu fiind la ora 7B"AA noaptea. - folosirea si purtarea crticelelor apocrife ca 1isul )aicii %omnului, 0pistolia si Talismanul %omnului, 0vang$elia dup Toma s"a". - svrsirea unor rugciuni de blestem *nu de mblnzire+ a dusmanilor, uneori tinnd o lumnare cu flacra n (os. - datul n aceeasi dimineat, personal, a = pomelnice la = biserici, n timpul Sfintei /iturg$ii. - folosirea unor obiecte bisericesti sau prti din ele n practicile vr(itoresti, s"a" ,supra acestor practici *ca si a altora de acelasi gen+ merit s facem cteva""" %. Observatii 7+ ele sunt traditii locale unele foarte noi, neacceptate ba c$iar condamnate de Sfntul Sinod si c$iar de toti crestinii sntosi. B+ n general, au rspndire ntre oameni creduli, neinstruiti, grupati de obicei n (urul unui ominitiatorul traditiei care este a(utat de un colegiu *acestia i asigur capului publicitatea si propovduirea nvtturilor si practicilor inventate de el+. C+ n general initiatorii sunt brbati, care-si iau liberttile si prestanta de a inova mai usor *cad mai usor prad du$ului ru care le ofer calitatea de ntelept, mentor, prooroc+. ei sunt de tipul psi$opatilor si impostorilor. @+ n special femeile sunt atrase de asemenea traditii pe care le rspndesc automat, fr a se interesa de raportul lor cu traditia autentic a isericii !rtodoxe. ele apartin tipului primitivilor n credint. 8+ n cazul cnd initiatorul e preot $irotonit, sau mai ales clugr *si eventual dintr-o mnstire faimoas+, credibilitatea traditiei lui creste ntre aderentii la ea si ntre viitoarele victime. H+ totdeauna sunt forme exagerate de evlavie, avnd mai degrab un fond pgn dect crestin, care aduc a magie si vr(itorie popular. 6+ folosindu-se de unele traditii bisericesti adevrate, traditiile false le compromit autenticitatea, abuzurile acestora din urm fiind un motiv serios de sminteal pentru intelectuali si de n(osire a !rtodoxiei de ctre sectanti. I+ ele submineaz unitatea liturgic si de credint a ntregii isericii !rtodoxe romnesti, crend motive de disput si c$iar dezbinare si ntre clerici si ntre credinciosi. =+ cei ce svrsesc exercitiile du$ovnicesti expuse au impresia c, n mod automat, n viitor le va merge bine, crendu-si iluzii si nde(di mincinoase. 7A+ desconsider Sfintele Taine si ierurgiile bisericesti, dnd ntietate practicilor acestea oculte, esentializnd accesoriile si pierznd din vedere esentialul nsusi. 77+ principala ofens este adus Tainei Sfintei Spovedanii, ntruct oamenii uit c pentru pcate %umnezeu ngduie ncercrile si necazurile. de aceea si diavolii i poart, pentru mndria lor, pe alte drumuri numai pe drumul pocintei, nu. 7B+ unii si reduc ntreaga viat religioas la un lant de asemenea practici pe care-l strbat inconstient *cu discernmntul adormit+. au impresia c sunt pe calea mntuirii doar fcnd aceste exercitii, permitndu-si fapte imorale uneori c$iar pentru ndeplinirea lor *exemplu: multe femei se ng$esuie, se ceart c$iar, ca s a(ung s le pun preotul Sfntul Potir pe cap+. cei ce devin dependenti de aceste te$nici, a(ung obsedati de scrupulozitatea lor pierzndu-si libertatea de fii prin $ar ai lui %umnezeu. treptat, ncrncenarea si ngustimea gndirii lor pot duce la urmri psi$o-patologice, mai ales n cazul persoanelor labile psi$ic. 7C+ n continutul lor nu respir du$ul smereniei si al iubirii de oameni. nici o te$nic n sine nu desc$ide omului perspectiva comuniunii, a rugciunii comunitare, a asumrii semenului n iubire. sunt exercitii

individualiste si reduse la folosul propriu, care agraveaz boala secularizrii si a individualismului credintei si c$iar a isericii nssi. aceast consecint este cea mai grav, cci din cauza nmultirii frdelegii, dragostea multora se va rci 5)atei B@"7B9 si multi se vor abate de la adevrata credint n forme de idolatrie pgn si magie. 7@+ toate aceste traditii si libertti fals religioase trebuie demascate si prevenite prin cate$izarea credinciosilor n dreapta si autentica credint crestin, prin educarea unui discernmnt minimal care s le permit oamenilor observarea abuzului si a exagerrilor evlavioase" Ortodoxia pune totdeauna n lumin &devrul ca 'ersoan, pe ()ntuitorul Iisus *ristos si iubirea +ui de oameni prezent si ntre credinciosi, n ,iseric, n r)nduielile ei s-intitoare si m)ntuitoare. Orice inovatie, orice abatere de la .-)nta .criptur si de la .-)nta Traditie a ,isericii Ortodoxe, orice /traditie si orice /libertate care iese din cadrul cuminteniei Ortodoxiei, este limpede strin de "uhul &devrului si deci nu duce la &devr, nu duce la m)ntuire. (ai mici sau mai mari, mai autohtone sau mai exotice, mai restr)nse sau mai rsp)ndite, -ormele eronate de evlavie, nainte de a se ncetteni ca /traditii , trebuie evitate si eliminate -r rezerve.